U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M.

Sandu - All rights reserved

4. Transportul apei: aduc¡iuni ¿i re¡ele de distribu¡ie

Ansamblul construc¡iilor ¿i instala¡iilor care asigurå transportul apei de la
captare la rezervoare (consumator) formeazå aduc¡iunea.
Alegerea solu¡iei unei aduc¡iuni are la bazå:
• pozi¡iile (cotele) amplasamentelor captårii ¿i rezervoarelor;
• traseele disponibile: cåi de transport apropiate, numårul minim de
obstacole (depresiuni ¿.a.);
• mårimea debitului ¿i calitatea apei transportate;
• disponibilitate tehnologicå: materiale, dotåri electromecanice, tehnologii
de execu¡ie, alimentare cu energie;
• obiectivele aduc¡iunii, siguran¡a cerutå.
Hidraulic sunt:
• aduc¡iuni tip conductå:

Gravita¡ional

Prin pompare

• aduc¡iune tip canal (apeduct).

30
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

4.1 Dimensionare aduc¡iuni

4.1.1 Aduc¡iune gravita¡ionalå sub presiune
Se cunosc: debitul – Q, diferen¡a de cotå între C (captare) ¿i R (rezervor),
lungime traseu L, caracteristica materialului 1/n.
Se cere så se determine diametrul Dn:
Q = AC RI ;
unde:
2
A – sec¡iunea [m ];
0.166
C – coeficientul Chezy; C = 1/n R ;
I – panta hidraulicå – I=H/L.
Din expresia:

π 2 ⎡1 ⎛ D ⎞ D H⎤
0.166

Q = (D ) ⎢ ⎜ ⎟ ⋅ ⋅ ⎥.
4 ⎢⎣ n ⎝ 4 ⎠ 4 L ⎥⎦

Se poate ob¡ine Dn – diametrul – prin care se poate transporta Q, pe lungimea

L, printr-un material caracterizat de 1/n, la o sarcinå hidraulicå H.
Valorile k = 1/n:
• 83 – conducte metalice;
• 90 – conducte din materiale plastice (PE, PVC, materiale compozite);
• 74 – beton.
Calculul practic se efectueazå:
• prin aproximåri succesive: diferite valori pentru D, pânå când se
îndepline¿te condi¡ia Q;
• cu ajutorul diagramelor – anexa 1: metal, beton, compozit; cu ajutorul
acestora cunoscând 2 valori (Q ¿i I) se pot determina Dn ¿i v.

4.1.2 Aduc¡iuni prin pompare

Sec¡iunea (diametrul) rezultå pe baza unui calcul tehnico-economic. Diametrul
economic reprezinå acel diametru (sec¡iune) care realizeazå cheltuieli anuale minime
din investi¡ii ¿i exploatare.
Se elaboreazå, grafic sau tabelar, calculul cheltuielilor anuale pentru diferite
diametre:

31
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

aI E
30

25

aI+E 20

15

E aI 10

0
unde: Dec
50 40 30 20 10
Di
I – investi¡ie;
I = p⋅L; p – costul unitar lei/m;
a – cota de amortisment: 10 ani → a = 0.1; 20 ani → a = 0.05;
E – cheltuieli totale cu energia de pompare;
γ⋅Q⋅H
E= ⋅ n F ⋅ CF ;
102 ⋅ η
unde:
γ - 1 [tf/m3];
Q – debitul [m3/s];
nF – numårul de ore de func¡ionare al Sta¡iei de Pompare;
CE – cost unitar energie [lei/kWh];
H – înål¡imea de pompare;
H = H g + h ra + h rr ;

H g = C max
Rez − C asp ;
min

hra – pierderea de sarcinå pe sistemul de aspira¡ie (≈ 1.0 m);

hrr – pierderea de sarcinå pe conducta de refulare;
Q2
h rr = I ⋅ L = ⋅ L (dimensiuni în m);
A 2C2R
Q2
H = Hg + h ra + 2 2 ⋅ L .
A C R
Se observå cå înål¡imea de pompare variazå invers propor¡ional cu diametrul
Dn. ¥n practicå se utilizeazå no¡iunea de viteza economicå:

