Laborator mobil de învăţare pentru activităţi tutoriale interactive

Victor Romanescu – Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, v_romanescu@yahoo.com

Abstract
Pe baza unui model original de design instrucţional e-learning, admis de supoziţii noi, precum
cibermedia şi educaţia emergentă, se propune un dispozitiv de formare integrativă faţă de noi
provocări ale tehnologiei (wireless Internet, mobile learning).
În 10 activităţi de învăţare tipice, diferite ca structură, funcţionalitate şi finalitate, susţinute de
principii, cadru de proiectare curriculară şi sugestii metodologice, se probează oportunitatea
educaţională a e-learning-ului mobil.
Din preocuparea de eficientizare a raportului cost-beneficii pe de o parte şi de repoziţionare a
e-learning-ului în spectrul serviciilor de formare (public/privat, copil/adult, profesionalizare/
re-profesionalizare) pe de altă parte, tindem către un dispozitiv social educaţional flexibil şi
adaptativ faţă de aşteptările, preferinţele şi resursele beneficiarilor formării.

1. Modelul învăţării multiplexe în design-ul instrucţional e-learning

La confluenţa semantică a termenilor educaţie, cibermedia, emergenţă, detectăm noi valenţe ale
cercetării ştiinţifice, de concretizat mai ales prin prisma tendinţei e-learning-ului către mobile
learning (învăţare bazată pe dispozitive mobile).
Direcţiile de implementare în proiectarea instrucţională ale supoziţiei cibermedia sunt:
• stabilirea naturii mesajelor pentru fiecare activitate de învăţare;
• determinarea modului optim de sincronizare om-maşină în circuitul comunicaţional;
• elaborarea strategiei didactice bazate pe fluxul maxim al schimbului de informaţii în mediul
de învăţare preferenţial al cursanţilor.
Prin cibermedia înţelegem capacitatea unei entităţi, structuri ori sistem de a extrage, prelucra şi
elabora noi mesaje adaptative pe baza combinării semnalelor comunicaţionale de natură diferită.
Cibermedia se susţine conceptual atât în spaţiul semantic al e-learning-ului, cât şi în universul de
discurs al ciberpsihologiei, invocate în dezbaterea identităţii digitale. Dealtfel, mediul virtual
constituie un spaţiu simbolic imersiv pentru simularea/demonstrarea/testarea modelelor de
personalitate aderente candidatului la formare şi perfecţionare.
O perspectivă emergentistă îşi propune depăşirea cercetării multi-factoriale a acţiunii agenţilor,
prin determinarea relaţiilor cauzale dintre dependenţele rezultatelor acţiunii multi-agent şi procese
de nivel înalt, calitativ superioare, apărute în funcţionarea internă a sistemelor nedeductibil direct
din componentele de nivel scăzut. O proprietate emergentă aparţine doar sistemului luat ca întreg,
fiind imposibil de atribuit nici unui element structural, fie acesta şi pattern. Ingineria sistemelor
software recomandă în abordare emergentistă combinarea proiectării bazate pe pattern-uri cu
proiectarea condusă de testarea calităţii produsului [3].
Noi sarcini de design instrucţional revin formatorului din perspectiva educaţiei emergente:
• anticiparea efectelor învăţării generate de interacţiunile multi-agent;
• prefigurarea strategiilor adaptative pentru atribute calitativ superioare apărute la nivelul
situaţiilor de învăţare, sub-structural sistemic şi dimensional holistic.
Modelul învăţării multiplexe admite ca optim operaţională în proiectarea instruirii pentru medii
de formare e-learning distincţia dintre sursele mesajelor şi emiţătorii de semnale, respectiv, dintre
receptorii de semnale şi destinatarii mesajelor. Natura, parametrii funcţionali şi direcţia mesajelor
susţinând învăţarea vor fi conduse către un panou de cadre de lucru restricţionat temporal. Aceasta
întrucât atât cursanţii doresc să înveţe mai multe, cât şi pentru că formatorii se aşteaptă să propune
mai mult în direcţia scopurilor negociate.
70 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Se postulează următoarele principii ale modelului învăţării multiplexe:

• natura informaţiilor favorabile producerii de noi cunoştinţe poate fi de tip diferit (naturală,
artificială);
• mesajele purtătoare de informaţii converg în semnificaţii metacognitive umane;
• comunicarea duală (analogică şi digitală) în mediul e-learning este o transfer meta-cognitiv
multi-output, multi-proces, multi-input, într-o reţea de reţele semantice;
• efectele învăţării se reflectă în forme diferite ca activităţi şi ca produse;
• învăţarea se reglează prin mecanisme calitativ superioare proceselor componente;
• beneficiarul e-learning tinde permanent spre auto-depăşirea propriilor rezultate.

