6~ PREVEDERI

fi. PREvEDERI SPECIFICE C'ONSTRUC

CONSTRUC HLOR
IILOR METALIC
METALICEE

0.1.1 .. DUll1eniul
6.1.1. Dom~ niu!

(1) Acest capitol se refer In zone seismice

la proiectarea în cl dirilor
seismlCe a el a altor
co nstrue iitleu
Ct'tly.;truc ~~tructur rnetal
ell structur Inetalic In cunt
il' ., denu rl1ite i'n construe ii 11IL
con t in uare cunstruc .....,)of-" 1; ,'w.
In etali ce.
t :..l!1\-.I....-.

(2)
in
Prevederile cuprinse în
(H ) i lat
tn 1 inle (l-l
In acest capitol se refer la
l:.lt ura cea tllai
111ai n1ic (B ) a acesteia.
rnic (B) acesteia. nl ai rnic
n1ai Jnic sau
cl diri cu raportul dintre
la el
sau eg ~d cu
egal ell 4,
4. -Y, / L
\::.
::. \ .

(3) la ('nc rc ri neseisl11ice

Pentru proiectarea construc iilor metalice lai'nc neseism ice se folose te
ST i~~ S 10108/0-78
STl\.S 10108/0-7 8., Prevec! erile date în
Prevederile in continuare
con tinua re curnpleteuz
con1pleteaz prevederile STi\S
ST.Ll\S
10 108/0-78 pentru cazul proiect rii la ac iuni seismice.
10108/0-78

(4) Pentru cicl diri cu structuri

structur i compozite metal-beton. se aplic
ap] ic prevederile din
capitolul 7.
capitolu17.
(5) c01TIplementare prezentului capitol
Codurile complementare capito1 sunt:
STi~~S
STAS 500/1 - 89 o eluri ele
cle uz general pentru construe ii.
penrru construc ii ,
C on cli ii tehnice
Condi tehn ice gener~tle
gen e r~tle de c~tlitate.
cal itate .
STi~~S
STAS 500/2
50012 - 80 o eluri de uz general con strue ii.
gen eral pentru cunstruc ii, 1\1 reI.
SR El~ 10015 +Al1-9.:-lProduse
10025 +A -9-t- Pn,}(Ju se larninate
lalllinate la cald
calli din () el uri de
eluri co n ~~ t r u c it:·
cle cc)n'-;truc it" ne~di~"lt"
ne~l1i ~tt .

SR EN 10210/1-98
10210 /1-98 Profile cave finisate la cald pentru construc ii din o0 eluri de
co nstrue ie ne~"diate
cnnstruc ne al iate ieu granu1 a te
i e ll granula ie fin
C150 - 99 Normativ pentru calitatea Il11bin rilor sudate din o(l el ale
ealitatea îmbin
constru e :il o1' civil e. indu stria le i agri co le.
CI33
C133 - 82 lnstruc
fnstruc iuni tehnice privind îmbinarea
1l11binarea elementelor de construc ii
nleta liee cu
rnetalice ell uruburi preten~;ion~tte
pre te n~~ion~lte cle
cj e înalt
lna!t rezisten
re zi sten .
GP 016 - 97 G
Ghid11 iti pentru proiectarea îm bi n ri
Il1lbin lor prin con
rilor tact ale stitl
contact pi lor din
stfdpilor
e J f c[tnd
o() el c{tnd parte din structura elc1 dirilor
diri lor etajate.
e tLtjate.

(d ..2.
6~1 2. Principii de proiectare"
proiccta r c

(1) CI
Cl dirile rezistente la seism vor fi proiectate în In concordan
concord an cu
eu unul din
Uffl1 toarele concepte
un11 (vez i tabelul (;,1)
ccnce pte (\'ezi pri\·in d r ~~punsul L;eisnllc al structurilor:
6. 1') priv"ind
C ~ rnpo rtare disipati
a) C0l11portare d isi pati~/u..
vlt a structurii
hI Comportare
h\ COl1lportare slab disipativ
di sipativ a structurii
c.o r
~r (2) În
• CD M\'O R.1 M'
IvI"?O (ti
~iţ. " ~Pr"'riv~ disipatlve)
~1t;,i~Pr'iiv~
in conceptul (a) se "tine
d i s i p~tive) ~i9~e .iLp
a 1)relua
rel ua ac
-tine cont de capacitatea unor p r i ale structurii
a.t'iiunea
folosesc condi iile de pruiectare
ufl.e a SeiS
seisl}l io; printr-o cornpnr
I11ÎC/1
strllcturii (zone
i ne.l a~iti
s ;"~ . Cftnd
'1 l'f-'l---Î.llclll.
c QI'J jJiU1.;J.re
proi ectare (spectrul de proiectare) definite În
I'n capitolul 3. factorul
Cflnd se

de comportare q,
q , care depinde de tipul stnlcturii
structurii (vezi 6.3), se ia
ia mai mare de 2,0. ~ "). '(,(, Q0 'i~
I \~
~A"plicarea
Aplicarea conceptului (a)
(rr) presupune îndeplinirea
Inde.plinirea prevederilor In 6.2 -7~ 6.11.
pre:vederilor date în 6.11 . ~~ .. J..Q
~J ~', t:J
J...Q -\1 1....fJ ' J..JJ (I~;~
r II

6.1
 (3)
(3) Strllctllrile proiectate
Structurile proiectate dup dup conceptul
c onceptul (u)
(a) trebuie
trebuie ss aparapar in in claselor
claselorde deductilitate
ductilitate
aa structurii
stIUcturii 1..,1
]tA sau J~cesto
H . l\
sa u H, ce~; t{)rr clut.;e
c lase lele corespunde cup~tci
core.sp und e (){} cU t at e subl.\tan
lxtc itate sub ~;tan ia}
ial aa structurii
st ruc:t urii
de a disipa energia In mecanisme plastice. Pentrll anul1lit
de a disipa ener<iia În mecanisme plastice. Pentru o anumit clas de ductilitate trebuie
0 clas de ductilitate trebuie
ssatisfe.c u te -ce
ati~;flL.c ute-c e rrin~e
i nţe slL
s1)ecif ice în
eeifice cee~t ce
III ceea ce pri
prive:=
vecte ti p ul structurii
te tipul struc turii. cl asH~;e
.. clasa secti unilor ~~j j
ctunilor
i I
capacitatea de
capacitatea de rotire
fotire an zonelor
zo ne- lor potentia
pote ntiall plastice.
plasti ce-.
-- - - ---- Ii

Tabelul
Tah elul 6.1:
6.1: Concepte
Concepte de de proiectare.
proiectare. factori
factori de comportare ii clase
de comportare clase de
de ductilitate
ductilitate
ale structurii
ale structurii

Factor de
Factor de Clasa de
Clasa deductilitate
ductilitate
Conceptul de
Conceptul de proiectare
proiectare
comportare
compor tare qq cerut
cerut

Strueturi cu
Stmcturi en disipare
disipare mare
mare 4;0
qq ~~ 4,0 HH (mare)
(mare)

StmcLul'i Cli disipare

Stmcturi cu disipare medie
medle ..'" U
.:..
.:..U
//">
)
ljq << '+,U
'+, U
A ,..
A "
iv1
.... tr
IV! (rnedie)
I' , ~

~ lllt:Ult: j
_ ,_ .:f ~ _ '\

Structuri
Stmcturi slab
slab disipative
disipative qq:;:
== 1,0
1,0 LL (redus
(re dus ))

SLţ>,~
SL~~ (4) În
(4) in conceptul
conceptul (b) (b) efectele
efectele ac ac iunilor (eforturile <ţ<j.i i deplast
iunilor (eforturile u'ile) sunt
deplasoJ"ile) sunt evaluate
evaluate pe pe
~\ q,\?"'T\YE
~\~\\=>"'I\'IC:: baze
b az",1", u nul'' calC"l
le unul C.,1C"!
u
.1._ . 1J..
......1.
~tnuf'''ural
ct"U"tnral
'-' u, "' ''l1,.l. .I.
..., L.U. U
~"
~n rlr",;'",,,,,,
rlf'",;"",,.,;n1
'-I.v
,-" V i x . . 1 '"",1"s
... ... ........
.I. .U.........
• .L t;"
bstl'CJ.'-' , lu"l "rl"
lu8"-1.,
'-'-....., ... ... ... ...... __N'
nrlnt &.L ~,,, "''''al
O.L C"
"'g,,1
.1. ............
~t ) ):'
cn ·11 ()
, {\
v fuP?'
( ....t0.&.
e.
(",,,'7;
\ ,
'r<>h",1"
.L 1
'T'"h",lnl
\ ..IU..U . '-'-'-'I-
'-'1- 0 0,.]
'-" ..... ......
'-' U J.. U .l. ,V
~i...L \ v 11...........
<I:....oJ.
£.. ... ......&."V~j. ..... j.
U.V ...... J.oAJ.

6.1.).
6.1.). Rezisten
Rezisten ila elementelor
elementelor ia i a Îmbin
Il11bin rilor rilor trebuie evaluat în
trebuie evaluat 111 conformitate
conformitate cu Cll STAS
ST AS
08!O-7fL ff rr nici
10 1IOR/O-78.
10 ni ci o0 cerin
cerin suplirnentur,suplin1entar. ~ ~c.uJId JCUJwu..i
{X.u u.~
u) 'JJ.J J ()m
,lr.'1.1____1 ....~,."l-.,.••
£..... V"erI ·t'·
·t··Icarea
, ert ..
Jcarea s:guran
SJguran-t..l.\..e.e:•.:
))

(1)
(1) La
La proiectare
proiectare sese tt ine
ine cont
cont de posibilitatea c<!J
de posibilitatea imita_d t2S.!JJg~re
caJimjta.Jl~ rg(~r~ efecti -) aa (il.elului
efecJiv; (itelului
--. ~ i\ i I
SQ fie
SQ fie nlai n1ar~ dec[tt
!11ui _!lHlre If nl!ta de
decftt 1inl!ta curgere caracteristic
de curgere (h,d), prin
caracteristic (jyJ), prin introducerea
introduce-rea unui unui
coeficient de an1plificare n linlitei de c t!rgere rIll' = 1.25.
coeficient de an1plificare a !inl!tei de curgere rUI" == 1.25 .
.-:):, e;eJtLtAC\
tu.,1.C\ J.o CWl~
J.p CW'l ~ ee~JitW\
~ d1 rvOl ~~ OOL
L ).:::. ~.IJ.Ji+o...
t;).JJJ~+o... ~ UJ[l~ ~J..w' !,.\;~
., C
r..)... 00 d·l f,· . • d ma t · 1eIe
erm
6.2. Condi'\ii ph'ind
tU PI"1n materialele
l)

(1)
(1) ~
()<;:elul utilizat trebuie
lulutilizat trebuie sO
sOJJ especte
especte prevederile
prevederile standardelor de lala 6.1.1.(4)
standardelor de 6.1 . 1.(4)
(2)
(2) Raportul
Raportul dintre
dintre rezisterita
rezisterita la la rupere ':t;,,/, ~~ii rezistent
rllpere ':t;,,/, minin~~ de
rezisttlntaa minin curgere "f;,t
de curgere ':t;,t vava
cel pu~
fifi cel pUti nll 1.20.
1.'l0. iar alullgirea la
iar alungirea In rupere "A/ ~a
rupere "A/' \)a fifi cel
cel plK"in 'lock, . Qţelurile
plt in 20q·,. ~ urile folosite
folosite În III
elementele
elementele structurale
structurale cu cu rol
1'01 disipativ
disipativ vor VOl' aveaavea un un palier
palier de de curgere
curgere distinct...J::.u
distinct. Cll
alung~e2'pecific
;-Iungire specitico' . .la sfft
Ia 2, xl!ieru!ui d~
ilul palierului
ffl§.itul sJ..e curgere~
curgere. de cel eel pu I~ "i%.
P!l ini tl_L5.2C.
oOtt el uri cu
eluri Cll limita
Iimita de
de curgere
curgere de proiectare f;d~
de proiectare 350 NIIIIIII"
f; d~350 N/II/1// 2 se
se pot
pot folosi numai dac
folosi numai daco~
o~
pl~()priet~~ile
pl~oprieto.~ile plastice
plastice ale
ale materialului
l11aterialului sunt
sunt atestate
ate state prin
prill Încercvri
Incercor iexperimentale
experimentale. .
(3)
(3) Elementele
Elel11entele din
din tabla::-
tablc:t" de
de grosimi
grosimi mai man de
mai mari de 16
16 mm,
nun, solicitate
solicitate la la tensiuni
tensiuni
de
de Inttr;"dere. pell)endicular pe planul lor. se vor control a ultrasonic pe toafti. zona astfel
Înt[;dere. pe'lJendicular pe planul lor. se vor controla ultrasonic pe toatn. zona astfel
-:~oiicitata. Se vor
solic ltata. Se vor efectua
efectua 'f'fncerco.ri
ncerco.ri lala tra(~iune
tra("\"iulle pe dire<..tia grosimii
pe dired;-ia grosimii (confonn
(conform
. ST AS 11417
STAS /R6) aa pieselor
11417/86) pieselor din zona îl1lbin
din zona Imbin~ril()~
orii<); rigide
rigide grind
grind -s'tâlp
-s'tftlp..
(4)
(4) 1mbiro.rile Cll uruburi
Imbirt).rile Cll uruburi ale
ale structurilor
structurilor rezistente
rezistente la
la seism
seism se
se vor
vor proiecta
proiecta cu
cu
~uruburi de Înalt~rezistel'\o
S"urllburi de 8.8 ~~ii 10.9.
grllpele R.R
Illalt~rezistel~~o grupele 10.9.
~
~ - ---+ ---1- - \
141.-- ~

6.2
6.2
 (5) În
(5) in cazul
cazul prinderilor grin Qi -- stftl)
rinderilor Hrin( stftlP. cucu placD",
placD", de
de capot.
capoI. sese vor
vor folosi ~uruburi de
folosi ~lIrllbllri de -~ ~ ..\\ w
-':,~ ~~o5U'
llJ.~";-oJU'
Inalta 'ezisten n>'- La montaj se va asi ura retens'o a acestora cu un efort
înaltu:,)"ezisten ro- La montaj se va asigura o retensi.o.nar.e a acestora cu un efort d~ b(I - ~\ . IJR ~t.
0 d~ ~ - ('
....
\ ' l')R ~ t.
50% din
2,9% din efortul
efortul de
de p~.pretensiO presc.rb.p~
!lare m:.~j..\.
()]lare trulmbin'"
:li~J?entru 'ile care
Îmbin-, 'ile care lucrea
1'2.£ rea~prin frec~re,
zi e rin fre ~~~l'I,)
2.l.re . ~~ ~ , ~ ~ '\~ol\o)
\..\-tcl~)
~.J.\L~ ~.tl
\lA1J\...lîL~
Y»lP d-t) (6) ~~ uruburile
(6) uruburile de
de ancoraj
ancoraj ale ale stftl
stet/pilor
pi/or În
In fund.b
fund.tiii vor
vor fifi realizate
realizate din
din litlk luri din
eluri I\Q}~" .. ~
din f\Q..,., ~ ~& rr~..s
~;~
OJ...I e.e ~ ~
OJ.ICe~ ~ l~y,.p ...~{. drupele crupele de
de calitate
calitate 4.6.4,6 . 5.6.
5,6. 5.8 £i 6.8.
5.8 rai 6.8. Înin cazu'l
cazo'] soliciturilor
solicitrorilor foarte
fmllte mari.
marl. care
care ar ~,~..Q ~
ar - IIA.~ ~ ţO<O/o
~~/1'1 V~_
__
'N~ OJ)
I.J).}'(J 60) e.-[
I
I e-c. ~~.. ~ ):'
) ~. b}~J cO)ldllce
copduce lala rezol
rezolVVO
OJJ ii constructi
constructive ve complicate
complicate ale ale bazelor
bazelor stfLipilor.
stftlpilor. se accept ~ tili..z.a.re.a.. ~
se acce)liSi.LLtil.i.zarea. ~~ ~~
-
".
•
Ifo. '8'8 \1\I rJtJ- .-t
~~ I,~' ,.tJ3'\~
\ ~ ruburilor
ruburilor cu
cu caracteristici
caracteristici fizico-mecanice
fizico-mecanice ale ale grupei
grupei dede calitate
calitate 8.8.
8.8. (din
(din o elel slab
(l slab
~ V ()S'.;
.,tV()J\J ".~
e,,~ aliat cu
aliat cu tratament
tratament termic
termic de
de normalizare).
normalizare).
(7) Pentru zonele si barele disipative. \'aloarea limitei de cun.>:ere DIII<I'\ care nu poate .r \~ Dl p~
b i~)d,/~: ;;'~~O~~;:,~a~;'i~l~:;:P~~~~~;,'
de materialul folosit dedi\' f~,o~7.~
Itt reali;~~~:'~::~~t~,',
:~'~,trebuie
}b:::'; ~;;~i~:;;'tO':~s. i ,,~ ~ -\:
"i~,,""'-'\C>yq - 1, ~~ ţ'
l o. l'
fi dep o. it~ zarea structurii. specificat 1'" . ;..u
~fri
~ ~ fj;j)la~uril ~xecu
planurilede eX-ecu -:-e:- -e:-'--- .
l)~.~ţ-cJ- ţ\J
l),H) ~ F.~.~ lea-
(8) Limita
(8) Limita dede curgere F,II"" nu
curgere f;I//(/., nu va
va fifi mai
mai mare
mare ca
ca limita
limita de
de curgere
curgere care
care define
define te' ~~ ~
teO~ ~ ~".Qt'.I+q
~"'~~J+"
marca elului amplificat cu J.I (f .. :s; J.J rJ,d
marca o clului amplificat cu J.l ",' (f,.,I1", ::; f.f r,J 'd ).
0 or /I1<1I ).

(9) Energia
(9) Energia de
de rupere
rupere KY
KY aa o0 e1ului
elului ii aa Îmbin
Imbin rilor
rilor sudate
sudate va
va fifi cel
cel pu pu inin 27
27 JJ lala
temperatura minim
temperatura minim dede exploatare
exploatare considerat
cOllsiderat În III gruparea
gruparea de de Înc
Inc rcrc riri care
care include
include
ac iunea
ac iunea seismic.
seismic . Aceste
Aceste valori
valori vor
vorfifi Înscrise
insnise În
In planurile
planuri Ie dede execu
execu ie.ie.
UO) Alegerea
(10) Alegerea clasei
c1asei de
de calitate
calitate aa o0 elului
elului func
func ieie de
de condi
condi iile
iile de
de lucru.
lunu. temperatura
temperatura
de exploutare
de exploatare ii grosime
grosime se
se face
face conform
conform Tabelului
Tabelului 6.16.2

Tabelul6.2
Tabelul 6.2 Alegerea clasei
Alegerea c1asei de
de calitate
calitate aa o0 elului
elului

Grosimea
Grosi maxim pentru
mea maxim pentru elementele
elementele structurale
structurale din
din o0 el
el
Marca o0 e1ului
Marca elului
ii clasa
clasa de
de Grosime
Grosi maxim
l11e max (mm)
il11 (mm)
,. calitate
cali tate cf.
cf. pentru cea mai joas temperatur
pentru cea mai joas temperatur de de lucru
lunu
STAS 500/1-
STAS 500/1-
89 iSTAS
89 iSTAS O"C
O"C -- 1000C
10"C - 20'C
-10 'C
500/2-80
500/2-80 SI
SI S2
S2 SI
SI S2
S1 SI
SI S2
S2
OL 37.2
OL 37.2 150
150 41
41 108
108 30
30 74
74 22
22
OL 37.3
OL 37.3 250
250 110
110 250
250 75
75 187
187 53
53
OL 37.4
OL 37.4 250
250 250
150 250
250 212
211 250
150 150
150
OL44.2
OL44.2 90
90 26
26 63
63 19
19 45
45 14
14
OL44.3
OL44.3 250
250 63
63 150
150 45
45 123
123 33
33
OL44.4
OL44.4 250
250 150
150 250
250 127
127 250
250 84
84
OL52.2
OL52.2 40
40 12
12 29
29 99 21
21 66
OL 52.3
OL 52.3 106
106 29
29 73
73 21
21 52
52 16
16
OL 52.4
OL 52.4 250
150 73
73 177
177 52
51 150
150 38
38
OL 52.4kf
OL 52.4kf 250
250 128
128 250
250 85
85 250
250 59
59
Condi de lucru:
Condi iiii de [unu :
-- SI:
Sl : Elemente nesudate,
Elemente nesudate, indiferent
indiferent de
de solicitare
solicitare
Elemente sudate,
Elemente sudate, comprimate
comprimate
-- S2:
S2: Elemente sudate,
Elemente sudate, Întinse
intinse

6.3
6.3
6.3. Ti l)Uri de structuri i factori de
Tipuri de comllortare

6.3.1. Tipuri de strueturi

structuri

(1) Constrllc..
Constnd{ iile metal ice vor fi Ineadrate
metalice Încadrate In
În lInul lIrm toarele tipuri structurale
unul din urm
III
În fune
func ie de eon\portarea
cOI1\portarea strueturii
structurii de rezisten sub ae ac iunea seismic (vezi tabel 6.3):
a) Cadre llectJlltravfilltllite.
llecIJlltravfllltllite. For ele orizontale sunt pre1uate
preluate in
în principal prin
încovoiere. La aceste structuri, zone
lncovoiere. Ie disipative sunt situate 1a
zonele la capete1e
capetele grinzi10r
grinzilor in
în
:vecin
eein tatea tmbin
îmbin rii grinda-stftlp. !~!:. . ~..!l~J~ia este disi pat prin
grinda-stftlp. ~~gia l2..!·in incovoiere
încovoiere eielie';:
ciclic';:'
Zonele disipati ve pot fi situate Soi
1i In stftlp ~ ::
În stftlpi
\,

-. . la baza sta1 ilor;

stâlQilor;
-. . la
Ia pmtea
partea superioar a stftlpilor
stftipilor de la ultilllul a ~_cI
etaj'"' al cl dirilor
dirilol~eta.iate:
ultimul
-- -~-- ....... 111111tietajate:
-~

stâlpilor lla~
-. . la partea superioar i la baza stalpilor le eu
cl ..llli:ile cu un sin gur nivel la care N.~d
singur NSd ill
în
stftlpi
stitipi satisfaee cond i ia Ns,r/N[<d
satisface eond N\d/NRd < 0, 0.3. <NSd -- efortul axial de proiectare In
3. (N.~d În grllparea
gruparea
seismic de illcÎnc rc ri: N{(d- rezisten ala
N; ,; -::rezisten a la c()l1lpresiune
compresiune centric ). ).
b) £fadrele
adrele ctJlltravfilltllite celltrit·. J=:or
cmltravântltite celltric. or~k..5unt.
F:or ele orizontale sunt. in
Î!.!.. princi a!. )reI~~~
Q.rinei p'Lprelua~ ~
e1el1len~
elemente S supuse ~ i<~
QP.!::lse la for e .E i,~ iIn J~ . ace)t~lIctur·.
aceste stnl C1!.lI-i zonele disi pative sunt.
<!bipative de r~gJll
sLlIlL...Qe reg],ll .
~Jate Inîn diagonalele Întinse.
Intinse. COlltravfllltuirile
C;ontravfllltuirile pot Jot fi proiectate In În una L1rm toarele
ulla din urm

-
dou solu Ii:ii:
~ontravftlltuiri
-. . !=ontra cu diagonale Intinse
vfllltuiri Cll active.
Întinse ac ti ve. 1a care for ele oorizontale
I ~lre ri sUllLl~luate
di<!~aJ.deJntinse,
numai de dil!gonalele întin~, ne lliând
lliand diagonalele comprimate.
comprimate .
-. . Contrav[lntuiri
Contrav[tIltuiri ClI
Cll diagonale In în V. l,~ I<~ cc~
~ ~~Hltale
for e ~ Ij zontale sunt preillate ~lt~it cJe
preluate atftt de
diagonalele intinse c£tt i cele comprima~
întinse cftt comprimate . Punctul P,lInct111 de interseetare
intersectare al acestor diagonale
pe
este situat pe gl~inda; trebllie~
grind ~: care trebuie' continu~.
se- f ie ('(;;:;tinu ~. -
ContravfLl1tuirile în 1\.
COlltravfllltuirile In K. Ia
la care intersec ia dia
diilw nalelor este situat
gonalelor sitllat pe stftlpi
st[tlpi (vezi fig.
6.1) nu sunt permise.
=
zc

eu contravântuiri
Figura 6.1: Cadru cu contravantuiri în
in K

C) Cadre cOlltrarâllluite
e) cOlltraviilltuite excelltrit·. sUllt!...pre!uate.
excelltric. La aceste cadre for ele orizontale sunt. ill
preluate. În
princi pal. de elen~lteIe
principal. elementele înc
Inc rcale
reate axial. Prinderea
Prindereil excentric a diagonalelor
diLlgonalelor pe )e ~nd
grind
d'duce
uce laILl apari
apari ia unor disipati ve care disi~az
unoI' bare disipative disi )eaz energia
energJa prin Încovoiere
incovoiere ciclic
cie lic
:J0aLI
-17SaU I~orfecare
-:-
~i£!ls. . Trebuie utilizate configura iiIe
?1i[Lforfecare ciclic. iik din Tabelul 6.3 6.3..care
asigur c toate
aSIgur toate barele disipative pot fi active.

6.4
 d) §.tructllri
LI) Stmcturi de tip pendulpelldltl inversat.
illversat. La La aceste strueturi. ~
aeeste structuri. ~pu P ll in
in 50(,Ic.
S()ik din
din mas
mas esteeste
am plasat În
.3TI-plasat treil1lea sLu)erio~~
In treimea sl!]Jerioar a În-In'v{-i mii construct
ti mil. eonstruojei (de exemplu
iei (de exemplll structurile
strueturile cu
eu un
un
--;ingur sffilp Cll
singur stâlp eu sec
sec iune
iune plin
plin - sau
sati"- cu
cu- zi brele).
brele). Structurile
Strueturile de de tiptip cadre
cadre parter
parter
necontravântuite
neeontrav:1ntuite pe pe ambele
ambele direc
diree ii.
ii. Ia
la care
care for
for ele
ele axiale
axiale din
din stftlpi
stftlpi îndeplinesc
indeplinese condi
eondi iaia
N~d<O.3NI)I.R'
N".!<O.3N/ J1.R• nu fac
fae pm1e
parte din
din aceast
aceast categorie.
categorie.
e) c~'trllctllri
Strltctltri metalice asociate
asuciate CII Cit nlte/ee
Illtclee salt
salt pere
pere ii dede betoll
betoll armat.
a nil at. La La aceste
aceste
structuri
structllri for eleele orizontale
orizont<.tle :iJ,lIlt pl~luale.
S1ll1t pcd ln-principal.
ltate.ln de_ nucleele
I)l'inClpal. de nllcleeie~ausalt.perţ:
pere iiii din
din beton
beton
de re ~în·eJlt"lll .f.Lilirii.
an~Jlas<;-i. d~ re gul . 11;Lce ltn I ci dirii. situa ie l!l .,!;are l1u asigur" ~ .9~'!-te
armat mT;piasa i. situa ie În care llU asigur ' o.ngi ~ate
SiJfiCient
Sli'l'lCient laIa torsiune.
torsiune . În
In tim
timpp ce ce structura
struCtlint metalic_
metalic preia
preia numai
numai for
for ele gravita iom~.'
de gravita e.
ionale.
f) Struc.turi
StrUJ:.turi duale (cadre
(cadre llecontravântuite
necontravantuite asociate asociate cu
cu cadre
cadre contravântuite).
contravantuite ). La
La
aceste structuri
structllri for ele orizQ!l!al
for ele ~...>unt
oril.ontalt, S'-,!!lt prel ~pde
p1£!patf. e ambele
ambele UI d~cadre
2!!I! de
tiJJlIri cadre propor
QJ'opor ional
ional
cu
---
- - - --
eu rigiditatea acestora.
- - aeestora.

6.3.2. Factori de comportare

comportare

(1) Factorul de de cOl1lportanl3iJ exprim ~acitatea

comportartUJexprim g!Qaeitatea structurii
strueturii de de disipare
disipare aa energiei.
energiei.
Coeficientul
Coeficientlll q poate
poate fi Illat din Tabelul 6.3. cu eondi ia satisfacerii cerin e10r
fi luat din Tabelul 6.3. cu condi ia satisfacerii cerin elor de
de
regularitate a structurii din cap. 44 ii aa condi
din cap. condi iilor de la
iilor de la 6.4
6.4 -;--;. 6.1
6.1 1.I.
(2) j)~c
lEc el direa
direa este
este neregulat
nere}!ulat în
In eleva
eleva ie
ie (vezi
(vezi 4.4.3.3.).
4.4.3.3.). valorile
valorile lui
lui qq men
men ionate
ion ate
în Tabelul 6.3 trebuie reduse cu 20%.
in Tabelul6.3 trebuie reduse eu 20%. --
(3) Cfllld
Cflnd nu sunt
sunt efectuate
efeetuate calcule
calcule pentru
pentru evaluarea multiplieatorului 1/
evaillarea multiplicatorului ,/ 1I pot
pot fifi
utilizate
utilizate valorile
valorile aproximative
aproximati ve ale
ale rap0l1ului
rapOltului ,,/
"I 1I prezentate
prezentate În
In Tabelul
Tabelul 6.3.
6.3. Parametrii
Parametrii
" i 1I sunt defini
defini ii dup
dup cum
cum urmeaz
urmeaz ::
~~. coeficient
eoeficient de
de multiplicare
l1lultiplicare al
al for
for ei
ei seismice
seismice orizontale
orizontale de
de proiectare
proiectare care
care
corespunde
c0I-espunde apari
apari ie
ie primei
primei articula
artieula iiii plastice.
p!astice .
uu coeficient
coeficient dede multiplicare
multiplicare al al for
for ei
ei seismice
seismice orizontale
orizontale de de proiectare.
proiectare. care
care
'--- corespunde
corespunde apari
~lduee struc
apari ieiiei unui
lInui num
num rr de de al1icula
atticula iiii pla:;sice
plastic ~ suficient suficient de
de mare
mare pentru
pentru aa
aduce
_-- _ ~@..Dl_
structura In vecin
-. ______vecin . tatea
._w . . . .de
tatea . mecanism
de meeanisl1l cinelI!!!.. . -"""",tic.
cinematic.
.--.. . . ,. Coeficientul poate fifi
Coefici; nt ul uu poate
ob
ob inut
inut printr-un
printr-un calcul
ca!eul structural
structural static
static neliniar
neliniar (pushowr).
(pushover).
(4)
(4) Valorile
Valorile raportului
raportului ,,/ ob imite
"I Ilob inute prin
prin calcul
ca!eul pot
pot rezulta
rezulta mai
mai mari
mari decftt
decftt cele
cele date
date
în Tabelul 6.3. Valoarea adoptat în calcul se limiteaz la: ,/ 1=1.6.
In TabeluI6.3. Valoarea adoptat III ca!eul se limiteaz Ia: ,/ 1=:;:1.6.
(5)
(5) Structura
Struetura va
va fifi conformat
conformat astfel
astfel Îndt
Incftt ss aib
aib capacitatea
capaeitatea de de deformare
deformare în
in
domeniul
domeniul inelastic cftt mai apropiat pe ambele direc ii. Faetorul de comportare qq
inelastic dt mai apropiat pe ambele direc ii. Factorul de comportare
se
se va
va considera
considera pepe fiecare
fieeare direc
direc ie
ie cu
cu valoarea
valoarea dat
dat în
III Tabelul
Tabelul 6.3.
6.3.

6.4.
6.4. Calculul
Calculul structurii
structurii
(1)
(1) Proiectarea
Proiectarea plan
plan eelor
edor ca
ea diafragme
diafragme orizontale.
orizontale. trebuie
trebuie ss satisfac
satisfac 4.4.1.6.
4.4.1.6.
(2)
(2) s;i!lculul
SJ!.leulul structurii
structurii se
se realizeaz
realizeaz ÎnIn ipoteza
ipoteza ce toate
toate elementele
elementele structurilor
strueturilor sunt
sunt
active'.
active'. cu excep ia structurilor in cadre contravtllltuite centric. Cll diagonale În
cu excep ia structurilor În cadre contravflntuite centric. Cll diagonale In XX sali
sau
alter!}illltl;:..
alternantt:~ la care.
are. dac
dac nu nu se
se efectuaz
efectuaz unlin calcul
ca!eul neliniar.
Ilelilliar. dia!!onala
diagonala comprimat
eom primat nu IlU
particip
particip la la preluarea
preillarea ac
He iunii
iunii seismice.
seismiee.

6.5
6.5
Tabelul 6.3. Factorii de comportare maxlITu
maXlIlli q
Clasa de
Tipuri de structuri ductilitate
H
H M
M
Cadre nccomrav,lntuitc
a) Cadrc nec(llllravilt1lllile
- Structuri parter

1 1 rnn
I I'nr-l
...... .. ...............................
............................. - .....................................................................
- ............ ".......... -- .. _................ - ........................... - ...... -- --
..........................
..................... _.... ...
- .... - ...................
.... - ...........................
2,5 2.'\
2.5

- Structuri
Slruelliri ctajmc
eLajalc
" "
n 5~
a
4

- 4
-
- ---
f

- Zone disipative in grinzi si Ia la baza stâIpiIor

stiilpilor
b) Cadrc
Cadre CClIllrnvâlllllitc
C(llllravalllllilc cCl1lric
celllric
(\ll1lravâl1luiri
COlllrav,lllluiri cu
Cli diagonale
diagonalc il1lÎnsc
inlinse

4 4

Zonek
Zonclc disipativc
disipalivc - numai
nllmai diagoni11e1e
diagonalcle Îlllinsc
Il1linsc
C011lravâl1llliri
Contravantlliri cuell diagonak in V

2,5 2

- Zone disipativc
disipatiw diagon:dc
diagonak Întinse
Il1linsc i comprilllatc
comprimalc

c) Cadre contravântuite
contravantuite excentric ~=J.2
(X" = 1.2
a,
(x,

- Zone
Zonc disipntivc
disipativc ÎIl
In barcle
barck disipativc
disipatiw Îllcovoiatc
Incovoime sali
sall forl'ccatc
forfecalc

6.6
Tabelul 6.3 (continuare) Factorii de comportare maximi qq
Tabelul6.3
Clasa de
Tipuri de structuri ductilitate
H M
d) Pendul inversat
el) invcrsal

~=I
a,
! n
Zone disipative in stâlpi
staIpi
22

- Zone disipative la baza stâlpilor

stlHpilor NSdl N plRd < 0,3
NSdl N

e)
c) Slrueluri
Slruelllri cu nuclee sau
ell Illlelce Silll pere
perc i de beLon
belon

I~I@-~~I
-
vezi cap.
cap. 5

n Cadre duak
dUille (cadre lleCOlllrav<Îl1luile
neeol1lraVal1lllile asociale
asoeiale el!
ell cadre cOlllravill1luilC
COl1lraV:llllllile În
in X i
alternante)

a " == 1.2
a,

M ~ I]
~ 4
--
+

Zone disipalivc
disipativc in cadrele
cnclrele lleconlrav5ntuile
neconlravanlllilC i in c1iagonakk
cliagonalcle Îl1linsc
Illlinse

Cldrc
Cadre duak
cllIale (cadrc
(cadre neconwvfll1luile
neconlavill1luile asoeialc
asociale Cll
cu cadre eonlaVUnLlIile
cOnlavanlllile exccnlric)
excenlric)

44
+

- Zone disipativc
disipnlive in cadrele
cnclrele necol1lravânluite
neconlravanluilc i in barele
barde disipativc
disipalivc

6.7
6.5. Reguli pentru
I>entru comportarea disipativ a structurilor

6.5.1. Generalit i

(1) Criteriile
Criteriik de proieetare
proiectare date la 6.5 .2. se aplic
6.5.2. aplie zonelor sau barelor structurilor
proiectate conform conceptului comport rii disipative la ac
ae iunea seismic.
seismic .
(2) Criteriile de proiectare date la 6.5.2 se
Se consider satisf cute dac sunt respectate
regulile date la 6.5.3. +
-7- 6.5.5.

