Denumire opțional: Literatură pentru copii

Clasa I
Tipul opţionalului : Opțional la nivelul ariei curriculare
Arii curriculare implicate: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Durata : 1 Semestru
Numar de ore pe saptamână: 1
Numar de ore pe 1 semestru: 16
 ARGUMENT

Limba română, ca limbă de stat, reprezintă atât mijlocul principal de comunicare între
toţi cetăţenii ţării, cât şi suportul gândirii, al instruirii şi educării lor de-a lungul vieţii.
La intrarea în şcoală, elevii întâmpină o serie de dificultăţi în exprimarea orală. De
aceea se face simţită nevoia unui opţional cu aport important în însuşirea exprimării corecte,
în dezvoltarea, activizarea şi îmbogăţirea vocabularului şi a capacităţii de comunicare, de
ordonare logică a ideilor.
Dragostea pentru literatură se poate dezvolta la copii încă de la vârsta preşcolară,
continuându-se în perioada şcolarităţii mici, ceea ce înseamnă sensibilizarea micilor
ascultători prin intermediul forţei expresive a limbajului artistic. Prin basme accesibile vârstei
dar şi prin intermediul textelor cu conţinut inspirat din universul copiilor, se cultivă gustul
estetic, se realizează educaţia intelectuală, estetică şi morală.
Am ales opţionalul acesta, cu o oră pe săptămână, la clasa I, ştiind că, la această vârstă,
copilul pătrunde cu uşurinţă în lumea mirifică a poveştilor, în care conflictul central
polarizează personajele care devin simboluri ale binelui şi răului. Astfel copilul îşi află un
alter-ego multiplicat în fiecare personaj cu care simpatizează : mici vieţuitoare, animale,
zâne, prinţi, etc.
Învăţătorul are posibilitatea să se folosească de personajele poveştilor pentru a-i face pe
copii să înţeleagă raporturile umane, norme de convieţuire socială, pornind astfel formarea şi
modelarea caracterelor.
În acelaşi timp, prin povestirea liberă, prin exprimarea impresiilor, a sentimentelor, a
opiniei proprii, copilul învaţă să-şi rânduiască ideile, învaţă să vorbească frumos, în propoziţii
clare, îşi îmbogăţeşte vocabularul.
În activităţile creatoare, care se pot organiza pornind de la un text cunoscut, de la un
personaj preferat, învăţătorul poate să cunoască universul propriu al copilului, năzuinţele,
aspiraţiile lui.
Nu ignorăm nici lumea calculatorului sau televiziunea, dar, spre deosebire de aceste surse
de informare şi cultularizare, trebuie să spunem că nimic nu poate înlocui cartea. Învăţătorul
trebuie să facă tot ce este posibil pentru ca elevii săi să aprecieze cartea ca pe cel bun prieten
din lume, cel care răspunde la orice întrebare.
Opționalul se adresează copiilor care n-au posibilitatea explorării unei lumi a cărților
specifice vârstei lor și care își doresc o cultură literară cât mai vastă, dar și acelora care încă
nu prezintă un interes mărit pentru lectură. Doresc prin acest opțional, să stârnesc interesul
încă de la vârstă mică, pentru că mai târziu, copiii să-și poată satisface nevoia de cărți
specifice vârstei, cu ușurință și mai ales cu plăcere.

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Competențe specifice Activităţi de învăţare

-exerciţii de audiere a unor texte literare (poezii, poveşti, povestiri,
I. Audierea unor ghicitori);
texte literare -exerciţii de recunoaştere a titlului unui text, din prezentarea unor
diferite pentru fragmente sau ghicitori;
desprinderea -exerciţii de stabilire a momentelor principale ale acţiunii;
semnificației -exerciţii de identificare a personajelor;
mesajului și -ghicitori, proverbe;
dezvoltarea -exerciţii de desprindere a mesajului sau învăţăturii textului audiat
atenției /citit.
-exerciţii de construire a unor propoziţii / enunţuri utilizând cuvinte şi
expresii noi;
-formularea de întrebări şi răspunsuri vizând conţinutul textelor
audiate /citite.