2. Cadru de proiectare didactică bazat pe modelul învăţării multiplexe

Etapele strategiei de formare:
• Scop
o Stabilirea scopului învăţării;
o Organizarea întâlnirii: agenţi (persoane, dispozitive), moment, locaţie;
o Dinamizarea persoanei/persoanelor (feed-before, motivarea iniţială);
o Activarea dispozitivelor.
• Obiective
o Negocierea obiectivelor prin corelarea dintre disponibilităţile mediului de
învăţare, în ansamblu, şi rezultatele evaluării iniţiale a cursanţilor;
o Selecţia topicelor de interes (feed-forward, motivare de susţinere);
o Personalizarea mediului de învăţare (mod, stil, ritm, metode, mijloace, conţinuturi);
o Estimarea rezultatelor aşteptate prin corelarea obiective-experienţă anterioară.
• Acţiuni operaţionale
o Detalierea activităţilor de învăţare;
o Specificarea modurilor de realizare;
o Realizarea sarcinilor de lucru.
• Rezultate
o Raportarea produselor activităţii;
o Evaluarea performanţelor învăţării;
o Valorizarea metacognitivă a realizării (feed-back).
• Transfer experienţial
o Crearea de noi situaţii problematice corelate achiziţiilor recente;
o Integrarea soluţiilor validate în experienţa personală;
o Finalizarea întâlnirii (Pregătirea întâlnirii ulterioare).
Sugestii metodologice:
• Se va urmări corelarea semnificaţiilor dobândite de elevi, atât din relaţia elev-elev, elev-
clasă, elev-profesor, din reflecţiile personale, cât şi din interacţiunea acestuia cu orice
element al mediului de învăţare;
• Se va manifesta preocupare pentru sincronizarea fluxurilor de mesaje din contextul
formării pentru elasticizarea axei temporale şi maximizarea raportului cost-beneficii;
• Vor fi anticipate variante dinamice de performare, inclusiv excepţiile posibile de realizare
şi soluţiile aferente.
O ultimă chestiune în valorificarea modelului propus ar fi operaţionalizarea schemei teoretice
pentru contexte reale e-learning. În sensul acestui demers, propunem o suită de implementări
practice ale modelului învăţării multiplexe, în nişa e-learning de maximă actualitate: mobile
learning.
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VII-a, 2009 71

3. Dispozitive tehnice pentru învăţare mobilă

Sub aspectul arhitecturii electronice, infrastructura unui laborator mobil de învăţare poate fi
constituită din:
• dispozitive handheld (utilizabile ţinute în mână): terminale GSM (celulare), PDA
(dispozitive mobile de tip asistent personal digital), PC-uri ultra-mobile, telefoane
inteligente, accesorii GSM;
• dispozitive portabile: PC portabil, accesorii portabile (videoproiectoare, imprimante, boxe,
player-e, camere video, cititoare de memorii, adaptoare, alte componente periferice
portabile);
• dispozitive electronice analogice/digitale (mijloace clasice audio-vizuale): radio-
receptoare, mini-receptoare TV, microfoane, reportofoane, casetofoane, diverse accesorii
electronice.
În funcţie de tipul de inter-conectare al dispozitivelor utilizate, configuraţia hardware pentru
învăţarea din mers include:
• dispozitive exclusiv fără fir;
• dispozitive exclusiv cu fir;
• parţial dispozitive cu fir, parţial dispozitive fără fir.
Sub criteriul reţelei comunicaţionale suportate de dispozitive, distingem:
• scheme comunicaţionale GSM;
• scheme comunicaţionale Wi-Fi/WiMAX;
• scheme comunicaţionale hibride.
Dependent de complexitatea strategiei instrucţionale vizate, formatorul poate opta pentru una
din cele patru variante de laborator mobil de învăţare pe care le propunem:
• varianta minimală (bazată exclusiv pe terminale mobile);
• varianta tipică (bazată pe terminale mobile şi dispozitive portabile);
• varianta optimală restrânsă (bazată pe dispozitive mobile, opţional şi pe dispozitive
portabile, fără fir);
• varianta optimală extinsă (bazată pe toate tipurile de dispozitive).
În demonstrarea strategiilor formative bazate pe modelul instrucţional multiplex,
exemplificăm un posibil laborator mobil pentru activităţi de învăţare, incluzând dispozitive mobile,
portabile şi analogice.
Laboratorul de învăţare mobilă include, după caz, orice alt material, instrument ori serviciu
educaţional. Formatorul trebuie să depăşească pseudo-distincţia dintre mijloace clasice şi
instrumente e-learning (e-learning divide), succesul strategiilor instrucţionale fiind dependent de
combinarea optimă a elementelor tehnologiei învăţării într-un demers didactic integrativ adaptativ
şi creativ.
Precizăm că activităţile de formare posibile prin utilizarea laboratorului de învăţare mobilă nu
sunt limitate decât de restricţii pur tehnice ori de ingeniozitatea designer-ului, aplicaţiile tutoriale
din secţiunea următoare, special concepute pentru probarea variatelor elemente strategice,
reprezentând mai puţin pattern-uri de strategii instrucţionale, cât variante model de proiectare şi
susţinere a activităţilor tutoriale bazate pe învăţarea multiplexă.
Situaţiile de învăţare bazate pe telefonie mobilă oferă candidaţilor la formare posibilitatea
studierii bunelor practici tutoriale în timp real, fără constrângerea participării directe la susţinerea
demersului didactic realizat de către unul sau mai mulţi propunători. În esenţă, strategia e-learning
tipică utilizată în acest scop este de forma tele(-video)-conferinţă mobilă. Infrastructura tehnică va
consta din elemente ale laboratorului mobil de învăţare, varianta optimală restrânsă. Adiţional, este
necesară instalarea şi configurarea aplicaţiilor software corespunzătoare susţinerii învăţării
multiplexe (online şi off-line, fixe şi mobile, trans-formale).
72 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