6.5.2. Criterii de proiectare pentru stl'ucturi

structuri disipative

(1) Structuril~
S! ructurile Cl~
~ zone
zo~ disi ative trebuie Qt9.!ectaJ!L astfel încât indlL plastificarea_
liastificarea_
See
sec iunilor. pierderea stabilit ii . locale en da dat rate compol1
compoJ1 rii
histeretiee conduc la J~e
histeretice s nu cOllduc .ll stabi1it
pierderea generale a structurii.
stabilit ii "enerale structllrii.
---,----~ -
(2) EIe ~nelltele
Elementele componente ale sec iun}i zolleior disipative trebuie
iunii zonelor trebllie s Îndeplineasc
indeplinease
.£2!1tJ..iJ~
~di iil~ e dllctilitate
ductilitate i n;zisten_
rezisten .
(3) Zo le1eLele disl]MJ
di sillatiive
ve vor fi situate 1l1ll11ai
numai În III barele structurii.
strueturii. evÎt[lndu-se
evit[lI1du-se apari ia
articllia
articula iilor
iilol" plastice In în Il11bin
Îmbin ririo. ~ -
(4) Zonele nedisipative. elementele nedisipative i Îmbin Imbin riie
rile zonelor
zOllelor disi pative Cll
eu
~
restul structurii trebuie s aib o
0 rezerv de rezisten sllficient
suficient pentru a permite
dezvoltarea plastif~
plastific rilor ciclice llul11ai
numai în in zonele poten ial plastice (disipativeJ.
(d isipative ).

6.5.3. Reguli de pl'oiectare

proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune
i/sau incovoiere
încovoiere

(1) Lucrfuld la compresiune Si/sau

~az e e -"L<Ll..ucrfUld
Elementelor care disi Je<lZ Silsau încoyoiere,
incOYQiere,
~ bllle
trebuies .Ji~e asig~)...Q.uctilitate
Ii se asigure 0 ductilitate suficient prin limitarea suple ii I~re
pere ilor
i1m sec
ss:c iunii.,
iunii ..
transversak definite În
conform claselor de sec iuni transversale Anex'l F.
In Anexa
capacitatea global a structurii de a di
Corelarea dintre eapaeitatea sj~gi
disipa energiaa (clasa de
ţ: XP -imat
ductilitate). I<xprimat rin factorul de corn
com e i ductilitatea local a
elementeloL exprimat prin clase de sec iuni (vezi anexa F) este indicat În
elementelor. In Tabelul
6.4.

Reia ia dintre clasa de sec iune

Tabelul 6.4. Rela factorul de comportare q al structurii.
structllJii.

Clasa de ductilitate
ductllitate Factorul de comportare q Clasa de sec iune

H q >4,0 clasa 1
M 2,0 < q ~
:$ 4,0 clasa 2 sau 1

L q = 1,0 clasa 3, 2 sau 1

6.8
 6.5.4. Reguli
ReguJi de proiectare
proiectare pentru elemente
elemente Întinse
intinse

Pentru elemente Întinse

Intinse trebuie respectate
respeetate condi
eondi iile
iile din
din ST
STAS
AS 10
10108/0-78.
I 08/0-78.

6.5.5. Reguli de proiectare pentru ,Îmbin~i

;imhinQri În
in zone disipative ,~
zone disipative

(1) Ale
Ak tuirea
tlIirea constructiv
eonstruetiv a elementelor
elementelor Cll ell zone
zone poten
poten ial
ial disi pative trebuie
disiputive trebuie ss
J02itae
limiteze apari ia tensiunile reziduale mari. mario defectele
ddeetele de
de execu
exeeu ie ie ii ss dirijeze
dirijeze
d~t![~l
~~ tare< 'OI:.Illa ilor Jlastic;ţ
• rma .iilor )Iastie~-.llJ.J~le
In ?1!.nele special
special conformate
eonformate În
In acest
aeest scop.
seop.:
(2) Îmbin
imbin riie
rile elementelor disipative realizme
realiz,lte cueu sudur
sudur ÎnIII adflllcime
adfllleime cu ell pp trundere
trundere
sompl~ (nivel
complet (ni veI de acceptare
aeeeptare B - conform
conform normativ C 150-99 ; trebu~oiectate
150-99 ) trebuie proieet,~astfcl astfcl
încf~~Lucreze în~l(lmeJliul
tndit s luneze I~domeniul elastic pe
pe toat durata de ae iune
tout durata de ac iune aa seismului.
seisl11l1lui. Efortull1e1a
Eforturile la
~se
care se verific
verifie Îmblmu:ei!.
Imbinarea (NI,INd.
(NI )/.Rd. MI'INd. "I)/.Rd ale
MI)/.Rd. V"Wd ale elementelor
e1e01entelor disipative)
disipative) se se aml~l!fic
amplifIC
cu U,2Q1
iIJID.
(3) P~~illiluile cu suduri A cu
eu uruburi
uruburi trebuie
trebuie satisf
satisf cut
cut
urm toan~a
lIfm Warea rel,l'
r la' .
-~-------
---------
,- ------------.
Ref ~ I.I
\ Rei /.J r..\R
r",RJ/1\ (6.1)
(6.1)
unde,
\\'!J.
~J rezis~I~~~llbin
r~zJsten a Imbin rii (c_llrespullz
(corespullz toare
toare modului
l110dului de
de solicitare
solicitare la care este
laeare este supus
SUpllS
calculat
cakulat cu
Cll reIa
rela iile din STAS 10108/0-78
10108/0-78
(RJYl
~ rezistent.l
rezistent a )Iastic;-
)lastie;- Jl_ elementlJlui_ dislp-ativ
J!...YlYmentyj.uLdi.si care sţ_lm
ativ cgre b.iJL'l. (corespunz
se 1!J1b..ill~ (eorespunz toare
toare
modului de solicitare la la care
care acesta
acesta este
este supus), conform prevederilor din
conform prevederilor din 6.6.2.,
6.6.2.,
6.7 .3. ii 6.8.1. utilizând
6.7.3. lItilizfmd limita de curgere
curgere de
de proiectare
proieetare aa o0 elului
eluilli
r'av
';(.,v conform 6.1.3(1)
6.1.3 (1)
(4) Pentru
(4) Pentrll Îmbin
Imbin riieri Ie solicitate În planul lor
w_planul lor se
se vor
vor folosit
folosit uruburi
uruburi din
din cate oriile A
categoriile A
i B. Iar -- -------------------
Pel~ tru Îmbin
iar pentru Imbin rile riie solicitate pell)end
pel])elldjcular pe planul acestora se vor lItmza
icular pe planul acestora se vor u.tiJlza
uruburi
urllburi din categ<mu....B_
categll!i;.J i C Suprafe
Sup ..afe ele Îmbin
Imbin rilor
rilor care
care transmit
transmit eforturile
eforturile prin
prin
frecarea
free area dintre suprafe e trebuie s fie prelucrate In confonnitate cu prevederile
fie prelucrate în conformitate cu prevederile
Normativului
Normativlllui C 133-81 i protejate prin l11etalizare.
metal izare.
(5) La ÎmbinImbin riie
rile cu uruburi solicitate
ell ~lIri s(llicitate În
In planul
plalllli lor.
lor. rezisten
rezisten aa la
la fOlfecare
fOlfeeare aa
urllbunk~=--treb~dep
urubunfZ~' trebllie s de p easc cu ell cel
cel pll in 10
pu in l ;{, remtel1alaJ)resiun~I!,e pere ii
lOC/(· rezisten <I 1<1 presiun~I~Qer<:.j i
!! urii.
!! lIrii. -
-=--.
-=-----
(6) Atunci
Atllnei dnd exist j ncel1jtudini asupra
exist~eel1itudini aSlIpra c0l11pOJ1
e001])0I1 rii
rii unor
unor elemente
elemente structurale
structurale sese
va recurge i la testarea acestora prin prin încerc
Ineerc riri experimentale.
experimentale. în in aceste situ~1 ii.
aeeste situa ii.
rezisten a i ductilitatea
duetilitatea elementelor i a Îl11bin
Imbin rilor
rilor vor
vor fifi stabilite
stabilite prin
prin Încerc
Ineerc riri la
la
înc
Inc rc ri ciclice.
eicliee. pentru a satisface cerin
eerin ele specifice definite la 6.6 7 6.9
specifiee definite la 6.6 7 6.9 pentru pentru
fiecare tip de struclUr
structur i cclas
las de ducti
duct! litate structural
structural ..
(7) Se pot folosi rezultatele
reZllltatele experimentale
ex peri mentale ob
ob imite
inute pe
pe elemente
elemente similare.
similare.
(8) Rezisten
(8) Rezisten aa de de calcul
cakul la1<1 forfecare
fOlfecare sau
sau presiune
presiune pe
pe pere
pere iiii gg urii
lIrii ila Îmbin
Imbin rilor
rdor cueu
uruburi
uruburi dede înalt rezisten .. se
Inalt rezisten se admite
admite ss sese calculeze
caklileze ca
ea cea cea pentru
pentru îmbin
l111bin riri cu
eu
ufuburi obi
uruburi obi nuite. Rezisten a tmbin rilor supuse la fOlfeeare ilsau fntJn dere i-1
11lIite. Rezisten a Îmbin rilor supuse la fOlfecare i/sau intin dere
forfecare.
forfecare. vava fi
fi determinat
determinat în In concordan
concordan cu cu ST
STAS 10108/0-78. Rezistel~~
AS 10108/0-78.
~siune_pe
presiune Je )ere
Jere iiii gg urii
urii va
va fifi mai
mai mic
mie decftt 2.5d'L.tf t
dedt 2.5d l}iYYdd •• ! Rezisten ,~

6.9
6.9
(9) într-o
Intr-o Îmbinare
1mbinare cu
cu uruburi
urllburi nu
I1lI se
se vor
vor folosi.
folosi. pentru
pentru preluarea
preluarea eforturilor.
eforturilor.
eordoaneIe de sudur .
cordoane1e --- ---- - ----

(l 0) Se ag
(10) ept J~
accept irea )!
folQ!iirea £.. urilor
urilor ovalizate
ovalizate la
1'1 Îmbin
Imbin riri solicitate
solicitate În
In planul
planlll lor.
lor. cu
ell
condi
eondi ia ca ovalizarea s fie perpendicular
perpendicular pe pe direc
direc ia
ia de
de solicitare.
solicitare:

6.5.6. Reguli de proiectare

Ilroiectare pentru .
~uruburile de
pentru $.uruburile de ancoraj
ancoraj

(1) ~uruburU~e
S, uruburile
- ------- de ancora'
ancora' vor fi roiectate
roiectate lala efortul
efortul maxim
maxim dede întindere
---------_.- intindere rezultat
rezultat din
din
_ccon~
~mb~b~laa ia de înc
Inc rc
re ri care
care include
include ac
ac iunea seismic .. Efect~JUlc
iunea seismic iunii Erd
Eftuele ac iunii Er d (eforturile
(eforturile
de la baza stâlpului)
stillpului) se determin
determin cucu reia
rela ia
ia (4.23):
(4.23):

\ E,." == Err; + YI<,/'2Er.[ (4.23)

(4.23)
-
termen ilor E
Semnifica iile termenilor Er.
rGG.. fid.
Rd. Er.E
ErL sunt
sunt cele
cele de
de la
la 4.6.2.4.
4.6.2.4.
Rap0\1ul
RapOJ1ul se cakuleaz
eaklileaz funcfllllC ie de tipul
tiplIl structurii
strllcturii cu
ell reIa
rela iiIe
i ile de
de la
la 6.6.3
6.6.3 pentru
pentru cadre
cadre
necontrav[lJltuite.
necontravftntuite. cu Cll reia
rda iile de la Ia 6.7.4
6.7.4 pentru
pentrll cadre
cadre cOlHrav[lntuite centric ii cu
contravflllWite centric cu
reIa
rela iile de la 6.8.3
6.S.3 pentru
pentrll cadre contrav[lIltuite
contravfmtllite excentric
exee ntrie..
în
In cazul unui calcul simplificat se pot
pot adopta
adopta valorile
valorile din Anexa F.
din Anexa F.
(2) Pentru evitarea ruperii
Pentrll rllperii fragile. se
se recomand
recomand ca ca detaliul
detaliul de
de prindere
prindere aa stâlpilor
stiHpilor în
in
infrastructuf
infrastrllctur s asigure o0 zon
zon de de deforma
deforma ieie liber
liber aa uruburilor
lIrllburilor de
de ancoraj
ancoraj dede minim
minim
5d. unde d este diametrul tijei urubului.
lIrublilui.
(3)
(3) Se recomand ca transmiterea
transmiterea for elor orizontale
for elOI' orizontale de de la
la infrastructur
infrastruetur la
la
suprastructur
Sllprastruetllr s nu se realizeze
realizeze prin intermedilll uruburilor de ancoraj.
prin intermediul uruburilor de ancoraj. Pentru
Pentru
aceasta.
aeeasta. se poate aplica una din urm
L1fm toareIe
tOal'de condi
condi iiii constructive:
constructive:
a) înglobarea
Inglobarea bazei stftlpului Într-o
Intl'-o suprabetonare
slIprabetonare armat
armat are are În
In I1imea
imea egal
egal Cll
eu
cel
cel pu
pu in
in 40 em sau
40 CI11 sau 0.5
0.5 din
din În
In lI imea
imea set
sec iunii
iunii stftlplllui:
stftlpului:
b)
b) prevederea
prevederea unor
unor elemente
e1emcnte sudate
sudate sub
sub placa
plaea dede baz
baz aa stâlpului,
stalpului, care
care vor
vor fifi
Înglobate
inglobate înin goluri
goluri special
special executate
executate în
In funda
funda ii. odat cu
ii. odat cu subbetonarea
subbetonarea bazei.
bazei.
Aceste
Aeeste elemente
e1emente vorvor fifi dimensionate
dimensionate astfel
astfel Încilt
ineftt ss poat
poat transmite
transmite for
for aa
tt ietoure de la baza stftlpuilii la fundu
ictoare de la baza stftlpului la funda ie.ie.
c) înglobarea
c) Illglobarea strdpului
stfdplilui În
In infrastructur pe o0 În
infrastructllr pe In l1iime
me care
care sa
sa ÎiIi asigure
asigure ancorarea
ancorarea
direct. f r a fi necesare uruburi de ancoraj.
direct. f r a fi necesare urllburi de aneoraj .

6.6. Cadre necontravântuite

6.6. Cadre necontravantuite
6.6.1.
6.6.1. Criterii
Criterli de
de proiectare
proiectare
(1) Cadrele necontra
(1) Cadrele vfmtuite trebuie
necontrav[tntllite trebuie proiectate
proiectate astfel Încftt articula
astfe1incftt artieula iile
iile plastice
plastiCt~ ss se
se
formeze in grinzi, conform 4.6.2.3. Se
formeze în grinzi, conform 4.6.2.3. Se accept
accept formarea
formarea atticula iilor plastice ii
'lIticula iilor plastice în
in
stâlpi conform 6.3.1.(1)a.
stalpi conform 6.3.1.(l)a.
(2) Zonele nedisipative
(2) Zonele nedisipati ve Îmbin
1mbin riie
rile zonelor
zonelor disipative
disipati ve de
de restul
re stlll structurii
structurii vor
vor
respecta
respecta 6.5.2.(4)
6.5.2.(4)

6.10
6.10
 l~' 0

C.6 PREVEDERI SPECIFICE CONSTRC fiLOR

TILOR METALICE
METALICE
Generalit ii
C.6.1 Gelleralit

Prezentul capitol din normativul

norl11ativul PPIOO-2004. partea 1.L se
100-1004, partea se bazeaz
bazeaz in in principal
principal pe
pe proiectul
proiectul Eurocode
Eurocode 8, 8,
partea 1.
L Proiectarea structurilor rezistente la cutremur.
cutremur. Reguli
Reguli generale,
generale. ac ac iuni
iuni seismice
seismice sisi prevederi
prevederi
pentru ci
cl diri (PrENI998-1:
(PrEN 1998-1: 1004),
2004). cu unele
unele complet
complet riri sisi modific
l11odi[ic riri din
din norma
norma americana
americana AlSC
AlSC 1001
2002
(2002), respectiv din norma româneasca
romaneasca P1 00-1992.
PlOO-1992.

C.6.1.1 Domeniul

(1)
(I) Prevederile din acest capitol se refera
re[era exclusiv la ci
exclusi v la cl diri
diri cu
Cll structura
structura metalica
metalica (construc
(construc iiii civile.
civile.
industriale.
industriale, agricole si alte tipuri
tip uri de construc ii metalice
metalice cucu structura
structura similara
similara cu cea aa el
cu cea cl dirilor
dirilor
(platforme
(plat[orme metalice, estacaele.
eSlacade, structuri
slrucluri pentru sus
sus inerea
inerea coco uri lor si
urilor si cazane lor termocentralelor,
cazanelor termocenlralelor, etcetc.).
.).
(1)
(2) Pentru determinarea
delerminarea st de[orma iiii la
e[orturi i deforma
Sl rii de efortUl; la înc
inc rc
rc riri seismice.
seismice. se
se recomand
recomand ,pentru
,penlru toate
toale
tipurile de structuri
slrucluri metalice. metoda calculului modal cu cu spectre de rr spuns
spectre de spuns (par.
(par. 4.5.3.1,
4.5.3.1, alin.
alin. 1)
2)
în
In cazul structurilor
slructurilor pentru
penlru care raportul
raponul dintre în
in I1ime (H) ii latura
ime (H) lalura cea
cea mai mic (B)
mai mic (B) este
este mai
mai
mare decât
decat 4 se va face un studiu special pe bata
bata calculului
ca1culului dinamic
dinamic neliniar
neliniar folosind
folosind accelerograme
accelerograme de
de
amplasament.
ampiasament.
(3) Prezentul normativ
normaliv implementeaz criterii de verificare
verificare pentru
pentru rezistenta
rezistenta elementelor
elementelor structurale
structurale si
si aa
îmbin rilor in formatul
1mbin [onnatul normei europene EC3. partea parlea II "Reguli
"Reguli generale
genera Ie si
si prevederi
prevedeTi pentru
pentru proiectarea
proieclarea
structurilor din otel pentru el cl diri
eliri (EN 1993-1.1),
1993-1.1), respectiv
respectiv partea
parte a 1.8
1.8 "Calculul
"Ca1culul sisi proiectarea
proiectarea
Îmbin
Imbin rilor" (EN 1993-1.8). In acestacesl context.
context, in norma
norma se se compara
compara eforturile
eJorturile secsec ionale
innale ob ob il1ute
inule din
din
calculul
ealculul structurii sub efectul ac
efeetul ae iunilor de proiectare, seismice si neseismice (NEd, MEd, V Ed)
proieclare. seisl11ice si neseismice (NEd, MEli. VElI) cu [or ele cu for ele
si momentele de proiectare - capabile (N R,J,. MRd,
(NR<[ M Rd , V Rd ). Atunci
VRd). Atunci dind
cfind sese aplica
aplica prevederile
prevederjle STAS STAS
10108/0-78 pentru verificarea elementelor structurale si si aa îmbin
imbin l;lor
lilor conform
conform prevederilor
prevederilor din din P100-
P1OO-
1004,
2004, se va avea in vedere corespondenta
eoresponcienta intre eforturi sec ionale (N, M. V) si tensiuni
eforluri sec ionale (N, M. V) si tensiuni (cr, 1).(cr, 't).

Pentru verific
veri[ic riie
rile care 11L1
nu sunt
sUIH acoperite
acoperile ele
de prevederile
prevederile din
din STAS 10108/0-78. se
STASIOI081O-78. se va
va folosi
folosi EN
EN 1993.
1993.

C.6.1.2 Principii de proiectare

Caracterizarea
Caraclerizarea tipului
lipului de comportare a unei structuri,
strueturi, disipativ
disipativ sausau nedisipativa,
nedisipativa, pentru
pentru calcul,
ca1cul, in
in cazul
cazul
aplic rii metodelor
l11elodelor de calcul in domeniul
dOl11eniul elastic (cu forle
forte slalice eehivalente sau pe baza spectrelor de
statice echivalente sau pe baza spectrelor cle
l'r spuns) se realizeaz prin intermediul
intermeciiul factorului
raclorului de comportare
comporlare q. q. În
in C 6.1 este
C 6.1 este prezentat
prezentat o0 reia
rela ie
ie
tipic dintre for ror a t ietoare de baz ii deplasarea la la vârf
varf aa unei
unei structuri.
structuri. Pentru
Pentru simplificarea
simplificarea
r spullsului
spunsuilli neliniar al structuIii
structUlii se adopt adeseori
ac1eseori o0 idealizare
ic1ealizare biliniar
biliniar .. Valoarea factorului qq depinde
Valoarea factorului depinc1e
ele
de urm torii factori:
• §uprarezislenla
§uprarezislenta de proiectare
proieclare lis" =Fi_
(h i = !." ' care provine din:
F; LF., dil!.:
- dimensiorţarea structurii
dimensionaJea slructllrii din alte condi ii decât
aIte concli ii dedit rezisten a clltremur (rezisten-\8
la cutremur
ala (rezislen-1b ~n ~n gruparea
gruparea
fundamental
fllndamental OOdede În\:
in -' r - ri sau
Sau limitarea eleplas1I.rilor
deplasfl.rilor relative
relative de
de nivel la starea
nivella starea limiti
limi .. ele de serviciu
serviciu
seismic)
seismic )
-- ~~vitarea
vitarea unei
unei varia 'i p 'ea mari
varitiLprea mari aanum
num rului
rlllui ele
de sec
sec iuni pentru aa uniformiza
iuni pentru ....;:.==.:.;..:.::.;:;;;-t:.:..;:;.;:.~;.::
uni ~~T~,_a.-;. ...........;.&.;;.....;~~.;;...;...;;.;;.;..;.;
ele proi~e j i exe~u
cle proiectare exe_cu ie i ~~_
-ore~l-;a;;;
-~ezisten E~l real aa materialelor
materialelor mai mal mare
mare decât cea nominal~
decal cea nominaL etc. etc.

11
 ~r~
~~
•• redundanta
redundantastructurala
structurala qR= qR=FJF,
F/FJ reprezint
reprezinl capacitatea
capacilaleade dere(listribu
redislribuieieplastic
plaslic aastructurii,
slruClllrii.dup
dllp
[ormareaprimei
formarea primeiarticula
arlinilaiiiiplastice
plaslice
•• ~tuctilitatea ~F.7 F\
strucluriirrr;=-Q.F
dllctilitalea_ structurii 'J. J~ caracterizeaz
caraclerizeaz capacitatea
capacitatea de d~furmare Qostela~
de_deformare RostelaW.ea
a~ fara o0
reducere semnificativa a caracterlsticilor de rezistenta
reducere semnificativa a caracteristicilor de rezistenta si ri iditatesi ri iditate
ÎnInreia
relaiile
iilede
demai
maisus
suss-au '[o'l~silurm
s-aufolosit urm tom-ele
toar elenota
nOlaii:ii:

FeFe--for
[oraacorespunz
corespllnz toare
10areunui
unuir r spuns
spunsinfinit
in[initelastic:
elaslic;
F,- -for
FI [oraade
decurgere
curgereaasistemului:
sislemului;
[oraat 1ietoare
F J- - for
FI ieloarede
debaz
baz lalaformarea
formareaprimei
primeiarticula
articulaiiiiplastice;
plastice;
Fd--for
Fii [oraat 1ietoare
ieloareele
debaz
baz de
decalcul.
ca1cul.
Valoarea total
Valoarea lotal aa factorului de comportare
[actorlilui de comportare qq poate
poate fifi exprimat produsu I suprarezisten
exprimal caca produsul slIprarezisLeneiei dede
proiectare, a reclllnclan ei i a [actorllilli de redllcere daloraL dUClilil
proiectare, a redunclan ei i a [actorului de reducere datorat cluctilit ii: ii:
c-q==liqJl·qSd~R)
r-;j Il • qSd . qR )

FF
Fe - ---- - ----,--------------.----.
------- --- ~
"
,/~raspunselastic
,/yraspuns elastic
,y,Y'', , q~
qjA
, , ,,
,/" raspu~sul, real?
raspunsul real qq
I

Fy ,
: raspunsUI idealizat qR
F1 ~r~----~------------~
qSd
Fd -n---~----~----------_.4_~~

oo
Figura 6.1 DefÎni
FiguraCC6.1 Definiiaiacomponentelor
componentelorfactorului
[aclorllilliele
decomportare
comportareqq

In principiu,
In principiu, orice
orlee§tructll!Jl
struetura c;:onformata
conformata sisi dimensionata
dimensionata corect,
corect,_poseda
posedasu su rarezistenta
rarezistenta dede roiectare
roiectare
clatorila coeficien ilor par iali de siguran a lItiliza i la definirea rezistenlelor de caleul
datorita coeficien ilor par iali de siguran a utiliza i l ~de[inirea rezistente lor de calcul si a incarcarilor si a inca!:8!ilor
folosite lala roiectare.
folosite roiectare. Structurile
Structurile static
static nedeterminate
nedeterminate poseda
posed a inin plus
plus sisi o0 redundanta structurala.InIn
redundanta structurala.
consecin a. pentru o structura ale tuita si dimensionata in mod corect, valoarea efectiva aafactorului
consecin a, penlrll 0 strllclura ale luila si dimensionaLa in mod COl'ect, valoarea efecliva [actoruluiqq
esteîntotd_
este intotdeauna su~raunitara. Cea
eauna sUI!rau~~. Ceade-a
de-atreia
treiacomponenta
componentaaafactorului
factoruluiq,q,datadatade deductilitate,
ductilitate,este
estesisicea
cei ~ -
~11ai -importanta.
mai in~m·lanta. Aceasta
A~east;~·esupune
presupune asigurarea c\uclilil iiii lala nivelului
asigllrarea ductilit nivelllilli materialului,
malerialului, aa secseciunilor
illnilor
elementelorstructurale.
elementelor structurale,aaelementelor
elementelorstructurale
strucluralesisiîmbin
imbin rilor
rilordintre
dintreele,
ele,aastructurii
slructuriiininansamblul
ansamblulei. ei.
Structlllile ale
Structurile ale tuite
luile sisi dimensionate
dimensionale pentru
penlrll aa asigura Loale cele
asigllra toate cele trei
trei categorii
calegorii dede cerin
cerine,e, privind
privind
suprarezistenta. redundanta si ductilitate sunt denumite structuri disipative si sunt încadrate inin
suprarezistenta, redundanta si ductilitate sunt denumite structuri disipative si sunt incadrate
conformitatecu
conformitate cuPIOO-2004
PlOO-2004in inclasele
claselededeductilitate
ductilitateHHsau sauM.M.
Strllcllllile care
Structlllile care nu
nu îndeplinesc
indeplinesc toate concli iile
loale condi iile de
de ductilitate
duclililale clar
darposeda
poseda suprarezistenta
sllprarezislenla sisi redundanta
redundanta
strueturala,sunt
structurala, suntconsiderate
considerateslabslabdisipative
disipativesisiîncadrate
incadrateininclasa
clasade ductilitateL.L.
deductilitate
Structurile cu
Structurile ell elemente
elemente de de clasa
clasa 44 care
care îndeplinesc
indeplinesc redundanta
redundanta structurala
structurala sisi suprarezistenta,
suprarezistenta, sese
calculeaz pe baza unui factor
calculeaz pe baza unui factor q = 1. q =1.

22
 alc tuite din
Structurile slab disipative ale din elemente
elel11enle cu
cu sec
sec iune
iune de
de clasa
clasa 1,I, 2:2 sau
sau 33 se
se dimensioneaz
dimensioneaz SIsi
verifica pe baza prevederilor 10108/0-78; pentru velific
prevedelilor din ST AS 10108/0-78: veIific riie
rile care
care nu sunt acoperite
l1U sunt acoperite de
de
101 08/0-78, se
prevederile din STAS 10108/0-78, se va folosi
folosi EN 1993,
1993.
Struclurile alc tuite
Structurile luite din elemente
elemenle cu sec iune de clasa 4 se
se dimensioneaz
dil11ensioneaz si
si verifica
verifica in
in conformitate cu
conformitate cu
STAS10108/0-78, STASlO10812-83,
prevederile din STASlO108/0-78, STASlO108/2-83, NP NP 012/97 respectiv
respectiv Eurocode
Eurocode 3, 3, partea
partea 1,3
1.3
(EN1993-1.3).
(EN 1993- 1,3),

C.6.1.3 Verificarea sigu1'On

sigUl'all ei

La proiectare ~ne cont

proieclare se \Jne conl de posibilitatea
posibililalea ca limita
lil11ila de
de curgere efectivl1 o~llIlui
efeclivlI a o~ lului (/~,IIc1)'
U;.UcI), ,,-
.. ' fie
fie mai
mai mare
mare
decât nOl11inal~
dedh limita de curgere nomina U;), prin introducerea
~ (i;), introdllcerea unui
unui coeficient
coeficient dede amplificare
al11plificare a limitei
limitei ele
cle

