SYLLABUS

Plalnul lucrărilor de laborator la Microbiologia medicală generală. Imunologia în semestrul de primăvară al

anului universitar 2020-2021 facultatea Medicină

Nr. Tema Data

1. Laboratorul microbiologic. Morfologia bacteriilor. Metoda microscopică de diagnostic. 01.02. – 05.02.
Coloraţia simplă.
2. Ultrastructura bacteriilor. Elementele permanente. Sporii. Metodele compuse de 08.02. – 12.02.
colorare Gram, Ziehl-Neelsen, Aujeszky.
3. Ultrastructura bacteriilor. Elementele nepermanente. Metodele compuse de colorare 15.02. – 20.02.
Albert, Burri-Gin, Loeffler. Studierea bacteriilor vii.
4. Particularităţile morfobiologice ale virusurilor. Bacteriofagul. Morfologia şi 22.02. – 26.02.
ultrastructura micoplasmelor, spirochetelor, rickettsiilor, actinomicetelor, micetelor.
5. Totalizare „Morfologia şi ultrastructura bacteriilor”. 01.03. – 05.03.
6. Acţiunea factorilor mediului ambiant asupra microorganismelor. Sterilizarea. 09.03. – 12.03.
Metabolismul microbian.
7. Cultivarea bacteriilor. Mediile de cultură. 15.03. – 19.03.
8. Metoda bacteriologică în diagnosticul bolilor infecţioase. Etapele de izolare a culturilor 22.03. – 26.03.
pure de bacterii aerobe şi anaerobe.
9. Antagonismul microbian. Antibioticele. Bacteriocinele. 29.03. – 02.04.
10. Totalizare „Fiziologia bacteriilor. Antibioticele”. 05.04. – 09.04.
11. Procesul infecţios. Factorii de patogenitate ai microorganismelor. Metoda biologică de 12.04. – 16.04.
diagnostic. Rezistenţa nespecifică a macroorganismului.
12. Imunitatea. Tipurile. Sistemul imun. Celulele imunocompetente. CMH. 19.04. – 23.04.
13. Antigenele. Anticorpii. Răspunsul imun. 26.04. – 30.04.
14. Metoda imunologică de diagnostic. Reacţiile iserologice: de aglutinare, precipitare, 11.05. – 14.05.
neutralizare, de liză imună, imunofluorescenţă, imunoenzimatică, radioimună.
15. Imunoprofilaxia şi imunoterapia bolilor infecţioase. 17.05. – 21.05.
16. Totalizare „Infecţia şi imunitatea”. 24.05. – 28.05.
17. Recapitulare 31.05. – 04.06.

NOTA BENE:
Unele tematice pot să nu corespundă în totalitate cu planul actual. Dacă veți
găsi așa ceva – vă rog să căutați întrebările corespunzătoare în alte tematice
din actualul document. În cazul altor probleme/întrebări apărute – vă rog să
nu ezitați să mă cotactați pe email.
dmitri.iunac@usmf.md

1
 LUCRAREA DE LABORATOR N 1
TEMA: LABORATORUL MICROBIOLOGIC. MORFOLOGIA BACTERIILOR.
COLORAŢIA SIMPLĂ. EXAMEN MICROSCOPIC.

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL:

1. Tipurile de laboratoare microbiologice şi sarcinile lor.
2. Amenajarea şi utilajul laboratorului microbiologic. Locul de lucru al
bacteriologului. Regimul şi regulile de lucru în laboratorul microbiologic.
3. Noţiune de microorganisme. Clasificarea, categoriile taxonomice.
Particularitățile microorganismelor procariote şi eucariote.
4. Metodele microbiologice de diagnostic. Esenţa lor.
5. Morfologia bacteriilor (formele sferice, alungite şi încurbate).
6. Caracterele tinctoriale ale bacteriilor. Coloranţii utilizaţi în microbiologie.
Fluorocromii. Metoda simplă de colorare şi importanţa ei practică.
7. Etapele şi tehnica de pregătire a frotiurilor din culturi bacteriene, crescute pe
medii lichide şi solide. Pregătirea frotiurilor din biosubstrate: spută, puroi,
sînge, a frotiurilor-amprente din fragmente de ţesuturi. Metodele de fixare a
frotiurilor.
8. Metoda microscopică. Microscopul optic cu imersie. Construcţia şi modul de
utilizare. Microscopia luminiscentă.

