CONCEPTE ADUSE DE NOILE TEHNOLOGII ÎN EDUCAȚIE-

BLENDED LEARNING, M-LEARNING, FLIPPED CLASSROOM,

LABORATOR VIRTUAL.

Concepte noi în educație

Noile TIC schimbă perspectiva asupra educației, transformă practicile educaționale
generând în final noi concepte.
Astfel apar termeni generați de TIC care reflectă situația curentă în educație și pe care oricare
profesor ar trebui să îi cunoască. Enumerăm câțiva dintre aceștia:
Instruirea inteligentă/adaptivă asistată de calculator (ICAI – Intelligent Computer
Assisted Instruction) -un proces educațional în care metodele și materialele didactice se
adaptează ritmului și nivelului fiecărui elev. Aplicațiile adaptive pot analiza și modifica conținutul
învățării, pot modifica dificultatea itemilor de evaluare în funcție de răspunsurile date anterior sau
secvențele de învățare.(Cristea, 2005)
Bring Your Own Device (BYOD) - cunoscut și sub numele de "Bring Your Own
Technology" (BYOT), este o inițiativă în care elevii își aduc propriile dispozitive mobile în spațiile
în care învață. Acest lucru este adesea văzut ca o alternativă la programele 1:1 din cauza costurilor
reduse de întreținere, deși studenții fără dispozitive nu pot participa.
Un exemplu de integrare efectivă a BYOD este descris în The Brutal Authenticity of BYOD
(Johnson et.all., 2015) în care se arată că strategia oferă elevilor posibilitatea de a-și forma propriul
model de flux de învățare, creând totodată o cultură a clasei ce oferă posibilitatea de a conecta
învățarea din clasă cu viața personală a elevilor.
Scurtă introducere despre BOYD realizată în PowToon și un exemplu de aplicare
(învățământ preuniversitar)
Nativ digital - o persoană născută în timpul sau după utilizarea la scară largă a tehnologiilor
digitale, cum ar fi Internetul, dispozitivele mobile, aplicațiile Web 2.0, etc. Se presupune că ei au
o înțelegere mai puternică a tehnologiei digitale, deoarece aceasta a făcut parte din viața lor de la
început. (Oblinger, 2003)
Gamification - practica aplicării elementelor și regulilor jocului într-o activitate (didactică).
Exemple de astfel de elemente sunt obiectivele, insignele, competiția, feedback-ul imediat și
existența unor nivele de dificultate.
Curs masiv online deschis (MOOC) - un curs online care include prelegeri video, materiale
de lectură, seturi de probleme și o comunitate mare de studenți. Adepții consideră MOOC o
inovație majoră în educație, dar scepticii pun la îndoială eficacitatea educațională reală a acestor
cursuri.
Resurse Educaționale Deschise (OER/ RED) - orice material educațional online care este
liber accesibil și autorizat în mod deschis pentru utilizarea publică. Astfel de materiale pot fi
cursuri on-line, prelegeri, teme, exerciții, chestionare, simulări interactive, jocuri, etc.
Technological Pedagogical Content Knowledge (TPACK) - un model ce explică modul
în care pedagogia, tehnologia și conținutul disciplinei pot interacționa și influența procesul
educațional (adesea apare trasat ca o diagramă Venn). Matthew Koehler și Punya Mishra (2006)
au creat acest cadru pe lângă modelul PCK al lui Lee Shulman (1986), prin adăugarea componentei
tehnologice în mixul inițial.
Webinar - un seminar sau un atelier online, în care facilitatorul și participanții vizualizează
același ecran în același timp. De obicei, webinarul are o componentă audio pe care facilitatorul o
controlează și o funcționalitate care îi permite participanților să discute prin introducerea de text,
răspunderea la sondaje și punerea de întrebări.
Mai mulți termini gasiți pe pagini ca https://edshelf.com/education-technology-dictionary/;
http://www.nj.gov/education/techno/glossary/; http://theelearningcoach.com/resources/online-
learning-glossary-of-terms/ ; http://www.scribd.com/doc/21410959/ Sorin-Cristea-Dictionar-de-
Termeni-Pedagogici
Am ales să prezentăm mai pe larg conceptele care le considerăm a avea un impact mai mare
în învățământul actual bazat pe tehnologie: învățarea pe dispozitive mobile (mobile learning),
învățarea mixtă (blended learning), clasa inversată (flippedclassroom), laborator la
distanță/virtual (remote/ virtual labs).
Alte concepte vor fi explicate, cu exemple, în cursurile ulterioare.

