ELABORAREA METODICĂ Nr 1.

Tema: Morfologia funcţională a Sistemului Stomatognat (SS). Elementele

componente. Dezvoltarea filogenetică și ontogenetică a SS.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL:

1. Sistemul Stomatognat. “Definiţie”

Stomatologia ortopedică este un component al stomatologiei generale,disciplină ce studiază
etiologia,patogenia,tabloul clinic,metodele de diagnosticare,profilaxie și tratament ale
afecțiunilor sistemului stomatognat.

2. Elemente componente a Sistemului Stomatognat.

Componentele sistemului stomatognat:
-scheletul
-dinti
-muschi mobilizatori ai mandibulei,buzele si muschii oro-faciali
-limba
-palatul dur si palatul moale
-fibromusoasa cavitatii bucale
-vase sangvine si limfatice, nervi aferenti
-3 perechi de glande salivare
-tegumentele regiunii si articulatia temporo-mandibulara.

3. Factorii ce influenţează şi dirijează dezvoltarea şi formarea Sistemului

Stomatognat.
Factorii ce influențează formarea este sistemului stomatognat:
-factorii biologici -factorii genetici
-factorii funcționali -factorii neuroendocrini

4. Rolul factorului funcţional la dezvoltarea şi formarea sistemului

stomatognat.
Factor important al desăvârșirii morfologice ce a suferit un șir de schimbări și influențe.Factorul
funcționa sa aflat în permanență sub influența modului de alimentație, schimbările de funcție, au dus
la modificări de structură a dinților.

5. Dezvoltarea filogenetică a SS
S-a dezvoltat și se formează sub influența de derijare a factorilor biologici genetici neuroendocrin și
functional.

6. Dezvoltarea ontogenetică a SS
Cuprinde perioada de viața intrauterină și extrauterină. Ontogenia acestui sistem parcurge o perioadă
complexă de rezolvare și diferențiere. In perioada postnatală deosebim două etape :

1) de morfogeneza- până la 16 ani

2) de modelare- de la 16 până la sfârșitul vieții.
7. Elementele componente a cavității bucale
Elemente componente a cavității bucale:
-incisivul central -incisivul lateral
-Canin -premolari
-palatul moale -molari
-frenul lingual -canalul glandei submandibulare
-frenul labial inferior -buza inferioară
-papile sublinguale -amigdale palatine
-Arcada palatofaringiana -Arcada palatoglosa
- palatul dur -rafeul palatin
-frenul labial superior -buza superioară
-gingia

8. Mucoasa cavității bucale. Caracteristica

- cavitatea bucala este acoperita de membrana mucoasa. Mucoasa bucala este o formatiune
conjuctivo-epiteliala. In mod normal are o culoare roz, iar in zonele gingiei, palatului dur si
limbii o culoare roz-pala.
Mucoasa este neteda, umeda si stralucitoare datorita secretiei glandelor

Dupa zonele pe care le acopera mucoasa bucala poarta diferite denumiri:

-mucoasa labial
-mucoasa jugala
-mucoasa gingivala
-mucoasa palatina
-mucoasa lingual
-mucoasa valului palatin
-mucoasa planseului bucal.

In membrana mucoasa bucala se deosebesc 3 straturi:

-epitelial
-corionul
-submucos.

Mucoasa bucala executa urmatoarele functii:

-Functia de protectie –este cea mai principala si fundamentala, prin mucoasa sanatoasa pot
patrunde numai virusurile tularemiei si febrei aftoase. Agentii termici,mecanici,chimici sunt
anihilati in conditii normale de insasi structura adaptata in acest sens a mucoasei bucale:
capacitate de refacere, descuamarea epiteliului, Keratinizarea epiteliului
-Functia plastica a mucoasei se datoreaza inaltei activitati mitotice a epiteliului, timpul reinoirii
mucoasei bucale constituie 6-7zile
-Functia senzitiva- in mucoasa se afla 6 specii de receptori senzitivi, dolori, tactli, hiper-si
hipotermici, musculari
-Functia de absorbtie- epiteliul mucoasei in conditii fiziologice este permeabil pentru substante
hidrosolubile si intr-o oarecare masura si pentru cele hiposolubile