cllrgere
curgere I,~""-.. l
I""..,
r'Y.,.' =-' '
Inn prOIectare
proiectare se accept foiOSlrea
"
folosirea unei va
uneI ' r.
lon
valori 'Y". =11.25.
._)5 .
'" Îv
Jy "ov~
" 0\1 ~ ~~,,,,,:J\
~~ ,~cJ\ ~~,~<1
~~,o...eX ~~ ~~\a.
~\a. ~~
~~~u.( 'l.ţ
().S) ~rva..
'i\t~\Vt3. C>..
(A OL

COlldi ii privind
C.6.2 Cond; privilld materialele ~
\"\ 'd- ţ;j
"\ d '"-"'- Qj(n\.J", ~ c..u.n
tfYlUL, ~J'U. l'Y\-ffY)
<'-vn S"-,fU. ~Y1cJ..a-.
;ma1-a-.
2), Pentru structurile
(1 - 2). strueturile din clasele
c1asele H si M de ductilitate,
duetilitate, se vor utiliza
utiliza oteIuri
oteluri cu
eu proprietati
proprietati de
de
ductilitate definite prin:
raportul dintre rezisten aala '/;, i limita
la rupere ./;, lil11ita minim de curgere j;.I; va fi cel pu
pu in
in 1,20
1,20
alungirea la rupere A5 va fi cel pu
alullgirea 20Ck
pll in 2W7c
in elementele structurale cu rol disipativ
o elurile folosite în clisipati v vor avea un palier ele
de curgere distinct,
cu alungire specific la sfâr
sfar itul palierului de curgere,
eurgere. de cel
eel pu in 1.5%.
1,50/0.
o eleilirile
O eurgere de proiectare j;"
urile cu limita de curgere /;,,2.350 N/11/1// 2 se pot folosi numai clac
2 350 Nlmm:! clae propriet iile
le
materialuilli sunt atestate prin încerc
plastice ale materialului incerc ri experimentale. Limita U;,,)
Limila de curgere de proiectare (i;,,)
este echivalenta cu rezislenta ele
Cll rezistenta de calcul a otelului specificata
specifieata in STSTAS 10108/0-78
AS 10 108/0-78 si se ob ine prin
caracteristiea la coeficientul
impartirea limitei de curgere caracteristica eoeficienlul par ial ele 'Y,,:
de siguran a Y,,,:

r =-r.
f,
, I,d'
'"
r,,,=
1111 =1.10
'V 1.10 S235 (OL37)
'Y"
"'=1.12
11/1 = 1.12 S275 (OL44)
r,II = LIS
'Y,,= S355 (OL52)

(3) Elementele din tabla cu eu grosimi > 16mm solicitate la întindere intindere perpendicular pe planul lor sunt
sllsceptibile de apari ia destr m
susceptibile lal11elare. Riscul de apmi ie a acestui
111 rii lamelare. aeestui fenomen
[enomen este semnificativ in
cawl
cazul pi
pl eilor
cilor de cap tale grinzilor in cazul Îmbin imbin rilor grinda-stâlp
grinda-staip in zona afectata termic
tennie de sudura
slIdura
dintre lalpa
talpa grinzii si placa de cap 1. Risclll de destr
l. Riscul deslr mare lamelara poate
poale sa apar si in cazul
cazlll grinzi
grinzilor
lor
slldale
sudate direct de lalpa slaipului. in cazul stâlpilor
talpa stâlpuluÎ, slalpilor suda
sllda i ele
de placa de baza sau in cazul îmbin
imbin rilor de
continuilate
continuitate realizate cueu flan
fian e.
In vederea evil
evit rii riseului
riscului de destr mare lamelara se recomanda urm unn toarele masuri:
evitarea solu iilor constructive la care din cauza sud rii si din efectul e[ectul incarcarilor exterioare
apar tensiuni semnificative de Intindere
intindere in direc ia grosimii laminatelor

3
 dara totu ii astfel de
daca sol u iiii nu
de solu pot fifi evitate
nll pot evitate este
este necesara
necesara alegerea
alegerea unor
unor m m rci
rei de
de oteluri
oteluri la
lacare
care
produc
proclllC torul
toru! sa
sa garanteze
garanteze o0 valoare
valoare minima gatuirii ZL
minima aa gâtuirii ZLlala încercarea
incercarea lala lrac
trac iune
iune pe
pe epruvete
epruvele
prelevale
prelevate in direc iaia grosimii
grosimii (Încercare
(incercare efectuata
efectuata conform
conform SR SR ENEN 10 164):
101(4):

Zz ;:::~ Zz,nec
in care:
-- Zz,nec
Zz,nec este valoarea
valoarea minima
minima necesara
necesara aa gâtuirii.
gatuirii. Aceasta
Aceasta se
se poate
poate determina
determina conform
conform procedurii
procedurii din
din
Eurocode 3, partea 1.10 1.10 (EN
(EN 1993-1.10)
1993-1.10) sau sau cu
cu procedura
procedura simplificata
simplificata prezentata
prezentata in
in Anexa
Anexa 11 aa GP
GP
07812003
078/2003 (Buletinul
(Buletinlll Construc
Construc iilor,
iilor, nL
11r. 16/2004).
1(/2004).

(4) Îmbin
Imbin riierile cu
Cll llruburi
uruburi ale
ale elementelor
elemenlelor structurale
structurale care
care participa
parlicipa laIn preluarea
pre!uarea sisi transmilerea
transmiterea ac
ac iunii
iunii
seisIllÎ.fe
seismi,£e (grinzi si stâlpi stalpi lala cadre
cadre necontravantuite,
necontravantuite, grinzi.
grinzi, stâlpi
staIpi sisi contravântuiri
contravantuiri lala cadre
cadre
contravantuite) se vor vor proiecta
proiecta cu Cll uruburi
uruburi de
de înalta
inalta rezistenta
rezistenta ru ru aa 8.8
8.8 sisi 10.9.
10.9.
Elementele care nu participa
parlicipa a preluarea si transmiterea ac iunE seismice (ex.
a preluarea si transmiterea ac iunii seismice (ex. grinzi
grinzi secundare
secllndare de
de
ell), pot fi Îmb1l1ate
plan eu). imbmate SISl cu
Cll uruburi
uruburi din
din grupele
grupele dede calitate
calitate 4.6,5.6,5.8
4.6, 5.6,5.8 sisi 6.8.
6.8.

(5) În
in cazul
cazll! prinderilor grind~L:- stâlp
prinderilor grind46l- cu plal~
staIp cu de cap~t
plac~ de cap"td sisi s.Souruburi
ufuburi dede înalt61....rezisteI~
inaho...rezister~ la la montaj
montaj se se va
va
asigura o0 pretensionare aa acestora cu un efort de minim 50% din efortul de
acestora cu un efort de minim 50% din efortul de pretensionare prescris pretensionare prescris
penlru îmbin~rile
pentru imbin~rile care
care lucrea;l;l
lucreazi prin
prin frecare. Acesle îmbinări
frecare. Aceste imbinru-i insă insa nu se dimensioneaz~
nll se dimensioneazlt.ca ca ÎmbiI-tU;
imbirrui care
care
lucrea~
lucreazA: prin
prin frecare.
frecare. Normele
Normele europene
europene -- EN1998-1
EN1998-1 sisi cele cele americane
americane AISC AISC 2005 2005 prev~d
prev~d
pretensionarea
prelensionarea completa
completa aa uruburiloL
urllburilor. Condi
Condi iaia de
de dimensionare
dimensionare aa uruburilor uruburilor esteeste de
de regula
regularezistenta
rezistenta
lor
lor la intindere. Pretensionarea uruburilor se impune pentru a limita efectele incarcarii cic1icein
la întinelere. Pretensionarea uruburilor se impune pentru a limita efectele incarcarii ciclice intimpul
timpul
ac iunii seismice.
ac illnii seismice.

~\.AC
~)..I.C (6)
(6) In
In general,
general, J.lruburile
lIrllburile de
de ancoraj
ancoraj ale
ale sJâl12i
slill12i1o' 0·'1'1 Ul1daj~l:~Q1l11 se' r 1 Juri din
grupe de calitate 4.6 si 5.6. bt.un~Lcân11
grupe de calitate 4.6 si 5.6. btunci can.."c.... se folosesc uruburi de ancoraj din grupele de calitate 5.8._6.:8
1=se::....:..fo::..I:.:o:.:.:s~e.:;:.;sc:=:.-==~..=.:;.:~:.:.=:J..::~~::::a:.;::;.:;::..;::;::...::.~=~~'-""~
si in moei special in situa ia in care se folosesc uruburi cu
si in mod special in situa ia in car~ se folosesc uruburi eu earaeteristici fizico-mecanice similarecaracteristici fizico-mecanice similare eiei
de calitate 8.8. trebuie sa acorde o aten ie
de calilale 8.8, trebuie sa acorde 0 aten i~orita ~porita clasei clasei betol1ului
betonului respectiv
respectiv fia sistemelor
sistel11elorde de ancorare.
ancorare. InIn
principiu,
principill, trebuie
trebuie sa
sa existe
existe compatibilitate
compalibililale intre inlre rezistenta rezistenla lala întindereintindere aa uruburilor
uruburilor sisi aderenta
aderenta dintre
dintre
acestea si
acestea si betonul
betonul din
din funela
funda ie.
ie .

0-8)
0-8) Trebuie
Trebuie ff cuta
cutn distinc
distinc ia
in intre.!.;,
intre'/'; , care
care reprezint
reprezint limita
limita de
de curgere
cllrgere nominala
nominala aaotelului
olelului (ex.
(ex. S235-
S235-
OL37: f~
OL37: f y =235 N/1I1111~:
N/lIll/l~ ~ S275 - OL44 f y =275 N/11I11/~: S355 - OL52: fy =355 N/mm ) si limita de
S275 - OL44 [,=275 N/mlll:': S355 - OL52: f,=355 N/mm ) si limita de
2
=135 2

curgere
curgere de
de proiectare
proiectare care
care este
este asimilabila
asimilabila rezistentei
rezistentei de
de calcul
calcul definita
definita conform
conform STAS
STAS 10108/0-78
10108/0-78
(OL37: R=220 N/1I111/~ : OL44 R=260N/1/I111 ~ : OL52: R=315 N/mm {
R=220 N/111111 : OL44 R=260N/1II111 : OL52: R=3IS N/mm 2 )1.
2 2 2
(OL37:
In
In zonele
zone Ie clisipative
disipative sese limileaz
limileaz valoarea
valoarea limitei
limitei de
de curgere,
curgere, fY,lllax'
fy,max' aa materialului
materialului din
din elementele
elementele
structurale respecti
structurale respective pentru a asigura concordanta intre mecanismul de disipare proiectat si rr spunsul
ve pentru a asigura concordanta intre mecanismul ele elisipare proiectat si spunsul
real al
real al structurii.
structurii. Limita
Limita de
de cur
cur ere
ere ,•ffy,max'
y•max ' nu va fifi mai
nu va mai mare
mare decât
dedit limita
limita de
de curgere
curgere nominala
nominala
amplificata Y, .. ~/,.m",
Cll 1,1,1ly;"
ampiificata CLi ~.r,.ma, ::;;~ 1,1
I, 1r;"J,
Y" ,J , ).).
---

1 Valorile specificate pentru fy si R sunt valabile pentru grosimi ale tablei::; 16mm
1 Valorile specificate pentru fy si R sunt valabile pentru grosimi ale tablei :s; 16mm
44
C.6.3 Tipuri
Tipllri de structuri
structllri i factori de comportare

C.6.3.1 Tipuri de structuri

Cadre neconlravantuite
necontravantuite
Capaci1atea de rezistenta
Capacitatea rezis1enta si rigiditatea structurii solicitate solicita1e la ac iunea seismica sunt asigurate in
principal de rezistenta si rigiditatea la încovoiere incovoiere a grinzilor si stâlpilor stalpilor precum si de capacitatea de
transmitere a momentelor
momenlelor încovoietoare
Incovoietoare la nivelul îmbin imbin rilor dintre grinzi si stâlpi, slalpi, respectiv dintre
clintre
stâlpi
stfilpi si [unda ii.
Pentru
Pen1ru cadrele
cach'ele cu îmbin
imbin ri ligi
ligl -stâlp
-stalp rigide, i cu rezisten la moment încovoietor ineovoietor mai mare decâtdecat
momentul
l110mentul încovoietor
incovoietor plastic al grinzii, ideal este ca articula articliia iile plastice s se formeze numai la
capetele
eapetele grinzilor, în in vecin tatea 1l11binîmbin rilor cu stâlpii.stalpii. În In cazul Îmbinimbin rilor sudate. localizarea
articula ii lor
iilor plastice în
in zonele de cap t a grinzi lor
grinzilor poate [i
fi ob inut prin reducerea sec iunii t1 lpilor
Ipilor
grinzi lor - solu ia "dog-bone" (pentru detalii i reia
grinzilor rela ii de calcul vezi AISC 2005). 2005). Zonele disipative însins
pot fi situate
si1uate i în in stâlpi.
stfilpi, respectiv la baza acestora aces10ra (deasupra prinderii princlerii în
in [unda
[uncia ii) i la partea
superioar a stâlpilor
stfilpilor de la ultimul
ultil11ul etaj. Se recomand ca în in vederea ob inerii un ui mecanismmecanisl11 plastic
global.
globaL (se [ormeaz 10ate toate articula iiiilele plastice posibile [r [1' a se [orma forma mecanisme de etaj) articula iile
plastice din zonele speci[icate
specificate anterior ale stâlpilor
stalpilor s se [ormeze
[onneze dup cele eele din grinzi.
În
In cazul cac1relor
cadrelor parter. cu îmbin
1mbin ri riglrig I stâlpi
stfilpi rigide
rigicle i ele
de rezisten complet ieu i eu prinderi rigide înin
funda ii, artiCllia iile plastice se pot [orma la partea superioar i la baza stâlpi
ii , articula lor, Cll
stalpilor, cu condi ia, ca [or a
axial de compresiune din stâlpi, stfilpi, NEd, sa îndeplineasc
indeplineasc concli NE,INI'UM < 0.3 (NEt/-efortul
condi ia NEt//NI'/Rd (NEd - e[ortul axial de
proiectare în in gruparea de înc inc rc ri care con ine seismul; NN I,/.Rt/ ,,/.Rd - rezisten a plastica a sec iunii la
compresiune
compresillne centric ).
Exista
Exis1a posibilitatea ca in cazul in care cadrele
caclrele se climensioneaz
c1imensioneaz cu îmbinimbin ri rigla-stâlp
rigla-staJp semirigide si
par ial rezistente in con[ormitate
conI'ormi tate cu clasi[icarea
c1asi [icarea elin
din Eurocode
Eurococle 3. 3, partea 1.8 (EN 1993-1.8),
1993-1.8). daca
Îmbin
imbin riie
rile au capacitate ele
de rotire plastica suficienta
suficien1a (cel pu in egala cu 0.035 rad pentru clasa c1asa H de
ductilitate, respectiv
respeetiv 0.025 pentru clasa
O.025pentru c1asa M de ductililate).
ductilita1e), disiparea energiei induse de ac iunea seismica
sa se [ac si in Imbin
Îm bin ri.
rio Norma europeana Eurocode
Eurococle 8, partea 1I (EN 1998-1.1) respectirespectivv normele
americane (AISC 2002, AISC 2005) permit [ormarea articula arlicula iilor plastice si in îmbin
imbin ri in condi
concli iile in
care rigiditatea si capacitatea reala de rezistenta sunt luate in calcul in analiza structllliistruc1Ulii i se asigur
ductilitatea necesar.
necesar . In actuala
aCluala versiune a prezentului
prezenlului normativ.
normaliv. se recomanda ca la proiectarea
proieclarea
ci
c1 dirilor curente
curenle sa se evite
evile [ormarea articula
arlicula iilor plastice
plaslice in îmbin
imbin ri.
rio ceea ce implica evitarea
evilarea
utiliz
Llliliz rii unor Îmbin
unoI' Imbin ri par ial rezistente.
rezislenle.

Cadrele contravantuite centric

Cadrele contravantuite centric sunt acele cadre cu contravântuiri
contravantuiri la care axele elementelor structurale se
Întâlnesc
inlfilnesc in noduri si [ormeaz o
0 slruclura verlicala cu z brele (triangulata)
structura verticala (lrianglliala) pentru
penlru preluarea
preillarea ac iunilor
illnilor
orizontale.
In aceasta categorie intra
aceasla calegorie in1ra unn
urm toarele sisteme structurale (vezi tabel 6.3, PlOO-l/2004):
PlOO-1I2004):
- Contravantuiri
Contravântuiri cu diagonale întinse
intinse active, la care [or ele OIizontale
Olizon1ale sunt
sunl preluate
preiliale numai
nllmai de
diagonalele întinse, neglijând
intinse, neglijand diagonalele comprimate.
- Contravanluiri
Contravântuiri CLi
Cll diagonale în
in V, la care for
[or ele orizontale
orizon1ale sunt
sunl preluate
preluale atât
ala1 ele
de diagonalele
c1iagonalele întinse
inlinse
cal i cele comprimate.
cât comprimale. Punctul
Puncllli de intersectare
inlerseclare al acestor
aceslor diagonale este
esle situat
sillial pe grind ., care trebuie
lrebuie s
fie conlinll
continu .
Pentru asigllrarea unei comport Ii
Pen1ru asigurarea ri c\uctile
duclile a acestor
aces lor sisteme, este
esle necesar ca sec iunile diagonalelor
cliagonalelor sa
fie de clasa
c1asa 1 (pentru clasa
c1asa de ductilitate H) si 2 (pentru clasa
c1asa de ductilitate M). PIinderile
Pdnderile diagonalelor
trebuie sa asigure nivelul
nive1ul de suprarezistenta specificat
specific at in 6.5.5 (PlOO-1I2004).

5
Utilizarea unor sec iuni cu suple e ridicata pentrupentfu contravântuiri
contravantuiri poate sa conduc la o0 voalare
prematura a acestora. chiar si la nivele reduse
recluse ale deplas rilor relative de
cle nivel si implicit la o0 cluetilitate
dUclilitate
redusa a elementelor.
aite sisteme de contravântuiri,
Se pot folosi si alte contravantuiri, de exemplu contravântuiri
contravantuiri in X pe doua nivele sau
contravântlliri cu bara
conlravantuiri in V eli bam verticala
vertical a ele pOI fi proiectate cu o0
de leg tura (vezi Figura C 6.2). Aceste cadre pot
comportare post elastic
elasticaa similara cadrelor contravantuite in V. Aceste doua sisteme au avantajul ca
asigura o0 reducere a [OI' elor axiale transmise grinzilor clup
for elOI' dup cedarea barelor comprimate ale
contravântuirilor
contravantuirilor . Sistemul cu contravântuiri
contravantuiri in X pe doua nivele este in general mai flexibil decâtdecat
sistemul conlravanluiri in V. pe de alta parte sistemul cu bara
sislemul cu contravântuiri bam verticala de leg Lura asigura o0
uniformizare a eforturilor axiale din contravântuiri
contravantuiri pe inaltimea structurii.
structuriL Folosirea acestor doua
sisteme reduce riscul formarii mecanismelor de nivel.
bar vertical de leg tur

(a) (b)

Figura C 6.2. Cadre cu

cn cOlltravântuiri
coutravantuiri În
in X pe duu
dou nivele (a) i contravântuiri
contravantuiri În
in V cu
co bara verticala de leg tura (b),
AISe
AISC (2005).
oO solu ie structural alternativ
alLernativ acestor sisteme de contravântuiri
contravantuiri este utilizarea unor diafragme
metalice,
meLalice, care disipeaz
clisipeaz energie prin voalarea plastic din forfecare (plastificare în câmpurile
(plastificarein carnpurile diagonale
Întinse)
intinse) sau prin [or[ecare
forfecare plastic . Proiectarea acestor sisteme
aceslor sisleme structurale este reglementat
reglemenlal în ill normele
americane AISC 2005.

Cadre contravantuite excentric.

Caracteristica
Camcterislica principala a acestor sisteme
sisleme este
esle ca cel pu in un cap tLal fiec
nec rei contravântuiri
contmvanluiri este prins
de grinda astfel încât
incfH for a axiala din contravântuire
contravantuire este transmisa sistemului structural prin
intermediul
inlermediul unui segment scurt de grinda,
grinda. denumit bara disipativ (link), solicitat la Ia forfecare si
încovoiere.
incovoiere.

66
Figura C6.3. Sisteme constructive cu
co contravântuiri
contravantuiri excentrice.

Avantajul
A vantajul cadrelor
cadre lor cu contravântuiri
contravfmtuiri excentrice (Figura C 6.3)consta
6.3 )consta in faptul ca printr-o alc
ale tuire si
dimensionare corespunz toare a sistemului
sislemului structural, se pot ob ine performante de rigiditate similare
celor oferite de cadrele cu contravântuiri
contravantuiri centrice, simultan cu caracteristici de ductilitate specifice
cadrelor necontravantuite.

Structuri de tip pendul inversat

Aceste structuri sunt caracteristice pentru castele de apa, platforme sau structuri parter care sus in
mari, cum ar fi cele pentru silozuri,
greutati mari. silozuri, bunc re.
re, etc.
etc.

Structuri
Sttllctllri metalice asociate cu
Cll 1luc/ee
ll11clee sau pete i (le
sall pere (Ie beton
betoll armat
anllat
La aceste structuri, for ele orizontale sunt preluate in principal de diafragme sau nuclee de beton armat annat
(tabel 6.3.e). Cadrele metalice, de regula necontravantuite,
neconlravantuile. se dimensioneaz din ac i uni gravita
iuni gravila ionale.
Calculul elementelor din beton armat se face in conformitate cu prevederile din cap 5 (Pl00-1I2004). (PI 00-1 12004).
Calculul structurii metalice se face in conformitate cu prevederile din STAS 10108-0/78, 10108-0178, respectiv
Eurocode 3, partea 1.1 si Eurocode 3, partea 1.8.
In cazul structurilor
slruclurilor nesimetrice,
nesimetrice. sau simetrice dar cu o0 distribu dislribu ie excenlIica a maselor trebuie
prev
prey zute
zule masuri constructive
conslructive pentru preluarea efectelor de torsiune deoarece nucleul de beton belon armat
annat
nu asigura întotdeauna
intotdeauna rigiditatea la torsiune necesara. In acest caz se recomanda realizarea unei
analize 30.
3D. Este
Esle de a teptat ca
ea sa fie necesara
neeesara introducerea unor contravânluiri
conlravantuiri verticale
vertieale in structura
metalica, de preferat in cadrele perimetrale, caz in care aceste structuri vor trebui dimensionate in
conformitate cu prevederile corespunz toare loare din PIOO-112004,
PI 00-112004, daca se dimensioneaz
dil11ensioneaz ca structuri de
clasa H sau M. respectiv in conformitate
conformilale cu STAS 10108-0/78 daca
ST AS 10108-0178 e1aca se climensioneaz
dimensioneaz ca structuri de
c1asa L.
clasa

Structuri duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravantuite).

(cadrenecontravantllite
In general.
general, in practica.
praclica, pentru structura
slruclura unei ci
cl diri
e1iri nu se pot folosi numai cadre
caelre contravantuite.
conlravantuite. acestea
aceslea
asociindu-se cu cadre necontravantuite.
neconlravantuite. In situa ia in cadre cadrele
cach'ele neconlravantuite
necontravantuite sunt
sunl proiectate sa
preia cel pu in 25% din ac iunile orizontale, sistemul structural compus din aceste cadre
eontravantuile se nume te sistem dual. În
necontravantuite si cele contravantuite In principiu, un sistem dual se poate
ob ine prin combinarea cadrelor
cach'elm' contravantllite
contravantuite i necontravântllite
necontravantuite înin acela i plan (strllctur
(structur 2D),
20), sau în
in
plane diferite (structur 30),
3D). conlucrarea fiind asigurat de efectul
efeclul de diafragm . a plan eului.
Se pot realiza structuri duale prin combinarea cadrelor necontravantuite cu cadre contravantuite centric
cu diagonale întinse
intinse respectiv cu cadre contravantuite excentric; pentru ambele sisteme compuse, in
normativul P PII 00- 112004 sunt prev
00-112004 prey zute
zule valorilor factorilor
faetorilor de comportare q. Se pot realiza cadre duale
8i prin combinarea cadrelor necontravantuite cu cadre cu contravântuiri
si contravantuiri centrice in V. Normativul
PI00-I/2004 si Eurocode 8,
PIOO-1/2004 8. partea 1I (ENI998-I.I)
(EN 1998-1.1) nu con in prevederi specifice pentru evaluarea
factorului
faelorului qCJ in aceasta
aceasla situa
situ a ie.
Ie. Nonnativul
Normativul american Uniform Building Code (UBC 1997) nu face

77
distinc ie intre cadrele duale
cllIale cu
Cll contravântuiri
contravanllliri centrice
cenlrice CLI
cu diagonale
diagonale in
in X
X respecti
respeclivv CLI
Cll diagonale
c1iagonale in
in V.
V.
In acest context, pentru acest tip de structuri duale, se pot pot folosi
folosi valorile
valorile factorului
factorului qq date
date in
in PlOO-
PlOO-
1/2004 pentru
112004 penlru cadrele duale
duaie cuCll contravântuiri
conlravantuiri întinse.
inlinse, dar
dar se
se recomanda
recomanda verificarea
verificarea rr spunsului
splinsuilli la
la
ac iunea seismica printr-o analiza statica
slalica nel iniar sau
neliniar sau dinamica neliniar
neliniar ..

C.6.3.2 Factori de comportare

( 1-2) Semnifica ia factorului de comportare q a fost

(1-2) lost prezentat
prezentat în in paragraful C6.2, respectiv
paragraflll C6.2, respectiv Figura
Figura C C
6.1. Valorile factorului
faetorului q asociate diferitelor tipuri de structuri structuri sunt
sunt prezentate
prezentate în in tabelul
tabelul 6.3
6.3 din
din PlOO-
PlOO-
1/2004.
112004. Valorile din tabel pot fi utilizate cu eu condi
condi iaia respect
respect riirii criteriilor
criteriilor de de ductilitate
ductilitate
suprarezistent
suprarezistenl precizate
precizale în in paragrafele 6.5-6.10.
6.5-6.10, respectiv
respecliv cele
cele cucu privire
privire lala calitatea
calitatea materialelor
materialelor din din
capitolul 6.2 i a calitatea
calilalea execu
execll iei 6.11. Se subliniaz
subliniaz faptul
faptul cc totodat,
lotodal, esteeste necesar
necesar satisfacerea
satisfacerea
criteriilor
eriteriilor de regularitate a structurii,
strueturii, precizate
preeizate înin capitolul 4.4.3.
capitoluI4.4.3.
În
in situa
silUa ia în
in care structura
strllctura are neregularit i în in eleva
eleva ie,
ie. valorile
valorile factorului
factorlllui de de comportare
comportare qq dale dale înin
redllc cu 2Wfc.
tabel se reduc 20%. Aceast
Aceasl reducere rezid în in faptul
faptlll c neregularitatea
nereglliaritatea pe pe vertical
vertical (nivele
(nivele cu cu
rigiditate ilsau
i/sau rezisten substan sllbstan ial diferite de nivelelenivelele adiacente)
adiacente) poate poate genera
genera apari
apari iaia unor
unoI'
mecanisme plastice
pia stice de nivel. În in cazul
cawl în in care structura prezint
prezinl neregularitate
neregularilale atâtalal în
in plan, cal ii pe
plan, cât pe
vertical,
vertical , valoarea factorului
factoruilli q de referin (dat în in tabelul
tabellil 3 din PI 00-1/2004) se
din PIOO-1/20(4) se reduce
reduce cu 30%, vezi
cu 30%. vezi
paragraful 4.4.3.1.
paragrafuI4.4.3.1.
(3-4) Raportul aula
aula!I ale c rui valori sunt prezentate în in tabelul
tabelul 6.36.3 pentru
pentru diverse
diverse tipuri
tipuri de
de structuri
slruclllri din
din
PIOO-I12004, reprezint în
PIOO-1I2004, in fapt redundan aa structural definit definit prin faclorul qR.
prin factorul qR, definit
definit în
in Figura
Figura CC 6.1.
6.1.
Teoretic.
Teoretic, acest raport are valoarea lI doar în in cazul cadrelor
cadrelor static
stalic determinate,
determinate, care care pot
pot forma
forma o0 singur
singur
articula
articllia ie plastic
plastic. . Valori mai exacte ale raportului aula! se
au/al se pot
pot determina
determina printr-o
printr-o analiz
analiz static
static
neliniar (pushover), caz în in care însins acest raport
raport nu poate
po ate dep
dep ii limita
limita dede 1.6.
1.6.
(5) Factorul
Factorlll q se va determina independent pentru fiecare fiecare direc
diree ie.
ie, în
In func
[une ieie de
de tipul
tipul structural
structural
considerat, cuCll valorile date în in tabelul 6.3 din normativ. În in principiu,
principiu, se se recomand
recomand ca ca structura
structura ss fie fie
conformat astfel.
conformal astfeL incat încât s aib rigidit i i
i capacit i de deformare în domeniul
i de deformare in domeniul post-elastic post-elastic
comparabile pe cele clou dou direc
clirec ii:
ii; sunt Îns
ins numeroase situa silua iile
iile în
in practic
practic în in care
care pepe o0 direc
clirec ie
ie se
se
utilizeaz cadre necontravântuite.
necontravantuite, iar pe cealalt cadre cadre contravantuÎte
contravanlUite sau sau duale.
duale.

C.6.4 Calculul structurii

( 1-2) O
0 structur bine conformatconformal pentru aa prelua ac iunile seismice seismice trebuie
trebuie ss asigure
asigure prin
prin ale
ale tuire.
wire,
calcul,
ealeul, dimensionare i detalii constructive un echilibru între rezisten , rigiditatea i ductilitatea
intre rezisten , rigiditatea i ductilitatea
elementelor
elemente[or structurale i a îmbin imbin rilo!'
rilor acestora. În in acest
acest context.
context, calculul
caleulul structurii
strllcturii se
se realizeaz
realizeaz în in
ipoteza c toate elementele structurale componente componente sunt active. active. Excep
Excep ie ie fac
fac structurile
strueturile în in cadre
cadre
contravantuite centric cu diagonale care lucreaz numai numai la întindere
intindere (în(in X
X sau
sau alternante).
altern ante). În In aceste
aceste
structuri.
structllri, dac nu se efectueaz proiectarea pe vaza
vaza unui calcul
calcul neliniar, diagonala comprimat nu
neliniar, diagonala comprimat nu
particip la preluarea ac iunii seismice. Spre exemplu, În in cazul
cazul unei
unei analize
analize elastice cu for
elastice Cll for ee seismice
seismice
echivalente, se vor considera doar diagonalele întinse intinse pentru
pentru un un sens
sens alal for
for elor:
elor: vor
vor fifi deci
deci doudOll
modele structurale pentru pentrll cele doudOli sensuri ale ac iunii illnii seismice.
seismice. În In cazul
cazul unei
lInei analize
[H1alize elastice
elaslice
spectrale,
spectra Ie, sese pot
pot utiliza
lItiliza cele
cele e10u
dou modele
modele structurale
structurale men men ionate
ionate anterioL
anterior, dar eforturile ii reac
dar eforturile reac iunile
illnile de
de
calcul se vor
VOl' ob ine din înf
inf ur tom'ea rezultatelor celor
tom"ea rezllltatelor celor dou analize structurale.
analize structurale.
În
in calculul structurii, la modelarea acesteia, acesteia, se va ine ine seama
seama de de efectul
efectLll de
de diafragm
diafragm orizontal
orizontal al al
plan
plan eelor.
eelor, care
care sese vor
vor proiecta
proiecla caca atare
atare înin conformitate
conformitate cu cu prevederile
prevederile de de 4.4.1.6.
4.4.1.6.
În
In cazul
cazLlI în
in care
care sese accept
accept îmbin
imbin riri semirigide
semirigide i/sau i/sau par
par ial
ial rezistente.
rezistente, înin analiza
analiza global
global static
static sausau
dinamic se va ine seama rigiditate îmbin rilor i capacitatea
dinamic se va ine seama rigiditale imbin rilor i capacitatea real a acestora. real a acestora.

88
C.6.S Reguli
C.6.5 Regltlipentru
pellt,.,t comportarea
c011lportareadisipativ structurilor
disipativ aastructurilor

C. 6. 5.1-C.
C.6.5. 6.5.4
l-C. 6.5.4
12~lctililalea unei
Ductilitatea unei structuri
structuri solicitat
solicitat lala ac ac iunea
iunea seismic
seismic imRlic implic capacitatea
capacitatea structurii