Mobile learning (m-learning)

M-learning denumeşte un mod de a obţine, prelucra şi transmite informaţii în scopuri
educative, folosind echipamente tehnologice mobile. M-learning a devenit popular în ultimul timp,
deoarece încurajează personalizarea procesului de învăţare şi responsabilitatea, oferind
elevului/studentului posibilitatea de a avea acces la orice informaţie din orice loc, în orice moment
(„oricine-oricând-oriunde-orice”).
De ce m-learning?
Este convenabil și flexibil; facilitează învățarea oriunde și oricând; crește interacțiunea și
implicarea elevilor și este ușor de implementat dpdv al tehnologiei.
De remarcat că tehnologia mobilă facilitează creativitatea și învățarea personalizată,
îmbunătățind performanțele elevilor și înlăturând în mare parte barierele tradiționale date de
inegalitățile socio-economice, elevii având acces egal la educație.
M-learning se adresează diverselor stiluri de învățare, se pliază identității culturale a elevilor
și nevoilor individuale, abordând învățarea din perspectiva dată de propria familie, cultură și/sau
istorie.
M-learning implică o dimensiune socială de învățare, întrucât aplicațiile mobile încurajează
adesea utilizatorii să își împărtășească feedbackul, venind cu o platformă de comunicare pentru a
crea legături semnificativă între cursanți.
De remarcat că m-learning rămâne în fruntea tendințelor tehnologice în educație, învățarea
fiind bazată pe clipurile video interactive, aplicații în realitatea virtuală și augmentată și
respectiv resurse educaționale deschise (Sharples et.all, 2009)

Blended learning-BL (învățare mixtă)

În cel mai larg sens, BL definește o combinație între diverse abordări pedagogice pentru a
produce un rezultat optim de învățare cu sau fără tehnologie de instruire. BL reprezintă o
metodologie educațională transformatoare, capabilă să furnizeze experiențe pedagogice de
învățare pentru diverse discipline și niveluri de educație, precum și să ofere flexibilitatea necesară
pentru a satisface nevoile individuale ale studenților în societatea contemporană (Graham, Henrie
& Gibbons, 2014)
Într-un sens mai restrâns, în cazul în care este vizată și utilizarea tehnologiei, BL împletește
învățarea tradițională cu soluții oferite de e-learning (transformă interacțiunile din sala de clasă în
interacțiuni sociale care se desfășoară prin intermediul internetului, utilizând platforme de
eLearning, rețele de socializare, Skype, blog-uri, You-Tube, etc.).
Ea împletește aplicații (software) variate și metode didactice diverse, cel mai adesea un mixt
între învățarea bazată pe web/online cu învățarea tradițională fată-în-față (Staker și Horn, 2012).
Există diverse nivele la care se poate face acest amestec, la nivel de activitate (activități de învățare
care prezintă elemente f2f și online, activități în realitatea augmentată, ce îmbină elemente din
mediul real cu cele virtuale), de curs (cel mai des întâlnit și implică o serie de activități distincte
f2f și online), de program de studiu sau la nivel institutional (Graham, 2005)
Dintre cele mai cunoscute modele de tip BL sunt: rotație (Rotation), flexibil (Flex), a la
Carte (Self -Blend) și respectiv Virtual îmbogățit (Enriched Virtual).
În afară de modelul prin rotație, celelalte modele necesită existența unor cursuri online,
astfel, în modelul Flex se asigură un suport față-în-față, adaptiv, la cerere (instruire în grupuri mici,
proiecte de grup, tutorat, etc), în modelul Self-Blend, oferta de cursuri online suplimentează și
susține individual cursurile desfășurate tradițional, fiind un model complet individualizat, iar
modelul Enriched Virtual presupune o întregă experiență de învățare în format BL (fiecare curs
desfășurându-se în acest format) (Staker și Horn,2012).

(a) (b)
Figura 2. (a) Modele pentru implementarea Blended Learning; (b) Variante de Blended
Learning în cazul modelului prin rotație
Modelul care poate fi implementat în învățământul românesc preuniversitar este cel prin
rotație „Învăţăm/studiem la şcoală şi online”, în care elevii participă prin rotaţie după un program
prestabilit atât la cursuri „faţă în faţă”, cât şi la studiul on-line. În unele cazuri, studiul on-line se
poate face numai la distanţă (la domiciliu, de exemplu).
Avem mai multe variante ale acestui model: Station (elevii se rotesc după un program fix
sau la discreția profesorului între diversele modalitățile de învățare: online, activități colaborative
de grup și activități didactice conduse de profesor), Lab (elevii se rotesc după un program fix sau
la discreția profesorului între diversele spații de învățare din școală), Flipped classroom (pentru
învățarea unui subiect elevii se rotesc după un program fix între activități față-în-față ghidate de
professor și instruirea online, la distanță - de obicei acasă) și Individual-rotation (rotația este
gestionată individual).
Modelul Station este strâns legat de strategia digital Bring Your Own Device (BYOD).
Există diverse resurse pe Internet care prezintă modul de organizare efectivă a unui curs în
format mixt/hybrid/blend ca de exemplu http://blended.online.ucf.edu/morning-blend/ blog ce
explorează multiplele fețe ale BL.

Flipped classroom (clasa inversată)

Cel mai cunoscut și implementat model prin rotație este Flipped classroom, modelul în
care elevul vizionează cursurile la domiciliu (în ritm propriu) în general sub forma de video, iar
în orele tradiționale, din școală, aplică, ghidat de profesor, ceea ce a studiat.