II. Dezvoltarea -exerciţii de povestire integrală sau pe fragmente;

capacităţii de -jocuri de povestire în lanţ, povestirea finalului, a unui fragment
reproducere a îndrăgit.
conţinutului unui -selectarea răspunsului din mai multe variante date;
text literar -modificarea finalului unor texte;
-reprezentarea prin desen, modelaj, mimă a unor secvenţe din text;
-completarea unor ciorchine structurate, cadrane, tabele.
III. Dezvoltarea -exerciţii de rostire fluentă şi corectă a unor mesaje;
capacităţii de -alcătuire de enunţuri respectând sarcinile date;
exprimare -brainstorming;
literară -povestirea cu expresivitate a conţinutului;
-exerciţii de memorare şi recitare;
-exerciţii de dicţie.
-exerciţii de argumentare a unor comportamente, susţinute cu fapte,
citate;
-exerciţii de exprimare a propriilor opinii, gânduri, sentimente în
legătură cu acţiunile personajelor sau idei exprimate în texte;
-dialoguri, dezbateri pe teme date;
 IV. Dezvoltarea -exerciţii de citire a unor texte accesibile, cu o grafică atrăgătoare;
interesului pentru -jocuri de litere, silabe, cuvinte, rebusuri;
lectură prin -concursuri literare.
audierea unor -jocuri de rol, simulări;
texte cât mai -exerciţii de tipul “ştiaţi că…”;
captivante -vizite la bibliotecă, librării;
-prezentarea unor cărţi pentru copii;
-interpretarea unor roluri, recitări la serbările şcolare;
-expoziţii cu lucrări realizate de elevi.

CONȚINUTURI

Unitatea 1: LA ŞCOALĂ
Când merg copiii către şcoală, de Elena Farago
Aprofundarea temei
Unitatea 2: FAMILIA MEA
Familia mea, de Baruţu T. Arghezi
Părinţii mei, de Elena Dragoş
Bine e la noi acasă, de Emilia Căldăraru
Aprofundarea temei
Unitatea 3: PRIETENELE NOASTRE, NECUVÂNTĂTOARELE
Miaunica, de Demostene Botez
Zdreanţă, de Tudor Arghezi
Gospodina, de Otilia Cazimir
Aprofundarea temei
Unitatea 4: TRAISTA CU POVEŞTI
Punguţa cu doi bani, după Ion Creangă
Creanga de alun, de Lev Tolstoi
Ciuboţelele ogarului, de Călin Gruia
Aprofundarea temei
Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor
Să învăţăm de la vieţuitoare!
Să ne jucăm cu ajutorul cuvintelor

Modalități de evaluare:

Probe orale :
 ,,citirea “ imaginilor
 redarea conţinutului textului cu suport ilustrat
 caracterizarea personajelor
 alcătuirea de scurte poveşti originale
Probe practice :
  realizarea de desene potrivite conţinutului textului
 aşezarea imaginilor repectând momentele subiectului
 iniţierea de dialoguri pe teme date
 dramatizări
 joc de rol.

Bibliografie
 Potolea, Dan; Neacșu, Ioan; Iucu, Romiță B.; Pânișoară, Ion-Ovidiu –Pregătirea
psihopedagogică (Manual pentru definitivat și gradul didactic II ), Editura Polirom,
Iași, 2008.
 www.didactic.ro
 13.www.e-scoala.ro
 14.www.cnrop.ISE.ro

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
“Literatură pentru copii”-clasa I
SEMESTRUL I

Nr. Unitatea de Conţinuturile învăţării Com Nr. Săpt.

crt. învăţare pet. ore
spec
ifice
1. La şcoală Când merg copiii către şcoală, de I 2 I-II
Elena Dragoş II
Aprofundarea temei III

2. Familia mea Familia mea, de Buţu T. Arghezi I 4 III-IV-V-

Părinţii mei, de Elena Dragoş II VI
Bine e la noi acasă, de Emilia Căldăraru III
Aprofundarea temei IV

3. Prietenele Miaunica, I 4 VII-VIII

noastre, de Demostene Botez III IX - X
necuvântătoare-le Zdreanţă, de Tudor Arghezi IV
Gospodina, de Otilia Cazimir
Aprofundarea temei
Evaluare
4. Traista cu poveşti Punguţa cu doi bani, după Ion Creangă I 4 XII-XIII
Creanga de alun, de Lev Tolstoi II XIV-XV
Ciuboţelele si ogarul, de Călin Gruia III
Aprofundarea temei IV
Evaluare
5. Recapitularea şi Să învăţăm de la vieţuitoare! II 2 XVI-
sistematizarea Să ne jucăm cu ajutorul cuvintelor! III XVII
cunoştinţelor Evaluare