4. Activităţi de învăţare mobilă pentru

activităţi tutoriale interactive
Pentru exemplificarea design-ului
instrucţional structurat după modelul
învăţării multiplexe, prezentăm 10
activităţi de învăţare mobile learning.

4.1. Turul galeriei mobile (descriere)

Tradiţional, turul galeriei ca tehnică
didactică facilitează învăţarea prin
mobilizarea fizică a cursanţilor pentru
vizualizarea resurselor conţinut, de obicei
reprezentate grafic (texte, imagini),
completându-se prin alte procedee
integrate demersului metodic pentru
atingerea obiectivelor stabilite. În design- Figura 1. Exemplu de laborator mobil e-learning
2
ul instrucţional pe care îl propunem, (excluzând telefoane mobile)
cursanţii vor efectua turul galeriei atât pe
baza video-proiectării interactive de resurse digitale imagine, cât şi navigând în blog-ul Web
corespondent . Pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare, cursanţii vor studia şi propune imagini
proiectate capturate prin propriile telefoane celulare după produsele activităţii elaborate pe hârtie,
profesorul recepţionând fiecare din variante, atât pentru stocare locală în dispozitiv, cât şi pentru
redirecţionare automată pentru postare imediată în blog.

4.2. Centru documentar colectiv mobil (descriere)

Tipic, atât formatorii, cât şi cursanţii utilizează actual stick de memorie ca dispozitiv de stocare
masivă şi transport al datelor. Cele mai multe fişiere provin ori sunt disponibile prin Internet, astfel
încât accesarea optimă a informaţiilor necesare să sufere de redundanţă, latenţă, securizare
personală. În fapt, atât sistemele de operare, cât şi utilizatorii accelerează activarea suporturilor
informaţionale prin intermediul scurtăturilor online sau off-line (shortcut, bookmark, RSS,
hyperlink). Din perspectiva învăţării socializate şi socializante, schimbul de referinţe la resurse
digitale nu doar simplifică traseul accesului la informaţii, ci îl şi socio-prezentifică. În rezolvarea
sarcinilor de învăţare, cursanţii şi formatorul vor inter-schimba hiperlegături pentru realizarea unui
depozit social de referinţe mobile către resurse educaţionale preferenţial negociate. Această
activitate de învăţare probează valoarea învăţării din mers nu doar pentru situaţii de mobilitate, ci
şi pentru non-mobilizarea cursanţilor în situaţii pentru care altfel s-ar solicita un angajament psiho-
motric nenecesar!