Figura 2. Activități într-o “clasă inversată” (Flipped Class)

Modelul presupune trei etape distincte Înainte de activitatea în clasă (pre-clasă), activitatea
propriuzisă (în clasă) și o etapă după activitatea din clasă (post-clasă)
Pre- activitate clasă
Elevii/studenții accesează asincron informația/conținutul științific vizat, care poate fi o
demonstrație video pe YouTube (https://www.youtube.com/ ), Vimeo (https://vimeo.com/ ),
realizate personal sau nu, diverse materiale încărcate pe platforma de eLearning a instituției de
învățământ, resurse de pe diverse site-uri, de exemplu Academia Khan
(https://www.khanacademy.org/), prelegeri înregistrate sau diverse resurse educaționale deschise
accesate de pe site-uri ca Open Educational Resources (OER) (https://www.oercommons.org/) sau
alte resurse specializate.
În-clasă
Scopul activităților este de a ajuta elevii/studenții să-și dezvolte abilitățile strategice prin
exemple și activități diverse, într-o varietate de circumstanțe. Profesorul pune întrebări, utilizează
scenarii observă, oferă feedback pentru a crește interacțiunea profesor-elev. Pentru a crește gradul
de înțelegere conceptuală, profesorul poate pune întrebări referitoare la conceptele studiate, la care
elevii/studenții reflectează, răspund, discută și încearcă să găsească un consens pentru răspunsul
dat în grupuri de 3-4 persoane (Crouch et. Al., 2007)
Acest model presupune petrecerea de către elev de mai mult timp de calitate cu profesorii săi,
Post-activitate clasă
Prin acțiunile proiectate în etapele ce nu se desfășoară în clasă, profesorii au posibilitatea de
a susține motivația elevilor/studenților pentru învățare, de ai sprijinii în propriul proces de învățare,
ei dezvoltând astfel abilități de autoreglare a învățării. Există o varietate de metode pentru a evalua
învățarea elevilor după activitatea din clasă, chestionare, teste, prezentări in mediul real sau online
(folosind scurte video), eportofolii realizate pe site-uri specializate sau cu ajutorul paginilor web
(Weebly, Google sites, etc)
Descrierea video pentru Flipped class https://www.youtube.com/watch?v=qdKzSq_t8k8 ,
respectiv un exemplu de activitate într-o astfel de clasă se poate urmării la adresa
https://www.youtube.com/watch?v=bblZFS2Uth0
Exemple de activități în studiul medicinei (Morgan, și alții, 2015):
Pre-clasă: pot fi utilizate 4 scurte video ce conțin desene adnotate, videoclipuri cu
procedure, diapozitive PowerPoint cu explicații supraînregistrate
(PresentMe,PowerPoint+Audacity, etc.)
În- clasă s-a utilizat un sistem de management al învățării ce permite educatorilorsă creeze
sesiuni colaborative bazate pe studiul de caz. Au fost create 4 cazuri, iar studenții au răspuns
individual utilizând tableta/laptopul propriu la întrebări legate de diagnosticul diferențiat,
evaluarea de laborator și gestionarea fiecărui caz individual. Răspunsurile au fost centralizate și
proiectate anonim, fiind utilizate de instructor pentru a ghida în continuare discuția (s-au obținut
răspunsuri variate ceea ce dovedește diferențele în înțelegerea și rezolvarea cazului de către
studenți).
Post- clasă: fără activitate specificată în acest caz.
Modelul se pretează pentru diverse tipuri de abordări pedagogice, ca de exemplu învățarea
prin rezolvare de probleme/provocări (PrBL), învățarea prin proiecte (PBL) sau în context/ în
comunitate, învățarea bazată pe investigație, etc.

Laborator virtual. Laborator la distanță

Laboratorul virtual reprezintă un mediu interactiv pentru crearea și desfășurarea de experimente
simulate. Datorită WWW și a tehnologiilor avansate, acesta a devenit accesibil unui număr din ce
în ce mai mare de elevi/studenți. Participanții din laboratoarele virtuale manipulează instrumente
și/sau sisteme virtuale pentru a efectua experimente pe programe generate de calculator care pot fi
accesate local via Internet.
Laboratoarele virtuale au capacitatea de a oferi un mediu care să imite mediul real și care conduce
la formarea cunoștințelor și a abilităților pe care elevul/studentul le-ar câștiga prin participarea în
mediul laboratorului real. Astfel, laboratoarele virtuale schimbă modul în care elevii învață, obțin
informații, exersează abilități.
Mediile virtuale de laborator pot fi clasificate astfel:
 Simulări – imită procesul experimental prin intermediul calculatorului
 Aplicații în rețea – dispositive experimentale în laboratoare virtuale mici
 Laboratoarele virtuale – exploatează potențialul oferit de tehnologia media, utilizatorul
având o interacțiune tehnică și o manipulare direct și plauzibilă a obiectelor (din laborator)
și a diverșilor parametrii.
 Laboratoare în realitatea virtuală – utilizatorul devine participant activ, într-o lume
virtuală, într-un mediu 3D artificial. Necesită o interfață performantă care include simulări
tridimensionale în timp real prin diverse canale senzoriale.
 Laboratoare controlate la distanță (Remote Labs) – includ experimente reale efectuate la
distanță cu utilizarea telecomunicațiilor. Majoritatea soft-urilor din laboratoarele virtuale
constau în aplicații ce rulează pe calculatoare locale, ele putând fi operate de la distanță
Laboratoarelor virtuale pot fi utile în educație mai ales când:
 Activitățile experimentale trebuie efectuate rapid și nu permit observarea și măsurarea în
siguranță;
 procesul experimental este foarte lent și / sau complex și nu este compatibil cu timpul de
predare disponibil;
 experimentele implică riscuri pentru sănătatea și integritatea fizică a cursanților;
 activitățile de învățare necesită modelare.
Laboratoarele virtuale susțin învățarea bazată pe investigație, vizualizarea în detaliu, sunt
instrumente de experimentare fără limitări în timp sau spațiu, încurajează colaborarea și
comunicarea, dezvoltă competențe digitale, etc.
Exemple de laboratoare virtuale pentru științe:
 Proiectul Go-Lab oferă profesorilor aplicații ușor de integrat, cu suport pedagogic,
metodologie și structură de partajare http://www.go-lab-project.eu/
 http://www.lila-project.org/
 http://www.vlab.co.in/
Exemple de laboratoare virtuale pentru medicină
 http://onlinelabs.in/biology - include microscopie, geneticăși științele vieții
 http://onlinelabs.in/anatomy – include fiziologie, disecții
 COMUNICARE
TIPURI