2
 LUCRAREA DE LABORATOR N 2

TEMA: ULTRASTRUCTURA BACTERIILOR.ELEMENTELE PERMANENTE.

METODELE COMPUSE DE COLORARE: GRAM, ZIEHL-NEELSEN

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Elementele permanente (obligatorii) şi nepermanente (neobligatorii) de

structură ale celulei bacteriene.
2. Structura, compoziţia chimică şi funcţiile biologice ale peretelui celular al
bacteriilor. Metodele directe de evidenţiere.
3. Particularitatile de structură ale peretelui celular la bacteriile grampozitive şi
gramnegative. Coloraţia Gram. Mecanismul, componentele şi tehnica de
colorare. Importanţa practică.
4. Acidorezistenţa microorganismelor. Evidenţierea prin coloraţia Ziehl-Neelsen.
Mecanismele, reactivii şi tehnica de colorare.
5. Protoplaştii. Sferoplaştii. Formele L de bacterii. Importanţa.
6. Structura, compoziţia chimică şi funcţiile biologice ale membranei cito-
plasmatice şi citoplasmei. Metodele de evidenţiere.
7. Nucleoidul. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metodele de evidenţiere.
Plasmidele bacteriene şi funcţiile lor.

3
 LUCRAREA DE LABORATOR N 3

TEMA: ULTRASTRUCTURA BACTERIILOR. ELEMENTELE

NEPERMANENTE. METODELE COMPUSE DE COLORAR ALBERT,
BURRI-GIN.

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Elementele de structură nepermanente ale celulei bacteriene.

2. Sporii. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Evidenţierea.
3. Granulaţiile de volutină. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metodele de
evidenţiere. Coloraţiile Loeffler şi Albert. Importanţa practică.
4. Capsula bacteriilor. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metoda negativă
Burri-Gin de evidenţiere a capsulei.
5. Flagelii. Clasificarea bacteriilor după amplasarea şi numărul flagelilor.
Compoziţia chimică şi funcţiile biologice.
6. Metoda directă de evidenţiere a flagelilor. Coloraţia Loeffler, mecanismul şi
tehnica de colorare.
7. Studierea bacteriilor vii. Metodele indirecte de evidenţiere a flagelilor.
Pregătirea preparatelor native: “picătura suspendată” şi “între lamă şi lamelă”.
8. Microscopul cu fond negru şi cu contrast de fază. Principiul microscopiei.
9. Fimbriile (pilii), tipurile, funcţiile biologice.
10.Variabilitatea caracterelor principale ale microbilor. Variabilitatea dirijată şi
importanţa ei practică.
11.Formele variabilităţii microorganismelor (fenotipică şi genotipică). Mutaţiile.
12.Transferul de material genetic (transformarea, transducţia, conjugarea) şi
recombinarea.
13.Importanţa geneticii microorganismelor pentru medicină. Ingineria genică,
importanţa practică.

4
 LUCRAREA DE LABORATOR N 4

TEMA: Morfologia şi ultrastructura micoplasmelor, rickettsiilor,

chlamidiilor, spirochetelor, actinomicetelor, micetelor.
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL
1. Morfologia şi ultrastructura micoplasmelor. Metodele de studiere. Speciile
patogene.
1. Morfologia şi ultrastructura rickettsiilor. Metodele de studiere. Speciile
patogene.
2. Morfologia şi ultrastructura spirochetelor. Metodele de studiere. Speciile
patogene.
3. Morfologia şi ultrastructura chlamidiilor. Metodele de studiere. Speciile
patogene.
4. Morfologia şi ultrastructura actinomicetelor. Metodele de studiere. Speciile
patogene.
5. Morfologia şi ultrastructura micetelor (ciupercilor). Particularităţile morfologice
ale genurilor Aspergillus, Penicillium, Mucor, ciupercilor levuriforme. Candida.
Metodele de studiere.