structurii de de a a disipa
disipa
energia indus~
energia indusei de mi~ area seismic.:
de mi~area seismic.:, prin deforma
'.. prin deformaiiii plastig:..
plaslia:.. ÎnIn calculul
calculul plastic
plastic alal structurilor,
structurilor,
duclilitatea structural
ductilitatea structural define define teIe capacitatea
capacitalea structurii
structuriide deaadezvolta
dezvolladeformadeformaiiiiînindomeniul
domeniulpost-elastic
post-elastic
LI o reducere semnificativa c.J1P.adt ii de rezisten .
fro reclucere semnificaliv a C-.np.;:ldl ii de rezislen .
Prin structuri
Prin structuri disipati
disipative (clasele de
ve (clasele de ductilitate
duclilitate HHiM) i M) sese înineleg elegacele
acelestructuri.
structuri,IaIncare,
care,prin
prinproiectare
proieclare
ii execu
execu ie ie sese asigur
asigur cerin cerin ele
ele de de ductilitate
ductilitate lala nivelul: nivelul: materialului,
materialului, sec seciunilor.
iunilor, elementelor
elemenlelor
structurale, îmbin
structurale, imbin rilor
rilor ii aa structurii
structurii pe pe ansamblu.
ansamblu. Structurile
Strllcluriledisipative
disipativeseseproiecteaz
proiecteaz îninaaaafel. feLîncât
inca I
deforma iile
deforma iile plastice
plastice ss fie fie dirijate
dirijale înin anumite
anumite zone zone ale ale structurii,
structurii, înin func funcieie dede tipul
tiPlll structurii
structurii (vezi
(vezi
C.6.3.1).
C.6.3.1) . În In general,
general, într-o
intr-o structur
slrucluf existexist componente
componenlecare carepot potavea
aveao0 comportare
cOl11portarefragilfragil (de(deexemplu
exemplu
uruburile ii sudurile
uruburile suduIile în in îmbin
imbin ri),ri), sau
sau carecare trebuie
trebuie ss aib comportarepreponderent
aib o0 comportare preponderenlelastic elastic pentrupentru
asigurarea stabilit
asigurarea stabilit iiii generale
generale aa structurii
structurii (de (de exemplu
exemplu stâlpii),
stalpii),cc rora,rora, prin
prinproiectare,
proieclare,trebuietrebuies s liIisese
asigure sllprarezistent suficient
asigure o0 suprarezistent suficient pentru pentru aa rr mâne mane înin domeniul
domeniul elastic elastic chiar
chiar i i dup dup intrarea
intrareaînin
domeniul
dOl11eniul post-elastic
post-elastic aa elementelor
elel11entelordisipative.
disipalive. Elementele
Elel11entele elisipative
disipalive (care (careconconininzonezonedisipative)
disipative)vor VOl'
fifi dimensionate
dimensionate din din punct
punct de de vedere
vedere aarezisten
rezislen eiei i istabilit
stabilit iiiiîninaa aafel, fel, încât
incats s poat
poat intra
intraîninlucrulucruînin
domeniul
dOl11eniul post-elastic,
post-elastic, lala nivelul
nivelul de de solicitare
solicitare corespunz
corespunz tor tor factorului
factorului de de comportare
comporlare qq asumat. asumat. ÎnIn
principiu, aceste
principiu, aceste elemente,
elemente, înin zonele zonele disipative
disipative nu nu trebuie
trebuie supradimensionate.
supradimensionate. Exist Exisl situa situaii,ii. înincare
care
pentru
penlru aa se se dirija
clirija ii controla
controla deforma
defonna iile iile plastice,
plastice, sese recurge
recurge lalao0 reducere capacit ii de rezisten a a
reducereaacapacit ii de rezisten
elementelor
elementelor ductile ductile înin zonele
zone Ie disipative
disipative (exemplu:
(exel11plu: grinzigrinzi cu cu secseciune
iuneredus
redus îninvecinvecin tatea
tale aÎmbin
imbin rilor
rilor
cu
cu stâlpii:
stalpii: contravântuiri
conlravantuiri comprimate
comprimaterealizaterealizaledin dino0 elelde de marc infel;oar fafa de
marc inferioar derestul
restulstructurii,
structurii,etc.)
etc.)
Ductilitatea
Ductilitatea de de mateIial.
mateIial. În In cazul
cawl o0 eluluL elului, cerin
cerinele ele de de ductilitate
ductilitale ele de material
material sese exprimexprim prin prin
intermediul
intermediul alungirii specifice la rupere, respectiv prin raportul dintre rezisten a la rupere i rezistena a
alungirii specifice la rupere, respectiv prin raportul dintre rezisten a la rupere i rezisten
minim
minim de de curgere:
curgere: aceste
acesle cerin
cerin ee suntsunt specificate capitolul 6.2
specificate înin capitolul 6.2 dindin cod, respectiv înin C.6.1
cocl, respectiv C.6.2 dindin
prezentele
prezentele comentarii.
comentarii.
Ductilitatea
Ductilita tea de de sec
sec iune.
iune.ln În cazul
cawl elementelor
elementelorsolicitatesolicitatelalaîntindere,
intindere,ductilitatea
c1l1ctilitateasec seciunii
iuniieste
esteasigurat
asigurat
de ductililatea materialului. În cazul elementelor structurale solicitate
de duclilitalea materialului. In caw I elemenlelor structurale solicitate la compresiune i/sau incovoiere, la compresiune ils au încovoiere,
ductilitatea
ductilitatea de de sec
sec iune
iune depinde
depinde de de suple
suple ea ea pere
pere ilorilor care
care compun
compun sec seciunea
iunea i i de de ductilitatea
ductilitatea de de
material.
material. În In func
func ieie dede suple
suple ea ea peretelui,
peretelui, exprimat
exprimal prin prin raportul
raportul I I ime/grosime.
ime/grosime, pere pereiiiicomprima
comprimai i
i/sau
i/sau încovoia
incovoia i,i, sese încadreaz
incadreaz înin patru patru claseclase de de sec
sec iuni.
iuni,elede lala unu
unu lala patru.
patnt.Criteriile
Cl;leriilede declasificare
clasificarea a
sec
sec iunilor
illnilor pentru clasele 1-3
pentru clasele 1-3 sunt
sunt date
date înin tabelul
tabelul F. F.II din
dincod.
cod, fiind
fiind preluate
preluatedin clinEurococle
Eurocode3,3,partea partea1-1 I-I
(EN 1993-1-1). Pere ii de clas 4 sunt cei cu suple i mai mari decât
(EN 1993-1-1). Pere ii de clas 4 sunt cei cu suple i mai mari decat valorile corespunz toare clasei 3 de valorile corespunz toare clasei 3 de
sec
sec iune.
iune. Pere
Pere iiii din
din clasa
clasa 44 comprima
comprima ii/sau incovoiai.i, înin care
i i/sau încovoia care tensiunile
lensiunilede decompresiune
compresiunesunt suntmaimai
mari
mari elecât
decal tensiunea
lensiunea critic critic de de voalare,
voalare, se se consider
consider cc lucreaz lucreaz înin cadrul cadrul secseciunii
iunii cuCll caractelistici
caractel;stici
geometrice
geomelrice reduse recluse (eficace).
(eficace). Calculul
Calculul acestoracestor pereperei i (sec (sec iuni)
iuni) sese face
face cu cu metoda
meloda I I imii il11ii eficace.
eficace. înin
~onforlllitate
~onformitate cu prevederile NP 012-1997, respecliv Eurocode 3 partea 1-3 (EN 1993-1-3) iEurocode
cu prevederile NP 012-1997, respectiv Eurocode 3 partea 1-3 (EN 1993-1-3) i Eurocode
partea 1-5
33 partea 1-5 (EN
(EN 1993-1-5).
1993-1-5). Sec Sec iunile
iunile se clasific înin ~unc
se clasific func ieiede declasa
clasaperepereilorcomponen
ilorcomponeni.i.Peretele Pereteledede
clasa
clasa cea cea mai
l11ai mare
mare (cea
(cea mai mai supl
supl ))dd clasa clasa secsec iunii
iunii.. InInseseprezint
prezint intuitiv,
intuiliv,pentru
penlruo0 sec seciune
iunesolicitat
solicitat
lala încovoiere,
incovoiere, reia rela iaia moment-curbur
1l1omenl-curbur , ,pentru penlrllcelecelepatru
patntclaseclasede desecseciune.
illne.

99
 M

~_._

--
:....--._......................................__ ........
••__
""w _____ "" _____ ,, ______ ,,

Glasa 2 Clasa
Clasa Glasa 1
Mel

Clasa4
Clasa 4

e9
6.4. Rela ia lllOlllellt-curbur
Figura C 6.4.ltela momellt-curbur pentru
pelltru clasele de sec iUIle
hme 1-4.
Clasa de sec iune a elementelor structurale componente este un factor esen ial iul pentru definirea clasei de
dllctilitate a structurii.
ductilitate In tabelul
slrllclllrii. În tabellli 6.4 din PPI100-1/2004
00- 112004 se prezint reia
rela ia dintre clasele
clase\e de ducti
ductilitate
litate a
slrllclurii i clasele de sec iune (vezi Tabelul 1).
structurii I). Pentru
Penlru reIa
rela ionarea claselor de sec iune cu factorul de
comporlare q, se va face corelarea Între
comportare tabelul 6.3 i 6.4 din PIOO-1I2004.
inlre tabe\ul Pl00-1I2004.
Tabelul 1. Reia dilltre clasa de ductilitate i claSH
Rela ia dintre daSl:\ de sec iune
de ductilitate
Clasa ele ductililate ClasH de sec iune
Clasa
H clasa 1
M clasa 2 sau I
L 3. 2 sau JI
clasa 3,

Structurile realizate din sau cu elemente structurale de c1as clas 4 se vor dimensiona numai in în domeniul
elastic, cu un factor de comportare q egal cu eu 1, luând
luand inîn considerare caracteristicile geometrice ale
sec iunii eficace (vezi i capitolul 6.2).
Ductilitatea elementelor structurale solicitate la intinclere întindere este dat clat de ductilitatea de materiaL
material. In
În
cOl1lprimate ilsau incovoiate,
cazul elementelor comprimate cluctilitatea elementelor
încovoiate, ductilitatea elel1lentelor struclurale
structurale se define
clefine te prin
capacitatea de rotire plastic pentru grinzi, stalpi, contravantuiri comprimate.
stâlpi. contravântuiri comprimate, bare disipative lungi, lungi.
respectiv capacitatea de cle deformare
deforl1lare plastic la forfecare pentru bare disipative scurte. Ductilitatea
elementelor structurale depinde de ductilitatea
c1uctilitatea de material, de ductilitatea de sec iune, de tipul de
solicitare. de zvelte ea i modul de rezemare a elementului structural. In
solicitare, prineipiu, ductilitatea
În principiu.
eapacitatea acestuia de a se deforma in
elementului structural exprim capacitatea postelastie.
în domeniul postelastic.
Ductilitateu imbin
Ductilitatea îmbin rilor
rilorsese exprim prin capacitatea de rotire in în domeniul plastic a acestora. Normele
de calcul Între care Eurocode 8, partea 1
ca\Cul actuale !ntre I (EN 1998-1) i AISC 2005, precum i PIOO-112004 P100-1I2004
il1lpul1 pentru incadrarea
impun încadrarea imbin
îmbin rilor in cluctilitate H sau M valori minime ale capacit ii de
în clasele de ductilitate
rotire plastic . Aceste norme nu con in ins met ode evaluare prin ca\Cul
îns metode capacil ii de rotire plastic ,
calcul a capacit
impunanclu-se incerc
impunându-se experil11enlale. Documentul FEMA 350 i norma ANSIIAISC 358-05 din
încerc ri experimentale.
Statele Unite con in recomand ri i criterii de precalificare a unor lipuri tipuri de imbin
îmbin ri rigl -stalp
-stâlp pentru
necontravantuite in
cadre necontravântuite c1asele de ductilitate R,
în clasele H, M
MiL. iL. ÎnIn ghidul de proiectare GP 082/2003,
082/2003. publicat
in
în buletinul Construc iilor nr. 16 din 2004, se prezint in în conformitate cu eu FEMA 350, 350. solu ii
construclive i parametri pentru proiectarea imbin
constructive îmbin rilor ductile la structuri
slructuri metalice
metal ice in
în zone seismice.
Totoc\at ,• in
Totoclat în acest ghid
ghicl se prezint procedeul de efectuare a incerc încerc rilor experimentale in în regim ciclic
pentru elemenle structurale i imbin
penlru elemente clin documentul
îmbin ri din docul11entul ECCS, 1985.
Trebuie Însins men ionat c 0o Îmbinare
imbinare structural
slructural nu se rezum rezul11 numai la mijloacele
mijloaeele de asamblare
( uruburi. cordoane de sudursuciur ), ci implic interac iUllea
iunea mai multor elemente
elel11ente componente ee ce apar in
elementelor structurale care se i'mbin
îmbin . Spre exemplu, in în cazul unui noei nod rigl -stâlp
-staIp CLI pine de cap 1t
cu plac

10
 extins i uruburi, se eviden iaz inz mai
mni multe
muite componente care iî i aduc neluc contribu in
ia la rezisten a
imbin rii (momentul
Îmbin (ll1omentul incovoietor capabi\), rigiditatea ductilitatea i acesteia (vezi Figura C 6.5,
încovoietor capabil),
Astfel, nodul este format din dou componente majore: panoul de inim al stâlpului
EN 1993-1-8). Astfel. stalpului i
imbinarea
îmbinarea propriu-zis . La rândul randul s u, se pot eviden ia unn url11 toarele componente ale imbin îmbin rii:
uruburile, placa
plant de cap t, talpa stâlpului
stalpului supus la incovoiere, stalpului supus la compresiune i
încovoiere, inima stâlpului
intindere, stalpului supus la intindere.
întindere, inima stâlpului cOll1presiune. In
întindere, talpa riglei solicitat la compresiune. În [unc
func ie ele
de
tipologia nodului, numnUI11 rul componentelor poate fi mai mare sau mai mic. Între Intre aceste componente,
exell1plu panoul de inim al stâlpului,
unele (de exemplu stalpului, placa de cap t, etc.) au capacitatea de a se deforll1a
deforma ill
în
asigurand o0 comportare ductil imbin
domeniul plastic, asigurând allele (de exemplu uruburile i cordoanele
îmbin rii, altele
suclur ) au o0 comportare fragil . Este necesar ca prin proiectare componentelor
de sudur cOll1ponentelor fragile s Ii se
asigure o0 sllprarezistent
suprarezistent fa de elementele ductile ale imbin îmbin rii, pentru li Ii se asigura 0o eomportare
comportare
elastic pe toat durata ac iunii seismice. Pentru a asigura o0 comportare ductil a unui nod per
ansamblu, componenta (sau componentele) imbin cu rezisten a cea
îmbin rii Cll eea mai mic vor trebui s posede
cele mai bune propriet i ele de ductilitate.

2 I. panou de inim solicitat Ia

1. la forfecare
2.imbinare
2. îmbinare
3. componente (ex. uruburi, plac de
cap t, etc.)

Nod = panou de inim solicitat Ia forfecare

Noei
+ imbinare
îmbinare

'\

rigt -stâlp.
Figura C 6.5. Componentele unui nod rigl -stiilp.
Suprarezislen a i ductilitatea se asigur prin proiectare, printr-o alegere corespunz toare a
Suprarezisten
materialului, printr-o corect ale tuire i dimensionare a imbin
alc luire îmbin rii, dar, in
în acela i timp, acestea depind
de calitatea execu iei.

Ductilitatea structural deform area lateral a structurii in

se asociaz cu capacitatea de deformarea în domeniul
post-elastic pe durata ac ae iunii seismice. Ductilitatea structural integreaz ductilitatea de material,
ductilitatea sec iunilor, ductilitatea elementelor structurale i a imbin
{Iuctilitatea îmbin rilor. In
În func ie de valoarea
deplas rii relative elede nivel se pot stabili criterii de performan pentru
penlru proiectarea structurilor, dup
modelul FEMA 356, 356.
Valorile limit deplas rii relative ele
\imit ale eleplas de nivel con inute inîn paragraful 4.6.3.2. din PIOO-1/2004.
coneli ii pentru asigurarea integrit ii elementelor nestructurale
reprezint condi nestrueturale (pere i de inchidere
închidere
compartimentare), i nu au leg tur cu perform an a structural la
Cll performan In starea
stnren limit ultim.
ultim .

1 C.6.5.5 Reguli
Regllti de proiectare pentru
pentTtI Îmbill ri În
Imbill ti III zone disipative

li
'- ( I) Prin concep ia constructiv.
(1) constructiv , dimensionare, tehnologie de execll
execu ie i controlul acesteia. ~
controllli calit i acesteia,
~vita rile de tensiuni i apari ia unor tensiuni reziduale
concentr lile rezidllale mari in
în imbin
îmbin rile
riIe elementelor
structurale, in
în special in fragil.
în acele componente care au un caracter fragiL

11
~ C2-3)
-j> <2-3) P100-1/2004
P 100-1/1004 nu nu admite
admite formarea
[ormarea articula articula iiloriilor plastice
plastice în in îmbin
Im,bin ri,jm12unând
rio illlllunand o0 su su rarezistent
rarezislenl de de
1.20 pentru îmbin 111lbin rile realizate cu sudur in adancime cu p trundere com plet (nivel de acce t;:e B
riIe realizate cu sudur în adâncime cu p trundere complet (nivel de acceQt-;re B
confonn normativ CI5011999),C 15011999), respectivrespecliv de de 1.1.1I y.,,=
yU\=J.375 uentru Îmbin
1.372..r.en1ru imbin riie r a " ale ClJ
rile realiznte c slJdu
'lid . .,
în1relief
relief
~IU cu sSlIl'uburi.
.,E1lI uruburi. Aceasta
Aceasla înseamn'inseamn~ ca.. îmbin~Iile
a> c&. itl1bin~rile lig lig -~stâlp
- -stalp ale ale cadrelor
cadrelor metalice
melal ice oecontravântuite
necontravantuite
trebuie
lrebuie proiectate
proiectale astfelaSlfel ca ca ss lucreze
lucreze în in domeniul
domeniul elastic elastic pe pe durata
durala ac ac iunii
iunii seismice.
seismice. Concomitent,
Concomilent,
norma imp une celin cerin ee elede ductilitate
ductililate (capacitate
(capacitate de de rotire
rolire plastic
plastic minim):
minim): 0.035 0,m5 rad rad pentru
pentru structurile
structurile
din clasa ductililate H
c1asa de ductilitate H ii 0.025
0.025 rad rad pentru
pentru structurile
structurile din din clasa
elasa de de duclilitate
duclilitate M. M. Aceast
Aceast condi condi ieie este
esle
redundant.
redundant , în in situa ia ia înin articula
arlicula iile
'iile plastice
plastice se se [ormeaz
formeaz în in grinzile
grinzile cadrului.
cadrului, iarîmbin
iar imbin riIe rile rr mân
man Înin
domeniul elastic. În in principiu.
principiu, capacitatea
capacitate a de de comportare
comporlare ductil ductil aa îmbin imbin rilorrilor trebui
lrebui verificat
verilicat doar doar înin
cazul acestea
cawl aces lea sunt dimensionate ca îmbin
dimensionate ca imbin ri disipative. ri disipative.
~l'lQrma
~~ europeana Eurocode Eurocode 8, 8, partea
partea 11 (EN1998-1.1)
(ENI998-1.1) res res ecti
ecti ele
ele americane
americane (AISC (AISC 2002, 2002, AISCAISC
20(5) permit
perl11it formarea articula articula iiiilorlor plastice
plastice ii în in Îmbin
imbin liri în in condi
condi iile iile în
in care rigiditalea i i capacitatea
care rigiditatea capacitatea
reala de rezisten sunt luate luale în in calcul
caleul În in analiza slructllrii ii se
analiza structurii se asi
asigur
gur ductilitatea
ductilitatea necesar
necesat' . .
(4) Îmbin
(4) imbin rile riie cu uruburi vor fi
urubllri solicitate la forfecare VOl' fi realizate cu ul'uburi de înalt
solicitate la [or[ecare realizate cu uruburi de inalt rezisten
rezisten , ,
pretensionate pentru a realiza transmiterea eforturilor prin frecare.
pentru realiza transmiterea eforturilor prin frecare. Sunt admise imbin . in categoriileSunt admise Îmbio j dil categoriile
..n,..Ounecarea
Jl- Ounecarea Împiedecat Impiedecal . ' la la stareJl
swrea limit limit de serviciu) .Le
de serviciu) i C (\unecarea
(Iune.£lrea împiedecat
inilliedecat lala starea starea limit
limit
ultim)
ultim ) conform
conform EN EN 1993-1.8.
1993-1.8 . Supra[e
SURra[e ele pieselo' 'n_w
ele ,pieseloJ_i nJRc vQr
contact vor ii relucra pentr r e__i'llcru:lra_În
relucra e_penlr~e..mc ... Ira ill
clasele
c1asele A A (coeficient J.I.~0.5) ii B
(coelicient f12::0.5) (J.I.~.4) conform
B 01>0.4) conform~N EN 1090-2
1090-2 respectiv
respectiv normativul
normativul C133-82.
C133-82. în in cazul
cazul
~/ l!nbin
-'/ JDlbin rilor solicitate
soIicitate P.Sa:p-endicular
p ~p-endiclilar pe planulI acestora
pe planu acestora (cu (cu uruburi
uruburi solicitate
solicitate lala întindere).
intindere), suprafe
suprafe ele ele
y' pieselor
ieselor în
in contact
contact vor vor fifi prelucrate
prelucrate pentru pentru aa se se încadra
incadra în clasele BB(coeficient
in clasele (coeficient /f2::0.4) og O.3f
ll~O.4) ii CC (j.t2::0.3f
conform
conform EN EN 1090-2,
1090-2, respectiv
respectiv normativul
normalivlll C133-82.CI33-82. Aceste Aceste Îmbinimbin riri se realizeaz cu
seJ'ealizeaz ClJ uruburi
l~i de de înalt
inalt
rezisten
rezisten retensionate (categoria E conform
retensionate (categoria E conform EN 1993-1.8). EN 1993-1.8).
(5)
(5) ÎnIn scopul
scoplil favoriz
favoriz Iii Iii unui
lInui comportament
comportament ductil, ductil. în in cazul
cazul Îmbin
imbin rilor rilor cucu uruburi solicitateîn
uruburi solicitate in planul
planul
~',
lor, rez~sten
rezisten aa la Ia [orfecare
forfecare aa uruburilor
lIruburiior va va depdep ii cu eu cell)U
cel'pu in in 20%
10% rezisten presiune pe
rezisten aa laIa presiune pe pere
pere iiii
g urli: In
..~g-llrii In acest
acest [el fel se
se asigur
asigur un un modmod de de cedare
cedare ductil ductil prin prin plastificare
plastificare gurii g urii (ovalizare
(ovalizare plastic
plastic ).).
evitând forfecarea tijei. care reprezint un
eviland forfecarea tijei, care reprezint un mod de cedare fragil. mod de cedare fragil.
(6-7)
(6-7) Datorit
Datoril condi concli iilor
iilor extreme
extreme de de solicitare
solicitare aa Îmbin imbin rilorrilor În in zone
zone disipative
disipative ale ale structurilor
strllcturilor supuse
supllse
ac
ac iuni
iuni seismice. calclilul ii ale
seismice. calculul ale tuirea
tllirea corect
cOl'ecl aa Îmbin imbin rilor rilor trebuie
trebuie ss fie fie verificate
verificate prin prin încerc
incerc riri
experimentale.
experimentale. Materialele,
Materialele, detaliile
detaliile de deale alc tuÎre
luire aa îmbin
imbin fii rii ii dimensiunile
dimensiunile elementelor
elementelor structurale
structurale vor vor
fi
fi cat mai apropiate de cele utilizate in proiect. Modul de aplicare a inc rc rii va avea un caractel'ciclic.
cât mai apropiate de cele utilizate în proiect. Modul de aplicare a înc rc rii va avea un caracter ciC\ic.
Încerc
Incerc lile
rile experimentale
experimenlale se se vor
vor realiza
realiza în in conformitate
conformitate cu cu prevederile
pre vedelile EN EN 1990 1990 capitolul
capitolul 5:5: "Analiza
"Analiza
structural
structural i proiectarea asistate
i proiectarea asistate de experiment" i anexa D "Proiectarea asistat de
de experiment" i anexa D "Proiectarea asistat de experiment",
experiment",
precum
precum ii cu cu recomand
recomand riIe rile Conven
Conven iei iei Europene
Ellropene de Construc iiii Metalice
de Construc Metatice (ECCS,(ECCS, 1985). 1985).
incerc rile pe imbin ri vor trebui s confinne cu un coeficient de sigman adecvat rezisten
Încerc riie pe îmbin ri vor trebui s confirme cu un coeficient de siguran adecvat rezisten aa i i
capacitatea de rotire plastic ,conform încadr
capacitatea de rotire plastic ,conform incadr rii in c\asa de ductilitate.ri i în clasa de ductilitate.
Atunci
Atunci cândcand nu nu sese e[eclueaz
efectueaz Încerc incerc riri experimentale
experimentale specifice specifice pentru pentru un un proiect
proiect dat. dat, se se pot
pot utiliza
lItiliza
rezultatele
rezultatele experimentale
experimentale efectuate efectllate pe pe elemente
elemente similare.
similare. Totodat
Totodat ,, se se pot
pot utiliza
utiliza tipurile
tipurile de imbin riri i i
de îmbin
criteriile
criteriile dede proiectare
proiectare pentru pentru Îmbinimbin riie rile precalificate
precalificate conform conform ANSIIAISCANSIIAISC 358-05, 358-05, respectiv
respectiv GP GP
082/2003.
08212003.
(8)
(8) În
in cazul
caw I îmbin
imbin rilor
rilor de
de cucu uruburi
urubllri înalt
inaIt rezisten
rezisten pretensionale,
prelensionate, care
care lucreaz
lucreaz în inplanul lor, pentru
planullor, pentru
aa ilre de posibilitatea lunec rii pieselor, ca efect al solicit fii
ilie seama de posibilitatea lunec rii pieselor, ca efect al solicit rii del ice. imbin rile se VOl"verifica
seama ciclice. îmbin rile se vor verjfka i i
C;
~ îmbin
imbin riri cu uruburi obi nuite. în concordan cu
CU ufllburi obi nllite. in concordan eu prevederile
prevederile cu STAS 10108/0-78,
cu STAS respectiv EN
10108/0-78, respectiv EN
1993-1.8.
1993-1.8.
(9) !?atOlit
(9) p alOlit rigidit
rigidit iiii ii capacit
capacit iiii de
de deformare
deformare substan
sllbstan ial
ial di[eritea
diferilea îmbin
imbin rilorrilor cu
Cll uruburi
lIruburi iiaa celor
celor
sudate, nu se admit solu ii constructive hibricle, la care prel~'1fea
sudale, l1l1 se admil soil! ii constructive hi bride, In care preluarea i transmiterea eforturilorse
i transmiterea eforturilor se realizeaz
realizeaz
simuhan
simultan prin
prin uruburi
urllburi ii cordoane
cordoane de de ~Idur
Slldur .. Pentru
Pentru premoDtaj,
premonlaj, pot pot [ifi Îns
ins [olosite
folosite fie
fie uruburi,
uruburi, fie
fie
ss uduri de solIdanzare. cu condi ia s nu
udllri de sohdanzare, Cll concli ia s nu fie luute in considerarea la dimensionarea imbin rii propriu-
fie luate în considerarea la dimensionarea îmbin rii propriu-
zise.
zise.

12
12
C. 6. 5. 6 Reguli
C.6.5.6 R egllli de proiectare
proiectal'e pentru uruburile de ancoraj
pentrll uTuburile

I) Solu ia de prinelere
( 1) prindere a stâlpi
staIpiJor in funela
lor în [unda ie, de regul se elimensioneaz
dimensioneaz pentru a<I asigura îmbin imbin rii de
slatpului o0 suprarezistent care smen
la baza stmpului s men in componentele acesteia în in domeniul elastic pe tot
Evenlllalele articula
parcursul ac iunii seismice. Eventualele artiCltla ii plastice
plastiee vor formeze numai în
VOl' putea s se fonneze stiilpi, în
in stâlpi, in
vecin Latea il11bin rii, dar
tatea îmbin in aceasta. Componentele îmbin
elar nu în imbin 1'ii
rii de la baza stâlpului
stalpului sunt uruburile de
ancoraj. placa de baz ,traversele
ancoraj, • traversele i rigidiz riie rile (atunci
(atunei când
cand exist ). Pentru realizarea condi concli iei de
suprarezistent ,• îmbinarea
sllprarezistent imbinarea de la Ia baza stâlpilor
stalpilor se va dimensiona sub efectul ef011urilor
ef0l1uriior determinate
conform rela
reia iei 4.23 din P PI100-1/1004.
00-1/2004.
in eventualitatea
(2) În evenlualitutea În in care se lIfm imbin ri ductile pentru prinderea stâlpului
url11 re te realizarea unei îmbin stalpului în in
[unda
funda ie, se recomand asigurarea unei zone deforma defonna ie liber
libel' a uruburilor de ancoraj de minim 5d,
unde dci este diametrul lijei
unele tijei urubului. Materialul din care sunt confec ionate uruburile de ancoraj, va
îndeplini condi
indeplini concli iile de c1uctilitate
ductilitate specificate în in P 100-1/2004 capitolul 6.2.
(3) În
in cazul
cawl înin care imbin
îmbin riie
rile de la In baza stâlpilor
statpilor s·ar
s-ar proiecta ca îmbinimbin ri ductile, este de preferat s
se evite sl riie
rile complexe de tensiune în (intindere i forfecare). în
in uruburile de ancoraj (întindere In acest scop,
PIOO-I/1004 recorllllnd
P100-1/2004 recomand for a t ietoare
ieloare s nu se transmit plin
prin uruburile de ancoraj. în
In caz contrar,
când îmbinarea are
cane\ imbinnrea nre suprarezisten
sLlprarezislen a asigurat de reia rela ia 4.23 din PPII 00-112004,
00-1/2004, verificarea uruburilor de
ancoraj, se va face pentru efectul combinat al eforturilor de întindere intindere i forfecare, in confonnitate
conformitate cu
prevederile STAS 10108/0-78, respectiv EN 1993-1.8.

13

/
 necontraviintuite
C.6. 6 Cadre necontravântuite

C.6.6.1 Criterii de proiectare

(1-3) Asigurarea unei ca acil i maxime de

capacit d disipare
f"si are a energIeI
energlel seismice are loc in în cazul in
în care
mecanTSm~tic
mecanismul plaslic de lip in cazul cadrelor
tip global. În caclrelor necontravântuite.
neconlravanluite, aceast
aceasl condi ie corespun
corespundee
-
Tsm1L iilor
-form rii articula ii plaslice la capelele
lor plastice
staIpilor de la ultimul ni veI.
stâIpilor vel.
capetele grinzilor. precum i ]a
•
~lalpiIOl'_i
la baza stâlpi la partea superioar a
lor i Ia
.

C.6.6.2 Grinzi

in cazul cadrelor necontravântuite,

( 1-1) În necontravfll11uite, grinzile reprezint elementele disipalive Disi area
disipative plincipale. Disiparea
energiei seismice are loc prin [ormarea arliClJla iilor plastice
formarea articula Rlaslice din încovoiere
incovoiere la capelele
capetele grinzilor.
bDezvoltarea
ezvoltarea momenlului
momentului Elaslic
J2lastic capabil al sec iunii i asigurarea capacil capacit ii de rotire sunl influen ale
sunt inOuen ate de
rigidilalea elementului, suple ea pere ilor sec iunii. precum i rezen a-·
rigiditatea a- unor
unor [orfor e im orlan Ie de
ortante de
com resiune ilsau i7sau forfe,S,;..aJ:e.
forfecare. De aceea, PIOO-l/20 PlOO-1I20 prevede dispunerea unor leg turi laterale
suficiente pentru a impiedica
împiedica pierderea stabilitslabilil ii generale a grinzii prin incovoiere-rîncovoiere-r sucire in în ipoleza
ipoteza
form rii articula
arlicula iei plastice
plaslice la unul dintredinlre capetele
capelele grinzii. ÎEJ iE-f,.Q.lJele disi pati~ e, sec iunile vor [i