DE
 CUM COMUNICAM?
Cuvinte
7%

Non-verbala
55%
Diversitate vocala
38%
Limbajul verbal
Limbajul verbal
Limbajul non-verbal
 Limbajul corpului
Plictisita Interesata
Limbajul corpului
https://www.youtube.com/watch?v=uy0HNWto0UY
Informatie transmisa
Diferente de comunicare intre barbati si femei: Allan Pease - De ce barbatii nu asculta si femeile
nu stiu sa se uite pe harta

https://www.youtube.com/watch?v=1yQ1BcT5flw
Si nu uitati sa viozionati filmuletele din prezentare!!!
Despre licenţele
Creative Commons

Teodora Chicioreanu

Teodora Daniela Chicioreanu

Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
 Licentele Creative Commons

Motto:
Share, reuse, and remix — legally
Teodora Daniela Chicioreanu
 Licentele Creative Commons

Site-ul Creative Commons

- permite titularilor de drepturi de autor să ofere publicului o
parte din drepturile pe care le au și să-și păstreze cealaltă parte,
printr-o multitudine de mecanisme, printre care eliberarea
lucrărilor în domeniul public sau sub licențe de conținut deschis.
Intenția avută în vedere este aceea de a evita barierele pe care le
pun legile drepturilor de autor în calea liberei circulații a
informațiilor

Credit by: teketen

Teodora Daniela Chicioreanu

 In anul 2001, au fost definite
licentele Creative Commons – CC, la
initiativa profesorului Lawrence
Lessig de la Stanford Law School.

Prin CC se pastreaza trei drepturi

sau combinatii intre ele:
 dreptul la paternitatea operei,
 dreptul de a nu permite opere
derivate
 dreptul de a nu permite utilizarea
comerciala a operei.

Lucrarile aflate sub CC, pot fi copiate, distribuite,

Credit by: Jose Luis Orihuela

editate, remixate, utilizate pentru a se construi pe

baza lor , toate acestea în limita permisă de
drepturile de autor

Teodora Daniela Chicioreanu

La Creative Commons exista formularul Choose a
Licence prin care se poate selecta o licenta dorita,
un logo de identificare si un text descriptiv.

Teodora Daniela Chicioreanu

 Licența CC - Creative Commons

Teodora Daniela Chicioreanu

Teodora Daniela Chicioreanu
Teodora Daniela Chicioreanu
Attribution (CC-BY) permite libera folosire si distributie
de opere derivate, inclusiv in scopuri comerciale,
singura cerinta este atribuirea autorului initial;

Teodora Daniela Chicioreanu

Attribution Share Alike (CC-BY-SA) permite folosirea si
distribuirea de opere derivate, inclusiv in scopuri
comerciale, atita timp cit este mentionat autorul original si
opera derivata este publicata sub o licenta identica, ce
permite si altora folosirea si distribuirea in aceleasi conditii;

Teodora Daniela Chicioreanu

Attribution No Derivative (CC-BY-ND) permite utilizarea
si distribuirea, inclusiv in scopuri comerciale, atita timp
cit este atribuit autorul original si opera ramine
nemodificata

Teodora Daniela Chicioreanu

Attribution Noncommercial (CC-BY-NC) permite folosirea si
distribuirea de opere derivate numai in scopuri ne-comerciale si
cu mentionarea autorului original

Teodora Daniela Chicioreanu

Attribution Share Alike Noncommercial (CC-BY-NC-SA)
permite folosirea si distribuirea de opere derivate, exclusiv in
scopuri ne-comerciale, doar cu mentionarea autorului original
si numai sub o licenta identica, ce permite si altora folosirea si
distribuirea in aceleasi conditii;

Teodora Daniela Chicioreanu

Attribution No Derivative Noncommercial (CC-BY-NC-ND)
permite folosirea si distribuirea numai cu mentionarea
autorului original si numai a operei nemodificate si numai in
scopuri ne-comerciale;

Teodora Daniela Chicioreanu

Public Domain (PD)
dedicatia catre Domeniul
Public nu este de fapt o
licenta, este renuntarea
totala asupra oricaror
drepturi (in masura in care
legislatia locala permite) si
neimpunerea niciunei
restrictii de utilizare sau
distribuire, nici macar a
mentionarii autorului
original.