5
 LUCRAREA DE LABORATOR N 6
TEMA: ACŢIUNEA FACTORILOR MEDIULUI AMBIANT ASUPRA
MICROBILOR. STERILIZAREA. METABOLISMUL MICROBIAN

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Acţiunea factorilor fizici asupra microorganismelor (căldura, temperaturi joase,
desicarea, presiunea osmotică, ultrasunetul, radiaţiile).
2. Mecanismele de acţiune a substanţelor chimice asupra microorganismelor
(fenolul, crezolul, coloranţii, oxidanţii, sărurile metalelor grele, formaldehida,
alcoolii).
3. Noţiune de dezinfecţie. Substanţe dezinfectante contemporane, utilizate în
Republica Moldova. Fierberea. Pasteurizarea.
4. Noţiuni de aseptică şi antiseptică. Principalele substanţe antiseptice.
Conservarea chimică. Aplicarea practică.
5. Noţiuni de sterilizare, obiect steril şi nesteril.
6. Metode fizice de sterilizare prin: ardere, vapori sub presiune, aer cald (căldura
uscată). Sterilizarea prin radiaţii şi ultrasunet.
7. Metoda mecanică de sterilizare. Tipurile de filtre şi aplicarea practică.
Sterilizarea chimică.
8. Controlul eficienţei sterilizării.
9. Metabolismul microbian. Particularităţile.
10.Enzimele bacteriene. Clasificarea. Rolul în fiziologia bacteriilor.
11.Nutriţia bacteriilor. Tipurile de nutriţie şi mecanismele transportului nutrienţilor
în celula bacteriană.
12.Clasificarea microorganismelor după sursele de energie şi carbon. Noţiune de
microorganisme saprofite şi parazite.
13.Metabolismul energetic la bacterii chemoorganotrofe. Oxidarea biologică a
substratului (reactii de oxido-reducere). Tipurile oxidării biologice (respirație,
fermentație). Depozitarea şi utilizarea energiei.

6
 METODELE DE STERILIZARE

Procedeul Obiectele Regimul Controlul

sterilizării eficienţei
I. M e t o d a f i z i c ă
Prin flambare Anse, spatule, lame, Câteva secunde Incandescenţa ansei
pipete Pasteur ş.a.
Prin fierbere Seringe, sonde,
catetere, pense ş.a. 1000C – 45 min. -
Cu căldură umedă Medii de cultură cu Fracţionat – 1000C Vapori fluenţi
(autoclavare) glucide, lapte 30 min. – 3 zile
1100C (0,5 atm) – Benzonaftol
10min
Medii de cultură 1200C (1 atm) – 20 Acid boric
simple, halate, tam min.
poane,
instrumente
Obiecte contaminate cu 1340C (2 atm) – 30 Fenacetină
m.o. patogene sporulate min. Test biologic (spori)

