UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE

FACULTATEA ISTORIE SI FILOLOGIE

SPECIALIZAREA: MODUL PEDAGOGIC
COORDONAOR: Herman Iulia
Disciplină: Managementul clasei de elevi
An 3
STUDENT: Muntean Napoleon, Ioana Sicoe, Negrea Ioana

2020-2021
 Managementul problemelor disciplinare
Auzim pretutindeni prejudecăți conform cărora profesorii nu mai au nicio șansă în
menținerea disciplinei în clasă. De ce? Pentru că elevii nu mai sunt “cum au fost”,
nu-și mai respectă dascălii și sunt prea răsfățați de părinți. La Aletheea, am
descoperit exact care este comportamentul unui profesor care nu are probleme de
disciplină în clasă, pentru că totul este posibil, cu uneltele potrivite.
Este adevărat că metodele tradiționale de disciplinare prin frică și autoritate nu mai
funcționează în cazul copiilor generației de azi. Educația este un proces viu, care
trebuie să se adapteze individualității elevilor și nevoilor specifice ale acestora. Însă
cum reușești să ții sub control o clasă întreagă fără să apelezi la intimidare, pedepse
sau, mai rău, agresivitate de orice tip?
Comportamentele profesorilor liniștiți
Specialiștii în managementul clasei (Olsen și Nielsen) spun că un profesor care nu
are probleme de disciplină la clasă, are patru comportamente cheie: este FERM,
CORECT, GRIJULIU și INTERESANT.
Disciplina este în strânsă legătură cu puterea pe care profesorii o pot manifesta în
relația cu elevii și care poate fi:
putere fizică –atunci când îi amenință că vor folosi pedepsele;
puterea resursei– atunci când acordă recompense;
puterea poziției – faptul că sunt profesori, deci elevii au datoria să-i respecte;
puterea referinței – profesorii sunt iubiți și respectați pentru că le pasă de copii și
pentru că știu să creeze un mediu în care copiii își pot manifesta propria lor
personalitate;
puterea expertului – profesorii dețin cunoștințe speciale, care sunt respectate și
apreciate de elevi.
Ultimele două reprezintă împreună puterea personală, iar aceasta este expresia
personalității și abilităților pe care profesorii le au.
Gestionarea eficientă a colectivului de elevi
Uneori faptele vorbesc mai puternic decât vorbele.
Utilizează metodele nonverbale şi de continuitate (deplasarea uşoară cu spatele
pentru a fi aproape de elevul care vorbeşte, mutarea elevului într-o altă bancă,
printr-un gest, fără a vorbi, sunt metode eficiente care permit lecţiei sa aibă
continuitate – să nu se oprească).
Adresează-te clasei când ai certitudinea că toţi elevii ascultă. Pentru a face liniște,
folosește semnalul sonor pe care l-ai stabilit cu clasa ta sau care există la nivel de
școală. Nu ridica vocea! Oprește-te de câte ori este nevoie, chiar dacă asta înseamnă
să nu faci ceea ce ți-ai propus în ora respectivă. Educația este pe locul nr.1! În plus,
explicațiile pe un fond de gălăgie înseamnă timp pierdut, pentru că nu sunt
recepționate de copii.
Utilizează tăcerea ca mijloc corectiv. Este OK să te oprești din explicații, să taci și să
aștepți restabilirea ordinii în sala de clasă. Este mult mai OK să faci asta decât să te
enervezi și să arăți că te-ai enervat.
Stabileşte un contact vizual permanent cu elevii. În felul acesta, vei sesiza când se
plictisesc sau când își pierd atenția și poți schimba strategia de lucru.
Evită întrebările al căror răspuns este aşteptat după o ordine previzibilă.
Fii gata să schimbi metoda de lucru cu una de genul întrebare – răspuns, când simţi
că elevii au obosit sa te asculte doar pe tine.
Stimulează cercetarea permanentă. În măsura în care este posibil, folosește prilejuri
care să le permită copiilor să se ridice mai mult din bancă. Mulți dintre elevi sunt
kinestezici și dacă nu-și consumă energia în timp util, are loc o implozie și devin
brusc atât de agitați, încât cu greu mai pot fi liniștiți.
Dezvoltă gândirea critică și creativă. Folosește metode care stimulează curiozitatea.
Aceasta stă la baza motivației pentru învățare.
Solicită sarcini precise de la elevi. Exclude din inventarul tău întrebări de genul:
Cine vrea să….? Pentru că toată lumea sau aproape toată lumea vrea să….și atunci
se produce o forfotă nefirească ce perturbă învățarea.
Orientează-i pe elevi către operaţia de extragere a unor principii de viaţă din
conţinutul prezentat. La Aletheea, folosim conceptul Cât timp i-ai acordat …., de
exemplu, explorării conceptului de Respect? Începe să faci asta explorând în
profunzime un citat.
Apreciază cele mai mici îmbunătăţiri în comportamentul elevilor. La sfârșitul orei
rezervă-ți un minut și, înainte de a ieși în pauză, spune-le: Apreciez în mod deosebit
felul în care s-au comportat și felul în care au răspuns astăzi, următorii
