Jocul PERSPICO

Alexandru VARACUTA

Chișinău, 2014

Referat la
INFORMATICĂ
 Jocul Perspico

Grup altern
În teoria grupurilor finite, un grup altern este un subgrup de indice doi
al grupului simetric, format din permutările pare ale unei mulțimi finite.

Cuprins

 1 Exemplu
 2 Câteva proprietăți
 3 Bibliografie
 4 Legături externe

Exemplu
Este cunoscut faptul că în jocul de Perspico ( Taquin sau 15-puzzle ) nu
pot fi realizate toate configurațiile aparent posibile. Doar jumătate din
configurații sunt accesibile prin mutări ”legale” (adică fără a demonta jocul) în
timp ce celelte configurații sunt ”imposibile”.

Încercați să inversați doar două pătrățele, de pildă 1 cu 2 sau 14 cu 15

Demonstrația riguroasă a acestui fapt presupune considerarea unui invariant :
suma dintre paritatea distanței taxicab și paritatea permutării. Foarte pe scurt :
 distanța taxicab este distanța pe care o parcurge spațiul liber la aplicarea
unei formule. Spațiul liber pleacă din colțul din dreapta jos și ajunge, după
aplicarea formulei, în același colț, parcurgând în acest timp de câte două ori
fiecare segment (dus-întors);
 paritatea permutării este paritatea numărului de transpoziții prin care se
ajunge de la o configurație la alta.
O mutare a spațiului liber va schimba paritatea invariantului cu 2 (adică o va
lăsa pe loc) în timp ce o configurație ”imposibilă” este la distanță 1 de o
configurație posibilă. Întrucît jumătate din permutările potențial posibile sunt
Page 2 din 10
pare iar jumătate impare, doar jumătate din configurații vor fi potențial
accesibile (mai trebuie încă demonstrat că sunt întradevăr accesibile, folosind o
colecție de formule).

Câteva proprietăți

 Este notat în mod uzual cu An unde n este gradul grupului,

 Ordinul grupului altern An este n!/2,
 Este subgrup normal în grupul simetric de același grad,
 Este generat de către cicluri de lungime 3 (care sunt cele mai „mici”
permutări pare)
 Este grup simplu pentru n = 3 și n ≥ 5,
 A5 este mai mic exemplu de grup simplu necomutativ,
 Este (n-2) tranzitiv,
 Faptul că grupul An nu este simplu și nici ciclic pentru n ≥
5[necesită  citare] înseamnă că nu este solubil, ceea ce va conduce la
imposibilitatea rezolvării prin radicali a ecuațiilor de gradul 5 sau mai
mare (teorema Abel–Ruffini)

Metoda Branch and Bound

I.1.1         Descrierea metodei
Metoda Branch and Bound (“Ramifica si margineste”) este inrudita cu
metoda Backtracking in sensul ca spatiul solutiilor posibile are forma
arborescenta. Similar, timpul de calcul este de regula exponential, ceea ce face
ca metoda sa fie utilizata atunci cand nu se cunosc algoritmi alternativi mai
rapizi.
Ca si in cazul metodei Backtracking, limitarea cautarii in spatiul solutiilor
se face prin stabilirea unor conditii de continuare cu ajutorul carora se va alege,
la fiecare pas, drumul cel mai promitator in arbore, adica drumul care are cele
mai mari sanse de a conduce la o solutie rezultat. De regula, in cazul metodei
Branch and Bound conditiile de continuare au la baza un criteriu de optimalitate,
ce consta in minimizarea sau maximizarea unui indicator, in functie de problema
concreta.
O diferenta substantiala intre cele doua metode este data de modalitatea in
care este parcurs arborele solutiilor posibile, metoda Backtracking efectuand o
parcurgere in adancime (de la radacina catre nodul terminal ce reprezinta solutia
rezultat). Faptul ca la Branch and Bound se urmeaza de fiecare data cea mai
promitatoare continuare face ca aici sa aiba loc un alt tip de parcurgere a
arborelui solutiilor posibile.
Metoda Branch and Bound presupune utilizarea unei liste in care sunt asezate
pre-solutii care nu au fost inca analizate. Acestea se numesc noduri active.
Dintre acestea se alege un nod care urmeaza a fi prelucrat. De regula alegerea se
face dupa un criteriu de optim Nodul ales se va numi nod curent. Odata ce nodul
curent este prelucrat, el este eliminat din lista nodurilor active, in timp ce toti
Page 3 din 10
descendentii sai sunt inclusi in lista, ei constituind, alaturi de celelalte noduri din
lista, posibile continuari -netestate inca- ale generarii solutiei rezultat.