Teodora Daniela Chicioreanu

 Adaugarea unei licente CC in 3 pasi

1. Mergi la
http://creativecommons.org/license/?lang=ro

2. Bifeaza casutele pe care le vrei si le crezi de

cuviinta si apoi apasa butonul Selecteaza o licenta

3. Ia Codul HTML din pagina ce urmeaza si pune-l pe

creatia ta (muzica, text, video, etc)!

Teodora Daniela Chicioreanu

 Cum putem cauta resurse sub licenta CC?

1. Creative Commons: De pe site-ul Creative Commons pot fi explorate resurse

din categoriile: Audio, Video,Images, Text, Education, Software
Un serviciu de cautare se gaseste la Find CC Licensed Work.
2. Google are optiunea avansata de cautare Usage rights, la care se poate
specifica sa se caute continut not filtered by license sau free to use, share (
CC ) - Google Advanced Search
3. Yahoo! Creative Commons Search este un serviciu de cautare Yahoo! pentru
resurse licentiate CC.
4. OER Commons Open Educational Resources este un proiect pentru resurse
educationale deschise; are o sectiune de cautare cu multiple optiuni.
5. Mozilla Firefox, un browser cu funcţie de căutare de conţinut CC

Teodora Daniela Chicioreanu

 Licența CC - Creative Commons

Teodora Daniela Chicioreanu

Pentru mai multe informații accesați:
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/ro/legalcode

Credit by: Yohei Yamashita

Teodora Daniela Chicioreanu

Filme de vizionat

 http://www.youtube.com/watch?v=2BESbnMJg9M&feature=related

 http://www.youtube.com/watch?v=nfy21jx6X3E&feature=related

Teodora Daniela Chicioreanu

Multumesc pentru atentie!

dianatutica@yahoo.fr

Teodora Daniela Chicioreanu

 Hărți
conceptuale

Suport de curs- Prof. Dr. Ing. Teodora Chicioreanu

 Hartă mentală/
conceptuală- definiție
• Hărțile mentale (hărți conceptuale sau
scheme euristice), reprezinta vizual modul
în care conceptele prezentate într-un
conținut interrelaționează.

Cunoștințe noi

Cunoștințe deja insușite

 Exemplu de hartă
mentală/ conceptuală
Alte aplicații
Alte aplicații
 Universitatea Politehnica din București
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

MOOC
Massive Open Online Course
Curs Masiv Deschis Online

Teodora Daniela Chicioreanu

https://www.coursera.org/
https://www.edx.org/
https://www.udacity.com
https://www.udemy.com/
https://www.p2pu.org
http://mooc.ro/
http://www.academicearth.org/
www.khanacademy.org
 Introducere https://www.edx.org/

Oferă
Fondat de cursuri de
Universitate înaltă
a Harvard și calitate
and MIT în
2012

Acces
Instituții de pentru orice
top student/pers
oana
oriunde în
lume
Alegere curs
Desfășurare curs
Navigare în portal
Navigare în portal
Spor la explorat /
învățat!
 CURS I
Diana BAN
La ce ne referim cand
spunem IAC? Instruire

Comunicare Jucarie

Calculator

Unealta Informare
La ce ne referim cand spunem
IAC?

Conceptul de asistare a procesului de invatamant

cu calculatorul include:
 La ce ne referim cand spunem IAC?
Numita de unii ca “inovatia tehnologica cea mai importanta a
pedagogiei moderne”, IAC contribuie la cresterea eficientei
instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a
informatizarii in invatamant.
• Interactiunea elev-calculator
• Nu calculatorul ca obiect fizic

Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), a

software-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul
instructional.
Tehnologia in procesul de invatamant
 Elevii, participanti activi,
Scoala trebuie isi imprima ritmul
sa tina pasul propriu si propriile
cu tehnologia strategii.

Elevul are rol activ

Modalitatea de invatare
in procesul de este individualizata nu
invatare. standardizata.
 Consecinte pedagogice ale IAC

Acomodarea inca din scoala cu IAC influenteaza formarea

intelectuala a elevilor, prin:

Stimularea interesului fata de Dezvoltarea unei gandiri logice.

nou.

Optimizarea randamentului predarii

prin exemplificari multiple. Stimularea imaginatiei.

Formarea intelectuala a tinerei Simularea pe ecran a unor fenomene

generatii prin autoeducatie si procese.
 Consecinte pedagogice ale IAC

-Cerinte pentru realizarea IAC:

a) dotarea cu echipament;

b) profesorul trebuie sa aiba si cunostinte

de informatica

• Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul
• Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute
 Notiuni, concepte utilizate in IAC

• Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat

hardware-software destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem
de cunostinte si destinatarii acestuia, in vederea asimilarii active de
informatie insotita de achizitionarea de noi operatii si deprinderi.