Tyndalizarea Seruri 580C – 60 min.– 5 -6 Termometru

(în baia cu apă)
Pasteurizarea
(sterilizare parţială)
Cu aer fierbinte
(etuva)
Radiaţii ionizante gama
Radiaţia UV
Ultrasunetul
Oxid de etilen
Filtrarea prin filtre de
asbest, nitroceluloză, sticlă
poroasă ş.a.
Antibiotice:benzilpenicilină
, streptomicină, nistatină)
zile
Laptele 60 – 65 0C – 30 min
Laptele 70 – 750C – 45 sec Termometru
Sucuri, vinuri 85 0 C – 2 min cu
răcire bruscă
Lapte 900 C secunde cu răcire
bruscă
Vesela, uleiuri 160 – 1800C 1-1,5 ore Îngălbenirea hârtiei
Pulberi 60 – 1800C 120 min Tioureea
Produse alimentare Secunde -
Obiecte medicale
(seringi, catetere ş.a.)
Obiecte mici (cutii 60 minute -
Petri), suprafeţe, aer
Instrumente 5 – 10 minute -
chirurgicale,
stomatologice
II. M e t o d a c h i m i c ă
Aparataj medical 450 – 800 mg la litru -
(endoscoape, aer cu 15% CO2 – 2,5 –
laparoscop ş.a.) 3 ore
III. M e t o d a mecanică
Seruri, medii nutritive Însmânţări pe medii
pentru culturi celulare, - de cultură
remedii
medicamentoase ş.a.
IV. M e t o d a b i o l o g i c ă
Medii nutritive pentru Însămânţări pe medii
culturi celulare - de cultură
-

7
8
 LUCRAREA DE LABORATOR N 7

TEMA: PRINCIPIILE DE CULTIVARE A BACTERIILOR.

MEDIILE DE CULTURĂ

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. Ciclul celular.
2. Cultivarea bacteriilor. Condiţiile (principiile) de cultivare (substanțe nutritive,
sursă energetică, apă, temperatura potrivită, pH, oxigen, presiunea osmotică).
1. Mediile de cultură pentru bacteriile chemoheterotrofe şi cerinţele faţă de ele.
2. Clasificarea mediilor de cultură.
3. Mediile uzuale. Componenţa. Tehnica de preparare şi sterilizare.
4. Mediile complexe, clasificarea lor. Destinaţia, componenţa, sterilizarea.
1. Manifestarea creşterii şi multiplicării bacteriilor în medii lichide şi solide.
Coloniile de bacterii, metodele de studiere. Tipurile de colonii şi caracteristica
lor.
2. Noţiuni de specie, cultură pură şi mixtă, tulpină şi clonă.
3. Fazele evoluţiei culturilor periodice de bacterii. Dinamica multiplicării
bacteriilor în cultura continuă şi discontinuă. Importanţa practică.

CLASIFICAREA MEDIILOR DE CULTURĂ

Grupul de medii Denumirea mediului Componenţa Destinaţia

I. M e d i i u z u a l e
Lichide 1. Bulion peptonat - Extract apos din Cultivarea
(BP) carne; microorganismelor
- Peptonă – 1% nepretenţioase,
- NaCl – 0,5% activitatea peptolitică
- pH – 7,4 – 7,6
Solide 2. Geloză (G) BP + agar-agar
0,5 – 2%
a) în cutii Petri BP + 2% agar Obţinerea coloniilor
b) geloză înclinată BP + 2% agar Acumularea culturii
c) geloză semilichidă BP + 0,5 % agar Studierea mobilităţii
3. Gelatină simplă BP + 15% gelatină Activ. proteolitică
II. M e d i i c o m p u s e
Elective 1. Bulion glucozat BP + 1% glucoză Streptococcus
2. Bulion biliat BP + 10% bilă Salmonella
3. Bulion seric BP + 5-10% ser S. pneumoniae
4. Ser coagulat Ser ecvin – 800C C. diphtheriae
5. Geloză sânge G. + 5-10% sânge Cocii
De îmbogăţire 1. Bulion selenit BP + selenit acid de Shigella
sodiu, lactoza, fosfaţi
2. Muller BP + sol. Lugol + Salmonella
CaCo3 + hiposulfit
3. Kauffmann Muller + bilă + verde de Salmonella
briliant
4. Kitt- Tarrozi Bp + 0,5% glucoză + Clostridium
bucăţi de ficat (acoperit
cu ulei)
Diferenţial – diagnostice 1. Endo G + lactoză + fucsină + Enterobacteriaceae
hiposulfit