I.1.2         Exemplu - Jocul Perspico

Fiind data o tabla de 4X4 pozitii in care se afla numerele de la 1 la 15 intr-
o ordine oarecare data (figura V-16.a), una dintre casute ramanand astfel libera,
sa se genereze sirul cel mai scurt de mutari ale casutei libere
(sus/jos/stanga/dreapta) astfel incat sa se obtina o configuratie data, de exemplu
cea din figura V-16.b), pe care o vom numi de aici incolo CF.

(a) (b)
Fig. V-12. Configurație inițială (a), Configurație finală CF (b)

In primul rand, trebuie observat ca nu orice configuratie initiala poate

duce la solutia finala. De exemplu, orice succesiune de mutari ale casutei libere
am efectua, din configuratia prezentata in figura V-17) nu vom obtine niciodata
solutia finala CF din figura V-16b).

Fig. V-13. Exemplu de configuratie initiala din care nu se poate obtine V-16b)

De aceea trebuie stabilite mai intai conditiile in care o configuratie

accepta transformarea ceruta. In acest sens se va introduce o ordine intre cele 16
casute de pe tabla: pentru fiecare casuta cu numarul i, vom defini L(i) ca fiind
numarul de casute aflate dupa ea (la dreapta si in jos) care au numere mai mici
decat ea - vom considera ca in casuta libera se afla numarul 16.
Pentru exemplul de mai sus avem:
         L(14)=1
         L(9)=1
         L(16)=9
         L(11)=0
S-a demonstrat matematic urmatoarea propozitie:

Page 4 din 10
 O configuratie data poate fi transformata in configuratia finala CF daca si
numai daca

este un numar par.

unde l si c sunt linia si coloana casutei libere numerotata cu 16.
Spatiul arborescent al solutiilor posibile va fi construit (recursiv) astfel:
configuratia initiala este radacina arborelui; fiecare nod are cel mult patru fii
obtinuti prin deplasarea casutei libere in sus, jos, la stanga sau la dreapta-atunci
cand se poate efectua aceasta mutare.

Fig. V-14. Reprezentarea arborescenta a spatiului solutiilor

Așa cum arata exemplul considerat, o abordare a problemei cu metoda

Backtracking ar fi inoportuna din doua motive: pe de o parte pentru ca arborele
construit mai sus este infinit, efectuarea repetata, ciclica a unui set de mutari
duce la crearea unui drum infinit, pe de alta parte o parcurgere sistematica
(“orbeasca”) in adancime necesita un numar foarte mare de pasi, in timp ce
problema de mai sus se rezolva in numai trei pasi, prin succesiunea de mutari:
jos, dreapta, jos. De aceea trebuie imaginata o metoda care sa aleaga intre
pozitiile obtinute la un moment dat pe aceea care “pare” a fi mai apropiata de
starea finala. Prelucrarea celorlalte pozitii va fi amanata si nu se va renunta la
ele, intrucat este posibil ca alegerea facuta sa nu conduca la rezultatul final.
Prin urmare, se impune definirea unei functii de cost pe multimea
nodurilor arborelui, functie care sa poata fi evaluata de sus in jos, pe masura ce
Page 5 din 10
arborele solutiilor posibile se ramifica. O alegere naturala ar fi considerarea
functiei de cost:
 c(nod)=lungimea drumului de la radacina la nod + numarul de casute
care nu se afla la locul lor.
Cu ajutorul acestei functii de cost vom aprecia cat de aproape suntem de
solutia finala si cat de multe mutari am efectuat deja (informatia prezinta interes
atata vreme cat ni se cere un numar minim de mutari). Un numar prea mare de
mutari sau un numar mare de casute ce nu sunt la locul lor duc la alegerea spre
continuare a unei alte stari active.
Odata ce asemenea functie de cost a fost definita, la fiecare pas se va
alege drept nod curent acel nod activ cu cost minim. O astfel de parcurgere a
spatiului starilor se numeste LC-parcurgere (Least Cost = Cost Minim).
Pentru exemplul considerat, starile succesive ale listei nodurilor active au
fost reprezentate mai jos:

         Se introduce configurația inițială in lista

         Se elimina singurul nod din lista si se adauga cei patru fii ai sai (pana
cand se ajunge la configuratia ceruta). Adaugarea s-a facut la sfarsitul listei.

         Se alege nodul cu cel mai mic cost -cel cu costul 4-; daca sunt mai
multe noduri cu cost minim se considera unul oarecare dintre ele, daca acesta
nu duce la solutia finala, atunci se va reveni si la celelalte. Se elimina din
lista nodul de cost 4 si se adauga fiii sai.

