Sunteți pe pagina 1din 12

Tema pentru perioada

23-27.03.2020
De rezolvat pâna pe 25.03.2020
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
”Nicolae Testemițanu”

Catedra de biochimie și biochimie clinică

BIOCHIMIE

Ghid de lucrări practice


pentru studenții Facultății Stomatologie

Student Ursu Alexandra

Grupa S1906

Profesor Fulga Ala

Chișinău 2018
Bibliografia recomandată

A. Obligatorie
1. Lîsîi L. Biochimie medicală (ediţia a doua). Chişină u, 2007.
2. Champe P.C., Harvey R.A., Ferrier D.R. Biochimie ilustrată . Ed. 4-a. București. Editura
medicală Calisto, 2010.
3. Dinu V., Truţia E., Popa-Cristea E., Popescu A. Biochimie medicală . Mic tratat. Bucureşti,
1996.
4. Lîsîi L. Biochimie. Teste. Test-minim. Chişină u, 2008.
5. Lîsîi L. şi alţii. Biochimie. Lucră ri practice. Chişină u, 2002.
6. www.biochimie.usmf.md. (Indicaţii metodice, suport teoretic).

B. Suplimentară
1. Nelson D.L., Cox M.M. Lehninger A. Principles of Biochemistry. Sixth Edition. 2012.
2. Bhagavan  N.V., Ha Chung-Eun. Essentials of Medical Biochemistry: With Clinical Cases.
Academic Press; 1st edition, 2011.
3. Campbell P.N. Smith A.D. Biochemistry illustrated. Internatinal edition, 2000
4. Murray R.K., Granner D.K., Mayer P.A., Rodwell V.W. Harper’s illustrated Biochemistry.
26-th international edition, 2003
5. Champe Pamela C., Harvey Richard A. Biochemistry. Lippincott’s Illustrated Reviews.
Gavriliuc Ludmila. Biochemistry. Lectures for student of Medical Departments. 2009.
6. Lehninger A.L. Principles of Biochemistry The Johns Hopkins University School of
Medicine, Worth Publishers Inc., 2007.
7. Metzler D.E. Biochemistry. The chemical reactions of living cells. Second edition, vol.1-2.
Academic Press, 2003
8. Marshall W.J. Clinical Chemistry. 4th edition, Mosby press, UK, London, 2000
9. Stryer L. Biochemistry. Freeman and Company, San-Francisco, USA, 2000.
10. Березов Т.Т. Коровкин Б.Ф. Биологическая химия. Издание второе. Москва, 1998.
11. Николаев A. Биологическая химия. Москва, 1989. www.biochemistry.ru. Северин
Е.С. Биохимия. Учебник для вузов. 2-е издание. Москва, 2004.
12. www.biochemistry.ru. Березов Т.Т. Коровкин Б.Ф. Биологическая химия. Издание
третье. Москва, 1998.
13. www.biochimie.usmf.md

23-27.03.2020
Tema nr. 6
Decarboxilarea oxidativă a acidului piruvic. Ciclul Krebs

Subiecte pentru discuție la seminar


1. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului: complexul polienzimatic, coenzimele, reacţia
sumară , etapele, reglarea procesului, legă tura cu ciclul Krebs şi cu lanţul respirator.
Rolul biomedical.
2. Ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs): funcţiile, reacţiile parţiale, enzimele, reacţia
sumară , legă tura cu lanţul respirator, randamentul energetic, reglarea procesului.
3. Reacţiile anaplerotice. Semnificaţia lor.

Itemi pentru lucrul individual


1. Enumeraţi componentele complexului piruvatdehidrogenaza, scrieţi formulele vitaminelor
care intră în componenţa acestui complex.
Complexul multienzimatic care catalizeaza reactia de decarboxilare oxidativa :

CH3-C=O-COOH+NAD+CoA-SH CH3-CO-SCoA+ NADH


Co2

Compozitia piruvatdehidrogenaza:
E1- piruvat dehidrogenaza: TPP
E2-lipoil transacetilaza : AL-acid lipoic
E3-lipoat dehidrogenaza: FAD
HS-CoA-vit B5 sau acid pantotenic
NAD-vit.B3