onele disiQalive, fi de
clas 1I pentru clasa H de ductilitate
das duclililale a structurii
slruclllrii i de clas 1I sau 2 pentru clasa M de ductilitate a
ele das
~.YJii. Pentru
~t.!:lrii. Penlru ca momenlul
momentul capabil al sec iunii i capacitatea capacilalea de rotire rolire s nu fie diminuate,
c1iminuale, [orfor a
axial va fi limitat
limilal la 15% din [or for a axial lasticlaslic a sec iunii. iar for ietoare va fi limital
[or a 1t ieloare limitat la 50%
din" for a'
din -for ietoa~- plastic
a- 1t ieloar; plaslic - capabil (~i relaille6~3
capabi l (vezC7 i 6.4 ~iir~PI 00:Ti2004 '):- I;l
elahle63 '< T6A~;PToO-i71004r- Ll 'c~r
cazul incafe"Tof
în care for a
axial - i/sa
i/sauuf for
or a 1t ietoare
ictoare din grind nu respect respecl coneliconcli iile (6.3) i (6.4) elin din PPI100-1/1004,
00-1/1004, grinda nu
poale fi considerat element
poate elemenl disipativ la incovoiere.
încovoiere. În in cazul unui calcul structural elaslic, elastic, for ele
ietoa~ sunt substa!l
t ietoare sllbstan ial subevaluate
sllbevaluate [a fa de nivelul [or ieloare din structura care
for elor 1t ietoare cm'e rezult in în
~lTt.llplaslic
dOI11~niul plastic ~u~ it~al!};
sub ac iunea înc rc rii ~i-;:n;T
sei ~ce.c! . - De
De aceea, delernunar
deterrninarea ror ei t~ietoare
ea fm-e[T iet;;";re din grinzile
disipative se face in în ipoteza form m1icula ii
rorm rii· mticula iilor plaslice la cele dou
lor plastice dOli capete al grinzii (conform
rela iei 6.5 din P 100-1/1004).
reia
În cazul structur.ilor
(3) In structurilor slab disipative (clasa L de ductilitate), elementele structurale pot fi rea1izate realizate cu
sec iuni de das clas 3. 3.1n caraclerislicile Elastice
În acest caz, caracteristicile plastice ale sec iunii vor fi inlocllile
înlocuite Cllcu cele e1aslice.
elastice.
preintampina
(4-5) Pentru a preîntâm pina pierderea slabilil
stabilit ii generale )fin )rin incovoiere-r
încovoiere-r sucire a grinzilor, acestea
vor firi fixate lateral. la talpa superioar i inrerioar
Iixate later:li, Dislan ele maxime dintre aceste reazeme lalera
inferioar . Distan latera e se
determin conform STAS 10 I 08/0-78 i PIOO-1/1004. PIOO-l/l004. paragraful 6.6.1( 1). I). Suplimentar,
Suplimenlar, leg llllile tulile
lalerale lrebuie
laterale trebuie dispuse in în zonele in esle posibil [ormarea
în care este artiClJia iilor plastice.
formarea articula plaslice. PI P I 00-111004
00-1/1004
con ine reiarela ii pentru
penlru determinarea rezisten ei necesare a acestor prindeli princ\eri laterale. Studiile efeclllate
efectuate inîn
(AISC 1005, FEMA 350) indic faptul
SUA (AISe faptlll c in în cazul in în care grinzile SlInlsunt realizate ca i grinzi mixte
o el-beton, prinderea dintre lalpa talpa superioar placH de beton armat
i placa armal asigur o0 leg lur tur laleral
lateral
suficienl pentru
suJicient penlru dezvoltarea unor deforma ii plastice pIa stice corespunz loare toare unor deplas ri relative de nivel
de 0.04 radiani. Prinderi suplimentare sunt necesare numai in în cazul unor cerin e de ductilitate ductililate mai
ridicate.
(6) .eAsigurarea suprarezisten ei imbin îmbin rilor grind -slalp Roate
grincl -slâlR poate conduce in în multe cazuri la solu ii
neeconomice. O
neeconom.ice. 0 alternativ
alternaliv o0 constituite
constiluite reducerea
rec\ucerea 1I imii It Ipilor grinzii Qrinzii in apropierea zonei de
în aprooierea
}mbinare
.îmbinare grind -stâlp, -stall?, prev zul in PI 00-1/1004, (Figura eC 6.6)Detalii
în PIOO-1/1004, 6.6)Delalii de ale luire tuire i reiarela ii de calcul
caleul
aeeasl solu ie sunt
pentru aceast sunl disponibile In în FEMA 350, 350. ANSlIAISe
ANSlIAlSC 358-05 i GP 082/2003. 08212003.

14
~
SURU RI DE INALTA
"' INAtTA REZISTENT
50-70%.J;Jf.8.8 sau nl0.9
50-70%.9r.8.8 sou

SECTIUNEA 1-1 SECTIUNEA 2- 2

l.'6
106

Figura C 6.6. Grilld

Grind cu
eu sec
see iUlle
iune redus
C.6.6.3 Stâlpi
Stalpi

( 1) Stâlpii care fac E.arte

I) StaIpii arte din structura principal de rezisten trebuie s posede o0 rezisten rezi,sten suficient
penin~a
pentru a evita plastificarea lor sub efectul ac iunii seismic,!,;
seismice....de
c e c;;tf'-UTTvezCC
calQ " (vezrC .6.5.1-C.6.5.4). ~xce ie
,6.5.I-C.6.5A). Excep
fac sec iunile stâlpi in care se permit formarea articula iilor plastice, respectiv la baza stalp~·.
lor în
sl<llpilor stâlpi lor i la
p~tea su p..frioar a ~.tâlpilor
p~ea superioar stalpilor (~e
de la ultimul
ulti p1UI nivel (vezi . J.b.lT
(vezl ' .) .. 1). ~~ ~' -----.- '
Pentru asigurarea suprarezislf;I)
s,uprarezisteo ei necesare a st]Jpilor, eJQrJuril e-d,
stfilpilor. eforturi! e....c.aJc.u]~lin
cLe-calcllCSl:; ~'ObCc-iJu~lin însumarea
insumarea
eforturilor din componenta seismic am plificate CLI cu factorul 1.1 'ţil,fiy,,,,t i'l i a celor
eelor din componenta
eomponenta
gravita ional ,,conform
conform reiareb iilor (6.6) din PIOO-l/2004.
PIOO-1/2004. - -- --~-
---

În cazul în
In eazul in care valoarea fi' til nu se determin printr-un calcul ealcul detaliat, se pot adopta valorile
recomandate în in anexa F.4
FA din P 100- 1/2004. Trebuie îns
PIOO-1/2004. ins precizat c valorile factorilor recomanda i în in
tabelul
tabe1ul F.2 din anex corespund
necontravântuite).
neeontravantuite).
eorespund produsului 1.1 xilIi' r,,,,tt' (de exemplu, € .a =9
c::[TX:J:tl=V
- -
H pentru cadre

Întrucât
Intrucat este posibil ca nu întotdeaunaintotdeallna condi iile de suprarezisten introduse prin reia rela iile (6.6) s
conduc la evitarea apari iei articula ii lor
iilor plastice în stâlpi,
in staIpi, se recomand , ca,
,ca, dac proiectarea
proieetarea nu are la
baz un calcul în in domeniul inelastic, s se fac i verificarea condi iei de grind slab - stâlp stalp tare, înin
conformitate
eonformitate cu eu prevederile din AISC 2005.
(2) Verificarea de rezisten i stabilitate a stâlpilor
strupilor se va efectuaefeetua conform STAS 10108/0-78. Pentru
determinarea lungimilor de flambaj ale stâlpilor strupilor structurilor multietajate se pot folosi prevederile din
anexa F.5.
anexaF.5.
(4) ~ruLeJQl1JJIilor
Transferul eIDrlurilor de la grind la stâl stal p se va face inând inand seama de modul real de lucru al
îmbin rii grind -stâlp:
imbin îmbinare ligid
-stfllp: imbinare ligjd cu rezisten
'ezisten total, tOlal. caz în in care structura
slructura se consider continu, cOl1tinu.
transfer, !:!,1 momentului Rlastic
transferul momenlului plastic incovoietor ~l~ voietor de ill:..
pe grind pe stâlp
R,e slfilp fiind complet;,. imbinare
comp et;. 1I11binare semirigid
par ial rezistent , caz în in care structura
structura este semi-continu ., capacitatea de transfer lransfe-i: '-au îm hln rii
imbIi1 iTtf Jiiî1d
llld
par ~al
rE,r ial în in raport
raporl cu 1110mentlll
momentul plas!Js
plaslic capabil al gri!uii.
grinzii. - _ . - - - - - -~-.. - - _.-
(5) Incerc
incerc riie rile experimentale realizate 'pe pe noduri -grind grind -stâlp
-stftlp au demonstrat
demonstral c panoul
panolll de inim al
stâlpului
stfilpului are un aport important la ductilitatea
dllctilitatea total a nodului.
nodlllui. De i panoul
panolll de inim al stâlpului
stalpului are un
comportament ductil, deforma iile excesive ale acestuia aces\lIia au lin efect defavorabil asupra aSllpra comp0l1
comport rii de
ansamblu
ansamblll al nodului.nodului . De aceea,
aceea. pentru
pentrll a evita dimensionarea ullor unor panouri de inim a stâlpului strupu!ui prea

15
 slabe, PP100-
slabe. 100-1/2004 impune verificarea
I/2004 impune verificarea reIa
rela iei
iei (6.8).
(6.8). For
For aa t1 ietoare
ieloare de
de calcul
calcul din
din panou
panol! se
se determin
determin în in
ipoteza form rii arlicuia iilor plaslice in grinzile adiacente, pe baza momenlelor
ipoteza form rii articula iilor plastice în grinzile adiacente, pe baza momentelor plastice capabile. plastice capabile.
Pentru determinarea
Pentru delerminarea rezisten
rezisten eiei panoullli
panoului de de inim
ioim alal stâlpullli,
stalpului, sese iau in considerare
iau în considerare rezisten
rezislen aa lala
forfecare a inimii stalpului, precum i aporlul t Ipilor slfilpului, conform rela iBor
forfecare a inimii stâlpului, precum i aportul t Ipilor stâIpului, conform reIa iilor (6.9-6. 10 din (6.9-6.10 din PIOO-
PIOO-
1/2004). Reia iile pentru determinarea rezislen ei la forfecarea a panoului de inim al stâ!pului inin
112(04). Rela Hie penlru delerminarea rezislen ei la forfecarea a panoului de inim al slaIplllui
seama de
seama de reducerea
reducerea rezisten
rezisten eiei în
in prezen
prezen aa unor unor for
for ee axiale
axiale mari
mari (N(NLdhl >>0.75NJ'II<t!).
0.75N,.,.utl). Cre
Cre terea
lerea
rezislen ei
rezisten ei IaIa forfecarea
forfecarea aa panoullli
pal10ului de
de inil11
il1im alal stâlpului poale fifi ob
staIpllIui poate ob inut
inl!l prin
prin dispunerea
dispunerea unor
unor plpI cici
suplimentare (de dublare), vezi Figura
suplimentare (de dublare), vezi Figura C 6.7. C 6.7.

Figura CC 6.7.
Figura 6.7. PI
PI cicide
de dublare
dl1blare pentru
pelltru pauourile
pauourile de
de inim
hUlll ,•AISC
AISC 2005.
2005.
Pentru~Irarea
(6) Pentru
(6) rezislen eiei
asigurarea rezisten ii dllctilit
duclilit iii1 panoului
panoului de de ln1l11
inim ,, este
eSle necesar
necesar evitarea
evilarea voal
voal rii
rii
ace~ln
aceslula acesl scop
--:-In acest scap grosimea
grosimea inimii
inimii stâlpului
slalpului ii aa plpI cilor
cilor de
de dublare
dublare (atunci
(atunci când
cand sunt
sunt fOtO
folosite)
site)
lrebuie s respecte reia ia (6.11) din PI00-112004. In cawl in care inima
trebuie s respecte reia ia (6.11) elin PI00-112004. In cazul în care inima stâlpului i/sau pl cile eleslalpului i/sau pi cile de
dublarea nu satisfac aceaSI grosime. aceslea pot fi solidarizale prin inlermediul
dublarea nu satisfac aceast grosime. acestea pot fi solidarizate prin intermediul unor suduri în guri, lInor suduri in g uri,
astfel ca
astfel ca suma
sllma grosimilor inil11ii ii aa pl
grosimilar inimii pi cilor
cilor de
de du
dublare
blare ss satisfac
salisfac reia
rein iain (6.1
(6.11) din PPIOO-112004,
1) din I 00-112004, vezivezi
Figura C
Figura C 6.8.
6.8.
pi cici suplimentare
pl suplimenlare pe
pe
,-----
inim
inim

./
JI'
•• ••

••

" ~~
"'1'>.
f'.,

suduri
sud in gg mi
uri în uri

'-------rigidiz
rigidiz riri de
de continuitate
continuilale
Figura CC 6.8.
Figura 6.8. Solidarizare-d
Solidarizarea iuimii
inimii stâlpului
statpului ia
i a pl
pi cilor
cilorde
de dublare.
dl1hlare.AISC
AISC 2005.
2005.

16
16
(7-9) ~s!gurarea
Asigurarea rezislen ei ri ~iclil ii.
i rigidit nodlllilor_grin
ii nociuIilor grincl~1 -slâlp
-staIp !~e cesil , în
necesit gener~l~l?~nerea
in general, _dÎ5punerea pe
al1lbele_ ~f[i ale staI
ambele 1!:~.f{i )~lui a unor rigicliz
slâlpulUi contlnuitate J~Lniy_eluJ
rigidiz ri de continuItate l~ l )ilor grinzii. Aceste ~iz
1<\ nivelL!.I til rig1criz ri
-;Jgur
asigur - transferul solicit
transferUl so rilar de 1; t lpi!.~.J;rinzil - la
lie it DlOfCfeJaTIRik..grinzii ia stâlp.
staIp. Rigicliz
Rigidiz rile semen;a i llaa
riie servesc de a;'sel11enea
delil11itarea anoului de inim
delimitarea panoului inil1l al stâl
stal ului. care reprezint o0 zon
zan puternic solicitat . Rtgidiz
Rigidiz riie
l:ile vvor
or M
fi
proiectate astrel
astfel ca s posede 0o rezisten cel pu in ega cu cea a t pIlor pllor grrnzil:-
gnnzi1:-
(1 0) ~ na
( 10) n{l !l1lbiU
îU1bin riirU rig!
rigl -stal),
-stâlp, t lpile
Ipile sttu )ului trebuie legate lateral. Aceste leg turi
stâlpului luri laterale
latera Ie pot fi
realizate prin intermediul contravanluiriloT grinziiof,
contraVânti:iirilor, grinzi eelO\~ de 'beton,
lor. plan eeIor In cazul în
e ton, etc. În in care nu exisi
exist
aslfel
astfel de elel11ente
elemente in în structur
struclur , se vor dispune elemente
elemenle speciale, care trebuie posede o0 rezislen
reziSlen de
minim 0.02.(;
0,02./; lib (l{, b - dimensiunile
l(b (I" dill1ensiunile ttipii
lpii gIinzii).

C.6.6,4
C.6.6A 1mbi1l
Îmbill ri grind
grilUl -stiilp
-stâlp

(1-2) La cadrele necontravantuite

necontravântui zonele disipative
disi ative sunt amplasate la ca capetele
etele grinzilor. PlOO-112004
rinzilor. PlOO-1I2004
nu perll1ite
permite formarea arlicula r.lastice iî · ''ULbin
articula iilor l2laslice mbj . 1'i.
.'. Prin asigurarea unei suprarezisten
suprarezislen e [a de zona
disipati
disipativv ,imbin
,îmbin rile
riie sllnt
sunt proiectate s lucreze in dOll1eniul elastic pe loat
în domeniul toal durata
durala ac iunii seismÎce.
seismice.
Pentru indeplinirea
îndeplinirea cerin elor eIor de sigman
siguran la starea limit ullim ultim sub efectul inc înc rc rii seismice, zonele
)Iastice olen ial (zonele din grinzi adiacenle
lastice poten adiacente il11bi.!!.}'ilor
îmbiE..rilor gIind -slal ) trebui s posede o0 capacitate de
glind -stâl
lastic ~decvalJ9,035
rotire laslic adecvat (0.035 radiani pentru entru clasa de ductilitate H i 0.025 O~am ramam pentru
entru c asa ee-
'ili.ctilit~e
dllclililale..¥l.I.!!,S~ZllI
M-L Î.!l-fazul inîn care imbin ril ~ all
îmbi!uile.-!lL!. au 0o suprarezistenl
su prarezistent suficienl (sunl par ia!
suficient (sunt rezislenle ):-
ial rezistente.
~f!.11icula
1.11icula iile plaslice
pt~~ tice se [onneaz
[ormeaz in în imbin (situa i~permis
îmbin ri (silua normele seismice europene i cele
ie permis de nonnele
~e:
americane: EN 1998-1.8.
1998-1.8, respectiv AlSC AISC 1005).
2005). In
În acesl il~lQ ;:ile
acest caz, îmbiIU 'ile lrehl ose de ca neil
'.e ". ~ose(fe"-&~
t[eb Yie~s ac it 1l ee
de rOlire
j,e rOtire specificale
specificate anterior. Delerminarea
Determinarea capacit
capaci t ii de rolire
rotire a imbin
îmbin rilor lrebuie
trebuie demonslral
demonstrat prin
hincerc
lce;:Z-ri experimentale. - -
ri experimenlale.
În cawl
In cazul in în care 11l1bin
îmbin rile
riie sunl
sunt suprarezislenle
suprarezistente fa de zonele disipative din grinzi, iar grinzile sunt
proiectate conform capilolului
capitolului 6.6.1
6.6.2 din P 100-111004,
100-1/2004, capacilatea
capacitatea de rolire
rotire in arlicula iile plastice
în articula plaslice din
poate fi consideral
grinzi poale considerat adecval
adecvat .
Capacitatea de rotire ~, a imbin
Capacilatea îmbin rilor sau a zone lor din grinzi adiacente îmbin
zonelor imbin rilor, se determin
deterl11in cu

:;,t.
- - rl'=-~f
~,ţa \0/
l
= iJunde
1
0.51 ·
<5 fe
Junde .5
.
re fezinl derormăGa ofin.
rezinl d';;;:,;iih. arinzii la ",ijIoc"I
zii In mijlocul deschiderii,
-
deschide~
deschiderii , iar I este deschide;;

grinzii (vezi Figura C 6.9).

-.
-- '-"-
-
0 .51 J.
--~2L--to"'
-I-I__
.. _=-0.=51'----~
0.51

calculul ~,.
opentrl1 calclliul
Figura C 6.9 Deformarea grinzii Opel1trll
CaQ.acitQte~ de roliI'e
Ca~citaten. rotire ~, inîn articula iileii le pplastice trebuie asi
J aslice Irebuie ~lIrale penlru
asigurate eentru 0o inc
înc rcare deli,?
ciclic ,' [r
l' r o0
rezisten _i_
dearadare de rezislen _ixr.igiditate_Lll<ll
igiditu.te L11.a· nllare
are de 10%
200/( (vezi Figura C 6.10). Aceast cedn celin esle
este valabil
iiîd~pendenl de
independerrt de;mph~<;area
ampl~area ;rlicllia (î~1binare sall
;rticula iei plastice (il;1binare sau grind ). Deforma
!?e[orma ia
ia_elastic
elastic a sHUstâl ului nu
trebuie lual
lrebuie luat In în considerarea la determinar~a
determinarea lui ~). "',. In
În cazlll
cazul inîn car;
care panolll il1il11 al stalpului
panoul de inim stâlpului se
plastific_ contr~1 ia -,!~esl~a
plastillc _.. co~tribll '!Sest ~ ia l~apacilatea
l.!9pacilalea~~ 1 1e rot
rotire total ntl
ire IOlal nu lrebuie dep ' easc Th%-.-
trebuie s elep -%. -

17
 O.8M.

-0.8 Mp

-(um
-().(m oo 0.035
0.035
Rotire,
Rotire,rad
fad
Figura
Figura C
C 6.10.
6.10. Nivelul
Nivellll de
de acceptare
acceptare al
al degrad
degrad rii
rii de
derezi.. ten , •AISC
rezi.,ten AISC2005.
2005.
C.6.6.5 Îmbill riie
C.6.6.51mbi" rile de conti1mit.ate ale
de c01lti1luitate ale stâlpilor
stlilpilor

Îmbin
1mbin riierile de
de continuitate
continuitale ale
ale stâlpilof
stalpilor sunt
sllnt îmbin
imbin firi prin
prin contact,
contact, for
foraa_ge compresiune
de_ com resiune_con ~.derâncl cc
_£9nsider.Qpd
?e
~e tr;:Y1S!l1ite
tran~1i.!..e direct
direct Între fe ele~
intre fe svers~
ele.J8E.~ ersaJe.. Calculul
Ca1culul se se face
face înin conformitnte
conformitatecu cuprevederile
prevederiledin OP016-
dinGP 016-
97
97.. Amplasarea
Amplasarea îmbin imbin rilor
rilor trebuie
trebuie astfel
astfel alese
alese încât
in cat îmbinarea
imbinarea ss poatpoat fifi executat cu uu urin
executat Cll urin ,direct
,direct
de
de pe
pe plan
plan eu.
eu.

C.6.7
C.6.7 Cadre
Cadre contravantuite
contravantuite centric
- centric
C.6.7.1
C.6.7.1 Criterii
Criterii de
de proiectare
proiectare
contravantuite centric centric disipeaz
disipeaz energia
energia seismic
seismic prinprin deforma
deforma iiii plastice
plastice axiale
axiale ale
ale
-=:.::.:~:.::..:.==~~ '
.::.:::.:.::::~.;==............'. lncerc rile experimentale pe contravantuiri solicitate In inc rc ri ciclice axiale au
Încerc riie experimentale pe contravântuiri solicitate la înc rc ri ciclice axiale au
ar
ar tat tat cc eroducerea
Rroducerea Ilambajului
flamba"tllui în in domeniul
domeniul plastic.
plastic, forLa
forta ca
cn abi o... de
abilo... de compresiune
cQ!!1presiune scade
scade
dramatic
dramatic în in ciclurile
ciclurile de de înc
inc rcare
rcare succesive.
succesive. ceea
ceea ce
ce conduce
conduce lala re&lcerea
re&lcerea dramatic
dramatic ;-;;nergleldlSlâte
a energiei disi ate
.~deIOmlli-ll1e(Je-
~ defofl11a- iile de compresiune. 'As~ l,
comRresillne. -A~ 1, preluarea for clor laterale seismice i disiparea energiei
preluarea fOI" elOI" laterale seismice i disiparea energieiareare
loc preponderent încontravânţuirile
Ioc preponderent in contravantuirile intmse. întmSf!.
Pentru
Pentru aa asigura
asigura o0 comportarecomportare uniform
uniform aa structurii
structurii per
per ansamblu,
ansamblu, pentru
pentru ambele
ambele sensurisensuri ale
ale ac
aciunii
iunii
seismice,
seismice, proiec proiec ia ia orizontal
orizontal aa miei
ariei contravântuirilor
contravantuirilor ascendente
ascendente trebuie
trebuie ss fie
fie câtcatmai
mai apropiat
apropial de decea
cea
aa conlravânluirilor
conlravantuirilor descendente
descendenle (vezi
(vezi reia
rela iaia 6.15
6.15 din
din PPI100-1 12(04).
00-112004).

18
18
 "UPl,
' CKIPS)
It

-1,0
-1.0 2.0

a AXIAL UfU
CIft •

-100
• •• lO
••• 10
SO 'T.
L- IO fT.
KL/r- 1O
KL/r-
- 200

giN.
'IN.
t t
S.5IN.
5.&IH,
LATEftAL
LATERAL A

Figura
FigUnl C 6.11 Diagrama ciclic for -deplasare pentnl contnlvantuire, AlSC
pentm () contmvântllire, AISC 2005.

C.6.7.2 Criterii de proiectare

Contravântuirile reprezint
I) Conlravanluirile
( 1) reprezinl elementele
elemenlele disipative
disipalive la cadrelecadre Ie contravantuite
conlrav antuite centric.centric , ceea ce im plic
.reducerea
reducerea semnificativ
semnificaliv a cap-aci! porlante la cOl11presiu
ca12acit ii portante com presiune tte în
in urnwcleforl11a
urnlUdeforma iHor. Jlastice care au loc
ii.lor plastice
în
in timpulullui
timp ulunui cutremur. De aceea, aceen, ~Q~etarea
du12-Jncetarea efectelor ac iunii seisl11ice, seismice, când cancl contravântuirile
contravantuirile sunt
practic scoase din UZ, preluarea îllC
c1in uz. inc rc rilor gravita ionale .Jrebuie treblli ~L< fie 1sigurat
ai~ doar c10ar ct~ grinz,l i
c.!L grinzi
stâl pi, f r a ine cont de
staI pi. prezen a contravântuirilor.
9!.P.rezen contravantuirilor.
C2-3) Datorit
(2-3) Dntorit reducerii semnificative
semnificati ve a rezisten ei contravântuirilor
contravantuirilor comprimate în in urma
unna flambajului
flam bajului
plastic, contribu i'.!.SSL ntrav ~ ntuiritor conmri~
i'L col!.!:rrly.fulliJiriiQr If! p.!:f.luarea ,[oLeloL...ori,ţQ,!lU1!r.
com primate.J~LP!!~19r etQr..Q}:L~Q!ll;;ll~Tdi.!)clin .ac
ac iunea seismics~c
reclus . Pentru a ine cont de acest aspect într-un
este redus intr-un calcul elastic. elastic, 8la modelarea structurii se consider
s!.9~travânt_
doar contravantuirile intinse.~
uirile întinse. contravantu iriiilV:-l
Exc~.p ie fac structurile cu contravântuiri îJ1 V,j ~ a care aiAt contravântuirile
aiXlcontrav5niUinie
intinse, cat icclec~~tte
întinse, cât i cele comprimate se consider active. Pentru detalii c1etalii asupra modului
l110dului practic de c1e efectuare a
calcului structural iide de determinare a eforturilor, vezi C6.4( 1-2). 1-2).
Jncaz~
În cazull în ~fec~ueaz un calcul
in care se efectueaz cal~ull1yli~ar
neliniar §tatic .s ~!;l dinamic,
static sau dlna!!li£?..~e e.~~5..£.~.
se pot ata~ contrav~ntuirile
~idera atât
considera contra.Y,,~tuirile
li ntinse, cât i cele comprimate,
cat c~ le cQ}1.1primate, in în urm toarele concli
condi ii: .. , ,
•• ~ modelullul inelastic al a1 contravântuirii
contravantuir ii comprimate trebuie s reflecte
com ?Jinlate..!rebuie re necle...£2 n~ p.?l:t~reil ac~steia
comportarea naintL i
a £.e..;~ tela lînainte
cI up flambaj (vezi Figura C 6.11)
dup ' -
•
• modelul de comportarea a contravântuirii c9.mprim<,l te_tr~bui~
contravantuir.ii comprimate tr~bLli~ s.. aib ., la _ba.
aib,JfI justific ri teoretice i
baz~ )~Istific
experimentale adecvate.
adeCvate. - .

19
 C.6.7.3 Calculul diagonalelor

(1-3) Pentru toate sistemele de contravântuiri

contravantuiri centrice, zv~~~~
centrice, zvelte a~ mensional ~,
ea adimensional a barelor
barelor
---=-------~----
A. ~see limiteaz
eonlravanluililor Â,
.c0ntravântuirilor limile ~z ~perior
superior la.b.o...Jl~tru
la 2.0, _~t.nLaa preveni
~
preveni flambajul
flambajul prematur
- ....;;.;~---
al contrav~uirii
prematur al contra~irii
-- --
com rimate.
rimale. Zvelte ea aclimensional
adimensional se determin conform reia rela iei:
iei: - -~

F=~
1.
1-;= fAr 1
v"N::
unde:
I
I

A - Aria sec iunii transversale a contravân1JJirii

eontraVUl]llliJii
.1;
./;. -- limita cI~ curgere
limila de eurgere nominal
nomi nal

Ner - for a critic de flambaj minim

In cazul
În cawl contravântuirilor
conlravanluirilor cu dia gonale în
diagonale in X, zvelte ea adimensional 1
ea aclimensional I vava fifi mai
mai mare
!!lare decât
decat 1.3,
1.3,
...Qentru ~ ila sUe!:asolicitarea
j )enlrU a evit~supr~ olicitarea stâlpilor
staipilor în
in faza
fazQ.. premerg [oare nat:lbajlll~ (!iagonal~l11pril11ate
toare flamba.iului cliagonalei cOl~primate
(atunci când
cand sunt active atât
atM diagonale întinse,
intinse, cât
cal i cele comprimate).
comprimale). -
Reia clintre zvelte ea A (a a cum este
Rela ia dintre esle definit
c1efinil în
in STAS
ST AS 10108/0-78)
10108/0-78) ii zvelte
zvelte ea udimensional X
ea adimensional I

:c~~-))
':::(:~F
Informativ.
nformaliv. pentru un o0 el OL37 cu limita ele clIrgere .r;
de curgere /; = 235 N/mm22,, limitm'ea
235 N/mm limilarea 1.3 1.3 << X:::;
I ~ 2.0
2.0
corespuncle la 120 < Â,
corespunde A. :::;~ 190.
~ntlliri e solici.llltţ
(4-5) 9;.J'1!!]Yânluirile li <jl~l~ la întindere
ere se dimensioneaz
d;im ~l1sioneaz astfel
astfel încât
incat efortul
efortul lastic_caQabil
lastic ca,Rabil al al
sec iunii transversale NI'I,Rd NI,/.R" s fie Elai mai mare,Aecât
~are de£at efortul
ef9rtul maxim
maxim elin dil combina
eombi,llaja seismic N
ia seismic !!S":
g ". Pentru
f enlru
2sistemele
!slemele cu eu contravântuiri
contravantlli.!i.i1 înLY,.,
V, diagonalele
diagonaiele comprimate
cOl)1primate se st: vor
~,or verificaconform
';:.gillc;as,onform STAS STAS 10108/0-781<1,
10108/0-78 I,!.
'1'flamba·.
iambai - . ,
((6)
6) Întrucât
Intrucfil Jala sistemele
sislemele S,2ntravanlllite
c9.l1trav'l!l11l.i!e ce)11ric
cttntric diagonalele r~pm!!1L elementele
diagQlJf!lele_reprez!yt e1!!.l1entel ~ clisipative,
disipative. îl1}bin
tm_bin riie
rile
~:Q.
acestora trebuie
treQyie ss_ posede supn1[tZislent ~uficient
lJQsede o0 suprarezistent ~u ficient ,conform
,conform capitolului
capilollllui 6.5.5
6.5.5 dindin PI
PI 00-1/2004.
00-112004.
(7) Pentru a se asigura un mecanism plastic global, diagonalele diagonalele active
active aleale sistemului
sistemului de de contravântuiri
contravantuiri
trebuie
lrebllie s fie astfelaSlfel dimensionate.
climensionale, încât incal sub ac iunea
iunea for
for elor
elor seismice
seismice ss se se plastifice
plastifice în in totalitate
totalitate (pe
(pe
toat învJ~
loal invJti mea l11ea structurii). În
in acest scop, se reeomancl ea valorile maxim e ~i minim,"" ale rapoartelor
recomand ca valorile maxim € ""i minim ... ale rapoartelor
a
,avVi; sa:.
StL ou
nu dep3.
clep5- <;eascC::
'>eascii 25%. Aceast Aeeast condi
eondi ie esteesle dificil
clincil dede respectat
respeclat în in cazul
cawl el c1 dirilor
dirilor cueu multe
l1lulte
niveluri, la care' ac ae iunea vântuluivantlllui poate impune
impllne celin
ceJin ee ele
de rezisten
rezisten ii rigiditate
rigiditale diferite
diferile fafa de de
ac
He iunea seismic,
seismic. In În cazul în
in care nu este posibil
posibil respectarea eerin ei de uniformitate aa
respectarea cerin ei ele uniformitate
contravântuirilor.
conlmvanluirilor, performan a seismic a structurii va
a slruelurii va fifi confirmat
eonfirmal printr-un
plintr-lln calcul
ca\Cul inelastic.
inelastic.

C.6.7.4 grillzilo,. ii stâlpilol'

C.6. 7.4 Calculul grinzi/o,. stiilpilo,.

(1) La cadrele contravantuite centric

(1) rinzile i ~ .. lemente nedisi ative. ative. Pentru
Pentru aa
pla~tice fu
pre1nt~n~pi~ 5~ f~!2!1 <0..J~.~~'i.tice !!L.aeeste elemente, aceslea trebuie s posede 0 sll prarezi~­
preîntâmpina deforma i aceste elemente, acestea trebuie s posede o suprarezisî~
sundenl fă
suficient de ~lel11entele
fa cÎe elementele c1isipative (_contravânt~
(contravantuirile , Eforturiled
Eforturile de e calcul
ca\Cul înin stâlpi
slaJpi ti grinzi
grinzi se
se ob
ob in
in
·prinin~area
prin însl~l1area eforturilor dincOtl~on~nta-'seis~-H111plificate
eforlmi ior din componenta seismic amplificate cu factorul ~~i
ell factorul 1.1 'X",a ) i aa celor
V
celor din
din
componenta gl'avita
gl'avila ional , conform reia rela iilor (6.16) dindin PPI00-112004.
100-1 /2004. ------- --
fu.
(2) In cazut~adrelor cu contravâllţuiri în
cazul cadrelor eu contravantuiri in - inversal. V inversat,
-
reţisten a grinzii la for e aravita ionale
.. rezisten a grinzii la- for e aravila io ale lrebuie
trebuie
-
~urat in ~ţ nlllalitatea ce în
"--"

asigurat În eventualitatea in urma

Ul'ma as;iUl)ii
ae ill 1ii seismice
seism ice coolmvântuir
conlruvanluil'ile ile m;-ceelat l.!'i.n.flambaj.
ru I ee.dat prin flambaj. În
In acest
acesl
scop,
scop, calculul
~Iul grinzii se va face ...fL..!:.
grinzii~[~ r ...aa considera reazern1tl in
considera reazen1L!1
-
termţdiar
int~JJ,ll t&i ar asigurat de contravântuiri. .
asi g.\;[m~...£2l!!.ravantLliri
-
20
20
 b a a

d
a

d
a

(i) (ii)
(i i)

a a b

d d
a a

d d
a a

d d

(i ii)
ii) (iv)
legene!
legend :
a = bar disipativ
disipaliv (link)
b = por iunea de grind exterioar
exlerioar barei disipati ve
disipalive
c = contravântuire
contravantuire
d = stâlp
stalp
Figura C 6.12. Exemple de cadre contravântuite
contravantuite excentric, AISC
AISC (2005)

C.6.8.2.
C.6.S.2. Calculul barelor disipative

(I)
(1) Inima
lnima barelor disipative
disipalive se va realiza Lf L r plp l ci de dublare , deoarece este
dubl ~!re ~deoarece esle i>sibil
osibil ca ca acestea s nu nu
participe
parlicipe corespunz tor lor la
Ia mec"ni
l11ecani ,- 1 plastic
pj aslic al bar~iliil2..
fl l barei ati~De asemenea,
disi )atiYLDe asel11enea. prezen aa gg urilor are ~~ un
~ct asupl~ll'pprt
~!. 5Ier~tvorabiLas l!pra com ort rii ! a~lice_a~ ar
defavorabil )ji plastice a bal: lisiati
it disip"ti ve.