9. Limba. Structura. Funcțiile.

Limba este un organ musculo membranos acoperit cu o mucoasa groasa, constituie un organ al
aparatului digestiv, prin papilele sale gutative care permit, prin perceptia gustului fundamental,
aprecierea calitativa a alimentelor.Are rol in masticatie, deglutitie, este un organ al vorbirii si al
perfectarii sunetelor emise de laringe.
Configuratia externa— Limba are forma unui ovoid alungit antero-posterior, turtit de sus in
jos,cu virful indreptat inainte. Ea prezinta doua fete , doua margini,un virf si o radacina.
Fata superioara--- este turtita transversal si convexa in plan sagital. La unirea celor doua treimi
anterioare cu treimea posterioara se gaseste un sant numit V-ul lingual. Pe partea anterioara a
V-ului lingual, este orizontala si marginita de un sant lingual longitudinal antero-posterior. Pe o
parte si de alta a acestuia,mucoasa linguala este prevazuta cu mici proeminente numite papile.
Acestea in ordinea lor crescind si a numarului descrescind sunt:filiforme, care ocupa fata
dorsala a portiunii anterioare, foliate:situate pe marginea limbii, fungiforme:situate in special
pe virful si pe marginile limbii, calciforme sau circumvolate in numar de 9-11 formeaza V-ul
lingual
Partea posterioara a limbii dindărătul V-ului lingual, sau faringiană,verticala se caracterizeaza
prin prezenta ingramadirilor de foliculi limfoizi neregulat dispusi,constituind amigdala sau
tonsila linguala
Fata inferioara a limbii - este mai putin intinsa decit cea posterioara,prezinta insa pe linia
mediana o plica- frenul limbii, care uneste limba cu santul gingivoalveolar si limiteaza miscarile
virfului ei. La baza frenului de o parte si de alta a reliefului sau se afla cite o mica ridicatura-
carunculele sublinguale salivare
Virful limbii---este turit de sus in jos si subtiat fiind partea cea mai mobila a organului
Radacina limbii—este portiunea de insertie a ei pe schelet si zona de reuniune a muschilor care
intra in strusctura sa.
Limba prezintă mai multe tipuri de inervație:
-senzitivă: de la perechea V de nervi cranieni(trigemeni), prin acești nervi putem simți
temperatura alimentelor;
- motorie: de la nervul cranian XII (nerv hipoglos), acest nerv intervine în mișcările limbii în
deglutiție, în masticație.
- senzorială: această inervație constituie calea de conducere a analizatorului gustativ:
Protoneuronul (primul neuron) căii gustative se află în ganglionii anexați nervilor VII (ggl
geniculat), IX și X (ggl inferior pentru ambii nervi), dendritele lor vin la baza rădăcinii limbii, de
unde vor culege informații gustative. Axonii lor se îndreaptă către bulbul rahidian (nucleul
solitar), unde se află deutoneuronul (al II-lea neuron) căii gustative. Axonii din nucleul solitar se
încrucișează, străbat în direcție ascendentă toate cele 3 etaje ale trunchiului cerebral și se
îndreaptă spre talamus. În talamus se află cel de-al III-lea neuron al căii gustative, axonii din
talamus vor proiecta în partea inferioară a girului postcentral. Aici se analizează și se elaborează
senzația de gust.

10.Glandele salivare. Caracteristica.