Softul educational(SE) este un produs

program special proiectat pentru a fi
utilizat in procesul de invatare.

Roata dintata baladoare, nu se poate roti

independent de arbore, dar se poate deplasa
longitudinal fata de arbore.
 Trasaturile
generale ale
softului
educational

• Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in

cadrul unui proces de instruire:

a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning)

b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training)
c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing)
d) Simulare
 Trasaturile generale ale softului
educational
a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning)
Pp utilizarea nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de
laborator.
Materialul de invatat se prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune.
Dupa cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de elev,
vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, cautare).
• Tutorul-preia una din functiile • Softul de investigare
profesorului :
 Trasaturile generale ale softului
educational
• b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand
subiectului i se pun la dispozitie programe specializate care-l ajuta sa fixeze
cunostintele si sa capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive,
urmate de aprecierea raspunsului elevului.
• Exercitiile pot fi propuse:
- intr-o ordine prestabilita
- in mod aleator sau
- pot fi generate in timpul
sesiunii de lucru.
 Trasaturile generale ale softului
educational
c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune
existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de insusire a cunostintelor
prin evaluarea raspunsurilor.

• Modul de construire a unui test depinde

de:
• numarul de chestiuni de test (care
se stabilesc in functie de timpul de
administrare si de nivelul de
scolarizare)
• si de numarul de concepte,
procedee a caror insusire va fi
verificata.
 Trasaturile generale ale softului
educational
d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui
fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un
comportament analog.
? ?
dianatutica@yahoo.fr
 eLearning - mLearning

Ce este e-Learning?
E-learning, termen introdus în 1998 de Jay Cross, fondatorul Internet Time Group, a
devenit extrem de popular. O căutare cu Google la sfârşitul lui februarie 2013 oferă aproximativ
1.330.000.000 căutări diferite pentru e-learning, reprezentând de aproape 7 ori mai mult faţă de
aceeaşi perioadă a anului 2010 (197.000.000 de referinţe).
Învăţământul electronic sau e-learning reprezintă o modalitate actuală de dezvoltare a
educaţiei, în concordanţă cu descoperirile tehnologice.
Termenul este utilizat în zilele noastre şi ca termen unificator pentru o multitudine de
tehnici de învăţare, instruire prin mijloace asistate de calculator. Învăţământul electronic se referă
la utilizarea tehnologiilor Internetului pentru a furniza un vast şir de soluţii care amplifică
performanţa şi cunoştinţele.
În general, termenul de e-learning este sinonim cu online learning, Web Based Learning -
Instruirea bazată pe Web.
Iată câteva definiţii ale termenului de e-learning:
 „Orice act sau proces virtual utilizat pentru a obţine date, informaţii, abilităţi sau
cunoştinţe. E-learning înseamnă astfel învăţarea într-o lume virtuală, în care tehnologia
cooperează cu creativitatea umană pentru a accelera şi uşura cunoaşterea profundă a
domeniului studiat.” (http://www.mountainquestinstitute.com/#definitions.html).
 „Oferirea unor oportunităţi de învăţare, instruire sau programe educaţionale cu ajutorul
unor mijloace electronice.” (www.intel.com/.../glossary.htm).
 O vastă categorie de aplicaţii şi procese, precum: instruirea asistată de calculator,
învăţarea prin intermediul Internetului/Intranetului (Web based learning), învăţământ oferit
prin intermediul calculatorului (computer based learning), clase virtuale, colaborare online.
Conţinutul electronic este oferit cu ajutorul Internetului, a Intranetului, a casetelor audio şi
video, prin satelit, CD-ROM sau televiziune interactivă.
(http://www.cybermediacreations.com/elearning/glossary.html).
 Posibilitate de a îmbunătăţi învăţământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul (ex.
PCurile, cd-urile, DVD-urile, televiziunea, PDA-urile, telefoanele mobile) şi a tehnologiei
comnunicaţiei (prin utilizarea Internetului, e-mailului, forumurilor de discuţii sau a software-
ului colaborativ de tip wiki sau blog). (http://en.wikipedia.org/wiki/Elearning).
 E-learning înglobează metode şi tehnici tradiţionale sau moderne şi folosind tehnologii
IT&C (procesare multimedia şi comunicare asincronă sau sincronă) conduce subiectul care
îl utilizează, la obţinerea unei experienţe în înţelegerea şi stăpânirea de cunoştinţe şi
îndemânări într-un domeniu al cunoaşterii. (M. Vlada, E-Learning şi software educaţional,
Noi tehnologii de e-learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software
educaţional, Editura Universităţii din Bucureşti, 2003).
  Autoarea Sarah Knight răspunde că „este definiția învățării facilitată şi susținută de
utilizarea informațiilor prin mijloacele de comunicații și tehnologie, dar şi faptul că e-
learning poate implica utilizarea următoarelor tehnologii: calculatoare, softwere, inclusiv
softwere-ul de asistență, camere foto digitale, mobile”. Tot ea susține că ”e-learningul îi
angajează (pe elevi) în procesul învățării, îi motivează să învețe, încurajează învățarea
indepedentă” (Knight,2000).