QT ve. de aJ:e~,p acestea nu sunt per)~:
a£ml a~ stea nll Sll l!t per!}li~:
(2-10)
(2-\ 0) R s unsul inelastic
ineas . .arelor
e10r disi ativeati v~_g~p jJld~. semnificativ
deRinde se~ficati v de lungimea barei barei ji§i disi ative,
ati ve,
definit
definil \ Ml~I./V l.!!;!ink . ALullcţ
lin raportul \Mj)1.linklVpl.link. când-'~bm~j-cfis.lpâîi
Alll !l~i .stil1~LIllJlgill1eJ\....bare l dis,Ip',an v! e..ste m~li
v~ este 11l ~li I~C
I~~ic decât
decat
l .6Mpl.l inklVpJ.l
\ 1.6Mpl.l ink
inklVpl.link (bare disipative sC1ll1e),
disipalive SCLIl1e). r spunsul inelastic ~a fi domin ~ d ~JQr[e~~lre.
inela.s.!!.£_YE fLf!.ol11 ! n~ ~LQrre.glre. Qac lungi~ea Dac lungimea
bm~i disipaTi
barei (b.E!! disi~1tive
dedit1)Mpl.lil klV 121.1j)~ (b.E.!S
dislpa l ve este mai mare c1ecâtf}Mp1.1inklVpl.l;) disi ative 11ll1-~ lungi)~r SPlll:~ ul _inelastic
SPlll; sul i!~_i.s..:~fi
va- fi
~~ina
(ominaL L de încovo~e.
illcovo~e . Pentru lungimi de intermedi
Penlrll luqgimi i\rţ--ill.e'--v...i'an~.
inlennedin.r~~..J:> lrejL~li 8.ppalh.~._r_.sE~
Q.L'i.i ativ ~r_.BJ2:! nslIl
I!;;~jn~~ ineJ ast~ stesle
caracterizat
caraclerizal atât
alal de [or[ecare.
forfecare . cât
cAt ·.dei de An OVO'ovo' e (bare disi ative il).tennediare). intermediare). ~~citatea
Capl!9tatea de de
deformare
deforl11are plas
plaslictic a barelor disi ativ~
di~pati!e este în _gen~a1 Jl!{I.
in _g~a1 mai_m~ L ~i!~ Q~~
-
pe~J>arelebarele disi!?ati~~urte.
..
disipative scurte.
- .- ..... _---
22
.In caz~ cadrelor
În cazul cadrel~ cuCll_contravântuiJi
contravantlliJi în il1 eiec.1111 ifor
eLectul or ei ei nee~rate
neechilibrate ddin ~diagonala
diagonala comprimatcomprimal carecare
po~U~
poate n~'1l11ba
mb~ sub
su~Jieclul '!£. iu
efectul ac ~i seismice. se aplic pe
illnii pe grind considerând:
considerand:
• ppenlru diagonala Întins
entru diaeronal'l intins o0 for [or egal cu rezisten ::1J~lastic a plastic afl sec:)
s££ illnii
unii !:f1.UM
N/J/.Rd
cOmpril1]at o0 for
• pentru diagonala eOll1primat [or egal cu Cll O.3N /.Rd
O.3NţJI •I.Rd
În Ufl11a ~lp-lii'
In urma leriL cele dou
conipunerii, dOli for [or e din diagonale vor vor genera
genera o0 forfor transversal
transversal juna i una axial
axial pe
pe
grind . Grinda trebuie s fie verificat pentru pentrll aa rezista
rezista sub efectulefectul acestor
acestor for [or e.e.
(3) Buna fune[unc ionare a~~lor
a sistemelof cu contravântuiricontravantuiri în in Veste ~lsig.l,l rat de
V esle asigurat de împiedecarea
impiedecarea pierderii
pierderii
slabilil l.i
~bilit ger~~~e a~ grinzii. În
ii generale ac~co
In acest ~,Lv~
scop se v.2I. prevedea
l?,!"!:.v_edea leg
leg, turi
!,lIri laterale
latt;.ral_e la~i velul .t.L lpilor
ni velul hilp r grinziU
grinziU nn
sec iunea de intersec ie cu Cll d~ago~a!:.!,e
-.----- ..
diagonalele
... ~- .
~.

C.6.8 Cadre contravântuite

contrav4ntuite excentric

~cadrele
(1-4) La cadrele contravântuite
contravantuite excentric zonele disiQative
disipative supt sunt localizate
localizate înin barele
barele disipative (lin~!:l!i).
disiRative (linkuri).
Celelalte
---
elastic
elemente
elas!i£. sub efectul
ale
e[eclul for
cadrelor
cadr~lor
[or e!or
contravântuite
c9,lltravantllile
elor care se ~e pot
excentric
~~
pOL dezvolta
elltIj,s,
dezvolta ]21in
trebuie
tre£ui ~~ s rr mân
man
plastificarea ii e~ea
Rlin plastificarea
preponderent
preponder~!lt
ecrui~barelor
în
in
-
domeniul
domeniul
arel~r disipative.
._-
disi]:!ative.
Elementele
Eleme11lele componente ale cadrelor contravântuite
contravantuite excentric
excenlric suntsunl prezentate
prezenlate înin Figura
Figura C
C 6.11.
6.11. Func
FUllc ieie
de lungimea barei disipative. comportarea
clisipative, comporwrea plastic a acesteia poate fi dominat de forfecare
a acesteia poate [i dominat de forfecare (pentru (pentru
bare disipative scurte) sau de încovoiere
incovoiere (pentru bare bare disipative
disipative lungi).
lungi). Barele
Barele disipative
disipative pot pot fifi
orizontale (pe lungimea grinzii, vezi Figura C C 6.12 i-iii) sau
sau verticale
verticale (exterioare
(exterioare grinzii,
grinzii, vezi
vezi Figura
Figura CC
6.12 Iv).
IV).
Pentru a evita
evila concentrarea deforma iilor plastice
plaslice Într-un
IIHr-un nUl11
llum rr redus
reclus ele
de bare
bare disipative.
disipalive, este
esle necesar
necesar
asigurarea unui mecanism plastic global. Pentru aceasta, nivelul nivelul de solicitare al barelor disipative sub
de solicitare al barelor disipative sub
efectul
e[eetul ac
ae iunii
iUllii seismice.
seismice, trebuie s fie câtcat mai
mai uniform.

21
21
 incerc
Încerc rile riie experimentale (AISe (AISe,, 2005) 2005) au au ar ar tat
tal rotiri
roliri plastice
plastice capabile
capabile de de 0.08
0.08 radiani
radiani în in cazul
cawl barelor
barelor
disipative scurte . 0.02 radiani în In cazul
ca?:ul bar bar 10 disi disiative
ative lun lun i.i. -- .- - -~ ---- ___ --o

In
În analiza neliniar inelastic inelastic,. modelarea1110delarea barelor lmrelor elisi disipati,Ye
pative_y.,a va trebui
tre .uiWf cutt ._ în in_a a aE.1~fel în~
incal s re~ecte
res ecte
cât mai apro~g
dh aEropiat dee_ realitaterealita.!-E~ecanismuLckJJi~l2
mecanismu) ele disipare mLQroieclEl:
roieClE1: bara ba!'.LdisiP..f.l.liv
disi J1,f!.tiv scurtscun spre SEre exemplu
exemplu
lucreaz la forfecare, iar jar cecuungbmg )a !I!£p~oiem..
) a înc,ul-Oie.re~
l~ Efectul for ei axiale asupra r spunsului spunsului inelaslic inelaslic al al barei d ~ ip'ali ~oat~
barei dÎ2ipative :o ~tt?_[~ n,~g!jj_al...c]ac
fi l!eJ:lijat S!~!9L;!illitl.L.nu
for ~ ..illlli.! ~
dep e le IS%
te 15 % din for a axial plastic capabil a barei elis ~R' . e. Iru:~1l1n care n ~lul for
plaslic capabil a barei disip . e. In cazul in care nivelul for eiei axiale
axiale
dep e te
__
ISC1c elin
le 15% din for a axial plastic_
-
plastic c['!p'abil
)t
Cll abil aa_barei
' - - '-
d i silli!!j~~
barei elisip'ati ve. for for aa tt ietoJ:\re
ietoare cq12.abil
-....
cal2abil ii momentul
. "'~
momentul
pplastic cal2abil se vor reduce . În
lastic capabil In acest
acest caz caz sunt
sunt permise
perl11ise eloar doar barele
barele disipative
disipalive sC1ll1e. scm1e, ac a c ror
ror IUng
lungimeiÎlle
n1axim este
mâxim esle dat de reia rela ia 6.24 (conform (conform PPIOO-1/2004).
I 00-1/2004). ~
in
În cawl contravantuite excentric
cazul cadrelor contravâ11luite excenlric la la care
care momentele
momentele încovoietoare
incovoietoare lala cele cele doudOli capete
capete ale ale barei
barei
disipati
elisipativeve sunt egale (vezi Figura e 6.12. i), clasificarea barelor disipali ve (scurte,
6 .11. i), clasificarea bare lor disipati ve (scurte, intermediare i lungi) inlermediare i lungi)
se face cu CLI reia
rela iile 6.15-66.2S-6.27 .27 din din PP 100-1 12004. În
100-112004. in cazul
cawl cadrelor
cadre lor contravânluite
conlravanluile excentric excentric lala care care
momenlele incovoieloare la cele
momentele încovoietoare cele dou dOli capete
capete ale ale barei
barei disipative
disipative sunt sunt diferite
diferite (vezi FiguraCe 6.12.ii-iv),
(vezi Figura 6.12.ii-iv),
clasificarea barelor disipative disipative (scurte. (scurte. intermediare
interl11ediare ii lungi) lungi) se se face
face cu cu reia
rela iile
iile 6.28-6.30
6.28-6.30 din din PPI I 00-
00-
112004.
Ocol11Qortare~lic
( 11-) O coml29l'tare ciclic cluctil ductiI aa barelor barelor disipati
disipative ve se se poate
poale ob ob ineine printr-o
prinlr-o eletaliere
delaliere corespunz
corespllnz toare loare
a rigifu
rigidiz rilor tran1Y-mille ale inimii.
tran.iY..e..Diill£..ille ini mji. În in acest
acest scop,
scop, suntsunt necesare
necesare rigid riojdiz iz riri marginale
marginalt:; ee ambele ~lbele p. rri i
ale inimii (ia am bele capete
ambele capete ale ale barei
barei disipati
disipativ ve),
e ), precum
precllm ii rigidiz rigidiz riri intermediare
intermediare (vezi (vezi FiguraC
Figura e (IT3 6.13) ). .
La barele di sipative
disipal jye scurte,
scurte. rigidiz
ri gidiz riIe intermediare au
rile intermediare au sCQpul
scop ul de de aa Îm impiedica
piedica voalarea
voalarea plasticplastic aainimii.
inimii.
Tn acest caz, distan
In dislan a maxim maxim dintre dinlre rigidiz
rigjdi z lile lile intermediare
inlermedjare depinde depinde de de deforma
deforma iaia plastic plaslic necesar
necesar-a a
barei disi ative (AISe (AISe 2(05), 200S). o~distill}_J1li
distan la' 11iclL[i iIJ~I ne~ .Q!ntru
..ninfLn~.cesar .Q£illI.!:!..0 o caEacitate
capacitale de de deforma
deforma ie )e
plaslic mai
plastic mai ~. mate:,. ţ..a~a bMel~ barel~ ...dişiP d·,ili!atiY..~
J!!!YJ:_1E.n
..J!lJ!£ii cu C!LlPllI l)., imea
imea _cu cu. rins
rins î1 tre. tre _3MpUinlJV
3Mpl.linljVpLl pl.l inink
k i
~s ~~ ne.c_es. m '-.Ş (LW~_~fUJ~-. ri g idi ~m:s:..int~. n ll e~.
5 Mpl. lill"jV 1'1.1 illk ~'ilLJle_c_eSitl:', S.,._s~_ili~lli!L,..£ili.~_Q-11g ifIi~<m:.~l!1lt:.!!u.elUQ!~8. fi e(,!~ ~'lQ. l .,~ ~~'ei
5Mpl.linkIVpl.l ink .. _se i m:....J,g fie [!Le r<}p 1 al ~arei
disipalive di ~ tan ega I 1.5b,
disipali ve la o0 distanegal 1.5b, unde unde bb este e~ IL imea i.m~ a Ll.£l!.zJ~enlru
t Ip.!h..pentru aa limita lil}1 i~a degrad
~Iegra ~~:~~:ea de de,rezb
r~~l l~1
~rat
~lorat voal rii plaslic£ i!JJ.
rii plastic~ lL.L}Rilor ilor ii aa pierderii~bili!..Ji.
p,~,e!·derii ~lLp~0 PI~_~!!co~i
încovoie.re-!:,. ~·~:!:-sucire.
sllcire , In In cazul
cawl înin care care
--- lungimea
lungiQlea bare.i disipativ~_ dep
barei disipative d~R_~. ee~ tt; tt?_ 5Mpl.l ink/Vpl.link
SMpl.liIlIJVpl.l ink nu n~,2u~Lsunt IJec~are J;ty~aIe ,fi gidiz li inter.mediare.
Xigidiui intesmediare.
Rigidiz riie rile intermediare
inlermediare se se dispun
dis un ]J2e e al11 bide~R
ambei'e" ) r r 1i ale
ate irlillili.:,
ifl im!1.atunci
aluncl.când cfind în in II imea
imeg bareibarei disipative
disipay ve
~llai
~ste mai _mare Qt;£ftl 6Q.Q..mul. In cawl b~relor ~li ~ ipali'y~£1!.Jn I imea, l1:wi mjc_ Jle. 600 J!1.IlJ, este
mare decât 600 ml11. În cazul bare lor di sipative .cu în l imea m ~i mic_ de 600 .l11IIl, este
permis djS12ul~rea
ermis _djsR ur~~:ea rigidiz
rigisl.if. 1riLo,!,
:iJ.or doar~1ili!LQ.Qee o0 singur
sillgur parte pnrle aa inil)1ii
inj uili.·
Prii1derea rigidiz riIor_
Prulderea rilor dede iniminim iittipi Ipi sese realizeaz
realizeaz Qrin .u ri în re
)fin SLsll.dwiin relief
lief (de(de colcol ).). g~~~e
Rigj~j~..E!~.Jxebui~
trebuie
detaliate
delaiiate astfel
astfel încât incill.. sL se .i.Lt;.vi1L<;~ldlllJLW
evite sudura în -'QlJa zo a lele_racord ~
r1tcord dintre talp ....i.Jll!!2L:
i inim , aceasta aC~~_Q.lIlftnd.2
.putânc\ ..5
conduc la ;~dL;;erea
f.,onciuc reducerea 'Z 'lpacit ii'd;de[~;~lll[
capacil ii de defotlll ar plastic-':' p in slic~aa_baLe' b<:u:e.· ~ii,:
c\' ,'ip';tiv ~p
ip.t'1tj ve grin irJ ini ierelUill~r
iereAUJJ1Q.t:..G~!Ir.i
li~'p ri înin__•
inim (A rse 2005).
(AISe 2005).
~neral,
~1eral, intersec intersec ia in dintre
dintre axa axa grinzii
grinzii ii cea cea aa diagonaleî
diagonaiei va va fifi situat
situ a! lala extremitatea
extremitatea barei bnrei disipative.
disipati..:::..e ,
îns
ins se acceQt
accept ca cn aceast
aCE sl intersecinlersec ie ie ss fie fie situat
silual î1} in.i in~eri QIJJ.Lbm~i disiQati
r!1.e rillr!)LbJni disiRati'tE ~ (vezi
(veziFigura 6.13).fu
Figuraee 6.13). N LJ
se permite
permile ca ca intersec
intersec ia ia dintre
clintre axa axa grinzii
grinzii ii cea cea aa diagonalei
diagonalei ss fie silual î~
fie situat II!af~
afara.Qarei
barei disi
disi ative,ative,
deoarece,
deoarece. datoritdatorit excentricit
excenlricil ii. ii. vor
VOl' rezulta
rezuila momentemomente încovoietoare
Incovoietoare suelimyntare sU12liIl!~ntare în In grind
grind _ i i
contravântuiri.
contravantuiri.

23
23
 r
1"
~
leg luri laterale
extremil
lalerale la
exlremil ile barei
disipalive
disiplllive
1
margimde pe t()~lt
rigidiz ri margimtle toill rigidiz ri inlermedi(lre
inlermedi,lre pe loaf
toat
in I imea b:II'ei
În disipnlive - pe
barei disipalive ~e::;lungimea
::;:llIllgil11eabarei bnrei disipative -~ pe
În I imea barei
in
nmbele p r i
ambele I disipalive
disipative ambele p r i pentru
ambele penlru h>6()()
h>600 111111
mm

~---------

in dintre
inlersec ia dinlre axa barei disipat
disipnl ive
i a diagol1;Ilei
dingonalei va fi In
la cap lUI sau in
În
inleriorul barei disipalive
interiorul

Figura C 6.13. Elementele principale ale barei disipative

disipativt (AISC 2005).

b.f!
( 1)
--
C.6.8.3 Elel1!S'lj£ In!dJJ '(lIe
ale care IlU

~.ill!rele contravantuite
I) h a .c<J.Qrtie
contin bare dbd
IIU C01lti1l

c~nlujJ.L~cen\riWlaJ
disi atil'e_
atil'e

~ centIic. slâl )11_ c onlravftn~ i~ segmelltele

)ii conlravântuirile s~gmentele~ de grinzi situate situat~ in
îI!,...aafar
far..a
...a
disipative sunt
barelor disipalive sunl elemente
elemenle nedisipalive. Penlru a reîntâmpina reintftmpina p'roducerea deforma iilor plastice laslice
1i1iiCeSle-eieme
in,1CeSteelemente. ncesl;~ iJ:e
nte, acestea uie ss' ~de
'"b;:;Te'"
t7-eb ~de o0 su Sll raredSlent s~ fi~t. fa de barele gi~ipative.
rarezislent sufi~ disipative .
Eforturile de
Eforturiie de calcul cak lliiînn-clemenlele
-elementele nedisipative se 06 ob in prin însumarea~ ef0l1 I
prill illslImarea -i r d' i o - o er!1. n na
_,~ţ;is71~ic
_~~i~!~is:..•~.am lţfic~u CaflPf.!.d 1.
m ~ifiC.m~Ja£lpru~ I.!~~celo;
".n i, a celor din din col11ponenta~
co!l1po!}Snt~L gravila
gravita LionalO.!1fll "conform
, conform reiarein iilor
(6.31) din P PII 00-112004. Este ins posibil ca cn reia
rela iile
Hie (6.31) s nu ofere
ofere in în loate
toate situa iile sllprarezisten
suprarezisten a
necesar in elementeIe nedisipali
în elementele nedisipative. ve. De aceea, se recomand recomanL estimi!]:ea
estiml!re<;,.l .,Qirect n eforturilor d<k...gtj
dire_ct . a.eforturilor a ' ulli in
în
elementele nedisi ative rintru-un calcul inelastic (sUiti ~rati~u lDamtc
-
a u mannc.
Pe se ce , i ra fa..Jln mecJWism 1l1
!.lo mecJUlism ' ~ glo_
Ia.<-;lic 01 _bal.
ba , barele
bare.le disipjltive
disjpative ..lre.b!!.if
trebuie s fie astfel dimensi dimensj onate, cw-
su~ ac iunea for .~elor 10l:' seismice s se ulas~ifice1'lJQ!.ill.U,ale
>(

încât sub
incat lastificţ în totalitate (pe toat toal in în 1l imea
imen structurii).
slructurii). inIn acest
aceSt
scop, se recomand ca diferen a dintre dinlre valorile maxim i minim minil11 ale rapoartelor .q fl; ss. nu dep easc

--
. .15l7
25%.

va fi
va
s. Aceast . condi
fi confirmat
conc\i ie este dificil de respectat
res~ctarea cerin
este posibil res~tarea
confirmat printr-un
ceri~ ei de lIn~form
prinlr-Ul1 calcul
caTclIl inelastic.
respectal in
uniformitate
în cazul elcl dirilor cu
~tate a bar~lor
inel; stlc. ,-- ~.-- -- ..~,
Cll multe niveluri. 1n
(~isipative, pel:!':~~~',!1an
barelor disipative,
.
ln cawl
cazul 111.
performan a seismic a structurii
- - .. --~-
în care IllI 11l

C.6.8.4
C.6. 8.4 iÎmbin M le barelor disipative
mbi1liirile

~ cazul
In caw! cadrelor
cndrelor contravântuite
conlravanluite excentr'
excenlr' c de tipul celor din Figura C 6.12.1, 6.12.i, J!Eimbin
bin lite
riie orind -stUlp a
(frind -stâlP2
~inzil?!:
grinzil .....~_~on
~~are l!1 bare disiQat}ve
c~.l!} disi.rul!ive se vor ddimen~ ~1sion ion a ell
Cll f,<l£.ele.a i. re!§.iU9
u::.dell-i, r~Jlfi.il219Jii.!.~ ~ 5!ime!1sio!!-area
Jill;,ile la dime!1siom~1
grinzilor (6.31).
gnnzilor
~
în cndrelor contravântuite
ca:uT cadrelor conlravantuile excentric
excenlric de tipul celor din Figura C 6.12.ii-iii, imbinJ rile
6. 12.ii-iii, Îmbin ile grind -stâlp-
-st;1
2.!:!mJl!n
~ pla~a~. !!1
n!....ill11pl~ate în zone
zont lastk
lastic ll-Q.
R,Q.ltenjple
eJ;Lis'11e i necesit at n ie deosebit . ~
necesil ,a atelLÎe erc<1t riie
Cercet rjle eel\.Perim,ţlltale
x perimenlale au ~
ar lat c acest acesl tip de imbin sllnl solicitate
îmbin ri sunt
~ .~-
solicilate Într-un
i'ntr-un mod diferit
~
diferil fa de imbin
~
îmbin riIe rile grind
grilld -stal)
£"~~~_.,..~-1-
-stâl) _
-
de _la ~

~1~ieCOi1'i'favântuiLţ ~';;;a, ,;;odur tuire a îmb;~

JJl;!il1 rilm.;lin~1
riJpr glind ~<;tâ1
- - ' _ . . - - I ...

cadrele necont~ ~ ~l! u i tt;!m (AlSC

.~ - - (AIS C20052005),). De aceea, modul.J!~
(le alc lc .tuh:e_tLl1 stat de la

24
 ~ad~Il1ravântuite nu asigur întot~~~..2
£adrele-ll.ITQnlravanlUile il1.!.Ql~~~, .2 ~2Jll
~2!n2Qr~-~ 1ilec_U\l ~ln
QLllinU1dt9<l1 în &a~1!1 su~tjol()..s,! t~ .peJltru
c.a?l!l . sunţjol()§ite . p~ntru
Îmbin e1isi pativ
i'mbin ri bar disi ati v~-
~ stâl
stal la cadre contravântuite
con1ravan1uite excentric.
excen1ric.
------r-~----~
f __
---
__ \jL

e
~I
I
-.d..:::;;:-
-.d.::;;;-
r
I

'* Fignra C 6.14. Exemplu

Figura Exell1plu al unui
recom ancP:-c a al
Se recomanc!:Xca
exc~ ntric s Jie
exc~ntric
nnni nod Înt

fie validate prin

int rit bar disipativ - stall>
t u ir~a 1i
aht - tuirea 'i i dime.l1siQnarea
stâlp
inwiI ~ rilor bm~
e1ime.l1siQnareJI Illl.QU:
priE) înc~xperiI11entale._;;au
ncerc li.experimentale ...sau .ss · şe
disipativ~
bmiit. disi pativcl-- stâlp
~ e ,1sigt;re
a-sfiure o
stalp la cadre contravantuite
)li~en -eji
Sl! )l-mUi~ten
Q s!J
contravântuite
-l 'a de ~~!!
bara
eHsipativ
disipativ . În
In acest caz îmbiQare Imbinar~a_ ~.a Ci fi ,1' I1)ensionat la eforturile coresPJlnz_tQw:e
dimnsionat cores unz 10<" dez\(oltUr
' . olt m
~11ecanismlIlui
FmecaniSl~lll!!!i Elastic
llli.!stic inîn b; e1isiR'ttiy , amplifi~teJu
ra disiQativ
b;;a aI11PJ.ifiPl~_ cu Q-:l~n
l'J:Yo}:;l1n Figura C 6.14 este prezentat u~ un
exemplll de ale tuire a unei astfel ele Il11bin
exemplu îmbin ri Int
înt rite bar disipativ
elisipati v - stâlp.
stalp.

Structuri de tip pendul inversat

C.6.9 §.h:ucturi
_ .....= .

Caracteristica pIincipal
plincipal a acestor structuri
strllctllri o
0 constItUIe
constltUle localizarea articula
artiClda iilor plastice exclusiv In
în
stâlpi,
staIpi. i nivelul
nivellli ridicat al for ei axiale,definit
axiale,elefinil de rela ia NSd /I NI"
e1e reia Nil! fU :::: 0,3. Aceste structuri sunt
Rd ;:::
caracteris1ice pentru castele ele apa. platforme sau structuri parter care sus in greut i mari, cum ar fi
caracteristice
cele pentru silozuri, bunc re, etc. Cadrele
Cach'ele pmier.
pm1er. de lipul
tipul celor care se folosesc pentru hale sau
platforme industriale nu se caracterizeaz , de regul , prin dezvoltarea In în stâlpi
staIpi a unor for e axiale care
s satisfac
salisfac condi ia anterioar .

C.6.10.
C.6. 10. Structuri metlllice Cll
cu nuclee salt pere i dill betoll armat
Iludee sau an1lat i pentru
pelltrlt structuri
strllctllri duale
dltale

C6.10.1. Structuri Clt lluclee

Strllcturi Cll Illldee sau
salt pere i din
dill beton
betoll armat
anllat

La aceste structuri,
strucluri, for ele Olizontale sunt preluate in principal de diafragme sau nuclee deele beton annat.
armat.
Cadrele metalice, de regula necontravantuite. se dimensioneaz din ac iuni gravita ionale. Deoarece
participarea cadrelor metalice la preluarea for elor seismice orizontale este neglijabil . acestea se
confonn STAS 101O8~0178. respectiv Eurocode 3, partea 1.1 si Eurocode 3, partea 1.8.
verific conform
Calculul
Caleulul elementelor din beton. care asigur preluarea for elor seismice, se face in conformitate cu
prevederile din cap 5 (P lI 00-1/1(04).
00-111(04), Proiectantul va avea grij ca detaliile
detalii1e constructive prin care se

25
 tmile dintre
solu ioneaz leg turile din Ire structura metalic i cea din beton s respecte ipotezele de luCfulucru
anterior,
men ionate anterior.
in cazul
În cazlIl in
în care structura contribu ie semnificativ (cel pu in 15%)
slructura metalic are o0 conlribu 25%) la preluarea [ar
fol' elor
seismice, aceasta se va proiecta pe baza prevederilor din prezentul normativ.

C.6.10.2.
C. 6.10.2. Structuri duale
duele (cadre necontravântuite
necontravantuite plus cadre contravântuite)
contravantuite)

o structur ale tuit din contravant~li

elin cadre contravântuite .' necontravântuite
necontravantllite poatepOllte fi considentt
considerat dUMI cilial atunci
atul1ci cane!
când
neco nifâ vântuite ~nlrj
cadrele necontruvantuite ău ~co-;;îri'il;ie
bll ie semnific~liv la preluarea [or
semnificativ la..mmarea for elor
elm seismice (minim 25% din
for a seismic total). lotal). Aceste strllcturi se Rroiecteaz cu un factor de reducere q unic.
Acesle structuri ume. Cadr.ele
Cadrele
conlravantuile
contravântuite centric cenlric au o0 capacitate redus de disimlLe disipare a energiei seisll,!ice. Sln!£lUra dual . ob in.lLL
seismice. StfllcJma jnLL1.
prin combinarea cadrelqr conlra 'am.4.i1.~_c~:l1.1.ri~
cadrelor contra.yânJ.l.!i.1u_ CJJs ele necolltra'y,
eJ1I.ric cllcele anluiJ~J)
neconlravântuite a .e un . . P.iIl1S
uns seismic global
llil..bui1-1.....ih
1mbul1-L datorit r~i~.!ll9.mU~U.££l.p,a,
it.ilittoril rm~I.Qflan$.Lj qmaţit ciL.!llI$ Jare 11}ill..m.ad
ii ele disi J::tre l1Jf) i mari a.$trycturii.oecontravântuite.
a " , U' c.Q,!11ravanlui1e.
În categoria str~ cturilor
in calegoria structurilor duale intr i cele ob inute
imIte prin combinarea cach'e1or conlravtllltuite excenlric
cadrelor contravântuite excentric
eu cadre necontravântuite.
Cll necontravantuite. În In acest caz Îns Ins ., ambele structuri au 0o capacitate ele de c1isipare
disipare a energiei
comparabil , asocierea lor I'f candu-se
seismice comparabil, cându-se de cele mai multe ori din considerente consiclerente func ionale.
Folosirea contravântuirilor excentrice in
contravantuirilorexcentrice în locul celor centrice conduce la sisteme structurale mai
omogene, atât atat din punct de vedere a rigidit rigiciit ii cât cat i a ductilit
dllctilit ii. Înin plus.
plus, impactul contravantuirilor
contravântuirilor
f1uxurilor de circula ie in
excentrice asupra fluxurilor cI dire este mai redus.
în el
In cazul
În cawl in necontravantllite la preluarea [or
în care participarea cadrelor necontravântuite for elor seismice este mai mic decât decat
25% din for a seismic total. total, contribu ia acestora se neglijeaz ., Factorul de reducere redllcere liq este cel al
sisiemllilli contravantllit, care se dimensioneaz în
sistemului contravântuit. In conformitate
con[ormitate cu capitoleior 6.7 i 6.8. În
Cll prevederile capitolelor In
necontravantllite se verific conform STAS 10108-0/78.
acest caz cadrele necontravântuite

C.6.11. COlltrolul execli iei

COlltroiui exeClt

Asigurarea calit ii execll

exeCll iei lInei
unei slntcillri melalice solicitate seismic, i care s·a
stnlcturi metalice s-a proiectat ca slruclur
structur
ciisipativ este esen ial . In
disipativ scop, la exeCl1
În acest scop. execlI ia i montajul structurii
strllcturii se recomand ca pe lâng lang
preveclerile din STAS 767/0-78 i C 150-99 s se respecte prevederile din normele europene EN 1090 i
prevederile
EN1993-1.l0 (Eurocode 3 partea 1.10).
EN1993-1.1O

26
Bibliografie
Dubina D., Grecea D., Ciutina A.,
A, Stratan A. (2000), "Influence of connection typology and loading
asymmetry", in F. Mazzolani (ed.), Moment resisting connections of steel building frames in seismic
areas, E & FN SPON, p. 217-244.
Mazzolani, F.M., Moment resistant connections of steel frames in seismic areas: Design and
Reliability. London: E & FN Spon, 2000.
EN 1990 "Basis of structural design". Capitolul 5: "Structural analysis and design assisted by
testing" . Anexa D "Design assisted by testing".
Buletinul Construtiilor, nr. 1612004
P 100-92, (1992). "Normativ pentru
PIOO-92, pentm proiectarea anliseismic a construc iilor de locuin e,e. social-
culturale, agrozootehnice i industriale".
indllstriale", Ministerul lucr rilor publice
pllblice i amenaj rii teritoriului,
teritorillilli.
România.
Romania.
Eurocode 8 (2003). "Design of structures for earthquake resistance. Part 1: General rules, seismic
actions and rules for buildings". December 2003. CEN - European Committee for Standardization.
AISC (2002). "Seismic Provisions for Structural Steel Buildings". American Institute of Steel
Construction, Inc. Chicago, illinois,
lllinois, USA.
USA
AISC (2005). "Seismic Provisions for Structural Steel Buildings". American Institute of Steel
Construction, Inc. Chicago, illinois,
lllinois, USA.
USA
ANSIIAISC 358-05 (2005). "Prequalified Connections for Special and Intermediate Steel Moment
Frames for Seismic Applications", American Institute of Steel Construction, One East Wacker Drive,
Suite 700, Chicago, illinois
lllinois 60601-1802.
ECCS (1985). "Recommended Testing Procedures for Assessing the Behaviour of Structural
Elements under Cyclic Loads", European Convention for Constructional Steelwork, Technical
Committee 1, TWG 1.3 - Seismic Design, No.45
FEMA 350, (2000). "Recommended Seismic Design Criteria for New Steel Moment-Frame
Buildings", SAC Joint Venture.
FEMA 356, (2000). "Prestandard
"Pre standard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings",
Federal Emergency Management Agency, Washington (DC).

27
 cC .LUL

EXEMPLUL 1

STRUCTUR DUAL CU CA DRE CONTRA VANTU!TE CENTRIC

CONTRAVANTUnE
1. Introducere

S
L'_ A
'.::::H::
--
--~-;_.
DrA_7in.t
iJ!vLI!!l
I ...... -
_'_~
At;:;n p'AIA _ u-"
t:ac!JJ'-I'H;::
-"-,-'-"--
""p
riA
--
"-'
(';:;' ''v '__'1.
:...r_ ,('11
t,;.c!!~u. 1•a
~ 11
_
d! ';n-,
Il nAI
L!.t"
- . - 0 ' _.'
c::'" ·-t· met-I'''-
<:: tr··l~t··~;;
...,!!U~U!!! .me
.-0;
U'-"U!!! !
....... ! ..t~I'
I! ~~ p'-J--t-
..c!.!Lt
d.ILt:i A·a'
-,"tct ~ ..t..tt:
-:-LJ d.
d.
_
~..
~ LU ~~ "' -m
---"' I~ m
.. !t:yl.!!
LU !t:y.
'"
rie
! ! ue '~~!'I ·'-m
-HlaUl
_ - Inatil m~
!e
l t:
S+P+ 7E aiTlp!asata Munlcipiul Bra~ov
arnp!asata in Municipiul
exemplul
l:.::xemplul de calcul
ca!cul cupnnde numai numa! suprastructura in
in ideea SlmpliticZri!
simpliticXrii prezentq:rH
prezentq:rii Si
Sl
concentia
concent!E rii atei construc'tiilor ~ cu structura
atel )j iei asupra elementelor de calcul specifice constructiilor stiuctura
m etali ca~
metaticâ. ) J

Calculul structura!
structural a fost efectuat cu programul spetal
sptial ETABS.
. ))

2. Descrierea sstructurii
tructurii analizate

C:onstruc
Construe ia analizata
ana!izata are destina ia de birouri avand ljimensiunile
birOUli avanij dimensiunile in plan de:
de :
2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m.
6 travei de 9.0m
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+7E având avand Hparter=4.8m; H E1 =4.5m;
HE1=4.5m;
cur8nr::;~3.6mj
Hetaj curenr=3 ,6m, ina:1imea fUnd de 30~gm.
inaltim ect totala fiind 30,9m ~
Intre axele H-f<
H-K construc
construe ia are regimul
regimu! de inaltime P+7E,
P+7E , iar intre axele
axe Ie K-L, P+
P+ 11E.

Construc ia, din punct

punet de Vedere structural , este reali zata in
vedere structural, in sistem dual fOim at din cadre
format
contravantu jte ceJJtric
contravantuite $1cadre necontravantuite. Pe direc ia transversala sunt pre\!
centric si prey zute 5
cadre contravantuite + 2 cadre necontravantu ite. Pe direc ia longitudinala exista 2 cadre
necontravantuite. cadre
contravantuite + 3 cadre necontravantuite.

Otelul folosit in grinzi si stâlpi ..i.\ iar in contravântuiri

sUllpi este'\S3§..5J
este'\S3..§§-!Q:) contravantuiri este
este S355JOH conform
SR EN 10025+A 1.

Contravântuiriie
Con travantuirile verticale
verticaie sunt proiectate eu dio.gonaie
proieetate ,cu diagonaie incrucisate
inerucisate in forma
fo rm a de ,X'
de HX" pe doua
nivele
nivele,, realizate dini.evi rotunde având
avand clasa se~i~
cia sa de se _iune 1. ~ .~ ~~-~--
-
~ ~. ~~
Zv~lte\ea diagonalelor este J\=1
~l=192) j ~lorile
- . ) A .;.. . • _ . •

Zvelte\8a diagonalelb r este 02 care

ca re se incadre1iz
!ncadrectz In valonle prevo..zute
prevw:ute in normativul
P100-1/2006.
P 100-1/2006.

(transversale si
