CUPRINS

Cap.I

1. Igiena produselor alimentare conform Regulamentului (CE) nr. 178/2002.....................2

1.2 Criteriile
microbiologice..............................................................................................3

Cap II
2.Producția ecologică de abrogare a Regulamentului (CE) nr834/200Consiliului…………….4
2.1 Etichetarea……………………………………………………………………………….8
Cap III
3.Aditivii alimentari și enzimele alimentare care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr.
1332/2008……………………………………………………………………………………….11
3.1 Aditivi alimentari care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1829/2003………….14
3.2 Etichetarea aditivilor alimentari…………………………………………………………..15
Cap IV
4.Regulamentul (CE) NR. 882/2004 ,privind controalele oficiale efectuate pentru privind hrana
pentru animale şi produsele alimentare…………………………………………………………15
4.1 Controale oficiale privind hrana pentru animale şi produsele alimentare de origine
neanimală………………………………………………………………………………………17

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….20

1
Cap I
1.Igiena produselor alimentare

Siguranța alimentară

(1) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 stabilește cerințe generale privind siguranța alimentară,
conform cărora nici un produs alimentar nu trebuie introdus pe piață în cazul în care este
periculos. Operatorii din sectorul alimentar au obligația să retragă de pe piață produsele
alimentare periculoase. Pentru a contribui la protecția sănătății publice și pentru a preveni
interpretările diferite, se impune stabilirea unor criterii de siguranță armonizate privind
caracterul acceptabil al produselor alimentare, în special în ceea ce privește prezența
anumitor microorganisme patogene.

(4) Criteriile microbiologice oferă, de asemenea, o orientare privind caracterul acceptabil al

produselor alimentare și al proceselor de fabricație, manipulare și distribuție a acestora.
Utilizarea criteriilor microbiologice ar trebui să facă parte integrantă din punerea în aplicare
a procedurilor bazate pe principiile HACCP și a altor măsuri de control al igienei.

(3) Siguranța produselor alimentare este asigurată în principal printr-o abordare preventivă,
cum ar fi punerea în aplicare a unei bune practici de igienă și aplicarea procedurilor bazate
pe principiile de analiză a riscurilor și puncte de control decisiv (HACCP). Criteriile
microbiologice pot fi utilizate pentru validarea și verificarea procedurilor HACCP și a altor
măsuri de control al igienei. În consecință, se impune stabilirea unor criterii microbiologice
care definesc caracterul acceptabil al proceselor, precum și a unor criterii de siguranță
microbiologică a produselor alimentare care să stabilească o limită peste care un produs
alimentar trebuie considerat ca fiind contaminat în mod inacceptabil cu microorganismele
pentru care se stabilesc respectivele criterii.

(4)Siguranța produselor alimentare este asigurată în principal printr-o abordare preventivă,

cum ar fi punerea în aplicare a unei bune practici de igienă și aplicarea procedurilor bazate
pe principiile de analiză a riscurilor și puncte de control decisiv (HACCP). Criteriile
microbiologice pot fi utilizate pentru validarea și verificarea procedurilor HACCP și a altor
măsuri de control al igienei. În consecință, se impune stabilirea unor criterii microbiologice

2
care definesc caracterul acceptabil al proceselor, precum și a unor criterii de siguranță
microbiologică a produselor alimentare care să stabilească o limită peste care un produs
alimentar trebuie considerat ca fiind contaminat în mod inacceptabil cu microorganismele
pentru care se stabilesc respectivele criterii.

1.2 Criteriile microbiologice

(1)La 27 februarie 2002, CSAU adoptă un aviz privind specificațiile pentru gelatină în
raport cu sănătatea consumatorilor. Comitetul a ajuns la concluzia potrivit căreia criteriile
microbiologice stabilite la capitolul 4 din anexa II la Directiva 92/118/CEE a Consiliului din
17 decembrie 1992 de stabilire a condițiilor de sănătate publică și animală care
reglementează schimburile și importurile în Comunitate de produse care nu intră sub
incidența condițiilor menționate, stabilite de reglementările comunitare speciale prevăzute
de anexa A capitolul I la Directiva 89/662/CEE și, în ceea ce privește agenții patogeni, la
Directiva 90/425/CEE în raport cu sănătatea consumatorilor, erau excesive, și a considerat
că este suficientă aplicarea unui criteriu microbiologic obligatoriu numai pentru salmonella.