9
 2. Levine G + lactoză + albastru Enterobacteriaceae
de metilen + eozină +
K2H PO 4
3. Ploskirev G + lactoză + săruri ale Enterobacteriaceae
acizilor biliari + verde
de briliant + roşu neutru
Şirul pestriţ 4. Hiss solid G + glucide 1% + Identificare
indicator
5. Hiss lichid Apă peptonată + glucide Identificare
1% + indicator
Multitest 6. Russel G + glucoză 0,1% + Acumulare, identif.
lactoza 1% + indicator
7. Kligler Russel + sulfat de fier Acumulare, identif.
(FeSO4)
8. TSI Kligler + sucroza Acumulare, identif.
9. Olkeniţki TSI + uree Acumulare, identif.
III. M e d i i s p e c i a l e
Klauberg, Tinsdal Difteria
Finn, Popescu Tuberculoză
Sabouraud ş.a. Candide
IV. M e d i i d e t r a n s p o r t
Sol. tampon-fosfat pH 7,6 Enterobacterii
Sol. NaCl 3% sau 0,85% Enterobacterii
0,85% Na Cl + 30%
Amestec glicerinat glicerină, fosfaţi Enterobacterii
Apă peptonată pH 9,0 Vibrioni

CARACTERELE DE CULTURĂ ALE BACTERIILOR

Caracterele Colonii tipul S Colonii tipul R

(Smooth) ((Rough)
I. Pe placa de geloză în cutiile Petri
A. Examenul macroscopic:
În lumină directă
1. Dimensiunile Pitice (< 1 mm), mici Medii, mari
( 1-2 mm), medii (2-4 mm), mari (
> 4 mm)
2. Forma Regulată Neregulată
3. Transparenţa Semi - sau transparente Netransparente
În lumină reflectată
1. Creşterea faţă de mediu Pe suprafaţa mediului Înglobate, la nivel de mediu
2. Relieful Bombat, acuminat Plat
3. Suprafaţa Netedă, umedă, lucioasă Rugoasă, uscată, mată
4. Culoarea Incolore, pigmentate Surii, pigmentate
5. Aderenţa la mediu Neaderente Aderente
6. Consistenţa Mucoasă, uleioasă Fărâmicioasă
B. Examenul microscopic
1. Marginile Regulate Zimţate, festonate
2. Structura Omogenă Granulară, filamentoasă
II. Pe geloză înclinată
Caracterul creşterii Depozit umed, neted, lucios Depozit uscat, rugos, opac
Aderenţa la mediu Neaderente Aderente
III. În mediu lichid
Caracterul creşterii:

10
Bacterii aerobe Peliculă fină, umedă Peliculă groasă, zbârcită
Bacterii facultativ anaerobe Turbiditate omogenă Mediul transparent, sediment
filamentos

11
 LUCRAREA DE LABORATOR N 8

TEMA: EXAMENUL BACTERIOLOGIC ÎN DIAGNOSTICUL BOLILOR

INFECŢIOASE

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Metoda bacteriologică de diagnostic al bolilor infecţioase. Esenţa. Scopul.

2. Prelevate (biosubstrate) de la pacienţi şi din mediul ambiant (apă, sol, aer,
produse alimentare, lavaje, etc.). Regulile de recoltare şi ambalare, condiţiile de
transportare în laborator. Pregătirea probelor pentru investigaţii de laborator.
3. Etapele examenului bacteriologic pentru izolarea culturilor de bacterii aerobe.
a) Metodele de izolare a culturilor pure de bacterii aerobe. Studiul caracterelor
de cultură ale bacteriilor. Tipurile de colonii izolate. Caracterele.
b) Acumularea culturii pure.
c) Identificarea culturii pure de microorganisme aerobe în baza caracterelor
morfologice, tinctoriale, de cultură, enzimatice, etc. Evaluarea
rezultatelor, formularea răspunsului.
4. Particularităţi de izolare în cultură pură a bacteriilor:
a) sporulate;
b) acido-rezistente;
c) din asociaţii cu număr minim de microorganisme patogene;
d) cu virulenţă înaltă şi pretenţioase la cultivare.
5. Căile și metodele de creare a condiţiilor de anaerobioză, mediile de cultură
speciale şi aparatajul utilizate pentru cultivarea microorganismelor anaerobe.
6. Etapele examenului bacteriologic pentru izolarea culturilor de bacterii anaerobe.
7. Studiul caracterelor de cultură ale microorganismelor anaerobe izolate.
9. Particularităţile de identificare a culturii de microorganisme anaerobe.
Evaluarea rezultatelor, formularea răspunsului.