Grinzile de cadru (transversaie SI longitudinale) sunt realizate realizate cu sec iune dublu dublu ŢT din
din
profile
pl'Ofile laminate HEA cu eu clasele de se ctiune 1 sJ
sedtiune s.l 2.
2..: Pe direc le ie transversa!a
transversala s-a
s-a efectuat o0
. . . de
\fana
varia ie
- sec .iune, tiiland
. .
tinand sea ma dl
d- e) .
m !imea fOl-'lun'1 Oi, reZUHan
rim ea eefortUiilor,
1. ~ d grinzi
. . cu
rezultand gnnzi
1
I
cu c.ase
rl
clase ue
de
sec jUile 2 pentru ultimele 3 nivele.
see iune

Stâlpij proieeta i cu
StaJpii sunt proiecta eu sec iune in "Cruce de MaltaMalta", sec iune convenabila
eonveilabila atât
atat din
din punct
punet jJ
j

de vedere al prelu'o.rii
preluO::ri! eforturilor cat si din punct
punet de vedere
veders al realiza:rii
realiza:rii prinderilor
prinderilor
gri nd~-stâ
nd~-stall p.
p . Sect
Se·ct unea stâ\pH or este realizata din
stalpilor din profile laminate HEB (Ia
(!a primele 2 nivele)
nive!e )
si
51 HEA (pentru ui"m
ui'm toarele nivele) rezultând
n!vele) rezultand clas de sec iune 1.
iune 1.

Conlucrarea
Con!ucrarea spâ
sp iala
lala intre
iiltle cadre este realizata, la
ia fiecare
fieeare niVel,
nivel, de planr eele din
planSeele din beton
beton
eu grosim
armat cu ~a de 15cm.
grosimea )

incad reaz in cl
Structura se incadreaz asa de ductilitatf:.
clasa ductilitam ffii .~, deoa;ece
me.dje, deoarece gr
nrinzile sve rs
inzile tran svei al ~_de la
salede ~a
~Itime!enive
!J!tirne;e !e au clasa de
iJ ivele OS sec
see i,une
jytle 2;
2, factorul de comportare
eompoi'tare având
avand valoarea ~ .O.:. -~---
q=4.0.
 .~~---.,..

.',... ;.,/'
-?-t '
.~ C:~;~I
.........,' ·/:,.'/i

Z)~~=~;
~:~~~..
..-it' ". . "
~~-~~/i
'\, / --~~-->-
/ '- ---
,~, / '\"
l~r J.

--------
,--#--
~~>ţ
--------~~
\'\/ -----
-----~---___'_4------
..

/
\,... /
I
-+-----
,.'
,/~'S
x

,.
~/
-l
,-",x .
.,

.... /

'"",,

Fig.8 -'- E.fEw,atic~

Fig.t' E.fEwatic~ ax ?' Pig.g
Hg.9 .- f:iEwatie clX H
EfEwatie elX Fig. 10 - ElevaUe
Flg.fO ,
a~r g
Elevatle ax

----E--
- - - ----,..---
;;:-~~~>71
--J>~~-
/1"
.:::----'/1
..........'"\::
---~---~~;:/7

,-1---4
.1/"

~- :- =~==~ ',...." ..... /

"".(.--
'--:-? -'Y.
L ____~
""", , ;/'
---,,~::­
/'",
[----I---]-----f----]------j
r-'--- .-
It----'-7!

l---- r---
\', ",/

--~~~?-­ 1-------
11----~ LI/ ',.\. L.
1 Hg.12~·
Fig. ax K
Effwatie .iX
12-· E'er/arie Flg. 13- Elevatie ax L.
Hg.13-
JF';J~I.1
JFiJ~I.111 -_. EIE watie ax J
E,levatie

In fiouri
finuri IE;
lE; 1-;-.1:3
171:3 ee;te
este data configurarea geol11etrica
gleol11etric81 a structurii.

4
 ---\
_ _ _ .:.._--J- _ _ ~

---~1
I------+----~-

------1-----1-----'-

1- --+--'-

..... '

Fig.:l-· Elev,afie ax 2
-l

t
iii

.S!

C\!
C')

1ii
(I)
~

~
Flg.2 - Elell~ftie a)[ l' FigA -- Ele vatie ax 3

I
,,-----

rr 1/
II I

I I
~ -=r-~,-------1
I
I
T

I
--~-t------
............../'?

i,______
--,~

I
I
I
,F _.

r""
J"f' ..... _
,~'V-.....
----1---

I
I
"", ,~/
~._--,

I
I
I
I
.,/ "'.1?/ "

'"". ,,-,."Jl~--r-'
t-

I
I

I
I
,/
-- )<--~--

II
I
I

I
I
I

o.r?/ .....,,,

-1
E------'
J
I
!

I
I
I

l
'\ ,
'" /

*-- - 1
I
I
I

I
I
I

/ '\
/- \ --1" II -o- ,
&

8
Flg.5 - Efells tie ax 4 Fig.6-- Elevatie ax 5 Hg.7-· Elevatie ax 6
It)
!.L.

i:iJ

~
.~
~

~
(I)
\!:

~
I

3
C')
3.
3. Evaluarea ae
ac iunilor
iuni/or
3.1 Evaluarea ae
ac iunHor
iuni/or permanente
Pentru evaluarea ac iunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 1.
labelul1.

TABEl
TABEL 1
Valoarea caracteristica
Tipul ac iunilor Relaua
Relatia de calcul Norme
) ) [kN/m2]
[kN/m 2 ]
Actiuni ~e
1. Act.iuni rmanente
permanente --
1.1 greutatea ~ro(:>rie
QroQrie a structurii --- determinata automat cu ajutorul programului
---
-- -- de calcul utilizat - - - - - -- --
---
'

1
1.2
.2 greutate
greutate orinzi
grinzi secu
secu ndare
ndare - - - -
-- estimat 0.10 ---
- .. - 1-------- ----
1.2 peardoseala
ardoseala estimat 1,54 ---
--- -- --
1 .3 greutgte iostal iii suspendate de
greutate i(1stgj.sj
~Ian
estimat 0,15 ---
f--
~.
Qlan ee
1 .4 e!,.
afoan e fal
Rlafoane se
false estimat 0,15 0_-
.--
-.- -- -- -
-
1 pere
1.5 pere desp r Lto.r:i.
.5 i deso ilQrL estimat 0,20 ---
2. Actiuni yariabile
JJ
variabile . ------ ---~----

2.1 zapada
pada =)lj xC e XCI XS Ok
Sk =/lixCeXCtXSOk 1,28 CR 1-1-3-2005
1-1 -3-2005
- - ~ ----
2.2 vant
vânt = qref
w(z) = qref X ce{~~
Ce{Z) X crL. f-- NP-082-04 - -
2.3 inc exQl
Înc rc ri datorita e_ oa~
xl2loqLr.il.;, --- - -
- utila pe acop_eri5
acoperi5 --
--- -
2,0 STAS 101 01/2A 1-87
10101/2A1-87
- utila Q.e..p~ ele curente
pe~Jans eele --- 3,0 STAS 10101/2A1-87
3. Actiuni accideQJale,
accidentale. -----~ -~-
--
3.
3.11 s_
L..._
el §.!ll
se s
~-
-- -- I Fb,k = r,Sd(Tk ) mk
= y,SAT I I P1100-1/2006
P 00-1 /~~006

S
!.::.
--=- i)-t· x
/ l
e€..,. ~ ~ SOfc:.

'11-1 (:<) ~ i "'r c.. (~hCr

5
3.2 Evaluarea ac lunilor
iunilor variabile
variabi/e

((1)
1) Evaluarea
EvaJuarea ac lunii
iunii z pezii (CR 1-
pezii (eR 1-3-2005)
1-1-3-2005)

Valoarea caracteristica
earaeterisHea ainc
aine rc
re rii
rii din p ~qape
din zz pa1a pe acope ,sls~
aeoperiri ,Sk-':

Sk = fl, X c" X CI X SOk ((2.3)- CR-1-1-3-200S)

((2.3)- CR- 1-1-3-2005)

in care :
!li
/li - coeficientul
coeficientu! de forma
forma pentru
pentru incb:rcarea
incD:rcarea dindin zO:"pada
Z6-pada pe pe acoperi
acoperi~~ care
care se
se
determina in fun ctJ e de forma acoperis
determ ina fun dJe .je forma aeoperis ulu i; ului; ;I
~li = ~l1=O,8
~l1 =0,8 - acoperi
acope ri de
de tip terasa: aLX =0
tip terasa: =0°0 (Tabe!
(Tabe! 3.1,
3.1, pct.
pet. 3.1)
3.1);;
Ce
Cc -- coeficientul
coeficientui de expunere
expunere ai al amplasamentului
ampiasarnentuiui constru Cf!.::' .r;y)Uif,....JI:~~
ctiei;; Ct..:o.
constructiei A·,€." .'
J()()U4"~"O&. t:f'l.i;'e..,
Ce
Ce =
= 0,8 - acoperi expunere completa (Tabel 2.1
acooeri eli expunere completa fTabeI2 .1, pct.2'.2):
CLi , pct.2'.2); ~
Ct --coeficientultermic
Ct coeficientul termic;; ' Ct.
co{:'~ u::, f' kIe, .IL "dcie . I
Cbf'j
et
Ct = 1,0 - acoperi cu CLI te rmoizolatie uzuala
termoizoiatie uZLlala (pct.
(pct. 2.2);
2.2);
valoare~ caracteristica
SOk - valoarea
0
"incl rc~
earacteristica aa 'inca rlî din
rc~rii z~pada pe
din zâpada pe sol [kN/m22],
sol [kN!m-
], in
in amplasament;
amplasament;
'

sOk=2.,O kN /rn~- arnpiasanlent

sOk=2,O kf'J/rnC. arnpJasanlent rnun
o
icipiul Bra.$ov~
rnunicipiuJ
•
(tabel AA11,~ Anexa
Brasov (tabel An exa A);
A) ;
))

~
Sk := 0,8x
a,8x 0a,8x 1,0 x 2,0 = 1,28
,8 x 1,Ox kN // m
1,28kN m22

-
Evaluarea ac
(2) Evaluarea ac iunii vântului

Presiunea vântului
vantului la
vimtului fNP-082-04)

in I imea
lain
(NP-082-Q'lj

imea z deasupra
deasupra terenului:
terenu lui:

w(z) = qref XX ce(z) XX ccpp ((1) -- NP

((1) NP -- 082
082 -- 04)
04)

in
\y
\)l// \\ ~ '1 t'-'4f'
f)') =-~ ~ r,;.. y CC~~ \~ ~~)I 'Jl). ('C rr
in care:
care :
qref referin a vântului;
qref -- presiunea de referin vantului;
qref=O,Sk.Pa
qref=O ,5 k.Pa -amplasament
-amplasament 8ra
Bra ov (Ane xa A,
ov (Anexa A, harta
harta de de zonare
zonare figura
figura A.2)
A.2)
ce(z) - factorul de expunere la I'n I imea z deasupra
la j'n I imea z deasupra terenu!ui; terenului;
ce(z) =
ce(z) = cg(z)
cg(z} x cr(z)
X Cr(z) (pct.11.1)
(pct.11.1)

Cg(Z)
Cg(Z) -- factorul
factorul de de rafala
rafala
Cr(z) - factorul de
cr(z) - factorul de rugozitate rugozitate
ccg(z)=
g(z)=11+g[21(z)]
+g[21(z)]
in care:
in care:
g~3j5-
Q=3,5- factorui
factorui de de vârf
varf
21(z)
21(z) =2
=2 xx 0,23 0,23 == 0,46 0,46 -- dublul
dublul coeficientului
coeficientulu i de
de varia
varia ie
ie aa fluctua
f!uctua iilor
iIIor vitezei
vitezei
amplasament Sra ov (Anexa A, tabelul
a mp!asament Bra ov (Anexa A, tabe lu! A 1) A 1 )
Cg(z)=
cg(z)= 11+3,5
+3,5 xx 0,46=2,61
0,46=2,61
_ 7 _ 7~,
1\ k
ro-

cr ((z;=,
cr k rc:" (,(Z o)'('n
z/ =, r
I. ~~ ,e:
'(1,,-) ,/
, Zo }JO- F
Zo
20
kr(zo) 0,24 -- factor
kr(zo) == 0,24 factor tune
func ie
ie de
de tipul de teren
tipui de teren
zona
zona urbana
urbana dens
dens construita
eonstruita (pct.
(pet. 8.2,
8.2, tabelu!
tabelu! 2)
2)
zz =30,9m
=30,9m -- Înaltimea construc iei deasupra terenului
inaltimea construe iei deasupra terenului
Zo =
ZQ = 11,Om
,Om -- lungimea
lu ngi mea de
de rugozitate
rugozitate in
in fune
func ie
ie de
de teren
teren
zona
zona urbana dens construita (pct. 7.2,
urbana dens construita (pct. 7.2, tabelui
tabeiui 1)
1)
o :":In q ~
= I 30,9 2 = 0.68
c , IIZI)
C,I\
,,
'
2 }
, 0......? 4 2 xx (In~)C:
= 0.24"
. 1,0 ) = 0.68
.(,n--' 1 ,0 . .
66
 (z)==2,61xO,68==1,78
c e (z)=2,61 xO, 68=1,78
c p - coeficientul aerodinamic de presiune
==0,8
c p=0 (presiune) (pct.
,8 (presiune) (pet. 12.2.2, tabelul 6)
(suctiu ne) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
c p=-0,3 (suctiune)

Presiu ne: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,8=0,71 kPa = 0,71

Presiune: 0,7 1kN/m 22
0,3=0.27kPa =
Suctiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x O,3=0.27kPa == 0,27kN/m 22

Eva!uarea fne
(3) Evaluarea rc ri/or
fnc re rilor datorii
datorit exp loat rii
ril
Pentru
Peniru evaiuarea :nc
Inc re
rc riior
rlior datorita
daiorita expioat
8xpioat rii a se vedea vaioriie din Tabeiui 1.

3.3 Evaluarea ac
ae iunilor accidentale
aeeidentale
(1) Evaluarea ac
ae iunii seismului (PI00-1/2006)
(P100-1I2006)

S8 adopta ...,l'v1etoda
Se ,tv1etoda de calcul ruspuf7s (paragraf 4.S.3.3.din
ca/cul cu spectru de f6Spuns 4. 5.3.3.din P100-1/2006.
i li
f

For a t ietoare
jetoare de baz F k aplicat pe direc ia de ac
b.,k
Fb -in modul
ae iune a mi c rii seismice "in
propriu de vibra ie Ie k este
Fb.k
b .k - 1;\Jd
c:d...(T
- 1/\....1
c:: li__ TkJ\'\ rn
I"IF
IV
k J
tTl
Ik
IIIl
Ik ((4.8
((4. 8 - P 100)-1/2006)
100)-112006)
unde:
III)
!!II. este masa moda ~ efecti\4
efecti ~_-asociat~modului 'e .k.;
asociata=modulul propriu de vibra 'e k;
))
"Ţ( perio3.da.
'T" perioada. proprie in modul propriu de vibra ie !(J\- ;;

II!
-_ - .:
.-in care .....
t.".cur:;: •

1'1=1,2
'11=1,2 construe iei;
este factorul de importanta-expunere ai construc iei ;
clasa 4 ~2) ;
ciasa de importanta ilIi (Tabel 4=2);
I \ ~
~

SdtT
Sd ~T ) - spectrul de proiectare pentru accelera
acce!era U! ii, exprirnat
exprimat in rn/s
m!s"'; L
;

Ţ c=O~7s
Tc=O,7s si Ţ T B=O~07s 3.1,~ fig.
B=0,07s - amplasament Bra ov (pct. 3.1 fig. 3.2);
,\ _ [J(T) ,
p(T) _'" "
Sd(T; =- an - - aeoarece T?
Sd(T) ~T penoada funoamentala
I I ' I I "

T> T 88 (T funoamenta!a e ste esnmata

eSHmata la
!a
~ q
0,75s-o- 0,85s);
075s-";-0,85s);
a g =O,2g=O,2x9,81 =2,16 - accelera
acceiera ia terenului pentru proiectare;
amplasament Bra ov ( fig. 3.1)~3.1);
q = 4 - factorul de comportare al ai structurii - structura in cadre duala
duaie (tabelul 6.3);
P(T) - spectru normalizat
normaiizat de r spuns elastic fune
func ie de perioada de colt (vezi
(vez! fig.14)
fig.1 4);;

7
 3.S 1 ,~~-I- l' I I
I " Te 0.7s 1
.) --,---[} -; 7;;:-+- -+---+-- ;=0.05 -ŢI
[1=1 ,
2: ţ:---j .':\t;-~,-'--l
.c i l', r l ----+-

t - I-
--'-i
---1------,i-~--,-11- - - t - - -
____
----+----j

1.)

( \"
1 1I
'1.
I

I
I
il

!
~,L~I
!
~
i
I

:::t- '
".
i

' ...
I

1
I

-1,
[
' .. " : 1. I I ~~
"\
,1
I I
Te;:;: (j]s
1 ' :
I I
I
: l!~'
I
" l'
.
{, I II I I I I I 1

o I ~\
1\
U.~,
\!._ '
;;;
" 1.5 .2} 2.5 "
.1
PerilnuJa T. Ss
Perioada T,

Fig.14

In programUl
programUi de calcu!
calcu ! utilizat se
Se introduce spectrul
Spectrul normalizat
normaiizat de r spuns elastic din fig.14
pentru Tc=O,7s
Tc=0,7s vezi fig.14.

4. Evaluarea maselor
rnase/or

Pentru analiza modaia

modala a structurii, masele (m) se
Se evalueaz
evaiueaz din combina
co mbin a ia de inc
inc re
rc îiIi
conform tabel 4.1 din CR 0-2005:

TABEL 2
lnc
Inc rcarea Factor
Greutatea proprie 1,0
instala ii suspendate de pian
plan eu 1,0
Pardoseala
Pardaseala 1,0
P!afen fals
Plafon fa!s 1 (l
1II , V
~
"V
Pere i despartitori 1,0
Grinzi secundare 1,0
Utila 0,4

Pentru structura analizata masele au fost

fast stabilite conform Tabel 2.

Predimensionarea
Pred lmeilsionarea e!ementelor
elementelor structurii,
structurii, se
Se rea!izeaz
realizeaz pe baza expenen
experien ei de proiectare Si
SI
rela iiIi simplificate de calcul
a unor reia ca!cu! pentru determinarea st i'ii
ril de eforturi
efortmi si deforma ii in
elementele structurale.
structurale.

5. Analiza modala
5.1 Modelul elastic
5.1

Pentru structura
struetura analizata modelarea
modeiarea structurii
strueturii s-a
3-a realizat cu
eu un program de calcul spa ia!.
ial.
Mode!u!
Modelul realizat este tridimensional in care plan ee!e din beton armat au fost modelate
moderate cu
elemente finite
fi nite de tip membrana (in programul ETABS).
ETABS).

8
5.2 Etapele analizei modale:

1. Configurarea geometrica_a structurli;

Defin irea materialelor (greutate

2. Definirea reutate sspecifica, masa, modulul
ecifica, masa modu(ul de e lasticita~o
d_e elasticitate, efi cientul
coeficientul
- --__
--.
'-fuTPoison ~rezist€mta
lui Poison, ._--
rezistenta la
-.-- - - . -'-
cu !'@re
cum.ere"s
.-
sl re~ş1entala. lup.ere);
lrez.Ls1entaJarupere); ----~. --.

3. [1efinirea
3. Definirea se.9...lu_oUili
sec I' in: ill (tipul sec lunii
iun ii cu dimensiunile acesteia);
acesteia) ;

Discretizarea stru
4. Discretizarea cturii - toate barele structurii
structurii struGturii 9-u defin it~~y
§u fost definite elem~!:lte
pu eleme.!îte
~- -- .
finite de tip beam;

5.
5. pDefinirea
efin l!ea pl
pi cii
cli de beton armat cu eiemente finite de tip me.mbran
CLi elemente membJan'.ă;
O,;.

6. Definirea r Qspunsu lui spectraJ

spunsului spectral - se introduce spectrul normalizat de r spuns
spu ns elastic in
- cazul structurii analizate s-a introdus spectru! d~l fiq.14;
spectrul--
din fig.14; ~

7. Qefin irea sursei maselor

Definirea maseior (conform Tabel 2);
TabeI2);

8. P.tri
8. Atribuirea egaturilor ştructurii
b uirea llegaturH9r <;:u terenul;
structurii 9u terenul ;

9. Atribuirea legaturilor intre elem ente (legaturi

elemente (legaturi articulate
articul ate daca exista);
-- ,~ -

10.
10. Atribu irea tipului
Atribulrea pt:.n tr~i fiecare element;
tlpul ul_de sec iune pentru

11. Atribu irea in

Atribuirea carcarilor pe elemente;
incarcarilor

12. Atribuirea num rului

iUlul gradelor de libertate;
iibertate;

Atribui rea para.Dl

13. Atîibulrea etrilor~
2..arametrilor nalizei modale (num ruiui
analizei rulu i de_moduîi
de moduli propîii
proprii de vibra iei;
Ie);
~ Se
--S e definesc atâtea
atatea moduri
Illoduri proprii
propri i de vibm
vibra ie pana
palla când sum a maselor
cand suma -modale
maselo rrrlOdale
eel pu in 90o/~
sa fie de cel 90% din
di n masa totala] ambele direc ~i.
totala, pe ambele Ii.

14. Definirea ipotezelor de 'inc

inc reare
rcare pentru
pe ntru r spunsul
spunsu l spectral pe tleJe2
spectrall2e Qeie 2 djrec
c!.i(ec iiIi
Qrincip
rinci -,~~
ale (UX si UY) - se definesc in
in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;

15 . Definirea ipotezelor deînc

15. de inc reafe;
rcare;

16.. Definirea
16 [1efinirea combina 'i'nc re li;
iilor de 'inc
combin a iHor ri ;

17. Se ru!eaz analiza static liniar

ii niar ;

Rezu lta caracteristicile dinârnice

Rezulta dinamice proprii
r:-roprii ale structurii
structurii (perioade
(perioade proprii de
de vibra ie~ vectori si
vib,a ie, si
valori proprii,
propiii, factorii de participare a maselor).
mase!or).

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelu l 3.

3.

9
 TABEL 3
Mase modale de transla ie pe Suma maselor modale de Mase modale de rota ie pe Mase modale de rota ie pe
direc iile principale ale transla ie pe direc iile principale direc iile principale ale direc iile principale
Mod Perioada structurii (% ale structurii (%) structurii (%) ale structurii %)
UX UY UZ SUM UX SUM UY SUM UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUMAZ
1 1.059213 71.2769 0. 838 0 71.2769 0.838 0 1.0765 96.4775 0.8672 1.0765 96.4775 0.8672
2 0.989861 0.6678 77.099 0 71.9447 77.9369 0 98.6658 0.9553 0.3859 99.7424 97.4327 1.2531
3 0.8523 1.3359 0.1174 0 73.2806 78.0544 0 0.111 6 1.7308 71.1369 99.8539 99.1636 72.39
4 0.36 1917 17.4925 0.0088 0 90.773 78.0632 0 0.0031 0.6028 0.3972 99.857 99.7664 72.7873
5 0.347805 0.0026 14.8059 0 90.7756 92.8691 0 0.0406 0.0006 0.1023 99.8977 99.767 72.8895
6 0.294053 0.2417 0.0006 0 91.0173 92.8697 0 0.001 0.0004 17.8149 99.8987 99.7673 90.7044
7 0.206109 4.5479 0.0068 0 95.5652 92.8765 0 0 0.2093 0.3466 99.8987 99.9766 91 .051
8 0.196182 0.0 104 3. 5205 0 95.5756 96.3969 0 0.0812 O.OO~ r-_9·05~ _99.97~jL f-_99.9~~ - --91.1 044
- -'------
9 0.1681 0.1111 0. 0008 0 95.6867 96.3977 0 0.0003 0.00 19 4.5207 99.9802 99.9788 - 95.625
10 0.144407 2.0676 0. 005 0 97.7543 ~:4027 0 0 0.0037 0.1366 99.9802 99.9825 95.7617
r---- --
11 0.14408 0.0205 0. 015 0 97.7747 96.4177 0 0 0 0 99.9802 99.9825 95.761 7
12 0.144057 0.06 O.OO~ 0_ 97.8347_ 96.4186 0 o _ 0.0001_ __ 0.0028_ ,- 99.9892_ ,-99.9826 95.7~

Comentarii:
a) primul mod de vibra ie: transla ie pe direc ia X cu factor de participare a maselor 71.2769%
b) modul 2 de vibra ie: transla ie pe direc ia Y cu factor de participare a maselor 77.099%;
c) modul 3 de vibra ie: torsiune cu factor de participare a maselor 1,3359% pe direc ia X si 0,1174% pe direc ia Y;
d) sum a maselor modale pentru primelor 12 moduri proprii de vibra ie este mai mare de 90%.

Pe baza caracteristicilor dinamice, programele de calcul stabilesc valorile si distribu ia incarcarilor orizontale echivalente din ac iunea
seismica.

calculul static
6. CalculuJ sfatlc liniar consider
conslderând
and structura omogena.

Cu elementele definite la paragrafele (3), (4) si (5) si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spa ial in domeniul elastic pentru
stabilirea st rii de eforturi si deforma ii in elementele structurale in combina iile de ac iuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de
Serviciu.
Serviciu.

10
 fast defi nite 6 combina
Au fost com bina ii de incarcari:
- doua combina ii!i de Inc rcare in gruparea fundamentala
doua combina fundamentala de calcul (S.L.U.),
- doua
doua combina iii deinc
de inc rcare in gruparea fundamentala normata
normata (S.L.E.N.)
patru combina ii de inc
- patru in gl'uparea
!ilC rcare in gruparea speciala (S.L.U. cu
cu ac lunea
iunea seismica)
seismica)
HIe de incarcari
Combina ;ile conformitate cu
ncaicari in conformitate eli CR 0-2005 sunt date in Tabelul
T abelui 4.
1,\OCi /I
TABEL
! nUL-I... 4
.......

I
ia
Combina ia Ipoteze Factor Tipul ipotezei
greutate proprie
greutate proprie 1,35 Static
Static
greutate grinzi secundare i1,35
,35 Static
Static

I Gruparea
Gruparea
fundamentala de
calcul cu vant pe
eli vânt
diree ia )(X
direc
pe
utila
instala iiii suspendate
suspendate de
plan eu
plan
1,5
1,35
Static
Static
Static
Static
X
vant X
vânt t131 Static
(GFeX) pardoseaia
pardoseala i1,35
.35 Static
plafoane false i1,35
,35 Static
pere ii despartitori 1,35 StatiC:
Static
greuiaie proprie
greutate 1.35 Static
Stati c

I ~ruparea
I___
.... onln~ro~

fundamentala de
""',.... .................. •
grinzi secundare
greutate grinzi
uti !a
utila
seeundare

insta!a iiii suspendate

suspendate de de
i1,35
,35
i; ;:::;;h.
I1 ,, v"-'
Static
Static
Statle •
instala 1,35
ealeul cu
calcul eu vânt
vant pe
pe oian eu 1,35 Static
olan
diree ia Y
direc vant Y
vânt Y t i ,51 Static
Static
1,'GFey),

:fcn;- II
• (GFCY) pardoseala 1,35 Static
Static
p!afoane false 1 ,35
1,35 Static
...i i
...J despartitori
pere ii despartitori 1,35 Static
~ t'"Jt; ,-.
'-J l CA Ll v

W 1~------------~--~-g·-,e-
u-ta-te~p-ro-p-r-ie----~~1~,~0~+-----~S~ta~t~ic~--~
-I
-_(E_
.E
'Il
greutate proprie 1,0
·
greutate grinzi secundare •·
Static
,0
i ,O Static
E
::J
~
cu
:!::
IGrupar,ea speciala
Gruparea
pe direc
pe
speciala
OIrec ia X
X
instala
1--_ _ _plan
ii
,a
'-
utiia
utila
susP, 'endate
suspendate de
\\" 0,4 \\
1,0
1,0
Static
Static
Static
eu _ _ _-1-_ _ _+ ___ __ _ _-1
pl_a_il_e_L_'
I
E
E (GSX)
(GSX) pardoseaia ii,On
,v ::itatic
Static

..'" .
:J
::::i seism X
seism X 1O 0 Spectru\\
\'" Spectru
---~ ------. ~-""----1.
~
('Il
(1)
piaioane false
piafoane faise 1,0 Stalic
Static

-
-
cu
(V
CJ)
CJ)
pere ii despartitori
~------------~.--~~~~~~~----~~~-4----~~~----~
• greutate proprie
greutate grinzi secundare
1,0
1,0
1,0
Static
Static
Static
Static
utila \0:4'\.
ro;4\ Static
Static
Gruparea speciala
speciala instala iiii suspendate de
pe direc ia
ia Y pian eueu 1,0
1,0 Static
pe plan
(GSY) pardoseala 1,0 Static
seism Y
seism 1 0
1 12- \SDectru
\ ""SOectru ~\
1--_--"p:.:.:la=:.fo.=.can_e_
Ii
I
plafoane false fcal~
despartlton
pere ij despartltori
greutate proprie
greutate propria
= s.:..
.
e _ _ _I_-..:..
i 1,0
1,0
I,V

1,0
::_-I---_ _-.:S::.:1:=a=.tic=--_
1 'cO
"
Static
Static
Static
Static
_-I

I Gruparea speciala ii greutate grin~i secundare

Gruparea speciala
greutate grinzi secundare i 1,~
1,0 Static
Sta::c
•

I
ia
pe direc ia X
1,1yovu
L .
=
1,1Yov Q = 2,0 2,0
(pi. st§.ipl si
(pL stâipl si
utlla

~
instaia
instala ii
______ p.an
utila
~uspendate
suspendate
plan 8_l!
de
eu ___ ___
f--~--------..--.--.---.--------
••

~-~
~
0,4
1
'
... Statl~
II
Static
Static
Static
--~~-- -----~
•
° I I
pardoseaia i,O Static
diagOr~~exl;tse)
diagonale întinse) se/sm
seism X X [2~ 1 \ ~pectru 1\
, --Spectru
f2m
(GSX2)
\ plafoane false 1,0 Static
10\1 0 ~
\\ ,\1 tovJL 1... "?,I 'O'0 pereti despartitori
pereti despartitori 1,0
1,0 Static
Static

11
 TABEL4
T i\OCi li
I nu L-L- '-t

Combina ia
Combina Ipoteze
Tipul ipotezei
Ipoteze
Tipul ipotezei Factor
Factor
~
as ~~g~ r~e~
ut~a~te~PLrr~
greutate or p~rie~_~~
proprie 1,~0_~_ _ ~S~t~a~tic
1,0 Static~_--1

II~"~- ~I~ -,
.5
-
E
speclala pe ••
bruparea speciaia
Gruparea
.- greutate grinzi
greutate
secundare
I
secundare
grinzi
L 11·;0
,-n Static
Static : -1
I:§:J-~ =!IJI
direc ia
direc ia Y
Y 1."'u't.ila .1 --....0 -,A4--1-----
- --1-- ,,-.- .-,-
~
utila V,"+ Static
:=l I

If'J
-! ~_ .
•
:: ;:;""'I
(nt
(pt.
1,IYov
Stalpi
Stâlpi si
.ro.
~.4. 'i.J

1, I !OV~l =
Q
diagonale
diagonale
intins<=>,l
- ro..
=- t::.,v
2,0
1""\

l
r instaia ii s. uspendate de II"
instaia ii suspendate de
plan
plan
r--
eu
eu
10
1,0 "
- I OtailC
Sialic
Static
___ ~_ I ----'--1
::
cu întinse) ~ pardoseaia
pardoseala 1
i ,O ,0 Static
Siatic
...
~
d) (GSY2)
(GSY2) ~-~~~~~--~-~-~--~~~----I

-~
as
cW
n
seism
seism
~-~p-la
Y
Y
~f~oa~n-e~f~
plafoane
22,0 ,0
a~ls~e---~~1,0
false
pare i despartitori
Spectru
Spectru
1 ~,0-~-----S
n
~t=at~ic~--~
Static
-;-1
i -t;t""v;
............. v ....
Static
Static
; ,,-j"" ......., .......
fJG( c; I Ut'-=>tJOI LI LUI I
i I,U
I,U
(\

-; .-.
I Qieutate proprie
greutate propiie
•
I,VStatic
Static

~ 1
I

I -~ II greuiate grinzi
greutate
secundare
secundare
grinzi
-;i ,0
(\
' ,v Static
- - Static

Ii- II
CIi liruparea
Gruparea utiia
utiia 1,0
1,0 Static
Static
..i fundamentala
fundamenta!a normata instala
instaia iiii suspendate
suspendate de de 1,0
1,0
Static
Static
eri •"I cu vânt
vant ppe
e direC
direc ia X I plan eu
plan eu i
:J
(GF!~X)
(GFNX) vant X
vânt X \ 0,7.\ \ O,7.J
;•
Static
Static
'o i pardoseala ;, Îi 11
S1:atiG
I
I
I
pardosea :a ' ,v Static
I ~v j
...(i)i
.~
'S;
(1)
I piafoane
plafoane faise
false 1,0
1,0 S'a"c
Static
'LU. I
f"'i ~________________r II__-+__~
""r-. ... .,.... ; rL. . . . . . "",...., . . +; +......-;
',v__~____~ _·ll:.(""-v~_ _~·
_~
t_. ;',' ,'Îiv-' ~t"'
vÎ • pere
+-~ ~
_ ~_ I~ __i' despartitori
_
U_~0 ~~ _Q _'_1I~l U~ Static
0~..

~
(1)

"'E-
~
- 'I
I greutate proprie
__ greutate proprie 1,0
1,0
~-+~~--~--~
Static
Static

'-
tU
.v greutate grinzi
greutate grinzi • •I"

E .
secundare
secundare 1,~
1.0 Static
Static

~ Ifunda;~~fa~~e~orm~~a ~nstala ~~~!;-endate

...
...J
cu
(1)
•
Gruparea
fundamentaia normata
Cu vânt pe d!rec la Y
•
i ~~::;~ --1
I~- van(~~~~eC!3 i~=====~p~~~:~~=t~ .:~'======~:t:O::7:\=~~=====:s=ta:t=ic=====~
.-

instala iiii suspendate de

de
ni':ln
tJl~11
" ... :1 ....
"" I .
UlIIO

""
~u
i1,0U
1:0
1,0
StatIc
Siatic
cu
CU (GFNY) r vânt Y Static 107\
I I
I"
f i)

I p~~~~~:ei~l:e ;:~ ~:::;

pardoseala 1,0 c' +...... t ; r-
uLQLllJ

i
I
i
piafoane false
!I~--P~~- "~~,n~·~-r~ '~-~~r+~~+~~-
t:;;;1 t ' iI desparti
pere to rl
UC',:)tJQllllUII
1,0
; CI
I ',v
I,V
Static
r~--~I~-'~·~n--~-----S~· =·lct-~·l'·~,:-----~
Static . ~

de form a iilor
6.1 Verificarea deforma iIIor

Verificarea deforma iHor lilor (dep~as

(deplas rilor laterale) la
la SLS
SLS (Stareâ
(Starea Limita
Limita de
de Serviciu)
Se rviciu) conform
conform
P 100/1-2006.
d"s === vxqxd
d's v x q x de::;
e S 0,00 75l1 (Anexa la Exemplul
Q,0075ll Exem plul11 pct.
pet. F6)
F6)

Verificarea deforma
deforrna Ula!iilor (deplas rilor
ritor laterale)
laterale) lâ
la SLIJ
SLU (Starea
(Starea Lim ita Ultima
Limita Ultima la
la seism)
se ism)
conform P100/1-2006.
P1 00/1-2006.
ds =
= cx qx dee ~:::; O,025h (Anexa E
cxqxd E pct.
pct E2).

in care:

d s - deplasarea unui punct din sisten"lul

sistemul structural
structural ca
ca efect
efect al
al ac
ac lunii
iunii seismice;
seismice;
q = 4 - factorul de comportare specific
specific tipului de structura
structura (vezi
(vezi pct.2.2);
pct.2.2);
de - deplasarea aceluia i punct din sistemul structural
structural determinata
determinata prin
prin calcul
calcul static
static elastic
elastic
sub incarcari
incarcarl seismice de proiectare;
12
12
 =0 .4 -- factor
vv =0.4 factor de
de reducere
reducere care care tine
tine seama.
seama de de intervalul
intervalul de de recurenta
recure nta a; al ac ae iun[i
iunii sţ3isnl~ce
seism ice
asociat verific
veriflc rilor
rilar pentru
pentru SLS;SLS; clasa clasa IIII de
de importanta
importanta (Anexa (Anexa EE ;; P100/1-2006),
P100/1-2006);
hh-- inaltimea
inaltimeade de nivel
nivel .
cc =1,0
1,0 - factor
factor sup;".unik.
supraunitar(AnJ::'l
(Anexa E, E ; P100/1-2006)
'1 0(V1-20V'~)
In Tabelul
Tabelui 55 suntsunt prezentate
prAzenta+ lA u-iepl";:;c: -:1- I--
~ Ia","e ~ : , ._i ,...t
-i_ nivel -i:--e
n - direc :- X"", respectiv
I"- c:.P-
" t C··I' di-e
'l V·direc :a Y.
- ia
.1 v! vI.
;n ~ - ~ deplas
- "'''' riie
II . ~ relative
l V " de
Ut II!Vt! pe U II ~ ia
!et X, t~

Verificarea ia
Verificarea ia SLS
SLS
•• direc iaia transversal
ansversal :rnax.(v
max(vxqx q xddex
ex ) Ih = 0,4 x 4 x 0,002388 = 0,0038208::; 0,0075
x 4 0,002388 =- 0,0038208 0,0075
.. direc diree iaia longitudinal
longitudinal :: max(v
max(vxxqqxxddey) I = 0,001642==0,0026272
ey ) / Il = 0,4 xx44xx0,001642
h 0,4 0,0026272::; 0,0075
$ 0,0075
vVerificarea
·"'·!fie. '8 14'la SLU
:. '~LU
• direc iaia transversai
direc max(e
transversai :: max( cxxqx
q xddex
ex ))/ / hh= 1x4
= 1x O.002388==0,009552
4 xx0,002388 0,009552::; 0,025
$ 0,025
•..
!!J

direc iaia longL,lJdinal

(liCee cx>< q x d ey ) / h = 1x 4 x 0.00
longitudinal :: max(e G42, =li,OOti!J68
00 1642 0,006568 ::; 0]025
TABEL55
TABEL
o~aj
Etaj Oir'I~~tie.
Directie Cc __ bir_~Jie. NO~
Combinatie Nod 'ro- -.'DriftX
i"iii': . "ro- L,;riii\f
DriftY "
1--
E7
E~
E7
Max Drift X
Max[)riftX
Max Drift Y
GSX
GSX J 30.9
30.9 _J 0.001 61 _ . . . . . ._
0.'00161
1-- E7_ .. Max Drift Y 1 GSX
GSX 30,9
30.r 0.000219
0.000219
~E7 E7 Max Drift
Max Drift X ~X GSY
GSY I 30.9
30.9 0.000241
0.000241
1-- E7_ E7 MaxDrift
Max DriftY_J1
Y _ _GSYGSY _.] 30.930.9 0.001039
. -0.01
1
E6
Efi Max Drift
Max Drift X X GSX
GSX I 27.3
1 27.3 0.002183
0.002183 ~__~
1-- E6_
E6 ~ DriftYY _ _ .~X
MaxDrift GSX _ 1 ~ 27.3 f- _ 0.000263
:-0.000263

-, !~~ :.:::.
E6 Max Drift X GSY 27.3 0.000308

:= ~L~:: ~~l; ~ -~E

"-
E6 Max Drift Y GSY 27.3 0.001435
E5 Max Drift X GSX 23.7 0.002337 _o001435-
~ E5
.J
Max Drift Y
Max Drîfty
1=5 ~axDriftX
GSX
Max Drift X i - GSY
I