(2) La 21 și 22 ianuarie 2003, CSMVSP a emis un aviz privind E. coli verotoxică (VTEC)
în produsele alimentare. În acest aviz, comitetul a ajuns la concluzia că aplicarea unui
standard microbiologic pentru VTEC O157 la produsul final este puțin probabil să conducă
la reduceri semnificative ale riscului asociat pentru consumatori. Cu toate acestea,
orientările microbiologice destinate reducerii contaminării fecale în lanțul alimentar pot
contribui la o reducere a riscurilor pentru sănătatea publică, inclusiv cele legate de VTEC.
CSMVSP a identificat următoarele categorii de produse alimentare în care VTEC reprezintă
un risc pentru sănătatea publică: carne de vită crudă sau insuficient preparată și, posibil,
carne de la alte rumegătoare, carne tocată, carne de vită fermentată și produse din carne de
vită fermentată, lapte crud și produse pe bază de lapte crud, produse proaspete, în special
semințe germinate și sucuri de fructe și legume nepasteurizate.

(3) La 26 și 27 martie 2003, CSMVSP adoptă un aviz privind enterotoxinele stafilococice în

produsele lactate, în special în brânzeturi. Comitetul a recomandat revizuirea criteriilor
pentru stafilococii coagulazo-pozitivi în brânzeturi, în laptele crud destinat prelucrării și în
laptele praf. În afară de aceasta, criteriile pentru enterotoxinele stafilococice trebuie definite
pentru brânzeturi și pentru laptele praf.

3
(4) La 14 și 15 aprilie 2003, CSMVSP adoptă un aviz privind salmonella în produsele
alimentare. În conformitate cu acest aviz, categoriile de produse alimentare care sunt
susceptibile să prezinte un risc ridicat pentru sănătatea publică includ carnea crudă și unele
produse destinate consumului în stare crudă, produsele crude sau insuficient preparate pe
bază de carne de pasăre, ouăle și produsele care conțin ouă crude, laptele nepasteurizat și
anumite produse pe bază de lapte nepasteurizat. Semințele germinate și sucurile de fructe
nepasteurizate sunt, de asemenea, luate în considerare. Comitetul a recomandat ca decizia
cu privire la necesitatea criteriilor microbiologice să fie luată ținând seama de capacitatea sa
de a proteja consumatorii și de fezabilitatea sa.

Cap I I

2.Producția ecologică de abrogare a Regulamentului (CE) nr834/200 Consiliului

Respectarea unor standarde înalte privind sănătatea, mediul și bunăstarea animalelor

în producția de produse ecologice este o parte intrinsecă a calității superioare a
produselor respective. Astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 28 mai
2009 privind politica în domeniul calității produselor agricole, producția ecologică
face parte din sistemele Uniunii din domeniul calității produselor agricole, împreună
cu indicațiile geografice și cu specialitățile tradiționale garantate în conformitate cu
Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ) și
cu produsele regiunilor ultraperiferice ale Uniunii în conformitate cu Regulamentul
(UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ). În acest sens, în
cadrul politicii agricole comune (PAC), producția ecologică urmărește aceleași
obiective care sunt inerente tuturor sistemelor Uniunii din domeniul calității
produselor agricole.

4
Operatorii care produc alimente ecologice sau hrană ecologică pentru animale ar
trebui să urmeze proceduri corespunzătoare, bazate pe identificarea sistematică a
etapelor critice ale prelucrării, pentru a se asigura că produsele prelucrate se
conformează normelor privind producția ecologică. Produsele ecologice prelucrate ar
trebui obținute cu ajutorul unor metode de prelucrare care să garanteze că
caracteristicile și calitățile ecologice ale produselor se mențin pe parcursul tuturor
etapelor producției ecologice.

Ar trebui stabilite dispoziții privind compoziția alimentelor și a hranei pentru animale

ecologice prelucrate. În special, aceste alimente ar trebui produse în principal din
ingrediente agricole ecologice sau alte ingrediente care se încadrează în domeniul de
aplicare al prezentului regulament care sunt ecologice, posibilitatea de utilizare a
anumitor ingrediente agricole neecologice, specificate în prezentul regulament, fiind
limitată. În plus, doar anumite produse și substanțe autorizate în conformitate cu
prezentul regulament ar trebui permise pentru a fi utilizate în producția de alimente și
de hrană pentru animale ecologice prelucrate.

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și

adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta
anumite acte în ceea ce privește măsurile de precauție și preventive care trebuie luate
de către operatorii care produc alimente procesate sau hrană procesată pentru animale,
în ceea ce privește tipul și compoziția produselor și substanțelor a căror utilizare în
alimentele prelucrate este permisă, precum și condițiile de utilizare a acestora și în
ceea ce privește calcularea procentului de ingrediente agricole, inclusiv specificarea
aditivilor a căror utilizare în producția ecologică este permisă care sunt luați în calcul
ca ingrediente agricole în vederea calculării procentului care trebuie atins pentru ca
produsul să fie etichetat în descrierea comercială ca fiind ecologic.