4.3. Ciorchine mobil (descriere)

Tehnica instrucţională ”Ciorchinele” vizează achiziţia de noi cunoştinţe pe baza analizei
lexicale a familiei de cuvinte a unui termen. Se susţine teoretic prin învăţarea orientată de maparea
conceptelor. Pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare, cursanţii vor utiliza suportul digital imagistic
al unui model de lucru pentru organizarea termenilor în diagrama grafică a ciorchinelui conceptual
propus ca şablon iniţial de dezvoltare pentru harta unui sit Web şcolar (partea sus – hipernime,

2
Dispozitivele din imagine, de la stânga la dreapta şi de sus în jos, reprezintă: boxă mobilă Sony Ericsson
MBS-100, adaptor Bluetooth MDU-0025USB, modulator radio FM Sony Ericsson MMR-70, centru
multimedia Sony Ericsson MMV-200, căşti Bluetooth Sony Ericsson HBH-DS220, stick de memorie Data
Traveller 8GB, căşti audio cu fir Sony Ericsson HPM-62
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VII-a, 2009 73

partea medie – sinonime, partea jos – hiponime). Formatorul va asigura postarea automată a
rezultatelor parţiale ale învăţării în blog-ul m2teach.

4.4. Video-mentorat mobil (descriere)

La prima vedere greu de realizat (IP camera? Sistem de supraveghere capabil Wi-Fi? Tunel
webinar?), portarea unei situaţii reale de formare către beneficiarii intermediari ai formării –
viitorii sau actualii tutori – poate fi realizată prin automatizarea judicioasă a mesajelor capturate de
terminalele mobile în conjuncţie cu transmisia VoIp a mesajelor de către un calculator portabil via
Skype. Pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare, cursanţii vor juca rol de propunător de formator,
videoclipurile rezultate urmând a fi stocate prin podcasting în Google Video şi referite de blog-ul
m2teach.

4.5. Test mobil interactiv (descriere)

Legislaţia şcolară interzice utilizarea dispozitivelor mobile în evaluarea sumativă. Totuşi,
evaluarea continuă poate beneficia de susţinerea tehnologiei prin enunţarea clară şi precisă a
cerinţelor şi, suplimentar, prin comentarii didactice de rigoare. Itemii testului docimologic vor fi
redaţi atât vizual prin proiecţie, cât şi auditiv prin medierea unei boxe portabile. Profesorul va
asigura postarea testului în blog-ul didactic şi va modera activităţile de post-învăţare asociate
probei de evaluare.

4.6. Dublu tutorat mobil (descriere şi operaţionalizare)

Valoarea formativă a învăţării prin simulare tutorială, demonstrată încă din anii `70 ai secolului
trecut, odată cu studiile ştiinţifice asupra maşinilor de învăţat, s-a confirmat prin cercetările
ulterioare referitoare la predarea în pereche. Corelat ingeniozităţii proiectării didactice, se pot
formula dispozitive tutoriale bazate pe predarea cu oponent (tutore şi cursant propunător), predare
colaborativă, predare asistată de tehnologie. În această activitate de învăţare, formatorul va fi
susţinut în rol prim tutorial de dispozitive mobile, jucând simultan rol de propunător, realizând
activităţi tutoriale proiectate şi solicitate spre realizare prin difuzare audio a ”vocii mentorului”
difuzate prin dispozitive portabile. Pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare, cursanţii vor analiza
comparativ performanţele estimate ale diferitelor modele de design instrucţional.

Tema: Creare de pagini Web

Scop: Design-ul interactivităţii Web
Obiective operaţionale:
• După parcurgerea activităţii de învăţare, cursanţii vor fi capabili:
o să compună o schemă de culori adaptată unor cerinţe specificate;
o să elaboreze un meniu de navigare pentru un sit Web dat;
o să evalueze funcţionalitatea unor arhitecturi de sit Web exemplificate.
Metode: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, studiul de caz
Materiale, instrumente, servicii: Sony Ericsson P1i, aplicaţia Opera/mini-Opera, telefoane
celulare, MMV200, MBS100, conexiuni WLAN şi Bluetooth, laptop, videoproiector portabil
Evaluare: chestionar, probă practică
Timp estimativ: 10-30 minute

Sugestii metodologice: se va pretesta experienţa de webdesign a cursanţilor

Excepţii de realizare: a) problema – puţine telefoane celulare dotate foto, Bluetooth; soluţia:
învăţare colaborativă b) problema: imposibilitatea postării directe în blog de fişiere audio sau
video; soluţia: postare text a sumarului transcriptului aferent conversaţiilor faţă-în-faţă c) latenţă
dată de coada de mesaje survenite prin bluetooth către MMV200; soluţia: periodizarea expedierii
74 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

multimedia prin Bluetooth după minim 20 secunde (uneori şi latenţa impusă didactic favorizează
producerea de noi rezultate ale învăţării!)

