MAȘINI HIDRAULICE

Prof.dr.ing. Lăcrămioara Diana ROBESCU

 Capitolul 1
1.2. PARAMETRII FUNDAMENTALI
CARE DETERMINĂ
FUNCȚIONAREA
MAȘINILOR HIDRAULICE
 1.2.1. Pierderi de sarcină hidraulică

• Pierderi de sarcină hidraulică distribuite

relaţia Darcy-Weisbach:
2
L 1  Q  L  Q2 
2
L vm 16 L 2
hd =  =   =    =  = 2

D 2g ( )
D 2 g  D 2 4   2 2 g D  D 4 
0,0826
D5
Q M d Q

• Pierderi de sarcină hidraulică locale

2
vm 16  Q2  
hloc = = 2   4  = 0,0826 4 Q 2 = M loc Q 2
2g  2g D  D

• Pierderi de sarcină hidraulică totale

hr = hd +  hloc = (M d +  M loc ) Q 2 = M Q 2
M = modul de rezistență hidraulică
1.2.2. Parametrii fundamentali ai generatoarelor hidraulice
Parametrii fundamentali care determină funcţionarea unei
turbopompe
➢ Debitul: Q, [m3/s]

➢ Înățimea de pompare (sarcina pompei) : H, [m]

➢ Înălțimea geodezică (geometrică) de aspirație: Hga, [m]

➢ Înălțimea geodezică: Hg, [m]

➢ Sarcină pozitivă netă la aspiraţie, NPSH

➢ Puterea: P, [kW]

➢ Turația: n, [rot/min]
➢ Randamentul: 
 Sarcina hidrodinamică
la intrare (i) și ieșire (e):

vi2 p
Hi = + i + zi
2 g g
ve2 pe
He = + + ze
2 g g

Înălțime piezometrică:
Înălţimea geodezică:
p
H g = z e − zi Hp = +z
g

Pierderile de sarcină hidraulică totală între punctele i și e:

hr i −e = MQ 2
 Legea energiilor între i și e:

H i + H = H e + hr i −e

sarcina hidrodinamică MQ 2
la intrare înălțimea
de pompare

sarcina hidrodinamică
la ieșire

 vi2 pi
 +
  ve2 pe
+ zi  + H =  +

+ ze  + MQ 2 ( )
H = H p e − H p i + MQ 2
 2 g g   2 g g 

Hp Hp Hs
i e
vi → 0 înălțimea statică a
instalației
vi  ve
 H s = H pe − H pi =
( pe − pi ) + (z − zi )
g
e

Hs =
( pe − pi )
+H
g
g

H = H s + MQ 2

Sarcina instalației: H inst

Înălțimea de pompare

H inst = H s + hr i −e = H s + MQ 2
 • Debitul vehiculat, Q – reprezintă volumul de fluid care trece prin
secţiunea de refulare a pompei în unitatea de timp;

• Înălţimea de pompare (sau sarcina pompei), H – reprezintă energia pe

care o cedează pompa curentului de fluid, raportată la greutate.
Această sarcină disponibilă între secţiunea de refulare, respectiv de
aspiraţie a pompei, este definită ca diferenţă între energia fluidului la
refulare (r) şi energia fluidului la aspiraţie (a), ambele energii fiind
raportate la greutate:

 v 2r p r   v a2 p a 
H= + + zr  −  + + za 
 2g g   2g g 
 Schema aferentă încadrării unei turbopompe într-un sistem hidraulic

➢ între punctele a şi r, linia energetică LE, prezintă un salt de înălţime H

LE = linie energetică
• Înălţimea geodezică de aspiraţie a pompei, Hga – reprezintă diferenţa
dintre cota secţiunii de referinţă zref de la aspiraţia pompei şi cota
secţiunii de intrare în sistemul hidraulic, zi

H ga = z ref − z i

• Înălţimea geodezică, Hg – reprezintă diferenţa de înălţime între planele

orizontale determinate de cota secţiunii de ieşire din sistem (în aval de
pompă) şi cota secţiunii de intrare în sistemul hidraulic (în amonte de
pompă):

H g = z e − zi

• Sarcina pompei la mersul în gol, Ho – reprezintă sarcina pompei la

debit nul, Q = 0 , atunci când vana din aval de pompă este închisă;
• Sarcină pozitivă netă la aspiraţie, NPSH (Net Positive Suction Head) –
reprezintă energia suplimentară raportată la greutate, necesară la aspiraţia
pompei, peste nivelul piezometric dat de presiunea de vaporizare a fluidului
pv/ρg , astfel încât în pompă să nu apară cavitaţia.