GSX._-!-~3.7
GSY __ ~ 23.
23.7 f----~--
23.7_ _O.000324~~
0.000324
0.000286 .
0.000?86
E5
E5
E5
E4
~ Max Drift Y M
E4 I Max
Max Drift
MaxDri1L
Y GSY
GSY
Drift X I _ _ GSXx:
GSX
23.7
7
20.1
20.1
H'
0.002388
0.002388
__
O.0015~
0.001564

E4 r Max
E4 MaxDrift
DriftYY GSX
GSX j 20.1 l 2'0.1 -
O.()003 -. -- -
0.0003 -
E4E4 Max Drift
Max Drift X X GSY
GSY 1
GSY _~ "20.
20.1
20.1 1
~().::.:32=8=--11---_. ___--1
0.000328
=- E4
E4 Max Drift Y
Max DriftY 1_ GSY 20.1 1 - - - 0.001642
0.001642
-J-------'--'----'-.-
E3E3 Max Drift
Max Drift X X GSX
GSX i 16.5
I 16.5 0.0022~ '_~_ _ _--I
0.002236
!---E3
1-
E3-
_.-.~
MaxDrift
Max
-
Drifty
-
Y '
-
GSX
GSX -
- ~ -16.5
16.5 0.00028
0.00028
_ . - I--------I----=-..c:...::...:=--I
E3
E3 Max Drift
Max DrifU<+ X GSY
GSY 16.5
~ 16.5 0.000305
0.000305
_f - EL~
E3 MaxDrift
Max DriftYY GSY _1 1.§..5
__GSY 16.5 f- _ r-
0.001?1L.
0.001531
- - -
E2
E2 Max Drift
Max Drift X X GSX
GSX 12.9
12.9 0.002029
0.002029
1--. E2~Gax DriftYY ~ I
E2 MaxDrift GSX
GSX 12.9
12.9 0.000254
0.000254
E2 Max
f-E2 11_ Max Drift X I _Drift X GSY
GSY___ 12.9
12.9 0.000265
O_.0_O_0_2®~--"._ _ _ -- _ --II
... E2
_ Ei
E2 Max
E1 I M9.l<
I
MaxDrift
DriftYY
MaxDrift,15.
Drift X _
GSY
GSY
GSX
QSX
I 12.9
I 12.9
~ 9.39.3
c-

0. 00 1436 ~
_o.001136
0.001428
0.001428
_
E1
Ei Max Drift
Max Drîft Y Y GSX
GSX Iit 9.3
9.3 0.000272
0.000272
r- Ei
E1 I
MaxDrift
Max DriftXX _ GSY
GSY 9.3 _.l ~3
0.000153 ~0.000153 I-~
_
MaxDI'ift
E1 .,.1. Max
I--- Ei DriftYY , GSY
GSY 9.3
9.~;_ ~. ~ 0.001509
- p-r-MaxP DriftXX ,~-~ GSX
MaxDrift GSX I 4.84.8 c 0.000933 '
0.000933 -
pP , Max MaxDrift
DriftYY GSX
GSX • 4.8
4.8Q.Op014'7..._ 0.000147
1- PP MaxPSin
Max r GSY _ ~ ~
DriftxX • =--GSY. 4.8__ I-0.000099
0.000099 t - _

Pp I MaxDrift
Max DriftYY I GSY
GSY I 4.8
4.8 0.001087
0.001087
Nota:
N,jfa:
DriftX==ddex
DriftX exI / hh
i
f

dd~ , :d ~" - diferen a intre deplasarea nivelului superior si deplasarea nivelului inferim
ex ;d ey y - diferen a intl'e deplasarea nivelului superior si deplasarea nivelului inferim
0::: ~ ~ r:;

13
13
 Stor, Number
Storj/ Numbel
Story 8 Top Story E7

Bottom StOI}'
8ottom Story BASE
~;tory 7
Story?
i1 ShowAi!
ShQ\A} Ai!

Stofy6
Siory6

Case
Story 5

Story4
Story 4

Global X-O
-Direction
irection Color
S!ory2
SfOfy2
GIubal 'y'·Direction
GlobalY-Diredim, COIOi
Color
Story 1

Base
O.OOE+OO
nOOE+OO 5.74E-04 1.15E-03 1. 72E-03 2.30E-03
htaximum Stor,
Maximum Story Drifb
Drifts
eM Displacement
Diaphragm CM
Story 5 0.0022908 .: Diaphfagm
Diaphragm Dfifts
Drifts

. Ma~imum
Maximum Story
Siory Drifts
Story Shears
StOfY

., ":. StOi}; O'-,.,eiturning

StO!}i O'....efturning Moments
Done ",. Stor)'
Story Stiffness

Fig. i 5 - Diagrarna
Fig,15 Diagrar1l3 dep!as ri!or
riior ri13Xirn
maxirne e relative de nivei
nive! pentru for a lateraia
fateraia data de seism pe direc ia ,)('
"X",

14
 Story Number
Sh1iY 8 EI
E7

Bottom Slory
Story BASE
Story 7
f;tory
I Show All
Slol.. ., 6
StOIJl

Case
Story 5
Story5

Story 4
Stor.:;

Story 3
StO!}'

Giobai
Global X-Direction
X·Direction Color
COIOf
Stor)' 2
Global
GlDbai 'I'-Diiediot1
,(·Direction Coior
Color
Story 1

Ba~e
Base
O.OOE+OO
O.OOE +00 4.07E-04
4.07E·04 8.15E-04
8.15E·04 i.22E-03
1.22E·03 1.63E-03
1.63E·03
M a!!imum Stor}.'
Maximum Story Drifts
Diaphragm eM Displacement
Diaphragm CM
Story 5
Stor.v5 0.0016202 Diaphiagm
Diaphragm Diitts
Driit~

Maximum
Ma:-:imum Stor.\-'
Story DriHs
Drifts
Story Shears
SheaJs

Story Stiffness
SlOi}'

Fig. 18
i 6 - Diagrama depias
deplas rilor maxime relative de nivel
nivei pentru for a laterala
lateraia data de seism pe direc ia .,V'".
"Y'" .

15
 >-
(J)
Q.

C
<ro
>
:::l
<.)
qj
~
E
Ci
c
ro
]l
~
E
. ro
'O
C
.2
ro
(j)
'-
ro
CL
::l
....
Ol
C
u
:=;
C3
::l
~
(./j
ro
(il
§
o
ă)
o
O)

Ol
LI:

<D
<!)
.....
xx:
(l)

-
0..
c
<to
>
::J
t)

ill
"Ei
§
0
c
('j
§
~
E
cr:
"0
c:
..2
('j
iD
~
0..
::!
'-
0')
r::
"0
"e
:3
U
::!
~
U)
ttl
ro
E
0
(i)
0
i'--
-.-
OJ
u::
c..
~"

ill"
><
 Starea
6.2 S de eforturi
tarea cle' eforturi

[ I II'll

Fig ..2 11-- Diagrama

Fig.2 Diaqra.rna de de moment
moment Ax Ax :3:3 F:ig.22
Fiq .22···· Diaqrama
Dia9ramade deforta
fortaax iala Ax
axiala Ax33 Fig.~~3- -Diagrama
Fig.2::' Diagramade fort at t ietoare
deforta Ax~I ::1
ietoareAx
(lin ruparea fu
din ggruparea n(jarnenta!a
fundarnen tala dde ,~ calcul
calcul din ~lgruparea
din ru pama ftmj
fundamentala
amentala de decalcul
calcul dinwuparea
din fundarnemtala(jE~
grupareafundamentala decalcul
calcul
cu
cu vânt pe elctirec
v.1nt pe insc ia
ia )(X [tm]
[tm] cu vânt
cu vantpe dime:iaia:xX[Il[tJ
peclirec cu v~in tpe
eLivânt pedirec
dirE!CiaiaXX[îl[t]

18
 'itl

Fig.24 -- Diagrama
Diagrarna dede mornent Ax ~~~~
moment Ax Fig.25- Diagrarna. de forta axiala Ax 3 Fig.2l1 - Diagrama de forta I ietoare Ax ::1
Fig.24 Fig .:25· Di agralTla de torta axiala Ax 3 Fig.26 - Diagrama de forta t. iel:oare Ax :;:
din gruparea speciala din gruparea specia.la din gruparea special a
din grupan?a speciala din qrupa rea specia.la din gruparea speciala
pe direc
dirac ia [lm1
ia XX [tm] pe direc ia )( [t] pe direc ia X [t]
pe pe direc ia X [tJ pe direc ia X [t)

19
19
 I
~ J5
Fig.2?
Fig.27 - Diagrama
Diagrama dede moment
moment .Ax .Ax II
din gruparea fundamenta!a de
gruparea fundamentala de ca!cui
caicui
cu
ell vânt
vant pe
pe direc
direc ia
ia \'
Y [tm]
[tm]
• " • , , ,
d
~ r1
~
~ ~. ~ n
n
~ I
Il
n

~
~R HH~
D
H
LI a II
...
"
II H H
8
r
rll
8
H
r
,---lj r--i
..---i
E H
R
r
,- lj
--

H
~
rrll

8
H
,.., H
o0 I
I
i l
l I
i ll o~
H H
,.....,
,--,
L-.I
I
H1I
!!
nn
L -'
L-J L -'
L...J
H
8 8
I I
I
d t
o
II0
o0I I. I
E1 E1~ dE1
.H
II II II I I II II II II II II

~
W
H
II II

H H H H
B
I

lt1
H
I
I
H
r--1
L,!,
L,I,
I
I

B
ti
Fig.28 ~ Diagrama
Fig.28 Diag rama de
=
q
ti
de forta
ti
axiaia l~.x
forta axiaia Ax !i
H
M
I
I
H
r--1
~
L,l,
I
I

R
H
L-.J,
'-d,

din
din gruparea
gruparea fundamentala
fundamentala de de calcul
calcul
cu
ell vânt
vant pe
pe direc
diree ia
ia Y
Y [t]
[tl

Fig.29
Fig.29 -- Diagrama
Dlagrama de forta tt ietoare
de forta ietoare fi,x
,u.x 1
din
din gruparea fundamentala de calcul
gruparea fundamentala de calcul cu
cu
vânt
vant pe
pe direc
diree ia Y [t]
ia Y [t]

20
20
 Fig.29 - Diagrama de moment Ax A.x i
din gruparea speciala
Y [tIT!]
pe direc ia '{ [t!Ti)

F~n
. . :in
F!g.30
~.- - - D!agrama
ni;tnr:=tffi;:i de
- '-v' _ ... - elA forta
- - fnrt:=t
._. ~~
8.xia!a
;::txi;iI:=t Ax I!
_ ... _._ .....

din gruparea speciaia

diree ia Y [t]
pe direc

ri .
!

W
LJ
Fig,3i1 - Diagrarna de fOfta
Fig.3 /\x !i
forta t ietoare ,D\x
din gruparea speciala
ttl
1a Y [t]
pe direc ia

21
6.3
6.. 3 Verificarea de rezistenta si stabilitate
stai:Jiiitate in conformitate
confOimitate cu
ell Eurocode
EUioeode 3:1 exprimata
expiimata ca
ca
ra ie intre Sef/Scâp
ia maximelcapacitatea pportanta)
Sef/Scap (( starea de eforturi maxime/capacitatea ortanta)

Se,lScap in
Fig.32· Se,lScafJ in combina ia
ia cea
cea mai
mai defavorabiia
defavorabiia (GSX2)
(GSX2)

",

. ;;

/ --

Fig.33 -- SeiSc
Fig.33 -8p in
S e/Scap in combinatia
combinatia cea
cea mai
ma; defavorabiia
defavorabila (exclusiv GSX2 si
(exclusiv GSX2 si GSY2)
GSY2j

22
22
 Fig<34
Fig.34 •- Se,lSc8o
SetlScâP in combinatia cea mai defavorabia (GSY2)

Fig.35 - Se,lScap
SetiScap in combina ia cea mai defavorabila (exclusiv GSX2 si GSY2)

Diagonalele se verifica laintindere,

la intindere, la
ia efortul din ac lunea seismica
selsmlca amplifieata
ampJiî!cata eu
cu 2 (se
cOllsidera
considera ca diagonala comprimata a ie le it din lucru) in program se verifiea
verifica automat !a
efortul eel
cel mai defavorabil (eompresiune).
(compresiune) .

Gad rele n~co

Cadrele Q!ra'@ iJ.lli!!.e ~
necontravantuit6 e verifica
se ve;.;.!-
~
if~
ic;.;::a~daca
d~·a;.;;c;.;a;;;....Jpreiau
p
~ re;.;i.;;;:
a:; u.-;.minim
m;,;.,.!;,.:; , .;;
;Î, :. !i m;.;.,;... 2r5:.o;..;
25% /o~din
d::.:·i;-:.
n--=: ;:;:.:;c:...:
ae : lunea
i;=u:.on. :..:e:..:a::-..:seismica.
s:. 6
.;:,;.i::,
s:.r-
!T:.;..!ÎI,.;.:;.
"a::..:.
Aceasta verificare se face prin !'nsumarea însumarea rectC reac iunilor lunilor orizonta!e orlLontale a cadre!or cadrelor
neeontravantuite
necontravantuite si raportarea
rapOîtarea acesteia !a la suma reac re ac iunilor orizontale Oî!zontale peintreaga pe intreaga structura
(carespuilz
(corespunz taare
toare grup rii i"ii de ac luni care COil con iile Îne SI si seismul).
seismul) .
In cazul in care condi ia nu este "i'ndepHnita "indeplinita se amplifiea amplifica ae ac iunea
lunea seismica seismieâ cu raportul
dintre 25
25%% si procentul efectiv pre!uat
preluat de cadre!e
cadrele necontravantuite necontravantulte si 5e
se verifica din nou
toate elementele
elementele eadrelor
cadrelor necontravantuite.
23
 7. Calculul
7. Calculul static
static neliniar.
neliniar.

7 ~ 1 Eiemente
'7.1 EJemente generaie
generale
Inearearile gravita
lncarcarile gravita ionale
ionale din
din gruparea
gruparea speciala
speciala sunt
sunt men
men inute
inute constante constante iarÎnc iarinc rcarearearea
.::..
;:-:":,..
- : - - -.
~""'- ... _a-~i:...
,""","'_~:i;",
::'t:I~mi\"';d. ~td.U!!!la
~~I;;"mS~d. ~td.u!!na .a
"1-
.ct tJL-t.
t-JL..la \..:: \Jj
i_ -_+
"1- ............. + i i t');")\ \ .....,..., __
i_ _ :..-,...,._...
: ..... ,.,..
__........
~rt~!.t I Ina!
i t.Jt:~tc;
atu!yt!
fet at!!
!d.
........ _
!!:Jarea ea dep
.-
...........
_ ___ _ 4-_......
deplas
HU! !UlU!
... __ ___
_ _ _.....
' "'"
las rnrii onzonta~e
_
onzontale
tUtU!I I J-.dHd
t-'c!.! Ie!
--

maxime,
maxime, acceptate
acceptate de de norma
norma dup
dup carecare se
se prolecteaz
proiecteaz construc
cOllstruc ia. la. Creere tereaterea monotona
morlotona aa
incarcarHor
incarcariior seismice
5eismice va va continua
continua si dup dep
51 dup dep ireairea valorii limita aa de"
vaiorii limita plas ririii orizontale
deplas orizontaie
pana
pana iala atingerea
atingerea coeficientului
coeficientuiui 1,1 'YQ~ (tab
1,1Y9~ (tab.. 3.7),
3.7), amplificat
ampiificat cucu 1,2 1,_
1,2 -;--;- 1,_5.5. Aceasta
Aeeasta cre ere tere
tere
este necesara
este necesara pentru
pentru aa putea
putea compara
compara energia
energia disipata
disipata de
de structura
structura cu
cu cea
cea indusa
indusa de
de .
seism.
seism .

In
In aceasta
aceasta etapa etapa de de calcul calcul se S6 urm urm I.......... ret lte:
+r-. -
t.

-- ordinea
ordinea formarii formarii articula articula mor iilor plastice
plastice sisi distrlbu distribu la ia acestora
acestora pe pe structura;
structura;
-- evitarea
evitarea formarii formarii articula articula !ilor piastice in
liIor plastice in stalpi, C_Li excelJ ia p r ii infenoare_a
stâlpi, cu excep ia prii inferioa c..e_? slsjâ/pilor aJpiioi de
d? lala
primul nive! si
primul nive! si apr Ii superioare a stalpi!or de la u!timu! nive!; a prii superioare a stâlpi/or de !a uitimu! nivel;
.:....... ....., ....... ..-J ............... P. ................. . :.,.:i ........ :"'" i : m :+.-..i -. ...... .....i ............. :,...",.. ", ................... .. ..::_,..."" .. ....., ... : _....J,... i.-..a ...................... _. . . . . . . . . . ......i~ ........ !- _""'+: •.
-- "i-ncadrarea
!!!vctU I a!.->o rotirilor I VU! UU! in !I! limite;e
!I!. !llt!t:: admise
au! !!I~v pentru ~)tl!U U fiecare IIt\.;ct! t~ tip LSI-' de "n=? bara
u ~.~ ! a s.au ~.~u zona LU ~ ~ disipativ ~~~ J-'ctuv

Dirijarea
Dirijarea articula
articula iilor plastice in
iiior plastice in elementele
elementele sisi zonele
zone(e conformate
conformate inin acestaces! scop
scop se
se
realizeaz
realizeaz prin:prin:
-- jocui
jocui "rigidit
iiH rigidit ilor
Bor gdnda
!t staJp la
grinda -- stâlp la cadre
cadre necontravantuite
necontravantuite (m ri rea caracterist!ci~or
(m rirea caracteristicilor
geometrice
geo ii1ei:rice aa stâ!pilor)
sta!pilor) ;;
-- rn
m rirea
rirea rig idit iiii stâlpHor
rigidit stalpilor i/sau
ilsau rea:izârea
reaiizarea continuitatii
continuitatii grinzilo!
grinziiorpe pe stâlpi
staipi

Rotirile
Rotirile maxirne
maxime admisibile
admisibile au acelea ii va;ori,
au acelea valori, practic
practic inin toata
loata Hteratura
lite ratura tehnica
tehnica dede
specialitate.
specialitate. Pentru lncadrarea in
Pentru incadrarea in limitele
lim!tele admisibile
admisibile ale
ale rotirHor se m
rotiri!or se m re
re te
te rigiditatea
rigiditatea de
de
ansamblu
ansamblu aa structurii.
structuriL

7.2
7.2 Etapele
Etapele analizei
analizei statice
statice neliniare
neliniare::

1.
1. Definirea
Definirea tipurilor
tipurllor de
de articula
articu la iHor
illo, plastice
piastice si
51stabilirea
stabilirea caracteristicilor
caracteristic ilor acestora
acestora pentru
pentru
fiecare

I
fiecare element:
element:

,
11' \.\ ........
i-t

(2)
(2) grinzi
(3)
~.;;i~:

pe
;;"i"":
\.\. I ,.1'. ~ld.iiJ!
~la~l-'! --
pe direc
grinzi -- articula
articula ie
(3) contravântuiri
ia 3)
direc ia 3)
ie plastica
al

plast ica de
contravantuiri -- articuia
articula ie
.~ ,...~:
..... •• :~.
a! U.~Ulct

tip Ilfv13lj
de tip
ie plastica
i ...... ;;:: ".....i
........ ,i~
UI"JUId. !.!!! lJ!a~uc.'e

"rv1 3 (moment
plastica de
(moment pe
de tip
tip "P"
pe direc
direc ia
"P" (axiala)
(axiala)
........... .f.: .-.. ..J
ni~c:':~~
l-1a. ..... Ul,;.;~ U!::'.-

ia 3)
3)
,.j~
ut:.' utI})
~.,...
..........:~ nn 1\11
p. ~!r i\1i H" I '~,,
fill I\Ii
" r-!V~2-.!V!3
-IVf 2 -.!V!3 \ \d.Ala~d.-!!
..... i.,...,
...... ,, : :~
dAlcUa-!! !UI!

jj
i ~ ...........
~~~~-.
!.t !ilIt p.t
!v!!!.t!
...... ...J~V'
",-""""_ ........ -t-.,.....~P.
tJ.--- UU!! Il tiv t v act
2
...... ""-: ...... I'""} .................
...;:.~~:~
to ~ -H
~~~~,~.
-!!tU! IU!!
""'.... ,.... ..... '"

1It! te l!l Il

2.
2. Atdbuirea
Atribuirea articula
articula iitor
iilor plastice
piastice pentru
pentru fiecare
fiecare element;
element ;
La
La elementele
elementele dede tip
tip beam
beam (grinzi
(grinzi si
SI stâlpi)
stalp') zonele
zonele poten
poten ia!ia! piastice
piastice se
se definesc
definesc lala
fata nodu!ui grinda
fata nodului grinda -- stâlp
sta!p (in
(in program
program se 5e seteaz
seteaz valorile
valorile relative
relative O0 sisi respectiv
respectiv 1).1).
La eiementul ddee tip
La elementul tip beam
beam dublu
dublu articulat
art;cU~8.t se
58 detine
define te
te o0 singura
singura zona
zona poten
poten ialiai plastica
plastica
pe
p e lungimea
!ungimea baiei
barei (se
(5e seteaz
seteaz O 0 sau
sau 1).
1).
3.
3. Definirea
Definirea ipotezele
ipotezele dde e calcul
calcu l static
static neliniar
neliniar
, '0:""') < (1)
'lie,.-\.;:' Ipoteza ~_1 -- ,,~
(1) Ipoteza USH_" -- este
"PUSH": este jpot~~a care c~p.rin~~
ipoteza care cuprinde incar~~~ile
incarcarile per~an~~te
permanente siSf
incarcarile
incarcariie datorate exploat rii CLi coeficien Ii specific! combina iei
datorate exp!oat Iii cu coet!Ci8rl ii specitici combina iei care
care con
con ine
ine
ac
ac iunea
iunea seismica;
seismica;
jr'l'\
i r,'\
\t::.,
\£., ,pOttZa
i
f. _ rl
.,. .....
"r
-.
ni i C " H" /\.
IPOll::Za. ~c.. -- "ruv.
i
uv. /\.1"0.
r l
\.l H -
- r . . . ·;·'. . . ""
ni iC" H" V·ii
!"..,L! """; ,,,,,,: ,... ...J,..j: ......
........ i:i,..
.............................. "
;;:'UUL,;lUld
~l! Uf..AU! ct t;,'jlt
U ctlJ !U!!!!t
IU! !!!~ uU! !! ! I! !tJVl
; ..........
...... .f...,. ........... ..,. ................................... .,. ...... ';.,.... ""
"'-" al..,; : ..... ".,\.p-. ......
t 0 l t IJlt!!!l..,;
: .......
_ ...... ...............
! (JUL....La Lct - -
v...............
IJ tll!l.... !lIl
.........ctl
ctl
... ,.." ..... ~ ,...., ••
I....
ro. ...... ;. ~e-~

"PUSH",
"PUSH", si SI se
se aplica
aplica incremental
incremental un un sistem
sistem de
de forte fOite orizontale
orizontale afin afin cu cuJv10DUL MODUL 11de de
vibra ie care este in cazul nostru pe direc
vibra ie care este in cazul nostru pe direc ia X. Se selecteaz direc ia de ia X. Se selecteaz direc ia de

(5) (
monitorizare
rno!litorizare aa deplas
deplas ri! ri! "UX";
"UX";
24
24
 ." (3)
.., '!p_~~za 33 -~p
(3) [poteza USH V"
_'lPlJ.SH Y"~ -- structura
structura este
este preine
preinc reat
rcat cueu ac
ac lunile
iunile din
din ipoteza
ipoteza - -
~POSH",
"PUSH", si si se
se aplica
aplica incrementa!
incremental un un sistem
sistem de
de forte
forte orizontale
orizontale afin
afin cu
cu MODUL
MODUL22de de
vibra ie,
vibra care este
ie, care este in cazul nostru
in cazul nostru pe
pe ,jirec ia Y.
direc ia Y. SeSe seiecteaz
selecteaz direcdirec iaia de
de
monitorizare aa dep!as
monitorizare deplas rii rii "UY";
"UY";
Se ru
4. Se ruieaz analiza statica
leaz analiza statica ne
neliniar
liniar ..
Pentru zonele
Pentru zonele poten
poten ia!
ial plastice
plastice cu cu comportare
comportare caracteristica
caracteristica cu curba ductila
rba ductil este data
a este data inin
36.
Fig. 36.
Fig.
Coo rdo nateie pu
Coordonateie nctelor A.
punctelor A, 8B,, C,
C, O E care.d~e.fln~sc
0 sisi.E.care .cleJjn.e.sc curba
cl.)rba au
.flu rost dat~j~:l
fost date JJP FEMA
gJJP F~MA2Z3.
2'Z3 ,
Pentru
Pentru zonele
zonele cu cu comportare
comportare ductila
ductila s-aus-au luat
luat valorile
valorile implicite
implicite dir
din programul
pregramul ET A8S care
ETABS care
CO incid cu FEMA
eo incid eu FEMA 273. 273.
Pentru
Pe ntru contravântuirile
contravantuiriie in in ,X'
,,x" punctele
punctele curbei
curbei caracteristice
caracteristice se se definesc
defi nesc pe
pe baza
baza tensiunilor
tensiuni!or
deforma iilm
si deforma iilor specifice
sPecifice limita
iimita., -
La elementele
elementele Tncovoiate
incovolate sau sau 'incovoiate
Yneovoiate cu CLi for
for aa axiala
axiala (grinzi,
(grinzi, respectiv
respectiv stâlpi)
stalpi) zonele
zone!e
poten ial
ial plastice
plastice se se definesc
definese la la capetele
eapete le barei.
barei.
La
La diagonale!e
diagonale!e contravântuirilor
contravantuirilor incrucisate
incrucisate in in "X"
"X" este
este suficient
suficient sa sa se
se considere
considere zona
zona
poten
poten ial
lal plastica
plastica amplasata
amplasata la ia unul
unul dintre
dintre capetele
capetele barei.
barei.

Pentru jjPrJlrv1"
Pentru respectiv "rv1
"Prv'lM;j respectiv "tv133"" cUibel6
cu rb616 caracteristice
caracteristice wU!!l
sunt generate
! v ! cuc automat
o_utomat de
,... • • ....,... N
~vl
........... _~_+ ... L· tre
program, in conformitate cu FEM.A 273 (vezi Fig.
program , in conformitate eli FEMA 273 (vezi,. Fig. 36).36).
O
-n- l
''''':E

__ - - - -7.... "

,/\13
!
,-, EI,-1
L<
I .t
~. _ () -..l~ .J
OF ~.~-
(l1....;;;L
OI
r~'
lio OI
0 1j-1
-.1,1'- n
a)
a) b)
b)
Fig.36
Fig.36 =~ Curba
Curba caracteristica
caracieristica forfor aa (generaiizataj
(generaiizataj =: deplasare
deplasare (generaiizataj:
(generaiizataj:
a) For a normalizata (Q/QcE) - Deforms Ie {rotire, dep
a) For a normalizata (Q/OCE) - Deforma le (roUre, dep lasarej
lasarej
b)
IJ/' c:or aa- narmalizata
;..\ For "0,, In", \-- Deforrna
, ilL l'a (Q/OCE)
~ ~ma';~a l\JI./WlCEJ F1~'~~m-
vr:;
ie;~ riormalizata
, V, II a Ie "~o II
···nal
I
(f}/8y;
I;za-ta lifj/£J .L..Jy;. ~-u.&/h)
lOy ,.LVLljl;.sau
&" A/h ~i
LJJ ..:)Q

unde:
unde:
66 -- rotire
retire
A - deplasare
6. - deplasare

In func ie de deplasarea maxima se definesc criterii de performan ia (vez! Fig. 37).

,il"'"\...·:' .
Ll.
1S ::.F
!p
-----.-----
.i ....
" r'1
~:'l
I - I

I
...
1/;'
1/:'
b·-·"""1
EIEI !I - .....
~." .-!
'- ~
Fig. 37 -- Criterii
Fig. 37 Criteriide
de performanta
performanta

25
25
 pe rforman pentru
Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt
sunt:
(1) 10
!O - Utilizare Imediata
!mediata (!mmediate Occupancy)
(2) LS - Siguran a Vie ii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului
Co!apsului (Co!!aps Prevention)

ValorHe deforma
Valorile defo rma lilo! (sau rotiritar
roti ril or de bara) acceptate pentru criteriile de rnai mai sus difer
dife r inin
func ie de tipul de sec iune si de tipul de solicitare.
so!icitare . Valori orientative pentru toate situa !!le
!ile
su nt date in cap. 5 din FEMA 273.
sunt 273 .
In prezentu
prezentull exemplu de calculcalcu l pentru grinzi
grin zi si stâlpi
stalpi (încovoiere,
(ln covoiere, respectiv încovoiere
Incovoiere cu
for a axiaJa)
fo r el axiala) s-au luat valori le implicite furnizate de programul ET ABS care coincid cu cele
valorile
date de FEMA273.
Valorile setate in program pentru contravântu irile in ,X
contravantuirile "X"' la care bara comprimata iese din
din
lucru p prin
rin pierderea stab ilitatii gen
stabilitatii erale (flambaj) su
generale nt date in Fig.38.
sunt

,
Point 1I, Stre~iSF
Stre5'SiSF StrainlSF
StrainJS F

~
-+1 D·
----1,,,
c·
[1-
C·
.
,
·0.4
-0.4
·0.4
.,.1.
i
.10.
·10
-0.5
·0.5
-05
·0.5
IL-
\ L-
,, _
S·
... ! III -,
1.. o.
O. 1·· ·i ... ·1
=R A
8
,....-
'--
L·
I
I
I,,
I
o.
i.
i.
,
"1.!. 12-
12.
oo.
0,
O.
R l
!I !I
D
E
II,
I
0_8
0.8
0.8
:i,:f'-........
::
....,......"'""'
........ ...=
... ...'"'.....
~ """.~

'h
""""\
12.
12-........ . ·...,.,..,........ . ,..\....."'"'"".·.·""·"""l:
...\·•••.....
'h
~.·,
~~ w.'">....
,
...."'' ' ' '=
Hino;e i~i~ Rigid
Hin;;>e R~;iid P!d'lÎic
P!~~ic
I ~,~N"I"Y1"N"i"
~un'Yl",...,..........:...;:;:!v~~
..:...~~
Symmelilc
Symme~iic

Pusitive Negative
Negative
Stre:ss:
Stie:} 5: SF 35500. 35500
35500.

Use Vield
'.'ield Strain
Shain S('<lin
Stl<lin SF 1775E·03
1.775E·03 1.775E·03
1.775E·03
W_ '. . _.~~_, .' ._, • ' __ .~~'

,f::,GCcl:«Jn,_~-'J~-, \",:-~t;;,'(lJ ~::),~~:;;~K~ ~:~q'Q~r~/:'Î i

Negative
22. -2.
"
'L

Life Safet'y
Safety 4.
4-. -4
-4.
CoIiaps:e
Coliapse Prevention
PrevetiiQ!'\ 6.
13. -6.

. Force·
Fruce· Displacement
Dispiacernent

Stre ss - StJain
1.
OK
Hinge Length
Lenglh 1
Reiative
Relative Length ! Canc;el
Canc:el I
'---

Fig. 38
Fig" caraGteristica pentru o
38 - Curba caracterisUca () bara
barB dublu articulata cueil compol1Bre
cOiTijJorlare nesimetrica la Întindere
intin(/ere 5i
sf
compresiune. (Pierderea stabiiitatii
stabilitatii barei se detine
define te prin setarea vaioriior
va/oriior
- D, -C, -8 conform FEMA273)
coordonateior -E, -D,
coordonatelor

26
7.3 Rezultatele analizei statice neliniare
neliniare

x,~
x103 Siatic
Siatic Nonlineai
Nonlinear Case
Ca se
0,80
0.80
Piot T}'pe
llOD
0.00 Resu.~anI8are
Resu.ttant Bare Shear vs Mon~ored
Shear vs: Monitored Disp!.acernent
Dispiacerllent
·0.40 C...!or
Color
{I 80
·0.80
·1.20
·'60
·'.60
·2.00
·2_40
-2_ 40
·2.80

CUfSOi location [6 35 2E0131

[6352E01 8157 )J
·318157

Pmfo:mar.ce Poin!
P""fOlm;;r.ce tv..D11
Point IV.D
Pe,formance
Performance Poinl
Point IS<I,Sdj
[Sa,Sdl
Petfolmance Poinl IT[T ~Uleff)
Pe!iormance Poim ",fUleffj
Addilional
Additional Note.
Note~ 10i
to; P;inted
Pdnted Oylpi,il
Outwut

Override A.is labeisJR ange ... Fletel Def~n

Flerel Defauft C(jIQf~
Colors
Dom.

Fig.39 - Curba de capacitate

capacitate din
din ipoteza PUS/-! X
ipoteza PUSH X

[~isplacemem
nisplacement
x103 S~alic
Static Norllineal
Nonlinear C_
C.r-.:e
4.00-
3.60 Plot Type
3.20 • Resuitiln! 8ase She.<!jl"'~ f~onitored Di~pi./ICement
2.80 Capacity
Capacity Spectium
Spedrum
2.40
2.40
2.00
160
lhll
1.20
0.80
0.80
OAO
IJAO

Cur~or
CUI~or Location
Location
PelfOfmanc€ Point r"/p}
PSifoiTiliBnce Point [·.i J)]
PelÎormarlce
PeriormarlC(l Point
Point iS.a.Sd)
(S<I,Sd)
Periormance
Performance Pcint
Point IT
(TeiUlefi]
efUlefiJ

,~dditional Note:~ for Printed (iIJtput

Override .6,~is- LabehslRange",

DfSplay
D~5piay Done

Fig. 40
Fig. 40 -- Curba
Curba de
de capacitate
capacitate din
din ipoteza
ipoteza PUSH
PUSH Y
Y
27
27
Fig. 41 - PUSH X - pasul2

Fig. 42-
42 - PUSH X-p asul 35
X - pasul

28
Fig. 43 - PUSH X - pasul 74(final)
74(fina/)

Fig. 44 - PUSH Y - pasul 2

29
 Fig. 45 - PUSH Y - pasul 20

Fig. 46
Fig. 46 -- PUSH
PUSH Y pasul 54
Y -- pasuf 54 (finali
(final)

30
 Anexa la Exemplul 1

F6 . Deplas i i ielative de niyel admisibile

(1)
(1) Vedficarea deplas
Verificarea deplas rii relat!ve de
fl! relative de nivel
(lIve! la
la starea
starea lim!t de servk:;iu,
Hllllt de servid u, d;'LS, are (frept
d,:\L.S are drept l

scop meri
scop men inerea
inerea fune
func lunii principale aa cicI diniin
iunii principale dirii 'in unor
unor seisme
seisme care
care auau oa probabilitate
probabilitate
mai mare
mai mare dede apari
apari ie
ie decât
decat acac iunea
iunea seismic
seismic de proiectare, ff rr degrad
de proiectare, degrad riri sau
sau
scoateri
seoateri din uzLIZ ale
ale e rorror costu
costuri ss fie exagerat de marl !r1 in compara
compara Ie CL! costul
CLI costul
structur!i;
structurii;

(2) in
In cc1zul uno! ci
cazuf unor cl diei
diri cu
eli destina
destina ie
ie special
special (( ex. ex. stabiHmente de ocrotire
stabilimente de ocrotire as t ii,
a s nn tii,
centrale
centrale nucleare , centrale electrice,,ci c! did ad postesc echi~
did ce aa echipamente
amente sensibile) se se
pot tace
pOi face verif!c supHm en tare cu
verific riri suplimentare eli limitarea mal sever
lim itarea mai sever aa aepias
de plas rilor
fiior decât
decEit ceie
cele
prev
prev zute
zute la
la F6(3);
F6(3);
It=)
1,,\ \
\VI
\0/ veriflcarea deplas
verificarea depias rii
rii relative
relative de
de nivel
nive! se
se face
face cu rela ia:
eu reia ia:

d rSLS <
..- d r.Q
SLS

(F5)
(F5)
In care:
În care:

(F6)
(F6)
d ;lL\ deplasarea relativa de
d:\L\ deplasarea relativa de nivel
nivel sub
sub ac ac iunea
iunea seismic
seismic
y facto r de reducere
reducere care seama de penc,~'10a
care ine sea.rna perioada de reve reve nire
nire mai scurt
scurt a
ac lunii seismice. Valoarea factorului
ae iunii seismiee. Valoarea factoru!ul este : este:
0,4
0,4 pentru CI ci ddiri 'fncadrate
Tncadrate 'fn111 clat3cie
ciasele II si iii de rnpon::::1n
de import an
0,5 pentru ci
0;5 pentru cl dirile
dirile Încadrate
incadrate În in clasele ill ii IV
ciasele III IV dede im
1mportan
p ortan
q factor
factor de comportare specificspecific tipu!u! de structu
structurr ( vezi" "ab . 6.3)
vezi 'tab.
dr depiasarea
depiasarea relativ
relativ de de nivel,
nivei, determinata
determinata printr-un
printr-un calcul
calcul static
static elastic
elasticÎn
in
de re fi care con
grupare de inc rc ri car~, con ine i seismu! (conform C apA); (conform::apA),
d;',:S
(
/"IS
I .ti
valoarea
valoa rea admisibil
admisibil aa deplas
deplas rii ri i relative
relative de
de nivel, care pentru
nivel , care p entru cazurile
cazurile
curentE:}
curente de de cl diri
diri se
se iaia din tabelul
tabelui F8

Tabai F8
TabeiF8
Valori
Valori admisi ale deplas
bite ale
admisibile deplas rilor relative
. rilor nivel d,s:;~,s
de nivel
relative de SLS
d r,a ~

Nr. !• d~~L.S
• crt
Tipul elementului neslructural folosit
I
I 1J
C! diri eu elemente elemente nestructural '2 din
din materiale
1.
fraaiie
fraQi ie fixate fixate de de structur
structur
nestructurale materiale 0.005h
0,0 05!1 I I
2, ICI diri diri cu elemente
elemente ilestrueturale
nestructurale din •. materiale
+' I
i--l
')
am maLena.e
l
<-.

tiductile fixate
ductiie fixate de stnJctur
structur
r. flr./hh V ,V ~ /,,--JI'

I 3, 3 . C! Cl diri diri la la care

care elementele
e!emente!e nestructurale
nestructurale sunt sunt II
, I ,><,tŢ'e l ",nc;'t nIl SUI",t inŢ'I'ue n at'e rie i• I 'I~
t (;.1 ,,) 1_

.i--_.:-=d-=-e-'deforma
4 C! diri
C!
f',vate
astrel fixate 7ncat nu sunt influen ate de
I! il, '" l

-.fo,--r-,--n-,-,l -'-'li---'le---'--_-'-.::~_d_e_.
ilIe structurii de !--='
<:',-,--1

diri ff rr eiemente
elemente nestructuraie
ali! , 1 \. I! I '" i \

8-=-Z_ÎS_t_e_Il_ _ _ _ _ _ _ -1-_ .
rezisten
nestructurale
u"','--'1
O,0 10h
________ ____ L--____________
'0.0 110h
O.0 Oh
I
'v")',n,
\,l -,~

•I
ir
.
~_

H-I
~
-
t,;are: .-
fl
'.-
If I J ti-nea
I ~._ ,
ae n"
!fned.- '",fe
.,
nive~
,
!

31
31