Page 6 din 10
          Se identifica nodul de cost minim, se sterge din lista si se adauga fiii
sai. Se observa ca fiul obtinut prin deplasarea casutei libere in jos este chiar
configuratia ceruta, astfel ca algoritmul se încheie.

Din punctul de vedere al complexitatii, metoda Branch and Bound are

asociat un timp de calcul exponential, ca si metoda Backtracking dealtfel,
aceasta datorita ramificarii sale arborescente. Aceasta face ca metoda sa fie
utilizata numai atunci cand nu exista algoritmi alternativi polinomiali.

Page 7 din 10
 Un algoritm general de rezolvare este dat de:

procedure BB(arbore rad)

irad; L
do
            for [toti j fiii lui i]
                        if [j este nod rezultat] then
write [drumul de la rad la j]
return
                                    endif
                                    jL
                        repeat
            if L= then
                        write “Pb nu are sol”
                                    return
                        else
                        iL
            endif
repeat
end.

Din punctul de vedere al complexitatii, metoda Branch and Bound are

asociat un timp de calcul exponential, ca si metoda Backtracking dealtfel,
aceasta datorita ramificarii sale arborescente. Aceasta face ca metoda sa fie
utilizata numai atunci cand nu exista algoritmi alternativi polinomiali.

I.1.3         Aplicații

Jocul Perspico

Enuntul aplicatiei a fost prezentat mai sus.

Solutie: Pentru simplificare, in locul listei a fost folosit un vector. Pentru
ca un nod (element din vector) sa nu fie vizitat de doua ori costul sau a fost
ridicat la un numar foarte mare (1e6 ). Fiecare nod contine trei campuri:
configuratia curenta a tablei, sirul de mutari prin care a fost obtinuta si costul
sau. Se poate observa ca odata ce cunoastem mutarile efectuate nu va mai fi
necesar sa includem si configuratia curenta, putem crea o functie care sa
genereze tabla dupa un sir dat de mutari. Lasam cititorul sa experimenteze
aceasta modalitate de rezolvare.

Jocul Perspico

#include<iostream.h> struct TNod;

#include<string.h> TNod active[1500];
#define X 16 int n;//numar noduri

Page 8 din 10
 void CautaX (int A[][4], int& l, int& c)             active[n].sol=new
} char[strlen(active[tata].sol)+2];
int solv(int A[][4])             strcpy(active[n].sol,active[tata
int cost(int A[][4]) ].sol);
int Mutare(int tata, char directie)             dir[0]=directie;
//adauga un nod activ nou,             strcat(active[n].sol,dir);
descendent din tata             if((cont=cost(active[n].A))==0/
//obtinut prin mutarea casutei libere *sfarsit*/)
in directia specificata             active[n].cost=strlen(active[n].
//intoarce 1 daca a fost obtinuta sol)+cont;
configuratia finala, 0 altfel             n++;
            }             return 0;
            }
            int l,c, cont;char dir[]=' '; void Perspico()while(1);
            }
            CautaX(active[tata].A,l,c);// void main()
caut X de coordonate (l, c) ,,,};
            //daca nu se poate efectua            
deplasarea casutei libere in directia             //inseram configuratia initiala
dorita renuntam in lista
            if((directie=='u'&&l==0)||             for(int i=0;i<16;i++)
(directie=='r'&&c==3)||                         active[0].A[i/4][i
(directie=='d'&&l==3)|| %4]=A[i/4][i%4];
(directie=='l'&&c==0))             active[0].sol=new char;
                        return 0;             active[0].sol[0]='0';
            // copiem starea curenta a             active[0].cost=cost(A);
casutelor (matricea)             n=1;
            for(int i=0;i<16;i++)             if(active[0].cost==0)
                        active[n].A[i/4][i                         cout<<'Aceasta este
%4]=active[tata].A[i/4][i%4]; solutia finala!';
            // deplasam casuta libera (l,c)             else
cu (l+1,c)                         if(solv(A))
            int temp=active[n].A[l][c];                         else
            switch(directie)                                     cout<<'problema
                        nu are solutie';
            // adaugam noua configuratie }
in lista

BILIOGRAFIE:

1. Metoda Branch and Bound. Algoritmi. În:

http://www.scrigroup.com/calculatoare/algoritmi/Metoda-Branch-and-
Bound72416.php (vizitat: 27.11.2014).
2. Grup altern. În: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grup_altern (vizitat:
27.11.2014).
Page 9 din 10
Page 10 din 10