În sens larg, prin e-learning se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se

utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Termenul, preluat din
literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învăţare prin mijloace
electronice, acoperind acum aria de intersecţie a acţiunilor educative cu mijloacele informatice
moderne.

Ce este m-Learning?
Enciclopedia Wikipedia propune urmatoarea definiţie: m-Learning (mobile learning,
învățarea mobilă) este modalitatea de a oferi training cu ajutorul unor aparate mobile, cum ar fi
telefoanele mobile, PDA-urile, digital audio player-ele, cât şi camerele digitale, reportofoanele,
pen scanner etc. Formatul “lecţiilor” trebuie să fie conceput în asa fel încât să poata fi utilizabil pe
astfel de aparate de dimensiuni reduse.
M-learning deriva din E-learning (modalitate de învăţare care beneficiază de suportul şi
îmbunătăţirile aduse de folosirea calculatorului şi a diverselor tehnologii de comunicaţie); la rândul
său, E-learning e o formă de D-learning (Distance learning – instruirea unor studenţi care nu pot
fi fizic în locaţia în care se transmite efectiv informaţia).
Dispozitivele ce pot fi utilizate cu succes în m-learning sunt variate şi la îndemâna oricui.
Acestea sunt instrumente mobile, fără fire (wireless), de dimensiuni reduse ce pot fi purtate tot
timpul şi oriunde de către utilizator. Ele se pot conecta la orice reţea, la orice calculator, la Internet
sau chiar între ele (bluetooth).
Din caracterul mobil decurg şi avantajele sale: studiul se poate face de oricine, în orice loc,
în orice moment, atunci când utilizatorul doreşte : „oricine-oricând-oriunde-orice”.
Deşi sunt multe asemănări între e-learning şi m-learning din punct de vedere pedagogic,
nu se pot substitui în cazul metodei m-learning toate consideraţiile teoretice, observaţiile din
practică şi evaluarile e-learning-ului ca metodă, datorită caracteristicilor de flexibilitate şi
mobilitate specifice m-learning, precum şi datorită dinamicii dezvoltării de noi tehnologii ce pot
şi sunt utilizate rapid de aceasta (sunt incluse noi facilităţi ca recunoaşterile de scris şi voce,
fotografiile şi scurte capturi video care modifică permanent mijloacele şi echipamentele didactice).
În aceste condiţii, sunt destul de puţine studii şi rapoarte legate de experimentele didactice m-
learning. Eventualele consecinţe sunt destul de greu de determinat, astfel încât nu se pot face
ameliorari ale acestei activităţi. Se pot lua în calcul semnalele venite din diverse direcţii (domenii
ca e-learning, industrie, comerţ, psihologie) în care sunt adoptate şi utilizate aceste tehnologii a
căror dezvoltare nu a urmărit până acum îmbunătăţirea experintei educaţionale.
Iată câteva noutăţi introduse de M-learning comparativ cu varianta clasică E-learning
(conform M. Marinescu, 2007, pag. 83-84), în următorul tabel:
Tabel : Schimbări de natură pedagogică – model comparativ e-learning şi m-learning
Dispozitivul e-learning clasic Dispozitivul m-learning
Se consumă timp pentru accesarea e-mailuri Anunţarea sosirii unui e-mail se face
sau pagini web pentru realizarea instantaneu
comunicării
Se instituie o comunicare pasivă, asincronă Comunicarea este directă, spontană, sincronă
Comunicarea elev/student-elev/student
Dispozitivul e-learning clasic Dispozitivul m-learning
Faţă-n faţă. Flexibilitate
Audio-teleconferinţă. Audio dar şi video-conferinţă
E-mail urmat de un alt e-mail 24 de ore /zile, conexiuni instantanee
Locaţie privată Spaţiu de conexiune fără limite
Consum de timp pentru deplasare la un site Conexiunea se face fără cheltuieli de timp
de pe internet
Consum de timp pentru întâlnirile în grup Grupul este constituit prin conectivitatea
virtuală
Comunicare săracă, datorită insuficienţei Comunicare bogată, fără inhibiţii cu inflexiuni
conştientizării a membrilor grupului subiective
Feedbackul pentru elev/student
Dispozitivul e-learning clasic Dispozitivul m-learning
Pas cu pas Întăriri permanente, multidirecţionale
Asincron în momente dinainte precizate Atât sincron, cât şi asincron
Prin probleme standardizate Prin probe relaxante, adaptate la situaţii şi
persoane
Pe bază de experimente simulate sau de Pe baza unor studii reale de caz sau prin
laborator intermediul unor site-uri specializate pentru
experimentare
Prin intermediul suporturilor scrise pe hârtie Prin intermediul unor suporturi digitale, mai
ieftine şi mai uşor de mânuit
Loc de desfăşurare şi testare
 Dispozitivul e-learning clasic Dispozitivul m-learning
În sala de clasă În orice loc
Data este fixată dinainte 24 de ore/zile în mod instantaneu
Delimitare temporară, exactă Intervalul de timp este valabil, atât cât îi
trebuie fiecărui cursant
Teste standardizate Teste individualizate
Feedback sărac Feedback bogat
Feedback întârziat, amânat Feedback imediat
Teste cu acelaşi grad de dificultate şi Flexibilitate sub aspectul dificultăţii şi al
lungime pentru toţi numărului de probleme de rezolvat
Majoritatea testelor sunt realizate sub formă Testele se bazează pe text, dar sunt şi pe bază
de text scris de intervenţie audio şi video
Examene şi evaluări
Dispozitivul e-learning clasic Dispozitivul m-learning
Teoretice, orale sau pe bază de suport scris Practice, de rezolvare a unor situaţii şi
probleme
Prin observare şi monitorizare în laborator Prin observarea subiectului la locul său natural
de desfăşurare
Prezentări la nivelul grupelor sau claselor Unul câte unul, printr-o comunicare mult mai
evidentă
Folosind o singură limbă de comunicare Fiecare poate utiliza o anumită limbă,
traducerea fiind asigurată de translator
Individualizare pe fondul evaluării frontale Prin antrenarea grupului în calitate de instanţă
colaborativă
Notarea se face pe suport scris (eventual Notarea şi înştiinţarea în privinţa rezultatelor
într-un carnet de elev/student) se realizează pe cale electronică
Examinarea se face la o dată fixă într-un loc Examinarea se realizează când este disponibil
prestabilit cursantul
Timpul interlocutorului este consumat Timpul interlocutorului este utilizat pentru
pentru o corectare energofagă sprijinirea şi individualizarea instruirii