12
 LUCRAREA DE LABORATOR N 9

TEMA: ANTAGONISMUL MICROBIAN. ANTIBIOTICELE.

BACTERIOCINELE
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL
1. Noţiuni de biotop şi microbiocenoză. Microflora normală a organismului
uman. Rolul ei în fiziologia şi patologia umană. Relaţiile dintre
microorganisme în biocenoze.
1. Antagonismul microbian. Tipurile. Mecanismele. Metodele de studiere.
Importanţa practică.
1. Antibioticele. Noţiune. Clasificarea după efectul asupra celulei bacteriene,
spectrul de acţiune şi producent.
2. Metodele de obţinere a antibioticelor. Cerinţele faţă de antibiotice. Unităţile
de acţiune.
3. Grupele principale de antibiotice, utilizate în medicina practică.
4. Mecanismele de acţiune ale antibioticelor.
5. Sensibilitatea bacteriilor la antibiotice. Noțiune de bacterii sensibile,
rezistente și intermediare.
1. Determinarea sensibilităţii microbilor la antibiotice. Metoda difuzimetrică
(rondelelor).
1. Metoda diluţiilor succesive (în medii lichide şi solide). Noţiuni de
concentraţie minimă de inhibiţie (CMI), concentraţie minimă bactericidă
(CMB). Concentratia critica (cC) şi semnificaţia ei în prescrierea
antibioticelor.
2. Metode moderne automatizate de testare a antibiogramei.
3. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice. Tipurile. Mecanismele rezistenţei.
Combaterea rezistenţei dobândite.
1. Reacţiile adverse ale organismului la administrarea de antibiotice.
1. Bacteriocinele. Caracterele, spectrul, mecanismele de acţiune. Tipurile.

13
 LUCRAREA DE LABORATOR N 11

TEMA: PROCESUL INFECŢIOS. METODA BIOLOGICĂ DE DIAGNOSTIC

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Noţiune de infecţie, proces infecţios şi boală infecţioasă. Particularităţile bolii
infecţioase. Factorii implicaţi în procesul infecţios.
1. Rolul microorganismului în procesul infecţios. Patogenitatea şi virulenţa.
Unităţile de virulenţă. Aprecierea.
1. Factorii de patogenitate ai bacteriilor: structurali, enzimele de patogenitate,
toxinele şi caracteristica lor.
1. Rolul factorilor de patogenitate în evoluţia procesului infecţios.
1. Dinamica evoluției bolii infecţioase. Pătrunderea și răspândirea microbilor în
organism.
1. Criteriile de apreciere a rolului etiologic al agentului cauzal.
1. Formele de manifestare a infecţiei (infecție acută, cronică, secundară, endogenă,
reinfecție, suprainfecție, recidivă). Persistenţa microorganismelor. Stare de
purtător de germeni patogeni.
1. Rolul mediului ambiant şi social în infecţie.
1. Infecţia experimentală, etapele şi importanţa practică. Tehnica necropsiei.
2. Noţiune de imunitate antiinfecţioasă. Tipurile.
3. Imunitatea naturală (înnăscută). Mecanismele imunităţii naturale. Factorii de
barieră. Rolul microflorei normale (indigene).
4. Factorii celulari ai imunităţii naturale. Celulele fagocitare. Fagocitoza.
Determinarea numărului fagocitar. Rolul fagocitozei în imunitatea dobândită.
13.Factorii umorali ai imunităţii naturale (lizozimul, lizinele, interferonii, etc.).
Complementul. Natura, proprietăţile, căile de activare.