PROIECT DE LECŢIE

Clasa I
Unitatea de învățare : Traista cu povești
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina : Opțional Literatură pentru copii
Subiectul lecţiei : “ Punguţa cu doi bani ” de Ion Creangă

Tipul activităţii : mixtă

Scopul lecţiei:

 Cultivarea sensibilităţii artistice prin audierea unor creaţii în proză din literatura
pentru copii, specifice vârstei și dezvoltarea capacităților de comunicare verbală.

Obiective operaţionale :
 Să demonstreze înţelegerea conţinutului poveştii Punguţa cu doi bani

 Să formuleze întrebări corecte din punct de vedere gramatical pe care să le adreseze

celorlalte grupuri de copii
 Să urmărească succesiunea evenimentelor
  Să denumească personajele care apar în povestire

 Să realizeze conexiuni între ideile descoperite de copii în grup şi individual pentru

rezolvarea unei probleme
 Să-şi exprime plăcerea şi interesul pentru activitate prin participarea activă

Strategii didactice :
Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, problematizarea, explozia stelară;
brainstormingul

Mijloace de învățământ: 1 stea mare, 5 steluţe mici, carte de poveşti, siluete reprezentând:
moş, babă, cocoş, găină , vizitiu, boier., planşă, steluţe colorate

Forme de organizare : frontal, individual, pe grupuri.

Evaluare: observarea sistematică, probă orală

Bibliografie:

 *** Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012

 *** Organizarea interdisciplinară a ofertelor de ȋnvăţare pentru formarea
competenţelor cheie la şcolarii mici, Suport de curs, 2012
 Secvenţele Conținuturi instructive-educative
lecţiei
Activitatea propunătorului Activitatea elevilor
Se creează climatul propice desfăşurării Pregǎtesc materialele
activităţii. necesare.

Dirijez o conversaţie cu elevii pe

1. Moment temele:
organizatoric ●Salutul
●Prezenţa
●Repere temporale (anotimpul, ziua din
săptămână, data, luna, anul)
●Agenda zilei

Trezirea interesului pentru activitate

2. Captarea prin prezentarea unei găinuşe ( jucărie)
atenţiei cu o mărgică.

E-o găină cu mărgică

Şi-i tare nedumerită.
Doar atât îşi aminteşte
Că vine dintr-o poveste.
Un vânt rău când s-a strârnit
Tot în jur a nimicit! Ascultǎ poezia.
Poate noi o ajutăm
Problema să i-o rezolvăm.

Poartǎ o scurtǎ conversaţie despre

conţinutul poeziei, realizând astfel Participǎ la discuţie.
legǎtura cu subiectul lecţiei.
Se reaminteşte titlul poveştii. Se
3.Anunţarea descoperă că în cartea cu poveşti nu Ascultǎ precizǎrile fǎcute.
temei există nici imagini şi nici conţinutul
poveştii. Se propune rezolvarea
problemei cu ajutorul metodei-Explozia 1-2 copii repetă titlul
stelară. poveştii.
În mijloc este aşezată o steluţă mare, iar
peste ea se aşează o imagine mare o
carte de poveşti—Punguţa cu doi bani..
Celelalte 5 steluţe mici se aşează în jurul Sunt atenti la explicatiile
steluţei mari, atenţionând copiii că pe propunatorului.
fiecare steluţă este scrisă câte o
întrebare, cu culori diferite. Întrebările
folosite sunt: CE?, CINE?,
UNDE?,CÂND?, DE CE?
Astfel, copiii vor reţine că întrebarea
 „CINE?” este scrisă cu roşu, „CE?” cu
culoarea galbenă, „„UNDE?” cu
culoarea verde, CÂND?” cu culoarea
albastră şi „DE CE?” cu culoarea
portocalie.1

Povestea va fi expusă cu mare atenţie la

4. Asigurarea inflexiunile vocii, în funcţie de
dirijării învățării personajele din poveste.

Se prezintă copiilor plansele

concomitent cu textul ilustrând
momentele principale din poveste.