Învățarea mobilă digitală(mLearning) eficientă utilizează metode de predare şi de învățare

eficace și se folosește din plin de natura ei „mobilă”. Elevul este mobil, mai degrabă decât
dispozitivul (Sharples, Taylor şi Vavoula, 2005). Acest principiu cheie ar trebui să influențeze
toate celelalte principii ale învățării mobile digitale.
 Învățarea mobilă eficientă exploatează avantajul de fi la fața locului, oferă acces imediat,
conectare şi recunoaște procesul de învățare care are loc în afara (și împreună cu) cadrelor de
învățare formală, în locuri cum ar fi locul de muncă, acasă și în aer liber.
Introducerea unei mari varietăți de noi tehnologii de învățare a avut un impact asupra
metodelor de formare. Odată cu dezvoltarea rapidă a calculatoarelor personale din secolul al XX-
lea şi cu explozia utilizării telefonului mobil din ultimii 10 ani, am început să vedem o schimbare
de la modelul din clasă al formării cu un instructor în fața clasei, la un amestec divers de abordări
privind învățarea din multe cadre diferite. În primele faze ale dezvoltării învățării mobile accentul
a fost pus pe dispozitivele mobile în sine, însă acestea sunt acum înlocuite cu o nouă orientare
spre înțelegerea elevilor care sunt conectați la informații relevante în timp ce sunt mobili.
Accentul pe ceea ce este important în procesul de învățare mobilă s-a schimbat treptat în
ultimul deceniu (Cook, 2008). Cu zece ani în urmă învățarea mobilă privea afișarea învățării
electronice pe un ecran mic. La acea vreme, învățarea mobilă a fost considerată ca fiind orice
învățare care se întâmpla în timp ce cineva folosea un dispozitiv mobil. Acest lucru a fost urmat
de părerea că învățarea mobilă este orice învățare care se întâmpla în afara cadrului unei săli de
clasă. În cele din urmă, am ajuns la înțelegerea că cel mai important aspect în procesul de învățare
mobilă este că cel care învață este atât mobil, cât şi conectat. Sursele de informații pot fi în orice
formă, de la semnalizare la panourile interactive, de la telefoanele mobile la computerele
încorporate în hainele noastre. Factorul critic este ca un elev poate fi mobil, fizic, rămânând în
același timp conectat la surse de informații, instruire şi date care nu vin din proximitate. Acest
lucru este în contrast puternic cu modelul din clasă al învățării în care elevul, în cea mai mare
parte, este imobilizat în spatele unei bănci.
Mike Sharples (2007) descrie unele dintre concluziile din evaluarea finală a proiectului
MOBIlearn. „Cel care este mobil este însuși elevul", spune el. „Învățarea este întrețesută cu viața
de zi cu zi. Învățarea mobilă poate fi atât complementară, cât şi în conflict cu educația formală.”
Sharples subliniază, de asemenea, „importanța contextului, construit de către cei care învață prin
interacțiune."
Învățarea mobilă se caracterizează prin următoarele:
- interoperabilitate (capacitatea a două sau mai multe sisteme de a distribui informații);
- reutilizare (capacitatea de a reutiliza sau modifica sisteme, date sau coduri existente);
- administrare (capacitatea de a monitoriza şi întreține sisteme, date sau coduri);
- accesibilitate (posibilitatea ca mai mulți utilizatori să acceseze un sistem, date sau codul
acestuia);
- durabilitate (capacitatea unui sistem de a rezista în timp);
- scalabilitate (capacitatea unui sistem de a gestiona cantități tot mai mari de informații și de
muncă); accesibilitate ca preț (capacitatea sistemelor şi a datelor de a rămâne la îndemâna
utilizatorilor din punct de vedere financiar).