2. Numiţi toate enzimele ciclului Krebs şi determinaţi la ce clasă de enzime se referă ele (completaţi tabelul):
Enzimele ciclului Krebs La ce clasă se referă enzimele date?
Citrat-sintaza Transferaza
Aconitaza Liaze
Izocitrat-dehidrogenaza Oxidoreductaze
Complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza Oxidoreductaze
Succinil-CoA-sintetaza Liaze
Succinat-dehidrogenaza Oxidoreductaze
Fumaraza Liaze
Malat dehidrogenaza Oxidoreductaze
3. Explicaţi de ce ciclul Krebs este un proces aerob.
Ciclul Krebs este un proces aerob,care este folosit de catre toate aerobele pentru a genera
energie prin oxidarea acetatului provenit din carbohidrati,grasime si protein in dioxid de
carbon si electroni. In plus,ciclul furnizeaza precursori pentru biosinteza,incluzand aici
anumiti aminoacizi ,precum si agentul de reducere NADH, care este implicat in
numeroase
reactii biochimice. Importanta acestuia este pentru mai multe cai metabolice,sugereaza
ca a
fost unul dintre cele mai timpurii componente ale metabolismului celular si poate avea
origine abiogenica.
4. Care enzime ale ciclului Krebs sunt enzime reglatoare? Care sunt activatorii şi inhibitorii
acestor enzime? Completaţi tabelul.
Enzimele reglatoare ale
Activatorii Inhibitorii
ciclului Krebs
Citrat sintaza Acetil-CoA,oxaloacetat Citrat, NADH,ATP,
succinil-CoA, acizi grasi

Izocitrat dehidrogenaza ADP NADH

Alfa-cetoglutarat Ca^2+ Succinil-CoA,NADH,ATP


dehidrogenaza
5. Oxaloacetatul se formează în ultima reacţie a ciclului Krebs. E posibilă oare sinteza
oxaloacetatului din acelil-CoA sub acţiunea doar a enzimelor şi coenzimelor ciclului Krebs fără
irosirea produselor intermediare ale ciclului? Daţi răspuns detaliat.
Aceasta reactie nu are loc, deoarece reactia de decarboxilare a a piruvatului este o reactie
ireversibila.Produsii intermediari se utilizeaza in procesele de biosinteza ,in calitate de
precursori. Pe cand oxaloacetatul este precursor in procesul de
gluconeogeneza.Compusii
intermediari sunt exclusi prin reactii anaplerotice ,dintre care este evidentiata
carboxilarea
piruvatului la oxaloacetate prin ATP.

6. Scrieţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs.


Fosforilarea la nivel de substrat –drept izvor de energie serveste oxidarea unei substante
organice.

Teste pentru autoevaluare


1. Selectați afirmațiile corecte referitoare la rolul complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:
a) decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
b) decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
c) dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) formarea NADH pentru lanţul respirator

2. Selectați vitamina și coenzima corespunzătoare prezentă în complexul piruvat


dehidrogenazic.
a) vit B1 și TPP
b) vit B2 și FMN
c) vit. PP și NAD+
d) acidul folic și THF
e) acidul pantotenic și SH CoA

3. Selectați coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH)


a) TPP
b) Acid lipoic
c) FAD
d) NAD+
e) HS-CoA

4. Referitor la reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza


(PDH) sunt corecte afirmațiile:
a) GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
b) sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDH
c) toate enzimele complexului PDH se reglează doar alosteric
d) toate enzimele complexului PDH se supun doar reglă rii prin sarcină energetică
e) toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare.
5. Selectați afirmațiile corecte referitoare la ciclul Krebs:
a) este etapa finală comună a oxidării compuşilor organici
b) furnizează substanţe intermediare pentru anabolism
c) în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2
d) funcţionează în condiţii anaerobe
e) în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2

6. Selectați compușii necesari uneibuni funcționări a ciclului Krebs:


a) H2O
b) HS-CoA
c) NAD+
d) GDP și H3PO4
e) FAD

7. Selectați afirmațiile corecte referitor la reacţia


Succinil-CoA + GDP + Pi ↔ succinat + GTP + HS-CoA:
a) este o reacţie reglatoare a ciclului Krebs
b) este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) reprezintă o reacţie de fosforilare oxidativă
d) este catalizată de enzima succinil-CoA sintetaza
e) enzima ce catalizează această reacţie este din clasa liazelor

8. Câte molecule de ATP pot fi maximal sintetizate în lanțul respirator din energia
perechilor de electroni și protoni furnizate de ciclul Krebs?
a) 3
b) 6
c) 9
d) 11
e) 12

9. Selectați afirmațiile corecte referitoare la reglarea ciclului Krebs:


a) viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-lui
b) complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
e) NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