Vinul ecologic ar trebui să facă obiectul normelor relevante privind alimentele

ecologice prelucrate. Cu toate acestea, dat fiind faptul că vinul este o categorie
specifică și importantă de produse ecologice, ar trebui prevăzute norme de producție

5
 detaliate suplimentare în mod specific pentru vinul ecologic. Vinul ecologic ar trebui
produs în întregime din materii prime ecologice și ar trebui permisă adăugarea doar a
anumitor produse și substanțe autorizate în conformitate cu prezentul regulament. În
cazul producției de vin ecologic, utilizarea anumitor practici, procese și tratamente
enologice ar trebui interzise. Alte practici, procese și tratamente ar trebui permise în
condiții bine definite.

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și

adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta
anumite acte în ceea ce privește specificarea altor practici, procese și tratamente
enologice interzise și în ceea ce privește modificarea listei practicilor, proceselor și
tratamentelor enologice permise.

Inițial, drojdia nu era considerată un ingredient agricol în temeiul Regulamentului

(CE) nr. 834/2007 și, prin urmare, nu era luată în calcul în ceea ce privește compoziția
agricolă a produselor ecologice. Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei a
introdus însă obligativitatea luării în calcul a drojdiei și a produselor din drojdie .

Pentru a se evita contaminarea producției ecologice cu produse sau substanțe care nu au

fost autorizate de Comisie pentru utilizare în producția ecologică pentru anumite scopuri,
operatorii ar trebui să adopte măsuri proporționale și adecvate aflate sub controlul lor,
pentru a identifica și evita riscurile de astfel de contaminare. Astfel de măsuri ar trebui să
fie revizuite periodic și ajustate, dacă este necesar.

Pentru a se asigura o abordare armonizată în întreaga Uniune în ceea ce privește măsurile care
trebuie adoptate în caz de suspiciune de nerespectare, în special în cazul în care o astfel de
suspiciune de nerespectare apare din cauza prezenței de produse și substanțe neautorizate în
produsele ecologice sau în conversie, și pentru a se evita incertitudinile pentru operatori,
autoritățile competente sau, după caz, autoritățile de control sau organismele de control ar trebui

6
să efectueze o anchetă oficială în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 în scopul
verificării respectării cerințelor privind producția ecologică. În cazul specific al suspiciunii de
nerespectare

datorate prezenței unor produse sau substanțe neautorizate, ancheta ar trebui să

stabilească sursa și cauza prezenței unor astfel de produse sau substanțe în scopul de a
asigura faptul că operatorii respectă cerințele privind producția ecologică și, în
special, faptul că nu au utilizat produse sau substanțe neautorizate în producția
ecologică și faptul că operatorii respectivi au luat măsuri de precauție proporționale și
adecvate pentru a evita contaminarea producției ecologice cu astfel de produse și
substanțe. O astfel de anchetă ar trebui să fie proporțională cu nerespectarea
suspectată și, prin urmare, ar trebui să fie încheiată cât mai curând posibil și într-un
termen rezonabil, ținând seama de durabilitatea produsului și de complexitatea
cazului. Aceasta ar putea include orice metodă sau tehnică de control oficial
considerată adecvată, în vederea excluderii sau a confirmării, în mod eficient și fără
întârzieri inutile, a oricărei suspiciuni de nerespectare a prezentului regulament,
inclusiv utilizarea tuturor informațiilor relevante care ar permite excluderea sau
confirmarea suspiciunilor de nerespectare fără o inspecție la fața locului.

Alimentele prelucrate ar trebui etichetate ca fiind ecologice doar atunci când toate sau
aproape toate ingredientele lor de origine agricolă sunt ecologice. Pentru încurajarea
utilizării ingredientelor ecologice, ar trebui, de asemenea, ca, în anumite condiții, să se
ofere posibilitatea menționării producției ecologice numai în lista ingredientelor
alimentelor prelucrate, în special faptul că alimentele în cauză respectă anumite norme
de producție ecologică din prezentul regulament. De asemenea, ar trebui să se
stabilească dispoziții speciale de etichetare pentru a oferi operatorilor posibilitatea de
a identifica ingredientele ecologice utilizate în produse care constau în principal într-
un ingredient care provine din vânătoare sau pescuit.

7
 Hrana pentru animale prelucrată ar trebui etichetată ca fiind ecologică doar atunci
când toate sau aproape toate ingredientele de origine agricolă sunt ecologice.