Glandele salivare sunt formate dintr-o stroma in care se includ parenchimul alcatuit din acini
secretori-grupari de celule ce reprezinta unitatea functionala a tesutului glandular salivar. In
cursul masticatiei alimentele in cavitatea bucala sunt impregnate cu saliva. Saliva permite
alunecarea bolului alimentar contine enzima numita amilaza care dezintegreaza amidonul si
este bacrericida. Glandele secreta o saliva bogata in saruri si proteine.Numeroase glande
salivare isi varsa seretia in cavitatea bucala ,ele se impart in glande salivare mari si mici.
Glandele salivare mari sunt perechi: glanda parotid, glanda submandibulara,glanda sublinguala.
Glandele mici ele sunt distribuite topografic in 3 grupe:
1.Glandele labiojugale- situate intr-o patura fina conjunctiva premusculara sau imediat sub
mucoasa ele sunt mai numeroase in jurul orificiului bucal si in portiunea mijlocie a vestibulului
2.Glandele palatine—sunt situate in patura fina a submucoasei si a mucoasei valului, ambele
zone paramediale.La nivelul boltii palatine osoase patura glandular adera intim de mucoasa si
de periost fiind mai densa din partea mijlocie: de o parte si de alta a rafeului median. La nivelul
valului palatin aceasta patura glandular descreste in grosime, raminind subtire la nivelul
aponevrozei
3.Glandele linguale---sunt situate in partea profunda, sub mucoasa, a regiunii limbii. Un grup
de glande in submucoasa marginii linguale exista de la V-ul lingual pina la virf , iar in partea
inferioara a virfului sunt glandele lui Blandin-Nuhn
Trei perechi de glande salivare mari avind dimensiuni considerabile depasesc limitele tunicii
mucoase si pastreaza comunitatea lor la cavitatea bucala prin canalele lor excretoare
1.Glanda Parotida—este stuata inferior de conductul auditiv extern pe ramura ascendenta a
mandibulei si pe muschiul maseter. O prelungire a ei inconjoara marginea posterioara a
mandibulei si patrunde in profunzime. Inferior nu depaseste decit putin unghiul mandibulei iar
in sus atinge nivelul arcadei zigomatice. Glanda parotid este cuprinsa in fascia parotidiana ce se
continua cu fasciile muschilor maseter si pterigoidian intern.
2.Glanda submandibulara- este situata in trigonul submandibular delimitat de ramurile
mandibulei si cele doua ventere ale muschiului digastric Glanda este invelita de o capsula fina
fibro-elestica. Fata inferioara a glandei apare de sub marginea inferioara a mandibulei fiind
acoperita de piele, muschiul platisima si de fascia proprie a gitului.canalul excretor porneste de
la partea anterioara a glandei sublinguale si se deschide in cavitatea bucala la baza friului limbii,
Glanda submandibulara are raporturi cu artera si vena facial cu nervul hipoglos si vena lingual
3.Glanda Sblinguala - dupa secretie este de tip mixt insa predomina componenta mucoasa, ea
este situate pe planseul bucal format de muschiul milohioidian, sub mucoasa bucala, de o parte
si de alta a friului limbii. Glanda sublinguala are o forma ovoida are raporturi cu fosa sublinguala
a corpului mandibulei cu muschii genio-si hioglos cu nervul lingual ramuri ale nervului hipoglos

11.Funcțiile Sistemului Stomatognat

sunt:masticatia, fonatia,deglutitia si fizionomia
Masticatia-este cea mai importanta functie ce influenteaza formarea intregului sistem
stomatognat. La om functia masticatorie incepe sa se desfasoare o data cu formarea arcadelor
dentare temporare, pina la 6ani la copil predomina miscarile de propulsive-retipulsie ale
mandibulei. Masticatia se desfasoara ca un act de reflex cu control voluntar Durata masticatiei
este de aproximativ de 2 ore zilnic
Fonatia-fiind cea mai recenta functie, totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala a
omului. Omul vorbeste in mediu timp de 8-10 ore zilnic
Fizionomia-este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturile sale ii da posibilitatea
omului sa-si exprime dispozitia dorinta starea de indiferenta si este un mijloc de comunicare
intre oameni.