10. Selectaţi reacţiile anaplerotice:


a) acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA
b) glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
c) succinil-CoA + glicina → delta-aminolevulinat + HS-CoA + CO2
d) fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP
e) piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4
Tema nr. 7
Oxidarea biologică.
Lanţul respirator şi fosforilarea oxidativă

Subiecte pentru discuție la seminar


1. Oxidarea biologică . Dehidrogenarea substraturilor – sursa energetică principală pentru
sinteza ATP-ului. Reacţiile, enzimele şi coenzimele dehidrogenă rii.
2. Lanţul respirator – localizarea, semnificaţia biologică :
a) Structura şi proprietă ţile oxido-reducă toare ale principalilor acceptori de protoni şi
electroni (NAD+, FAD, FMN, CoQ). Noţiuni despre structura citocromilor şi a
proteinelor Fe-S.
b) Potenţialul de oxido-reducere al componentelor lanţului respirator.
c) Schema lanţului respirator. Complexele enzimatice. Inhibitorii lanţului respirator.
3. Fosforilarea oxidativă . Punctele de fosforilare. Reglarea intensită ţii funcţionă rii lanţului
respirator. Coeficientul P/O.
4. Mecanismul cuplă rii oxidă rii cu fosforilarea (ipoteza Mitchell). ATP-sintaza. Inhibitorii
ATP-sintazei. Rolul membranei mitocondriale interne în biosinteza ATP-ului.
Transportul nucleotidelor adenilice şi al fosfatului prin membrana internă
mitocondrială .
5. Decuplarea proceselor de oxidare şi fosforilare. Agenţii decuplanţi, mecanismul lor de
acţiune. Exemple de decuplare fiziologică şi patologică .
6. Oxidarea microzomală . Rolul citocromului P450 în reacţiile de oxido-reducere.
7. Noţiuni de stres oxidativ. Speciile reactive ale oxigenului: sinteza lor, efectele fiziologice
şi nocive. Sistemele antioxidante.
Itemi pentru lucrul individual
1. Care vitamine şi substanţe cu activitate vitaminică întră în componenţa lanţului respirator? Scrieţi
formulele lor.

2. Adăugarea rotenonei la mitocondriile care respiră pe glutamat conduce atât la încetarea


sintezei ATP-ului, cât şi a transportului de electroni. Cum se pot restabili aceste procese?
(Amintim că rotenona blochează transportul de electroni în lanţul respirator pe sectorul
NAD - ubichinonă).
Adaugarea rotenonei la mitocondriile care respira pe glutamat conduce la aceste procese,
deoarece rotenona nu influenteaza negativ oxidarea succinatului ,iar electronii sunt
introdusi in lantul respirator prin intermediul FADului la nivelul CoQ,care reprezinta
locul
de blocare a rotenonei.

3. Adă ugarea oligomicinei la mitocondriile care respiră pe succinat conduce la întreruperea


transportului de electroni şi a formă rii ATP-ului. Adă ugarea ulterioară a dinitrofenolului
sau a ionilor de Ca++ restabilește imediat transportul de electroni în lanţul respirator fără generare
concomitentă de ATP. Ce proces inhibă oligomicina?
Oligomicina inhiba ATP- sintetaza,astfel impiedica stimularea consumul de oxigen de
catre
ADP si fosforilarea ADP la ATP.Oligomicina face parte din clasa inhibitorilor.
Dinitrofenolul este agentul de decuplare a forforilarii oxidative,astfel in prezenta lui , nu
are loc formarea ATP-sintetazei mitocondriale ,astfel transportul protonilor prin
9embrane mitocondriala interna este stopat.
4. Adăugarea malonatului (inhibitorul competitiv al succinatdehidrogenazei) la mitocondriile care respiră pe
succinat întrerupe transportul de electroni şi sinteza ATP-ului. Cum se poate restabili: a) doar transportul de
electroni? b) transportul de electroni şi sinteza ATP-lui?
La adaugarea unui substrat de oxidare la mitocondrii este restabilit transportul de
Electroni si sinteza ATPului , insa este evitata includerea electronilor in lantul respirator
La nivelul CoQ prin intermediul FADului . De aici deduce ca acest substrat de oxidare
Include electronii la niveulul NADului.
Astfel pentru restabilirea transportului de electroni la mitocondrii se adauga unul din
Substrate si un agent decuplat( dinitrofenolul care permite transportul electronilor).
5. În ce stare (redusă sau oxidată) se vor afla transportorii lanţului respirator la adăugarea în
suspensia de mitocondrii a antimicinei A şi a oxidului de carbon CO?
Antimicina A si oxidul de carbon CO reprezinta inhibitori ai lantului respirator.
Antimicina comporta actiune de blocaj transportului de electroni intre CoEQH2 si
citocromul c,iar oxidul de carbon blocheaza functia citocromului aa. S-a mai constatat ca
pana la blocaj ,proteinele sunt mai reduse ,iar dupa blocaj- mai oxidate ,prin urmare
transportorii lantului respirator se vor afla intr-o stare oxidata,astfel acestea nu vor
putea ceda electroni .

