Evaluare la Istoria Românilor și Universală al elev_ Ceban Ion R-1831

1. Explică termenii:

 Război rece - Războiul Rece (1947 -1991) a fost o confruntare deschisă, nonmilitară
(deşi a cauzat cursa înarmării) şi limitată, care s - a dezvoltat după Al Doilea Război
Mondial între două grupuri destate care aveau ideologii şi sisteme politice diametral
opuse.
 Destindere - Destinderea sau relaxarea, este termenul folosit pentru relaxarea relațiilor
tensionate, mai ales într-o situație politică.
 Criza din Marea Caraibilor – Criza proiectilelor cubaneze a fost o confruntare între
uniunea sovietică și Statele Unite în legătură cu proiectilele nucleare sovietice din
Cuba. Această criză a fost privită ca fiind momentul când Războiul Rece avea șansele
să devină război nuclear și să se transforme în al Treilea Război Mondial.
 Noua mentalitate politică. - „Noua mentalitate” era denumirea noii paradigme a
politicii externe sovietice şi ea prevedea o destindere a relaţiilor cu Vestul, în primul
rând cu Statele Unite.

2. Interpretați ideile:

"De la Stettin la Marea Baltică, de la Trieste la Marea Adriatică, s-a pogorât o Cortină de Fier
asura continentului. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei
Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia."

(W.Churchill, Fulton, martie 1946)

”Succesul perestroikăi este imposibil fără o politică externă fondată pe o nouă mentalitate.”

(M.Gorbaciov, 18.02.1988)

3. Explicați:

Cum au putut fi amenințate libertatea și securitatea popoarelor lumii de pericole mortale încă
de la încheierea unui război purtat în numele principiilor ce ar fi trebuit să le garanteze?

Riscul era determinat din partea altor țări, riscul de a continua amenințarea popoarelor lumii
și distrugerea lor. Prin simplul fapt că unii doreau prea multă influență și putere.
4. Enumerați și descrieți principalele caracteristici ale relațiilor internaționale în
perioada postbelică.

RĂZBOIUL RECE

"Războiul rece" a dominat politica externă a SUA şi a URSS încă din 1947, când s-a folosit
pentru prima oară termenul, şi până la colapsul Uniunii Sovietice din 1991.

Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, Războiul Rece a fost o luptă în care s-au utilizat
presiunea economică, ajutorul selectiv, manevrele diplomatice, propaganda, asasinatul,
operaţiunile militare de intensitate mică şi iminentul război pe scară mare.

Sfarsitul razboiului rece este legat de venirea la conducerea URSS a lui Gorbaciov si
reformele acestuia, concomitent cu intelegerile Gorbaciov-Reagan de la Reykjavik - 1986 si
Washington - 1987, care au dus in 1989 la prabusirea comunismului european si in 1991 la
disparitia URSS.

PRĂBUSIREA COMUNISMULUI ÎN EUROPA

Gorbaciov venit la conducerea URSS în 1984, lansând reforma numită glasnost și

perestroika,urmată de divizarea spațiului comunist între reformatori(Cehoslovacia, Ungaria,
Polonia) siconservatori(RDG, România și Bulgaria). În 1989 cade zidul Berlinului și se
reunifica Germania, regimurile comuniste sunt înlăturate pe cale pașnică cu excepția
României, iar în 1990 incepe disolutia URSS prin independența republicilor baltice, încheiată
prin dispariția URSS în 1991 siapoi extinderea spre est a Uniunii Europene și a NATO.

PROBLEME GLOBALE ȘI RELATIILE INTERNATIONALE

Independența coloniilor, a început imediat după război cu coloniile italiene și japoneze și s-a
accelerat în deceniile 5-7 în special în Africa. Englezii și-au abandonat pașnic coloniile
inlocuindu-le cu Commonwealth, în timp ce francezii au dus războaie sângeroase în
Indochina(1946-1954), Algeria(1954-1962), belgienii în Congo( 1959-1962) și portughezii în
Angola și Mozambic(1964-1975). Noile state africane s-au reunit în 1963 în Organizația
unitatii africane.
5. Examinați harta . Elaborați un discurs cu tema ”O lume divizată”. Utilizând
informațiile de pe hartă.

"Războiul rece" a dominat politică externă a SUA şi a URSS încă din 1947, când s-a folosit
pentru prima oară termenul, şi până la colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Abordarea
democrată a războiului rece s-a dovedit un eşec complet. Dacă promotorii destinderii au fost
criticaţi mai ales pentru cinismul lor, în schimb idealismul politicii externe a lui Carter a dus
la o serioasă subestimare a capacităţilor Uniunii Sovietice şi Tratatului de la Varşovia. Cea
mai gravă criză postbelică a avut loc în Cuba. În 1959, revoluționarul cubanez Fidel Castro a
preluat controlul asupra insulei, apoi în urmă unor dispute cu SUA, s-a mutat în tabăra
comunistă. SUA nu agrea prezența unui aliat sovietic în această regiune considerată
dintotdeauna că făcând parte din sfera să de influență, în plus Cuba se află la o distanță destul
de mică față de coasta SUA. Însă, după eșecul rușinos al unei invazii a SUA în Cuba,
susținută de oponenții exilați ai lui Castro, pe insula au fost instalată rachete sovietice. Un alt
lucru ar fi “Criză rachetelor din Cuba” (1962) forțele americane au demascat prezența unor
rachete nucleare sovietice în Cuba, la numai 150 kilometri de Statele Unite. Președintele John
F.Kennedy a ordonat o blocada năvală pentru a împiedică alte rachete sovietice – care deja se
aflau pe drum – să ajungă în Cuba. Pentru o bună perioada de timp s-a crezut ca temutul
război mondial era pe punctul de a izbucni, ocazie de care președintele din acel moment al
SUA, John F. Kenedy, a profitat din plin pentru a acuză URSS de intenții ostile în față lumii,
moment în care URSS a fost nevoită să se retragă tăcut și să-și accepte, cu oarecare
îndărătnicie, supliciul. Acesta a fost o înfrângere pentru sovietici.