Pentru a asigura claritatea pentru consumatorii de pe întreaga piață a Uniunii,

utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică ar trebui să devină
obligatorie pentru toate alimentele ecologice preambalate produse pe teritoriul
Uniunii. În plus, ar trebui să fie posibilă utilizarea voluntară a logoului respectiv în
cazul produselor ecologice care nu sunt preambalate și care sunt produse în Uniune și
în cazul oricăror produse ecologice importate din țări terțe, precum și în scopuri de
informare și educaționale. Modelul logoului Uniunii Europene pentru producția
ecologică ar trebui stabilit.

Totuși, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor în ceea ce privește

caracterul ecologic al întregului produs, este oportună limitarea utilizării logoului
respectiv la produsele care conțin numai sau aproape numai ingrediente ecologice.
Prin urmare, nu ar trebui permisă utilizarea logoului în etichetarea produselor în
conversie sau a produselor prelucrate în cazul cărora ingredientele agricole sunt
ecologice într-o proporție mai mică de 95 % ca greutate.

2.1 ETICHETAREA

(1) În sensul prezentului regulament, un produs este considerat ca purtând termeni

referitori la producția ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare
sau în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sale sau materiile
prime pentru hrana pentru animale utilizate pentru producerea sa sunt descrise în
termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile sale
prime pentru hrana pentru animale au fost produse în conformitate cu prezentul
regulament. În special, termenii enumerați în anexa IV, cuvintele derivate și
diminutivele acestora, precum „bio” și „eco”, singure sau în combinație, pot fi
folosite, pe întreg teritoriul Uniunii și în orice limbă enumerată în anexa respectivă,

8
 pentru etichetarea și promovarea produselor menționate la articolul 2 alineatul (1)
conforme cu prezentul regulament.

(2) În cazul produselor menționate la articolul 2 alineatul (1), termenii menționați la

prezentul articol alineatul (1) nu se utilizează nicăieri în Uniune, în niciuna dintre
limbile enumerate în anexa IV, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în
documentele comerciale ale unui produs care nu este conform cu prezentul
regulament.

Mai mult, nu se folosesc în etichetare sau în publicitate niciun fel de termeni, inclusiv
termenii utilizați în mărci comerciale sau nume de societăți, sau practici dacă ar putea
induce în eroare consumatorul sau utilizatorul sugerând că un produs sau ingredientele
acestuia respectă prezentul regulament.

(3) Produsele obținute în timpul perioadei de conversie nu se etichetează și nu se

promovează drept produse ecologice sau produse în conversie.

Cu toate acestea, materialul de reproducere a plantelor, produsele alimentare de origine

vegetală și produsele destinate hranei animalelor de origine vegetală obținute în timpul
perioadei de conversie care respectă articolul 10 alineatul (4) se pot eticheta și promova
drept produse în conversie, utilizând termenul „în conversie” sau un termen corespunzător,
alături de termenii prevăzuți la alineatul (1).

(4) Termenii menționați la alineatele (1) și (3) nu se folosesc pentru un produs pentru
care, în conformitate cu dreptul Uniunii, trebuie să se indice pe etichetă sau în
materialul publicitar că produsul conține OMG-uri, constă în OMG-uri sau este produs
din OMG-uri.

(5) Pentru alimentele prelucrate, se pot folosi termenii menționați la alineatul (1):

(a) în descrierea comercială și în lista de ingrediente, în cazul în care o astfel de listă este
obligatorie în temeiul legislației Uniunii, cu condiția ca:

(i) alimentele prelucrate să se conformeze normelor de producție prevăzute în partea IV

din anexa II și normelor specifice prevăzute în conformitate cu articolul 16 alineatul
(3);

9
 (ii) cel puțin 95 % din ingredientele agricole ale produsului în greutate să fie ecologice;
și

(iii) în cazul aromelor, se pot folosi numai pentru substanțele aromatizante naturale și
pentru preparatele aromatizante naturale etichetate în conformitate cu articolul 16
alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și în cazul în care toate
componentele lor aromatizante și substanțele purtătoare de componente aromatizante
din substanțele aromatizante sunt ecologice; (b) doar în lista de ingrediente, cu
condiția ca:

(i) mai puțin de 95 % din ingredientele agricole ale produsului în greutate să fie
ecologice, iar ingredientele respective să fie conforme cu normele de producție
prevăzute în prezentul regulament; și

(ii) alimentele prelucrate să se conformeze normelor de producție prevăzute la punctul

1.5, punctul 2.1 litera (a), punctul 2.1 litera (b) și punctul 2.2.1 din partea IV din
anexa II și normelor prevăzute în conformitate cu articolul 16 alineatul (3);

(c) în descrierea comercială și în lista de ingrediente, cu condiția ca:

(i) ingredientul principal să fie un produs al activității de vânat sau pescuit;

(ii) termenul menționat la alineatul (1) să aibă legătură clară în descrierea comercială cu
un alt ingredient care să fie ecologic și diferit de ingredientul principal;

(iii) toate celelalte ingrediente agricole să fie ecologice; și

(iv) alimentele să se conformeze punctului 1.5, punctului 2.1 literele (a) și (b) și
punctului 2.2.1 din anexa II partea IV, precum și normelor prevăzute în conformitate
cu articolul 16 alineatul (3).