14
 LUCRAREA DE LABORATOR N 12

TEMA: IMUNITATEA.TIPURILE. SISTEMUL IMUN. CELULELE

IMUNOCOMPETENTE. COMPLEXUL MAJOR DE HISTOCOMPATIBILITATE.
ANTIGENELE. ANTICORPII. RĂSPUNSUL IMUN

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Imunitatea dobândită (achiziţionată, adaptativă). Tipurile imunităţii dobândite
(umorală şi celulară, naturală, artificială, etc).
2. Sistemul imun (SI). Organele centrale şi periferice ale SI. Celulele SI.
3. Limfocitele B şi T. Originea, maturizarea, rolul biologic. Complexul major de
histocompatibilitate (MHC).
4. Antigenele şi caracteristica lor. Antigene complete şi incomplete (haptene).
Tipurile de epitopi şi valenţa antigenelor. Antigene T-dependente şi T-
independente. Structura antigenică a bacteriilor şi virusurilor.
5. Celulele prezentatoare de antigen (CPA).
6. Anticorpii (imunoglobulinele), structura lor. Clasele de imunoglobuline.
Funcţiile lor biologice. Anticorpii compleţi şi incompleţi.
7. Răspunsul imun umoral şi celular. Interacţiunea dintre T şi B limfocite
şi CPA în răspunsul imun. Răspunsul imun primar şi secundar.
8. Memoria imunologică. Toleranţa imunologică. Paralizia imunologică.
9. Particularităţile imunităţii antivirale, antitoxice, antitumorale şi antitransplant.

15
 LUCRAREA DE LABORATOR N 13

TEMA: METODA IMUNOLOGICĂ DE DIAGNOSTIC. REACŢIILE

SEROLOGICE: REACŢIILE DE AGLUTINARE DIRECTĂ ŞI INDIRECTE,
REACŢIILE DE PRECIPITARE, REACŢIA DE NEUTRALIZARE

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Metoda imunologică (serologică) de diagnostic. Reacţiile serologice. Noţiuni de

serodiagnostic şi seroidentificare. Mecanismul reacţiilor antigen-anticorp in
vitro.
2. Reacţia de aglutinare. Componentele. Serurile aglutinante neadsorbite (native)
şi adsorbite. Diagnosticurile. Obţinerea lor.
3. RA pe lamă. Componentele, tehnica efectuării, evaluarea şi interpretarea
rezultatelor.
4.Reacţia de aglutinare (RA) în tuburi. Tehnica efectuării. Evaluarea şi
interpretarea rezultatelor.
5.Reacţiile de aglutinare indirectă. Reacţia de hemaglutinare indirectă (RHAI).
Componentele. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor.
6. Reacţia de latex-aglutinare. Componentele. Avantajele.
7.Reacţia de precipitare (RP). Componentele şi obţinerea lor. Cerinţele faţă de
componentele reacţiei. Titrul serului precipitant.
8.Tehnica efectuării RP inelară. Mecanismul şi aplicarea practică.
9.Reacţia de precipitare în gel. Mecanismul şi aplicarea practică.
10.Imunoelectroforeza. Tehnica efectuării şi aplicarea practică.
11.Reacţia de neutralizare (RN) a exotoxinelor bacteriene (in vivo). Destinaţia.
Componentele. Tehnica efectuării, citirea şi interpretarea rezultatelor.

16
 LUCRAREA DE LABORATOR N 14

TEMA: REACŢIILE SEROLOGICE: IMUNOFLUORESCENŢĂ, ANALIZA

RADIOIMUNĂ, REACŢIA IMUNOENZIMATICĂ.