Pe parcursul povestirii voi respecta

succesiunea următoarelor momente
principale:

1. Alungarea cocosului si găsirea Copiii povestesc după

pungii imaginile prezentate.
2. Luarea pungii de către vizitiu
,aruncarea cocosului in fântâna si
salvarea acestuia
3. Aruncarea cocosului in cuptor de
către bucătăreasa
4.. Aruncarea cocosului in mijlocul
cirezii de vite
5. Aruncarea cocosului in haznaua cu
galbeni
6. Dorind să scape de cocos boierul
arunca punguţa, fiind pedepsit astfel
pentru fapta sa(tâlhărirea cocosului si
supunerea acestuia pe nedrept la cazne)
7. Răsplătirea bunatatii moşneagului
de către cocos.
8. Pedepsirea babei pentru sufletul ei
rău.

Pe parcursul povestirii se va pune

accentul pe peripeţiile pe care le –a avut
cocosul după găsirea pungii si modul lui
de a scăpa din toate .

Se va avea grijă să se povestească în

mod expresiv, nuanţat, folosindu-se un Elevii dau răspunsuri
ton şi o mimică adecvată. diferite.

Joc-exerciţiu ,,Grupuri, grupuri’’

Copiii trebuie să aleagă un jeton din bol
pentru a constitui cele cinci grupuri.
,,1, 2, 3, 4, 5
Vă aşezaţi în grupuri mici
Împreună vă jucaţi
Întrebări să adresaţi.’’
Exemplu: Grupa cu bulină roşie se Formarea grupurilor după
aşează în dreptul steluţei cu întrebarea criteriile date.
Cine?” Grupa cu bulină galbenă se
aşează în dreptul steluţei cu Se grupează, îşi stabilesc
întrebarea ,,Ce?”, etc. liderul care se aşază în
dreptul unei steluţe.
Voi expune situaţia – problema:
-,,Pierderea poveştii şi căutarea ei’’
Sarcina didactică: În cadrul grupului
formulaţi propoziţii interogative
specifice întrebărilor: Cine?, Ce?,
Unde?, Când?, De ce?. Relaţionarea în timpul
formării grupurilor:
- Găinuşa acceptarea, dezacordul faţă
Ne roagă să ne grăbim, de unii parteneri.
Fiindcă timp mai e puţin
Întrebări să formulăm
Celorlalţi să le-adresăm
Şi dacă noi reuşim
Proba aceasta să sfârşim,
Toţi copiii vor putea
Povestea, iarăşi asculta.”

Prezentarea setului de întrebări Denumesc întrebările.

.La un semnal sonor (5’ – 7’) copiii
revin în cerc şi fiecare grup trece în
dreptul steluţei corespunzătoare
întrebării iniţiale. Pentru a obţine cât
mai multe conexiuni între întrebările
descoperite, se stabileşte ordinea
adresării întrebărilor (CE, CINE,
UNDE, CÂND şi DE CE).

Set de întrebări
În interiorul grupului copiii
formulează întrebări, găsesc
răspunsuri, colaborează,
selectează, iau decizii.

Liderul fiecărui grup

comunică întrebările
formulate. În cazul în care
grupurile nu formulează
suficiente întrebări celelalte
 grupuri completează setul de
întrebări.
Copiii aşază pe o planşă personajele
5.Obţinerea principale din poveste şi expun pe scurt Aşază pe planşă siluetele.
performanţelor conţinutul poveştii.
Se aşază şi găinuşa în tablou, lângă
babă.
Se deschide cartea şi se observă că atât
conţinutul , cât şi imaginile au revenit în Expun pe scurt conţinutul
carte (pe neobservate, propunatorul face poveştii.
schimbul de cărţi)

6.Evaluarea Elevii sunt evaluați în funcție de

performanțelor răspunsurile oferite, de interacțiunea
din cadrul grupul format și de interesul
pe care l-au aratat. Primesc calificative
în catalog.

Aprecieri stimulative asupra modului de Ascultǎ concluziile şi

7. Încheierea organizare pe grupuri, formulării de aprecierile adresate de
lecţiei propoziţii interogative. propunător.