16.04.

21

Tema:Antraxul

Definiţie:

este o boală infectioa generala acuta ce se caracterizeaza prinn febra inalta

,formarea carbunculilor,afectarea plaminilor si a intestinului,acesta boala se mai
numeste carbine su dalacum

Etiologie:

ag pa este bacilu antraxis care a fost descoperit pentru prima data in anul 1850 de
svanti franceji daven si reins in single animalelor bolnave ,in anul 1876 savantul
koh a descoperit agentul pathogen in cultura pura si in anul 1871 svantul pasteor a
propus vaccinul viu pentru profilaxia aceste maladii.

Ag pat este o bacterie in forma de basonas gram pozitiv ,care se cultiva pe medii de
cultura obisnuite ,mediile sunt agar ,jălatină,se coloreză cu coloranţi anilinici
obisnuiti .

Rezistenta:

ag pat formează spori foarte rezistenti la temperatură înaltă la uscaciune chear si la

unele sub dezinfectate

-Form vegetativă se destruge mai repede la incalzire pina la 75-80 grade si la

acciunea sub dezinfectate cloramina profic

Epidimiologia:

-Sursa de infectie:vite cornute mari: ,caii,cerbi,vite cornute mici oi,porci ,care

elimina ag pat cu excrementele urina ,contaminind solul,apa,si unele obecte

-Calea de transmitere:contact cu obectele contaminate de animale,pielea lezată si

nelezată in timpul tunsul oilor ,la contaclui cu material prima infectare ,sau in
timpul ingrijiri animalelor .In timpul jupuiri blanurilor ,carnea animalelor .

O cale poate fi aerogenă anume la inhalarea prafului care contine bacilul antracis
,des la fabrici poate fi .

Clinica:

Perioada de incubatie :2-3 zile 5-7 zile si chear citeva ore

In clinica deosebim forma cutanata forma intestinala ,form pulminara
,septiceiimieca

-Forma cutanata :In locul de patrundere a ag pat apare mai inti o mapula carea apoi
se transforma in papula apoi se transforma in vezicula ,care contine lichd seros
apooi hemoragic,diamentru aceste vezicule va fi de 2-3 miimetri.Aceste formatiuni
sunt infotite de prurit .aceste vezicule se rup in timpul scarpinari si se acopera cu o
husta de culoarea neagra care are o presiune in centru ,in jurul husta apare o
coroana de vezicule moi care sunt supuse celorasi transformari ca rezultat hrusta se
mareste .Acesta formatiune se numeste carbuncul antracoiid ,el apare mai des in
regiunile unde este mai bine dezvoltat stratul celulo adipos subcutanat,apare pe fata
,in regiunea pleoapelor si pe mâni,la periferia carbunculului se determină edem
,hiperemie dar la distanta de el piele va deveni palida .

O particularitate a acestui carbuncul este ca daca se inteapa cu un ac in ijloc lipsesc

durerile ceia cel deosebeste de carbuncul chirurgical.poate fi marit ganglioni
limfatici regionali .

El este dur mobil si nedureros ,pot fi dureri de cap astenie indispozitie .la a doua
treia zi de boala temp se mareste pina la 39 -40 grade de asemenea pot fi in cazuri
mai grave dereglari din parte sis cardiovascular mai ales cind se complica cu forma
septiceimeiica ,pot avea tahicardie pulsul aritmic ,ta scade ,se determina
hepatosplenomegalie,peste 5-8 zile survine ameliorarea stari,fenomenee locale se
potolesc ,edemul dispare ,si hiperemia .La sfirsitu sap a 2 cade crusta ,si se form un
ulcer care se cicatrizează rapid,boala se poate complica cu forma septiceimeica ,

-fom septiceimica bolnavi au frison,cefalee,tuse uscata si au o senzatie de

asfecsie ,bol au dureri in abdomen o sa aiba diaree cu singe voma la inceput cu bila
apoi cu singe ,temperatura va fi 40-41 grade si poate avea dereglari cardiovasculare
pulsul fregvent mic ,ta scade ,poate duce la deces in scurt mic .

-Forma intestinala –se caracterizeaza prin dureri puternice ,acute in abdomen ,vom
cu amestec de fiere si singe ,diaree sangvinolenta si din cauza ăarezi intestinale
poate sa se dezvolte ocluzi(o parte a intestinului intra una in alta ) intestinală,dureri
in regiunea lombara ,moartea survine din cauza socului toxicoinfectios ,poate sa
moara in prima zi mai rar la a doua zi de boala .

-Forma pulmonara –apare la bolnavi pneomonie are edem pulmonar ,pleurita

hemoragica si tuse va fi chinuitoarea este insotita de eliminarea sputeii spumoase
se mai numeste seroz mucozitra apoi sngvinolenta care contine un numar mare de
bacili carbunosi ,tem va fi nanta moartea survine la a doua 3zi de boala
 Diagnostic

-Reactia de precipitarea ascolic :se ia lina blana animalului se taie bucătele se

aduga sol fiziologica si se fierbe timp de 10 min ,apoi se filtreaza si la acest filtrat
se adauga ser precipitat carbunos ,daca se formeaza un inel alb atunci reactia se
considera pozitiva ,

-Singe pentru reactia de aglutinare unde apar anticorpi specifici

.-Proba alergica cutanata cu antraxina se adm 0,1 ml in treimea medie

antibratului,daca apare o hiperemie si edem 0.5 milimetri reactia se considera
pozitiva

-reactia de polimerizare in lant

Diagnoza diferentiata :

-Carbunculul chirurgical:lipsesc durerile,lipsesc durerile in caz de antrax

Tratament

-Benzil peniticila 6-8 ori pe zi timp

Tetracicina 0,3 g de 4 ori pe zi

-Dezintoxicarea :ringer,hemodez

-compensarea sarurilor :trisoli,acesoli,disoli

-Hemoragie :amd cuagulante .vicaso, calciu clorid

-scaderea ta se prescie :reupoliclucina ,polic

Preparate hormonale:..90 -120 miligrame

-cardiovosculare :canfor ,cordiamin ,stronfatina 0.05 %

-pansament local

-tratament simtomatic :expectorante bromexin,bronhomed.

-in caz de pleurizie punctia pleurara

-anipiretice

-gamaglobulina specifica sau imunoglobulina 40-50 ml intramuscular o singura

data

Profilaxia :
-Se recomanda persoanelor care au fost in contact cu lina cu blana sau carnea
animalelor se face profilaxia cu gamaglobuline maturi 20-25 ml adulti 12 ml
copii 5-8 m

Nespecifica

-In cazul cnd contactul a trecut de mai multe zile nu este suficient imunoglobulina

-Deratizarea animalelor,locul unde se gasessc animalele trebuie sa fie dezinfectat

sau chear si ars

-Alimentele nu trebuie de folosit carnea

-Oameni care lucreaza la sacrificarea animalelor trebuie sa aiba echipament special

-Care lucreaza la diferite fabrici,materie prima trebuie sa aiba diferite masti

speciale si echipament special

-Vaccinarea animalelor ca sa nu se infecteze de antrax