4.7. Activitate de învăţare mobilă bazată pe proiect (descriere)

Principalul atu al acestei activităţi de învăţare constă în orientarea către abilitarea formatorilor
candidaţi pentru managementul proiectelor e-learning. În realizarea sarcinilor de învăţare, cursanţii
se vor implica atât în gestiunea propriilor acţiuni subîntinse proiectului, cât şi – prin schimb de rol
- în coordonarea de ansamblu a acţiunilor colaborative, din perspectiva unui director de proiect.

4.8. Catalog mobil

Organizarea instruirii în e-learning constituie o preocupare permanentă pentru formator [1].
Coerenţa, sincronizarea şi pe alocuri elasticitatea design-ului instrucţional se reflectă în parametrii
rezultatelor învăţării, aşa cum se stochează acestea în baza de date aferentă. Prezenţa cursanţilor şi
activarea telefoanelor celulare corespondente se monitorizează printr-o aplicaţie relativ simplă de
scanare a vizibilităţii bluetooth, acţiune dublată de evidenţa fizică a participării cursanţilor pe tot
parcursul activităţilor de învăţare. Prin ce devine formativă această activitate de învăţare? Cel
puţin prin faptul că oferă pretext de feed-forward pentru motivarea iniţială a cursanţilor.

4.9. Inter-vizită mobilă (descriere)

Din analiza schimbului de mesaje dintre participanţii la medii de învăţare online („E-learning
System” [4]), s-a observat că prima acţiune adoptată de cursant este cea a explorării profilului
ciber-identitar al formatorului şi al celorlalţi cursanţi. Pre-ocuparea pentru cunoaşterea fie şi
minimală a personalităţii virtuale a actorilor spaţiului e-learning, ne-a condus spre dezvoltarea unui
mecanism de relaţionare rapidă a actorilor laboratorului de învăţare mobilă, prin solicitarea
transferului reciproc de cărţi de vizită personale stocate în telefoanele celulare.

4.10. Workshop mobil (descriere)

Pentru sarcini de învăţare colaborativă solicitând o bună concentrare a atenţiei, confidenţializarea
datelor şi preluarea controlului de către cursanţi, se dovedeşte utilă proiectarea unui dispozitiv
socio-educaţional mobil fără acţiunea perturbatoare a mesajelor vizuale sau/şi auditive.

5. Implicaţii educaţionale ale adoptării soluţiilor wireless Internet şi mobile learning

Orice abordare finalistă viabilă a tehnologiei în favoarea învăţării necesită un optimism
raţional, o flexibilitate adaptativă şi o deschidere atitudinală spre interdisciplinaritate. Evoluţia
rapidă a industriei comunicaţiilor mobile, expansiunea spaţiilor Wi-Fi şi convergenţa 4G prin
WiMAX lansează noi provocări în direcţia soluţiilor de învăţare mobilă atât tehnicienilor, cât şi
formatorilor. A fi conectat, disponibil pentru schimb de mesaje mediat de dispozitive electronice,
semnifică participarea simultană, fixă ori mobilă, cu fir ori fără fir, la câmpuri semantice facilitate
de mai multe reţele de comunicaţii, integrate mediului fizico-social. Ceea ce părea în 2000
dominantă indiscutabilă e-learning – utilizarea platformelor de învăţare de tip LMS – conduce la
rezultate comparabile ale învăţării atât prin servicii date de un forum de discuţii (cazul SEI
România), cât şi prin intermediul unui sistem e-learning ad-hoc susţinut de baze de date (cazul
Academiei Oracle).
Dată fiind demonstrarea orientării cursanţilor către modalitatea de studiu favorizată de
învăţarea combinată [3], factorii de influenţă ai comunicării sociale dintr-un mediu e-learning tind
să se modifice semnificativ în comparaţia dintre un mediu fizic şi un mediu virtual de învăţare.
Modelul învăţării multiplexe în proiectarea curriculum-ului virtual propune redimensionarea
design-ului instrucţional pentru optima comunicare între agenţii mediului comunicaţional (umani:
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VII-a, 2009 75

cursanţi, tutori, designeri etc.) şi non-umani (dispozitive, software, servicii online) prin accelerarea
schimbului de mesaje către un raport cost-beneficii eficient, favorabil beneficiarilor formării.

BIBLIOGRAFIE

[1] A. Adăscăliţei, Instruire asistată de calculator. Didactica informatică, Editura Polirom, Iaşi, 2006
[2] L. Asandului, C. Ceobanu, Abordări statistice şi ipostaze educaţionale ale modelului e-learning, Editura
Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, 2007
[3] S.L. Bain, Emergent Design: The Evolutionary Nature of Professional Software Development, (1st
Edition), Addison-Wesley, NY, 2008
[4] http://www.psih.uaic.ro/~elearning