Pentru funcţionarea fără cavitaţie, este necesar să fie îndeplinită condiţia:

NPSH < NPSHinst

unde NPSHinst este sarcina pozitivă netă la aspiraţie disponibilă în

instalaţie;
• Puterea hidraulică (puterea utilă a pompei), Ph – reprezintă energia
totală cedată curentului de fluid în unitatea de timp (puterea care se poate
obţine prin folosirea integrală a energiei potenţiale gravitaţionale a unui
fluid):
Q - debitul vehiculat
Ph = gQH H - înălţimea de pompare

• Puterea pompei (puterea absorbită), P – reprezintă energia totală

consumată de pompă în unitatea de timp pentru a ceda curentului de fluid
puterea Ph (puterea mecanică transmisă la arborele pompei)

Ph gQH
P= = η - randamentul pompei
 
o puterea consumată astfel încât la refulare să fie obţinută puterea
hidraulică şi să fie acoperite toate disipaţiile de putere din pompă
(datorate pierderilor de sarcină hidraulică din rotor, pierderilor
mecanice din lagăre şi din sistemul de etanşare a arborelui şi
pierderilor volumice)
 Randamentul pompei, η – reprezintă raportul dintre puterea hidraulică la
refulare şi puterea consumată (transmisă la arborele pompei):
Ph
= = h m  v
P
• randament hidraulic - raportul dintre sarcina pompei H şi înălţimea de pompare
teoretică (diferenţa apare datorită pierderilor de sarcină hidraulică în rotorul
pompei, precum şi recirculărilor de debit în interiorul rotorului, datorită existenţei
unui număr finit de pale)
H
h =
Ht

• randament mecanic
P − Pm
m =
P
Disipaţiile de putere mecanică, ΔPm – reprezintă puterea mecanică disipată în
lagărele de ghidare, în lagărul axial şi în etanşările arborelui pompei
• randament volumic - raportul dintre debitul pompat Q şi debitul teoretic Qt
vehiculat de rotor (diferenţa apare datorită pierderilor de debit în zona de
etanşare a arborelui şi datorită recirculărilor existente în zona dintre rotor şi
carcasa pompei);

Q Qt − q
v = =
Qt Qt

Turaţia, n [rot/s] sau [Hz] – reprezintă numărul de rotaţii efectuate de

rotorul pompei în unitatea de timp
 Parametrii fundamentali ai ventilatoarelor

pt = diferența
de presiune
LE = linie energetică totală

Q = debitul
• Debitul volumic, Q [m3/s] – reprezintă volumul de gaz transportat în
unitatea de timp între secţiunea de aspiraţie şi cea de refulare a maşinii

• Debitul masic, QM [kg/s] - definit prin produsul dintre densitatea medie

şi debitul volumic
QM =   Q

 = (1 +  2 ) / 2 unde 1, 2 reprezintă densităţile gazului la

aspiraţie şi respectiv refulare
• Presiunea totală a ventilatorului, pt [Pa] sau pt/ [mm c.a.] se
defineşte prin creşterea presiunii gazului între refulare pt 2 şi aspiraţie pt1
pt = pt2 − pt1

pt = ( ps 2 + pd 2 ) − ( ps1 + pd 1 ) = ( ps 2 − ps1 ) +
2
(c 2
m2 − cm2 1 )
ps1, 2 - presiunea statică, presiunea utilă, neceară învingerii rezistențelor
hidraulice pe traseul de conducte ce deservește consumatorul,
asigurând debitul cerut
pd1, 2 - presiunea dinamică, presiunea obținută în direcția de curgere
• Energia specifică, E reprezintă lucrul mecanic de comprimare a
unităţii de masă a fluidului de la presiunea p1 corespunzătoare
condiţiilor de aspiraţie, la presiunea de refulare p2

• proces de comprimare adiabatic:

pt [ Pa ] pt [mm c.a.]  g [m / s 2 ]

Et J / kg  = =
 [kg / m ]
3
 [kg / m ]3

• Sarcina ventilatorului, H:

pt [mm c.a.]

