BILETUL 2

1. Strategia de dezvolatare a sistemului sănătății în Republica Moldova

Guvernul Republicii Moldova a lansat în 2007 Strategia de dezvoltare a sistemului de
sănătate (în continuare, Strategia) pentru perioada 2008–2017 cu obiectivul general de
a consolida performanțele sistemului de sănătate. Strategia a avut scopul de a asigura
îmbunătățirea continuă a sănătății populației, garantarea protecției cetățenilor de
riscurile fi nanciare și sporirea receptivității sistemului de sănătate față de așteptările
populației. Totuşi, este important de notat că Strategia Naţională de Dezvoltare din
2013 elaborată de către Guvernul Republicii Moldova nu a inclus sănătatea drept un
domeniu de investiţii pentru a stimula creşterea economică şi a reduce nivelul de sărăcie
în ţară. Comparaţia dintre Republica Moldova, statele vecine şi ţările CSI prezintă
diferite modele de indicatori ai sănătăţii populaţiei. De exemplu, bărbaţii din Republica
Moldova trăiesc în medie cu cinci ani mai puţin decât bărbaţii din România, dar cu trei
ani mai mult decât bărbaţii din Ucraina şi Rusia. Pentru femei, diferenţa este mai puţin
vizibilă, deoarece cea mai lungă speranţă de viaţă este înregistrată pentru femeile din
România, cu patru ani mai mult ca femeile din Moldova, Ucraina şi Rusia. Rata
mortalităţii pentru toate cauzele este mai mică în Republica Moldova decât media în
statele CSI. Ratele sunt considerabil mai mici decât în Ucraina, dar mult mai înalte decât
în România. Între 2005-2011, Ucraina şi Rusia au depăşit Republica Moldova cu rate mai
mici a mortalităţii. În regiunea europeană a OMS, Republica Moldova aparține grupului
de state cu cea mai mare povară a TB. În 2008, incidența TB pe 100.000 de locuitori a
fost de 125. În timp, incidenţa TB la 100.000 de locuitori a scăzut la 95 în 2017 (în
comparaţie cu 30 în regiunea europeană a OMS).6 Adiţional, cota rezistenţei la
Rifampicină/Tuberculoza multidrog-rezistentă (RR/MDR-TB) printre noile cazuri de TB a
crescut de la 23,7% în 2007 la 31,8% în 2015. În aceiaşi perioadă, cota generală a
cazurilor RR/ MDR-TB a crescut de la 62,6% la 69,1%. Republica Moldova este una din 18
state cu prioritate înaltă în regiunea europeană a OMS pentru controlul TB şi este în top
27 de ţări cu cea mai mare povară a MDR-TB din lume.În timp, rata noilor diagnoze HIV
la 100.000 populație a crescut de la 22,2 în 2008 la 23,4 în 2016. Rata este mult mai
înaltă ca media statelor din regiunea europeană a OMS (13,6 în 2016), dar mai scăzută
ca media statelor CSI (31,9 în 2016). Asistenţa medicală primară, denumită şi medicina
de familie, a devenit o specialitate separată prin lege. Spitalele au înregistrat o
micşorare a numărului de paturi, ajungând la media UE, dar cu o rată mică de ocupare a
paturilor, fapt ce a punctat necesitate de a folosi serviciile mai efi cient. În total,
infrastructura şi echipamentul medical sunt în condiţii nesatisfăcătoare şi uzate în multe
regiuni ale ţării, în particular în regiunile rurale, unde accesul la serviciile de sănătate
este unul problematic. Numărul resurselor umane în sănătate a scăzut până în 2008, iar
distribuţia geografi că neuniformă a medicilor şi asistenţilor medicali reprezintă difi
cultăţi suplimentare pentru populaţia care locuieşte în regiunile îndepărtate. Migraţia
constantă a forţei de muncă din sectorul medical în alte sectoare, precum şi peste
hotare este o problemă proeminentă ce pune în pericol sustenabilitatea întregului
sistem. În 2004, crearea sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală a avut
un impact benefic asupra sistemului de sănătate, deoarece a permis accesul la servicii și
asigurat o protecţie fi nanciară a populaţiei.
 2.Bronșita acută
Bronsita acuta (raceala toracica), este o inflamatie de scurta durata a bronhiilor. Cel mai
frecvent simptom este tusea. In vreme ce infectia poate dura pana la 10 zile, tusea poate
persista intre 3 - 6 saptamani.
Apare de cele mai multe ori in timpul iernii, dupa un episod de raceala sau gripa produs de
unul dintre virusurile: coronavirus, adenovirus, rhinovirus. In circa 10% dintre cazuri,
bronsita acuta este cauzata de bacterii.
Bronsita acuta mai poate fi cauzata de expunere la fum, poluare, substante iritante, sau
inhalarea involuntara a unor alimente, voma sau mucus.
Boala se transmite prin intermediul picaturilor de saliva infectate sau mucus cu incarcatura
virala. Picaturile de saliva ajung in aer prin stranut sau tuse, sau ajung pe diferite suprafețe.
O persoana se poate infecta fie prin inhalarea acestor particule virale sau bacteriene, fie
prin atingerea unui obiect infectat si apoi atingerea fetei (nas, ochi, gura).
Simptomele bronsitei acute
Bronsita acuta are un debut brusc:

 febra;
 frisoane;
 Dificultati in respiratie, respiratie suieratoare;
 dureri musculare;
 cefalee;
 lacrimarea ochilor;
 stranut;
 rinoree (curgerea nasului);
 usoara durere faringiana;
 o alterare a starii generale.
Aceste simptome pot fi insotite de dureri in piept (ca o senzatie de arsura) si tuse uscata.
Daca este vorba de o forma usoara, intr-un interval de 4 - 5 zile temperatura revine la
normal, tusea se reduce in intensitate, iar sputa scade progresiv. Bolnavul se poate vindeca
in 7-8 zile.