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Reacţia de imunofluorescenţă Coons (RIF directă şi indirectă).
Componentele. Tehnica. Interpretarea reacţiei.
2. Reacţia imunoenzimatică (ELISA, ELFA) directă şi indirectă. Citirea şi
interpretarea rezultatelor. Western-blot. Aplicarea practică.
3. Analiza radio-imună (ARI). Importanţa practică.

17
 LUCRAREA DE LABORATOR N 15

TEMA: IMUNOPROFILAXIA ŞI IMUNOTERAPIA BOLILOR INFECŢIOASE.

VACCINURILE. SERURILE IMUNE

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Imunitatea artificială dobândită activă şi pasivă.
1. Vaccinurile şi clasificarea lor. Noţiune de vaccinoprofilaxie şi
vaccinoterapie.
Calendarul vaccinărilor.
1. Vaccinurile vii, inactivate, subunitare, anatoxinele, autovaccinurile.
Principiile de obţinere. Metodele de administrare în organism. Avantaje şi
dezavantaje.
1. Vaccinurile asociate şi deponente. Vaccinurile noi şi de perspectivă.
1. Preparate serice omoloage şi heteroloage, utilizate în profilaxia şi terapia
bolilor infecţioase. Obţinerea. Modul de administrare în organism.
1. Serurile imune antitoxice. Obţinerea şi determinarea activităţii (UI, UA).
1. Serurile imune antibacteriene şi antivirale (imunoglobulinele). Obţinerea şi
aplicarea practică.
8. Hipersensibilitatea. Factorii determinanţi şi mecanismele reacţiilor de tipul I
și IV. Intradermoreacțiile

18
 LUCRAREA DE LABORATOR N 17

TEMA: VIRUSURILE. CARACTERE MORFOBIOLOGICE, REPRODUCEREA,

CULTICAREA.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL VIROZELOR.

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1.Virusurile. Natura. Particularităţile biologice. Taxonomia şi clasificarea.

2. Forma, compoziţia chimică şi structura virionului. Noţiuni generale de viroizi şi
prioni.
3. Multiplicarea (replicarea virusurilor). Fazele şi etapele ciclului replicativ viral.
Interferenţa virală.
4. Metodele de cultivare a virusurilor:
a) Pe animale de laborator. Selectarea animalelor, căile de infectare.
Avantajele şi dezavantajele metodei.
b) În ouă embrionate de găină. Structura oului embrionat de găină.
Metodele de inoculare (închisă şi deschisă). Avantajele şi
dezavantajele metodei.
c) În culturi celulare. Tipurile de culturi de celule. Metoda obţinerii
culturilor de celule primar tripsinizate. Infectarea culturilor de
celule.
5.Patogenia infecţiilor virale. Imunitatea antivirală. Interferonii. Metodele de
diagnostic ale infecţiilor cauzate de virusuri (viroze).
6. Materiale de examinare (prelevate) de la pacienţi. Regulile de recoltare şi
ambalare, condiţiile de transportare în laborator.
7.Metoda virusoscopică de examinare a prelevatelor în viroze (corpusculi
elementari şi incluzii celulare).
8. Metoda virusologică în diagnosticul virozelor. Pregătirea probelor pentru
examinarea în metoda virusologică.
a) izolarea virusului pe culturi de celule, ouă embrionate de găină, animale de
laborator;
b) indicarea virusului pe culturi de celule (incluzii, ECP, proba de culoare, RHA,
RHAds, proba plajelor), în oul embrionat (RHA, decesul embrionului, modificări
pe MCA), pe animalele de laborator (simptoame clinice, deces, RHA, modificări
histopatologice);
c) identificarea virusului (definirea genului, speciei).
9. Bacteriofagul. Natura. Caracterele morfobiologice.
10. Etapele interacţiunii bacteriofagului virulent cu celula bacteriană.
11. Fagii moderaţi. Profagul. Lizogenia. Caracterele culturilor lizogene.
12. Aplicarea practică a bacteriofagului.

19