32
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

− vec – 1.0 m/s, pentru Q < 300 dm3/s ¿i func¡ionare permanentå (nF = 8760 m);
− vec – 2 - 3 m/s, pentru Q = 100-500 dm /s ¿i func¡ionare nF = 500 – 800 ore/an.
3

4.1.3 Aduc¡iuni de tip canal (apeduct)

Canale deschise se utilizeazå pentru transportul apelor brute; la debite mari, în
condi¡ii de traseu favorabil (pantå radier ≈ pantå teren); au probleme în perioada de
iarnå (înghe¡, ghea¡å, zai) ¿i pentru transportul apelor brute cu încårcare mare în
suspensii.
Forma optimå: sec¡iune trapezoidalå; în func¡ie de viteza apei, natura terenului
în care se construie¿te, stabilitate taluze se protejeazå corespunzåtor cu: peren de
anrocamente, din plåci de beton.
Dimensionarea cuprinde:
- Stabilirea formei sec¡iunii pe baza caracteristicilor ternului
h2
h Q=f(h)
h h1

Q1 Q d Q2 Q

A = (b + m ⋅ h) ⋅ h ;
m = ctg α;

P = b + 2h 1 + m 2 ;
R = A/P;
C = 1/n⋅R0.166.
Q=AC R I R
Se dau diferite valori pentru h ¿i se traseazå cheia limnimetricå Q = f(h); cu Qd
se ob¡ine înål¡imea apei în canal.
¥n expresii IR – reprezintå panta radierului dupå direc¡ia de curgere; sau
diferen¡a de cotå (raportatå la lungime) între douå sec¡iuni succesive ale canalului în
care mi¿carea se poate considera permanentå ¿i uniformå.
Apeducte. Sunt canale închise, utilizate pentru transportul apei curate (potabile) pe
distan¡e mari, în condi¡ii favorabile de teren.
S-au executat din cele mai vechi timpuri din: zidårie de piatrå, de cåråmidå,
din beton simplu. ¥n timpurile moderne se executå din tuburi prefabricate de beton
armat, materiale compozite, PVC sau PE.

33
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

Forma optimå este circularå datoritå comportårii bune hidraulic, cât ¿i la

solicitårile terenului în care se pozeazå.
Dimensionarea este identicå cu cea de la canale deschise.
4.2 Tuburi pentru construc¡ia aduc¡iunilor
4.2.1 Tuburi din o¡el
Utilizate datoritå u¿urin¡ei execu¡iei (îmbinare cu sudurå) ¿i adaptarea u¿oarå
la sarcini interioare ¿i exterioare nelimitate.
Necesitå måsuri deosebite pentru protec¡ia la coroziune.
¥mbinare: prin sudurå sau flan¿e cu buloane pentru spa¡ii vizitabile. Sunt
necesare måsuri speciale pentru execu¡ia sudurilor: compatibilitate electrod – material
tub, temperatura mediului ambiant, protec¡ia ¿i controlul cordoane sudurå.
Flan¿ele de îmbinare au perscrip¡ii determinate de mårime, numårul de
buloane, diametrul acestora ¿i presiunea de strângere pe baza presiunii din conductå.

Figura 4.1. ¥mbinarea ¡evilor de o¡el: a - cap la cap, conductå cu pere¡i sub¡iri; b -
cap la cap, conductå cu pere¡i gro¿i; c - ordinea de execu¡ie a cordoanelor de
sudurå; d - îmbinarea cu flan¿å cu gât; e - sudarea corectå a flan¿ei disc pe capåtul
conductei

34
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

Protec¡ia tuburilor din o¡el

• prin izolare cu straturi protectoare din citom ¿i pânzå la interior ¿i exterior,
func¡ie de agresivitatea terenului de pozare; exemplu: izola¡ie foarte
întåritå (rezistivitate sub 5 Ωm): grund, 2 înfå¿uråri de rezisten¡å între 3
strate de bitum ¿i o înfå¿urare de protec¡ie (δ = 10 - 12 mm);
• protec¡ie catodicå: la 1 – 2 km se leagå la conductå electrozi de metal
introdu¿i în påmânt; se creeazå un circuit între electrozi (anod) ¿i conductå
(catod); circuitul se asigurå cu o surså electricå.