Lista ingredientelor menționată la primul paragraf literele (a), (b) și (c) precizează care
ingrediente sunt ecologice. Referirile la producția ecologică pot apărea doar în raport cu
ingredientele ecologice.

Lista de ingrediente menționată la primul paragraf literele (b) și (c) include precizarea
procentajului total de ingrediente ecologice în raport cu cantitatea totală a ingredientelor
agricole.

10
Termenii menționați la alineatul (1), atunci când sunt utilizați în lista de ingrediente
menționată la primul paragraf literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat, și indicația
procentajului menționat la al treilea paragraf de la prezentul alineat apar cu aceeași culoare
și cu caractere de aceeași dimensiune și de același stil ca și restul indicațiilor din lista de
ingrediente.

(6) În ceea ce privește hrana pentru animale prelucrată, termenii menționați la alineatul (1)
se pot utiliza în descrierea comercială și în lista de ingrediente, cu condiția ca:

(a) hrana pentru animale prelucrată să se conformeze normelor de producție prevăzute în

părțile II, III și V din anexa II și normelor specifice prevăzute în conformitate cu
articolul 16 alineatul (3);

(b)toate ingredientele de origine agricolă pe care le conține hrana pentru animale

prelucrată să fie ecologice; și (c) cel puțin 95 % din substanța uscată a produsului să
fie ecologică.
(7) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare:

(a) a prezentului articol prin adăugarea unor norme suplimentare privind etichetarea
produselor enumerate în anexa I sau prin modificarea acestor norme adăugate; și

(b)a listei de termeni stabilită în anexa IV, ținând cont de evoluțiile lingvistice din statele
membre.

(8) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili cerințe detaliate privind
aplicarea alineatului (3) de la prezentul articol.

Cap III
3.Aditivii alimentari și enzimele alimentare

Prezentul regulament stabilește norme privind aditivii alimentari utilizați în produsele alimentare
în vederea asigurării funcționării eficiente a pieței interne și a unui nivel înalt de protecție a

11
sănătății populației și a unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, inclusiv protecția
intereselor consumatorilor și practici echitabile în comerțul de produse alimentare, ținând seama,
după caz, de protecția mediului. În acest scop, prezentul regulament prevede:

(a) liste comunitare de aditivi alimentari aprobați, astfel cum figurează în anexele II și III;

(b) condițiile de utilizare a aditivilor alimentari în produse alimentare, inclusiv în aditivii

alimentari și în enzimele alimentare care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1332/2008
privind enzimele alimentare și în aromele alimentare astfel cum sunt reglementate prin
Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie
2008 privind aromele alimentare și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante
destinate utilizării în și pe alimente

(c) norme privind etichetarea aditivilor alimentari comercializați ca atare

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr.

178/2002 și Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(a) „aditiv alimentar” înseamnă orice substanță care, în mod normal, nu se consumă ca aliment
în sine și nu se utilizează ca ingredient alimentar caracteristic, cu sau fără valoare nutritivă, și a
cărei adăugare deliberată, în scop tehnologic, în produsele alimentare pe parcursul procesului de
fabricare, prelucrare, preparare, tratare, ambalare, transport sau depozitare are ca rezultat sau se
poate considera în mod rezonabil că ar putea avea ca rezultat, transformarea sa sau transformarea
produselor sale secundare, în mod direct sau indirect, într-o componentă a produselor alimentare
în cauză. Cu toate acestea, nu se consideră aditivi alimentari următoarele:

(i) monozaharidele, dizaharidele sau oligozaharidele și produsele alimentare conținând aceste

substanțe utilizate pentru proprietățile lor edulcorante;

12
(ii) produsele alimentare, sub formă deshidratată sau concentrată, inclusiv aromele care intră în
fabricarea produselor alimentare compuse, utilizate pentru proprietățile lor aromatice, sapide sau
nutritive, combinate cu un efect colorant secundar;