Cauzele bronsitei acute

Bronsita acuta are 3 cauze:

 virala: poate apărea pe tot parcursul anului, cu varfuri epidemice in sezonul rece.

 bacteriana: este produsa de bacteriile care populeaza nazofaringele: pneumococi,
streptococi, stafilococi.
 chimica: in urma expunerii la gaze și vapori iritanti (amoniac, acetona, formol, acid
clorhidric).

Diagnosticarea bronsitei acute

Medicul specialist pneumolog este cel care stabileste cauza tusei bolnavului. Respiratia
suieratoare si bataile accelerate ale inimii sunt indicii clare ca organismul nu primeste
suficient oxigen, motiv pentru care medicul va asculta inima si plamanii bolnavului. Bronsita
poate de asemenea să duca la o crestere a tensiunii arteriale.
 Pentru un bolnav suspect de bronsita acuta doctorul poate recomanda urmatoarele
explorari de laborator:

 hemoleucograma;
 examen radiologic pulmonar (mai ales in cazul bolnavului febril);
 examen bacteriologic al sputei (mai ales daca bolnavul are deja o bronsita cronica);
 probe functionale respiratorii (ventilatorii si dozare de gaze sangvine). Acestea sunt
prescrise mai ales in cazul bolnavilor care acuza obstructii de cai aeriene.

Cum se trateaza bronsita acuta?

Bronsita acuta apare frecvent atat la copii, cat si la adulti. De multe ori aceasta va disparea
pana la 6 saptamani de la debut. In cazul unei forme usoare, bronsita acuta nu necesita
consult medical sau o medicatie aparte.
Cu toate acestea, daca se ajunge la consult medical chiar in cazul manifestarilor usoare,
medicul poate recomanda un tratament pentru bronsita acuta:
 repaus la pat;
 renuntarea la fumat;
 consumul de lichide (pentru a elimina mucusul din plamani).
Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos în cazul bronsitei acute poate cuprinde:

 sirop de tuse pe baza de codeina (care permite bolnavului sa se odihneasca);

 paracetamol;
 un medicament care reduce febra;
 salbutamolul poate ajuta persoanele care manifesta respiratie suieratoare, dar
acesta are ca reactii secundare stari de nervozitate si tremor;
 un bronhodilatator (medicament pentru inhalare care reduce inflamatia si ajuta la
respiratie);
 un umidificator pentru a evita uscarea tractului respirator.
Foarte important: În general, nu se recomandă antibiotice. Exceptie face cazul in care
bronsita acuta se datoreaza pertussisului (tuse convulsiva).
Durata tratamentului medicamentos este de minimum 5 zile.

Sfaturi pentru prevenirea bronsitei acute

Bolnavul de bronsita acuta trebuie sa cunoasca masurile igieno-dietetice necesare pentru
prevenirea bronsitei sau cronicizarea ei:

Daca lucrezi intr-o zona in care esti expus la praf sau la alte substante iritante, este bine sa
porti o masca de praf.

Incearca sa eviti, pe cat posibil, contactul cu oamenii care sunt raciti sau care prezinta alte
boli respiratorii.
Evita poluarea
Persoanele alergice pot dezvolta bronsita. Tocmai de aceea, alergicii trebuie sa evite, pe
cat posibil, sa intre in contact cu substante care provoaca reactii alergice.

Spalatul pe maini este foarte important. Este recomandat sa folosesti apa calda si sapunul
de cateva ori pe zi, pentru a distruge agentii patogeni.

Fumatorii trebuie sa ia masuri suplimentare de precautie pentru a evita imbolnavirea.

Este bine sa ai o alimentatie echilibrata si de asemenea, pe cat posibil, sa eviti expunerea

la rece.

3.Pregătirea bolnavului pentru bronhoscopie

Bronhoscopia este explorarea arborelui traheo-bronșic prin intermediul
bronhoscopului flexibil.

Scop
În scop explorator pentru:
– stabilirea diagnosticului unor leziuni
– recoltarea materialului pentru examen citologic
– recoltare în vederea biopsiei
În scop terapeutic pentru:
– efectuarea unor tratamente locale
– extragerea unor corpi străini
Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie
Pregătirea psihică:
 Se informează pacientul cu privire la efectuarea procedurii; necesitate,
importanță, durată.

 Se obține consimțământul informat al pacientului.

 Se crează pacientului un climat de siguranță, pentru a asigura cooperarea lui în

toate momentele examinării.

Pregătirea fizică:
 Se efectuează, testarea la xilină, în ziua premergătoare examinării pentru a
depista o eventuală alergie;
 Se anunță pacientul să nu mănânce nimic în dimineața examinării;

 Se conduce pacientul în sala pentru bronhoscopie;

 Se așează pe un scaun, în mâna dreaptă vă ține o tăviţă renală, iar cu mâna

stângă își imobilizează limba susținând-o cu două degete deasupra și cu policele
dedesupt;
 Medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2% îi anesteziază limba, orofaringele,
urmând să anestezieze arborele traheobronșic, instilând picătură cu picătură,
anestezicul ușor încălzit, cu ajutorul unei seringi laringiene.