4.2.2 Fonta de presiune

Cele mai vechi tuburi utilizate. Au fost cele mai utilizate în secolul trecut.
Durabilitate mare (aduc¡iune în func¡iune peste 100 ani), rezistente la
coroziune.
Ca dezavantaj: material nerezistent la sarcini dinamice ¿i seismice; îmbinare
cu mufå ¿i plumb ¿temuit, deosebit de costisitoare ¿i manoperå mare.

4.2.3 Fonta ductilå

Material apårut în anii 1950, care eliminå dezavantajele fontei de presiune
(este elastic) datoritå grafitului încorporat sub formå de granule (sau bile).
Tuburile sunt protejate la interior cu un strat de mortar de ciment cu nisip
tratat termic ¿i la exterior cu proteci¡ie de Zn.
¥mbinårile se realizeazå cu mufå cu filet, cu presetupå care strânge, prin filet
sau buloane, garnitura.
Figura 4.2. Tipuri de îmbinåri folosite pentru tuburile de fontå

¥n condi¡ii de execu¡ie controlatå de calitate, aduc¡iunile din fontå ductilå

prezintå siguran¡å deosebitå. Sunt scumpe (3 – 5 USD/kg de fontå ductilå).

35
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

4.2.4 Betonul armat precomprimat

Betonul armat precomprimat a fost utilizat curent în anii 1960 – 1990.
Materialul este precomprimat atât pe direc¡ie longitudinalå, cât ¿i transversalå.
Betonul utilizat este de marcå superioarå ¿i tratat controlat.
¥mbinarea se realizeazå cu garniturå de cauciuc, deformatå între mufå ¿i
capåtul drept al tubului urmåtor.

Figura 4.3. ¥mbinare tuburi beton armat precomprimat

Tuburile din beton armat precomprimat au constituit o bunå solu¡ie pentru

etapa în care au fost promovate prin robuste¡ea solu¡iei. ¥n timp a apårut starea de
obosealå a armåturii la sarcini alternative (varia¡ia zilnicå a presiunii în conductå) ¿i
deficien¡e legate de îmbåtrânirea garniturii. Comportare slabå la sarcini dinamice ¿i
seismice.

4.2.5 Materiale plastice

Sub forma polietilenei de înaltå (medie) densitate (PEID) sau policlorura de
vinil (PVC); în ultimii 15-20 ani s-a dezvoltat o gamå foarte largå de tuburi ¿i la
diametre foarte mari.
Avantajele materialelor plastice
• u¿oare (PE - 0.93 g/cm3, PVC – 1.4-1.6 g/cm3) ¿i cu facilitå¡i deosebite de
execu¡ie ¿i montaj prin sudurå sau lipire;

36
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

• rezisten¡e la coroziune atât a apei cât ¿i a terenului în care se pozeazå.

Dezavantaje
• comportarea în timp, pe durate mari (20-30 ani), practic cu numeroase
necunoscute;
• coeficien¡i de dilata¡ie termicå relativ mari care necesitå måsuri speciale de
pozare.

4.2.6 Alte tipuri de materiale

Materiale compozite: PAFS – poliesteri arma¡i cu fibrå de sticlå în diferite
tehnologii.
Se executå pânå la diametre de 2400 mm ¿i presiune de lucru 20-30 bar.
Tuburile se executå din înfå¿uråri de fibrå de sticlå continue ¿i toate combinate
cu un întåritor din nisip în miezul de turnare.
Sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru u¿urin¡a montajului (îmbinåri la 6
m).
¥mbinarea se realizeazå cu mufå de trecut pe tub din acela¿i material, prin
lipire sau cu inele de cauciuc elastomeric, montate în ¿an¡uri special prevåzute în
peretele exterior al tubului ¿i al mufei.
Avantajele sunt impuse de greutate (1/4 fa¡å de tuburile din fontå), rezistente
la coroziune ¿i comportarea bunå la sarcini dinamice.
Dezavantaje. Nu se cunoa¿te cu precizie comportarea în timp îndelungat (50
ani), atât din punct de vedere al calitå¡ii apei transportate, cât ¿i al comportårii
structurale.