(iii) substanțele care intră în compoziția unui strat de protecție sau al unui material de acoperire,
care nu fac parte din aliment și care nu sunt destinate consumului împreună cu alimentul
respectiv; (iv) produsele care conțin pectină, derivate din tescovină uscată de mere sau coajă de
fructe citrice sau gutui sau din amestecul acestora, prin acțiunea unui acid diluat, urmată de
neutralizarea parțială cu săruri de sodiu sau de potasiu („pectină lichidă”);

(v) bazele pentru guma de mestecat;

(vi) dextrina albă sau galbenă, amidonul prăjit sau dextrinat, amidonul modificat prin tratare cu
acizi sau baze, amidonul albit, amidonul modificat fizic și amidonul tratat cu enzime amilolitice;
(vii) clorura de amoniu;

(viii) plasma de sânge, gelatina comestibilă, proteinele hidrolizate și sărurile acestora, proteina
din lapte și glutenul;

(ix) aminoacizii și sărurile acestora, altele decât acidul glutamic, glicina, cisteina și cistina și
sărurile acestora care nu au funcție tehnologică;

(x) cazeinații și cazeina;

(xi) inulina;

(b) „adjuvanți tehnologic” înseamnă orice substanță care:

(i) nu se consumă ca aliment în sine;

(ii) este utilizată deliberat în prelucrarea materiilor prime, a produselor alimentare sau a
ingredientelor acestora pentru a îndeplini un anumit obiectiv tehnologic în timpul tratării sau
prelucrării; și

(iii) care poate avea ca rezultat prezența neintenționată, dar inevitabilă din punct de vedere
tehnic, a unor reziduuri ale substanței respective sau a derivaților acesteia în produsul finit, cu
condiția ca aceste reziduuri să nu prezinte nici un risc sanitar și să nu aibă efecte tehnologice
asupra produsului finit;

13
(c) „categorie funcțională” înseamnă una dintre categoriile stabilite în anexa I pe baza funcției
tehnologice exercitate de aditiv în produsul alimentar;

(d) „aliment neprelucrat” înseamnă orice aliment care nu a fost supus niciunui tratament care
să conducă la o schimbare substanțială a stării inițiale a alimentului; în acest sens, nu sunt
considerate ca având ca rezultat o modificare substanțială următoarele: fragmentarea, separarea,
tranșarea, dezosarea, tocarea, jupuirea, decojirea, mărunțirea, decuparea, curățarea, aranjarea,
congelarea, refrigerarea, răcirea, măcinarea, decorticarea, ambalarea sau dezambalarea;

(e) „produs alimentar fără adaos de zahăr” înseamnă orice produs alimentar fără următoarele:
(i) fără adaos de monozaharide sau dizaharide;

(ii) orice adaos de produse alimentare conținând monozaharide sau dizaharide utilizate pentru
proprietățile lor edulcorante;

(f) „produs alimentar cu valoare energetică redusă” înseamnă orice produs alimentar a cărui
valoare energetică este cu cel puțin 30 % mai mică decât cea a alimentului original sau a unui
produs similar;

(g) „îndulcitori de masă” înseamnă orice preparat din edulcoranți autorizați care ar putea
conține alți aditivi alimentari și/sau ingrediente alimentare și care este destinat vânzării către
consumatorul final ca înlocuitor pentru zahăr.

(h) „quantum satis” înseamnă că nu se specifică niciun nivel numeric maxim și substanțele vor
fi utilizate în conformitate cu buna practică de fabricație, într-o cantitate care să nu depășească
nivelul necesar pentru obținerea efectului dorit și cu condiția de a nu induce în eroare
consumatorul.

3.1 Aditivi alimentari care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1829/2003

(1) Un aditiv alimentar aflat sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 poate fi inclus pe
listele comunitare din anexele II și III în conformitate cu prezentul regulament doar dacă este
autorizat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

14
(2) În cazul în care un aditiv alimentar deja inclus în lista comunitară este produs dintr-o sursă
diferită care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, acesta nu va necesita o nouă
autorizare în conformitate cu prezentul regulament atâta timp cât noua sursă este autorizată în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, iar aditivul alimentar respectă specificațiile
stabilite prin prezentul regulament. Articolul 14 .Specificații pentru aditivi alimentari
Specificațiile pentru aditivi alimentari privind în special originea, criteriile de puritate și orice
alte informații necesare sunt adoptate în momentul includerii pentru prima oară a aditivului
alimentar pe listele comunitare din anexele II și III, în conformitate cu procedura menționată în
Regulamentul CE nr. 1331/2008 de stabilire a unei proceduri comune de autorizare a aditivilor
alimentari, enzimelor și aromelor alimentare