H = mm c.a. =
Et
g  [kg / m 3 ]
Puterea utilă a ventilatorului, Pu [kW] reprezintă lucrul mecanic efectuat
în unitatea de timp pentru vehicularea gazului:

Pu [W ] = Q [m 3 / s ]  pt [mc.a.]
Puterea absorbită, Pa [kW] reprezintă puterea preluată de arborele
ventilatorului de la motorul de antrenare:

Pa [W ] = M   = Pi + Pm

Pi = Pu + Pph
Pi – puterea internă a ventilatorului
Pm – puterea pierdută prin frecarea în lagăre
Pph – putere pierdută hidraulic (frecare internă și recirculări interne ale
debitului de gaz)

Randamentul total :
Pu
=
Pa
 1.2.3. Parametrii fundamentali ai turbinelor hidraulice

➢ Debitul: Q, [m3/s]

➢ Căderea: H, [m]

➢ Turația: n, [rot/min]

➢ Randamentul: 

➢ Înălțimea geometrică de aspirație: Hs, [m]

➢ Coeficientul de cavitație: 
sarcina hidrodinamică:

vi2 p
Hi = + i + zi
2g g
ve2 p
He = + e + ze
2g g

Hbr = căderea brută

H = căderea netă

Hs = înălțimea de
aspirație

LE = linie energetică
Încadrarea unei turbine hidraulice într-o amenajare hidroenergetică

sarcina hidrodinamică:

vi2 p
Hi = + i + zi
2 g g
ve2 p
He = + e + ze
2 g g

Hbr = căderea brută

(sarcina brută)

H = căderea netă
(sarcina netă)

Hs = înălțimea de
aspirație
Căderea brută, Hbr = diferența dintre energia specifică a apei din bazinul
de aspirație (lacul de acumulare) și bazinul de refulare (canalul de fugă)

vi2 − v e2 pi − p e
H br = H i − H e = + + zi − ze
2g g

vi  ve  0
H br = zi − ze
pi = pe = patm

diferența pe verticală dintre cotele nivelului apei din bazinul de aspirație

(lacul de acumulare) și bazinul de refulare (canalul de fugă)
Căderea netă, H = diferența dintre energiile specifice de poziție, de
presiune și cinetice ale apei dintre secțiunea de intrare și cea de ieșire din
turbina hidraulică

va2 − vr2 pa − pr
H= + + za − zr
2g g

legea energiilor pentru turbine hidraulice

H i = H e + hr i −e + H

H = (H i − H e ) − hr i −e = H br − hr i −e = H br − MQ 2
Înălțimea de aspirație, Hs = diferența pe verticală dintre un
plan de referință al turbinei și planul nivelului apei din aval

H s = zref − ze

contrapresiune la refulare (favorabilă evitării cavitaţiei)

Hs  0

Coeficientul de cavitație,  = criteriu pentru definirea

pragului de cavitație prin care se poate determina înălțimea
maximă de aspirație
NPSH
 = NPSH = net positive suction head
H br
Puterea hidraulică (puterea consumată de turbină)
Ph = gQH
Puterea turbinei = puterea mecanică dată de arborele
turbinei (puterea utilă)

P = Ph  = gQH 

Puterea hidroagregatului de turbinare = puterea

furnizată de hidrogeneratorul electric

Pge = P c  ge = Ph  c  ge
Turaţia turbinei= turația hidrogeneratorului [rot/min]

n = 3000 p pentru f= 50 Hz
  =  h  m v

• randament hidraulic H − hr
h =
H

P
• randament mecanic m =
P + Pm

Pm Disipaţiile de putere mecanică = puterea mecanică

disipată în lagărele de ghidare, în lagărul axial şi în
etanşările arborelui turbinei

Q−q
• randament volumic v =
Q
 Turbina-pompă / pompa ca turbină (PaT)

Regim de pompare: Regim de turbinare:

puterea pompei puterea turbinei

Ph gQH
P= = P = Ph  = gQH 
 
Legea energiilor pentru Legea energiilor pentru
pompe turbine hidraulice

H i + H = H e + hr i −e H i = H e + hr i −e + H