6. În mitocondriile grăsimii brune la copii nou-născuţi şi la animalele în stare de hibernare


randamentul ATP-ului la un atom de oxigen absorbit constituie mai puţin de o moleculă:
a) ce funcţie fiziologică poate fi determinată prin raportul P/O mic în grăsimea brună a nou-
născuţilor?
b) indicaţi mecanismele posibile care ar putea determina un astfel de raport P/O
caracteristic pentru mitocondriile grăsimii brune.
Termogenina reprezinta o proteina decuplanta care este prezenta in tesutul adipos brun
dezvoltat la nou-nascuti si animalele care hiberneaza. Termogenina ,sub influenta
frigului
sau a unei alimentatii abundente,este eliminata si contribuie la decuplarea fosforilarii
oxidative ,fiind prezent un efect Calorigen-se produce caldura.
Mecanismul producerii energiei in mitocondrii este Modelul chemiosomatic a lui
Mitchell.
In acest mecanism,electronii se scurg in mod continuu prin lantul respirator,trecand de
la
un compus la altul , transportul protonilor este discontinuu , numai in unele etape sunt
Preluati si protonii si sunt transportati impreuna cu electronii –iar ulterior ,protonii sunt
eliberati.

Teste pentru autoevaluare


1. Selectați afirmațiile corecte referitoare la lanţul respirator:
a) este localizat în membrana externă mitocondrială
b) este un proces reversibil
c) este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
e) produsul final al LR este H2O2

2. Referitor la potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul


respirator sunt corecte afirmațiile:
a) este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a
ceda ē
b) cu câ t valoarea Eo este mai electronegativă , cu atâ t este mai înaltă capacitatea
sistemului-redox de a adiţiona ē
c) cu câ t valoarea Eo este mai electropozitivă , cu atâ t este mai înaltă capacitatea
sistemului-redox de a ceda ē
d) torentul de ē e orientat în direcţia majoră rii energiei libere
e) în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

3. Referitor la complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza) sunt


corecte afirmațiile:
a) îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente
c) conţine FMN
d) conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) conţine FAD
4. Referitor la complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza) sunt
corecte afirmațiile:
a) transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat
b) conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H + şi ē în lanţul
respirator şi de pe alte substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) conţine NAD+
d) conţine citocromii a şi a3
e) conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
5. Referitor la complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza) sunt corecte
afirmațiile:
a) transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-
b) O2- interacţionează cu protonii, formâ nd apa
c) conţine citocromii b şi c1
d) conţine citocromii a şi a3
e) conţine ioni de cupru

6. Selectați afirmațiile adevărate referitor la citocromi:


a) reprezintă hemoproteine
b) funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+
c) participă la transferul doar a H+
d) transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) un citocrom poate transfera 2 ē

7. Referitor la mecanismul fosforilării oxidative sunt corecte afirmațiile:


a) în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus
intermediar macroergic
b) ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei
interne mitocondriale
d) H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
e) fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-ului

8. Selectați afirmațiile corecte referitoare la ATP-sintaza:


a) este enzimă implicată în fosforilarea la nivel de substrat
b) este enzimă implicată în fosforilarea oxidativă
c) este inhibată de oligomicină
d) inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-ului, cât şi transferul de
electroni prin lanţul respirator
e) inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

9. Referitor la țesutul adipos brun sunt adevărate afirmațiile:


a) este ţesut specializat în sinteza ATP-ului
b) este ţesut specializat în termogeneză
c) este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) conţine puţine mitocondrii
e) mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)
10. Selectați afirmațiile corecte referitoare la oxidarea microzomială
a) este localizată în reticulul endoplasmatic
b) este situat în mitocondrii
c) funcția sa este sinteza ATP
d) funcția sa este de detoxifiere
e) este implicată în biosinteza hormonilor steroizi

S-ar putea să vă placă și