3.2 Etichetarea aditivilor alimentari care nu sunt destinați vânzării către consumatorul final (1)
Aditivii alimentari care nu sunt destinați vânzării către consumatorul final, indiferent dacă sunt
vânduți individual sau în amestec unii cu alții și/sau cu ingrediente alimentare, în sensul
definiției de la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 2000/13/CE, pot fi comercializați numai cu
etichetele menționate la articolul 22 din prezentul regulament, care trebuie să fie vizibile, lizibile
și indelebile. Aceste informații sunt prezentate în termeni ușor de înțeles de către cumpărători.
(2) Statul membru pe teritoriul căruia se comercializează produsul poate impune, în conformitate
cu tratatul, ca pe teritoriul său informațiile prevăzute la articolul 22 să fie furnizate într-una sau
mai multe limbi oficiale ale Comunității, limbi care urmează să fie stabilite de statul membru
respectiv. Aceasta nu împiedică furnizarea informațiilor respective în mai multe limbi.

Cap IV

4.Regulamentul (CE) NR. 882/2004 ,privind controalele oficiale efectuate pentru privind
hrana pentru animale şi produsele alimentare

Hrana pentru animale şi produsele alimentare ar trebui să fie sigure şi sănătoase. Legislaţia
comunitară cuprinde un ansamblu de norme care vizează să garanteze atingerea acestui obiectiv.

15
Aceste norme se aplică şi producţiei şi introducerii pe piaţă atât a hranei pentru animale, cât şi a
produselor alimentare

Statele membre ar trebui să asigure aplicarea legislaţiei privind hrana pentru animale şi
produsele alimentare, a dispoziţiilor privind sănătatea animală şi bunăstarea animalelor şi să
controleze şi să verifice respectarea cerinţelor relevante cuprinse în acestea de către operatorii
din sector în toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie. În acest scop, ar trebui
organizate controale oficiale

(1) Controalele oficiale ar trebui efectuate prin tehnici corespunzătoare,

concepute în acest scop, inclusiv controale de rutină şi controale cu un
caracter mai intensiv, cum ar fi inspecţii, verificări, audituri, prelevări de
probe şi controale de eşantioane. Aplicarea corectă a acestor tehnici
necesită formarea corespunzătoare a personalului care efectuează controale
oficiale. Această formare este de asemenea necesară în vederea garantării
faptului că autorităţile competente iau decizii într-o manieră uniformă, în
special cu privire la punerea în aplicare a principiilor HACCP (analiza
riscurilor şi punctele de control critice).

(2) Frecvenţa controalelor oficiale ar trebui să fie regulată şi proporţională cu

riscul, luând în considerare rezultatele verificărilor efectuate de operatorii
din sectorul hranei pentru animale şi din sectorul alimentar în cadrul
programelor de control bazate pe tehnica HACCP sau al programelor de
asigurare a calităţii, în situaţiile în care aceste programe sunt concepute
astfel încât să îndeplinească cerinţele legislaţiei privind hrana pentru
animale şi produsele alimentare, dispoziţiile privind sănătatea animală şi
bunăstarea animalelor. În cazul suspiciunilor cu privire la existenţa
neconformităţii, ar trebui efectuate controale ad hoc. În plus, ar putea fi
efectuate controale ad hoc în orice moment, chiar în cazul în care nu există
suspiciuni cu privire la existenţa neconformităţii.

16
Controalele oficiale ar trebui să aibă loc pe baza unor proceduri documentate care să
asigure uniformitatea efectuării acestor controale şi calitatea ridicată constantă a
acestora.

Autorităţile competente ar trebui să se asigure că, în cazurile în care efectuarea controalelor

oficiale presupune participarea unor unităţi de control diferite, se aplică şi se pun în aplicare cu
eficacitate proceduri de coordonare corespunzătoare

Controalele pentru hrana pentru animale şi produsele alimentare provenind din ţările terţe
menţionate de Directiva 97/78/CE se limitează la aspectele veterinare. Este necesară completarea
acestor controale cu controale oficiale privind aspectele care nu fac obiectul controalelor
veterinare, cum ar fi cele privind aditivii, etichetarea, trasabilitatea, iradierea produselor
alimentare şi materialele care intră în contact cu produsele alimentare

În scopul efectuării de controale oficiale cu privire la hrana pentru animale şi la

produsele alimentare, este necesar să se definească teritoriul Comunităţii unde se aplică
normele pentru a asigura că hrana pentru animale şi produsele alimentare introduse pe
acest teritoriu sunt supuse controalelor stabilite de prezentul regulament. Acest teritoriu
nu este în mod necesar identic cu cel prevăzut la articolul 299 din tratat sau cu cel definit
de articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