4.3 Echipare aduc¡iuni

Pentru interven¡ii ¿i exploatare aduc¡iunea trebuie echipatå cu:
• cåmine pentru vane, ventil ¿i golire;
• cåmine pentru limitarea presiunii;
• masive de ancoraj;
• construc¡ii speciale la subtraversåri: râuri, cåi ferate, drumuri;
• dispozitive de måsurare a debitelor, combaterea loviturii de berbec.
Cåminele de vane se prevåd pentru izolarea tronsoanelor; distan¡ele maxime în
aliniament nu depå¿esc 750 – 1000 m; în general se cupleazå cu piese de golire,
ventil sau saubtraversåri;
Cåmine de golire în toate punctele joase;
Cåmine de ventil în toate punctele înalte pentru evacuare aer (sau introducere
aer la golire);

37
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

Figura 4.4. Cåmin de vanå de linie ¿i golire

Masive de ancoraj
La toate conductele îmbinate cu mufe ¿i capåt drept sunt necesare masive de
ancoraj pentru preluarea for¡ei de smulgere din curbå.
Practic, este necesar ca rezultanta for¡elor din presiunea apei så fie mai micå
decât împingerea pasivå a påmântului.
⎡1 ⎛ ϕ ⎞⎤
R < I ⋅ p = a ⋅ b ⎢ γ ⋅ h 2 ⋅ tg⎜ 45 + ⎟⎥
⎣2 ⎝ 2 ⎠⎦
Figura 4.5. Masiv de ancoraj

38
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

Subtraversåri
• la cåi de comunica¡ii se realizeazå tub în tub; diametrul tubului de protec¡ie
(1.5 – 2.0) Dn; pe fiecare parte a cåii sunt necesare cåmine, cel din amonte
prevåzut cu vanå de izolare, iar cel din aval cu golire;
• la râuri în mai mult de douå fire izolate cu vane pe fiecare mal; pomparea
sub albie se realizeazå protejat sub adâncimea de afluiere; albia trebuie
stabilizatå în zonå de o parte ¿i de alta a subtraversårii.
Protec¡ia împotriva loviturii de berbec
Se adoptå måsuri pentru:
• închiderea lentå a vanelor într-o perioadå datå de timp;
• prevederea de recipien¡i cu pernå de aer.
Siguran¡a aduc¡iunilor
¥ntreruperea func¡ionårii unei aduc¡iuni poate conduce la oprirea apei în
sistem.
Se adoptå måsuri prin:
• cre¿terea capacitå¡ii de înmagazinare în rezervoare cu volumul de apå
necesar pe perioada refacerii avariilor (12 - 14 ore);
• solu¡ia cu dublarea aduc¡iunii ¿i men¡inerea unui fir în func¡iune, cu
restric¡ie de debit;
• dotarea aduc¡iunilor ¿i a operatorului cu dispozitive automate ¿i sisteme de
interven¡ie rapide, care så asigure reducerea ¿i refacerea avarilor într-o
perioadå mai scurtå;
• asigurarea func¡ionårii sistemului de aduc¡iune la parametrii proiecta¡i
(debite, presiuni, revizii) conform caietelor de sarcini, factori care
combina¡i cu o execu¡ie bunå pot elimina neajunsurile date de posibilitatea
apari¡iei avariilor.

4.4 Exemple de calcul

4.4.1 Exemplul nr. 1
Calcul tehnico-economic pentru aduc¡iunea datå în figurå, ¿i alegere pompe.
Lungime aduc¡iune L = 3 km;
Debit transportat Q = 200 dm3/s;
a = 0.1;
nF = 365 × 24 ore;
CE = 2500 lei/kWh;

39