elevi…….Remarcă orice comportament care îţi place.
Învaţă cel puţin o sută de moduri diferite de a spune:“Bine!”, concentrându-te să te
adresezi elevilor într-un mod pozitiv. Iată câteva dintre acestea:
– interesant, te descurci bine, nemaipomenit, incredibil, excelent, superb, grozav,
senzaţional;
– bine făcut, bine gândit, mai bine ca oricând, bine organizat, serioasă treabă;
– ştiam că poţi s-o faci, esti bine pregătit, data viitoare va fi mai uşor, se întrevede
rezultatul, ce îmbunătăţire, minunat, de apreciat, frumos;
– creativ, grea treabă, dar bine făcută etc.
Manifestă răbdare și arată elevilor că ai încredere în ei.
Încearcă să identifici în spatele comportamentelor nedorite, nevoile profunde ale
copiilor (de atenţie, de dragoste etc.). Evită întrebarea de ce? care determină o
justificare şi nu cauza reală a comportamentului.
Nu discuta situaţia elevului cu alte persoane; confidenţialitatea este fundamentală în
câștigarea încrederii. Apelează doar la persoanele care sunt abilitate să rezolve
problemele ce apar: consilierul școlii și directorii. Nu chema colegii de la alte clase
să intervină.
Evită: ordinul, comanda, ameninţarea, avertizarea, moralizarea, predica, oferirea
de soluţii, critica, blamarea, acuzarea, ridiculizarea, utilizarea de clişee,
interpretarea, analiza, diagnosticarea. Nu uita că ironia este o formă de violență
verbală. Folosește în schimb umorul sau distragerea atenției, atunci când nu știi
cum să procedezi.
Utilizează mesaje centrate pe propria persoană; descrie comportamentul nedorit al
elevilor + efectul concret + emoţia pe care o simţi, ca în exemplul următor: „Dacă
mă întrerupeţi atunci când explic ceva, s-ar putea să uit lucruri importante, voi nu
veţi înţelege corect, iar eu voi fi nemulţumit(ă).” Expresii de genul Mă doare capul
din cauza voastră sau Mi-ați mâncat sufletul sau Dau cu voi de pământ, chiar dacă
sunt spuse în glumă sunt complet interzise. Copiii nu înțeleg expresiile folosite și le
pot denatura.
Studiu de caz
O situație dificilă de manageriat pentru profesor apare în cazul lui Robert.
Robert, elev în clasa a VII- a, în vârstă de 13 ani, este un elev care învață bine. Problemele apar
pe parcursul anului școlar când începe să aibă un comportament agresiv față de colegi, începe să
lipsească de la școală și se implică în conflicte atât în școală cât și în afara acesteia. Acesta
încearcă să facă orice pentru a ieși în evidență iar celorlalți elevi le este frică de el.
Acest caz de violență fizică, verbală chiar și psihologică manifestată de Robert este una care
trebuie tratată cu atenție de profesori. În primul rând situația este discutată cu mama acestuia de
la care aflăm că tatăl lui a plecat de scurt timp pentru a munci în străinătate, iar aceasta petrece
foarte multe ore la muncă astfel încât acesta este cel mai mult timp după școală singur.
Lipsa comunicării din familie, lipsa tatălui sunt cauzele principale pentru modificarea
comportamentului. Dorința de a se afirma și de a obține atenție și-o expune prin a face lucruri
care îi arată superioritatea prin acțiuni diferite de ceilalți elevi și prin impunerea față de ceilalți.
Rezolvarea acestei situații ar trebui făcută prin dezvoltarea unei relații de prietenie cu
elevul. În cazul acestuia, lipsa părințiilor duce la formarea agresivității fața de ceilalți colegi care
facilitează chiar și întreruperea orelor. Medierea conflictelor trebuie luată în seama de la primele
manifestări de acest gen deoarece ele pot să ducă la o scădere a rezultatelor școlare, creșterea
absențelor, dar mai ales acesta poate să se izoleze ori să se implice în alte activități neconforme
vârstei.Profesorul intervine prin discuții, consiliere psihologică însă aceste conflicte care se
regăsesc chiar din mediul familial implică pe lângă nevoia de afectivitate oferită în cadrul școlii
și o discuție cu părinții și încercarea unei implicări afective din partea acestora. O altă măsură va
fi ca profesorul să țină seama de interesele acestuia și de a-l încuraja să participe la activitățile
care îi plac.
Pe lângă acestea o măsură importantă este crearea unor activități de grup unde fiecare este
implicat în activitatea de învățare și unde buna înțelegere a echipei va influența activitatea și
rezultatele obținute.
Bibliografie
1.Angus J. MacNeil , Doris L. Prater & Steve Busch (2009) The effects of school culture and climate on
student achievement, International Journal of Leadership in Education, 12:1, 73-84.
https://www.tocilar.ro/stiintele-comunicarii/managementul-problemelor-disciplinare-73017
https://abcdidactic.net/2013/09/17/managementul-problemelor-disciplinare/