4.1 Controale oficiale privind hrana pentru animale şi produsele alimentare

de origine neanimală

Pentru organizarea controalelor oficiale ar trebui să existe resurse financiare

corespunzătoare. În consecinţă, autorităţile competente ale statelor membre ar trebui să
poată să perceapă onorarii sau taxe care să acopere costurile pe care le presupun
controalele oficiale. Astfel, autorităţile competente ale statelor membre vor avea
libertatea de a stabili onorarii şi taxe sub forma de sume forfetare pe baza acestor costuri
şi luând în considerare situaţia specifică fiecărei unităţi. În cazul în care taxele se percep
operatorilor, ar trebui să se aplice principii comune. Prin urmare, ar trebui adoptate

17
criteriile pentru stabilirea nivelului taxelor de inspecţie. În ceea ce priveşte taxele
aplicabile controalelor la import, este necesar să se stabilească direct tarifele pentru
principalele articole de importat, în vederea asigurării aplicării uniforme a acestora şi a
evitării denaturărilor comerciale.

1. Autoritatea competentă efectuează cu regularitate controale oficiale ale

hranei pentru animale şi produselor alimentare de origine neanimală care
nu fac parte din domeniul de aplicare al Directivei 97/78/CE, importate
pe teritoriile menţionate la anexa I. Ea organizează aceste controale pe
baza planului de control naţional multianual elaborat în conformitate cu
articolele 41 – 43 şi având în vedere potenţialele riscuri. Aceste controale
includ toate aspectele legislaţiei privind hrana pentru animale şi produsele
alimentare.

2. Aceste controale se efectuează într-un loc corespunzător, inclusiv la

punctul de intrare a mărfurilor pe unul din teritoriile menţionate la anexa
I, la punctul de punere în liberă circulaţie, depozite, în locaţiile
importatorului din sectorul hranei pentru animale şi produse alimentare
sau alte puncte ale lanţului alimentar uman şi animal.

3. De asemenea, se pot efectua controale oficiale şi asupra mărfurilor care:

(a) se introduc în conformitate cu una dintre procedurile vamale menţionate la

literele (b) -
(f) din articolul 4 alineatul (16) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92; sau

(b) urmează să fie introduse în zone libere sau în depozite libere, definite la
articolul 4 alineatul (15) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

18
4. Rezultatele satisfăcătoare ale controalelor menţionate la alineatul (3) nu
aduc atingere nici datoriei pe care o au operatorii din sectorul hranei pentru
animale şi din sectorul alimentar de a garanta că hrana pentru animale şi
produsele alimentare sunt conforme cu legislaţia privind hrana pentru animale şi
produsele alimentare din momentul punerii în liberă circulaţie, nici nu împiedică
efectuarea de controale oficiale suplimentare ale hranei pentru animale.

5. O listă a hranei pentru animale şi a produselor alimentare de origine

neanimală care, pe baza riscurilor cunoscute sau noi, urmează să fie supuse unor
controale oficiale consolidate la punctul de intrare pe unul dintre teritoriile
menţionate la anexa I, se redactează şi se actualizează în conformitate cu
procedura menţionată la articolul 62 alineatul (3). Frecvenţa şi natura acestor
controale se stabilesc conform aceleiaşi proceduri. În acelaşi timp, taxele
aferente acestor controale se pot stabili conform aceleiaşi proceduri.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. JO L 139, 30.4.2004, p. 1, rectificat prin JO L 226, 25.6.2004, p. 3.

2 .JO L 31, 1.2.2002, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE)
nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).
3. JO L 165, 30.4.2004, p. 1, rectificat prin JO L 191, 28.5.2004, p. 1.
4. SANCO/1252/2001 Document de discuții privind strategia de stabilire a criteriilor
microbiologice pentru produsele alimentare în legislația comunitară, p. 34.
5.JO L 62, 15.3.1993, p. 49, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin
Regulamentul (CE) nr. 445/2004 al Comisiei (JO L 72, 11.3.2004, p. 60).
6 .JO L 157, 30.4.2004, p. 33, rectificată prin JO L 195, 2.6.2004, p. 12.
7. JO L 13, 21.1.1993, p. 11
8 JO L 189, 20.7.2007, p. 1).
9.JO L 250, 18.9.2008, p. 1).
10.JO L 304, 22.11.2011, p. 18

11. JO C 168, 20.7.2007, p. 34.

12.  (JO C 175 E, 10.7.2008, p. 142
13.  JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
14. JO L 93, 31.3.2006, p. 125.
15.JO L 268, 18.10.2003, p. 24
16. JO C 234, 30.9.2003, p. 25.

17.JO C 23 27.1.2004, p. 14

18.JO L 40, 17.2.1993,.

19.JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

20
20.JO L 332, 30.12.1995,

21