FIŞA DE EVALUARE

A CURRICULUMULUI ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL NIVEL 3

APROBAT, AVIZAT,
CLDPS
Consiliul de administraţie al ISJ Alba
în ședința din……………………….
Instituţia de învăţământ COLEGIUL TEHNIC “DORIN PAVEL”, ALBA IULIA
Denumirea CDL: CONCEPEREA PIESELOR MECANICE
Plan cadru aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 3218 din 21.03.2014
Calificarea: Constructor montator de structuri metalice
Anul de studiu: an 1, invatamant special
Numar de ore pe saptamana/Total ore pe an: 30 de ore pe saptamana /120 ore pe an
Autori: Prof. ing. Stefanescu Marian
Prof. ing. Vlad Isidor
Abilitarea pentru sustinerea cursului:……………….
Unitatea de invatamant: Colegiul Tehnic „Dorin Pavel” Alba Iulia
Partener social… S.C.  ‘’Matex ‘’ S.R.L. Alba Iulia
Avizat agent economic partener…………….

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

DA NU DA, cu
recomandări
1) Respectarea structurii standard a programei prin includerea:
Notei introductive
Listei unităţilor de competenţe relevante pentru modul
Competentelor specifice
Situatiilor de invatare
Continuturilor (asociate competentelor)
Sugestiilor metodologice (inclusiv metode de evaluare)
Sugestii cu privire la evaluare
Lista temelor specifice domeniului de pregătire de bază
Adecvarea modalitătilor de evaluare la demersul didactic propus
2) Bibliografie
3) Elemente de calitate
Concordanţa cu nevoile de formare identificate la nivel local
Conţinutul argumentului:
- oportunitatea curriculumului in dezvoltare locala

- realismul in raport cu resursele disponibile la nivelul unitatii de

invatamant si ale agentului economic partener
Corelarea competentelor cu situatie de invatare
Corelarea competentelor cu continuturile
Adecvarea modalitatilor de evaluare la demersul didactic propus
Avizul Comisiei metodice a ariei curriculareTehnologii: ......................................
Avizul Consiliului de Administraţie al şcoli Nr…………..din……………
Director,
 CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
(CDL)

CONCEPEREA PIESELOR MECANICE

CLASA A IX-A , invatamant special

Domeniul: Mecanică

Constructor montator de structuri metalice

Ing. Stefanescu Marian Calin

ing. Griga Vasile

2017 -2018
ARGUMENT

Modulul Prelucrarea pieselor metalice face parte din stagiile de pregătire

practică aferente domeniului de pregătire de bază: Mecanică, clasa a IX-a,
invatamant profesional de trei ani.
Stabilirea tipurilor de aplicaţii va avea în vedere corelarea lor cu domeniul de
pregătire generală în care se pregătesc elevii, rezolvarea sarcinilor de lucru se va
face fie prin aplicaţii individuale, fie prin activităţi în grup, favorizând lucrul în echipă
şi responsabilitatea pentru sarcina primită.
Provocările noului mileniu impun adaptări şi transformări rapide, ca răspuns la
tendinţele şi procesele care se manifestă pe scara mondială: globalizarea,
societatea cunoaşterii, digitalizarea, postmodernismul. Factorul principal al
schimbării este reprezentat de creşterea competiţiei, iar capacitatea de a învăţa mai
repede şi mai bine decât competitorii tăi ar putea fi singurul avantaj care să susţină
competiţia.

Acest curriculum se studiază pe parcursul unui an şcolar – 120 de ore (4

săptămâni, 5X6 ore/săptămână, în cadrul stagiilor de pregătire practică), din care:
 instruire practică – 120 ore

După parcurgerea conţinutului acestei discipline, elevii vor dobândi URI 1 si URI
2 enumerate în Standardele de Pregătire Profesională .

Curriculum-ul Prelucrarea pieselor metalice a fost elaborat avându-se în

vedere următoarele:

 Standardele de Pregătire Pofesională

 necesitatea de a oferi răspunsuri adecvate cerinţelor sociale
 noua structură a sistemului de învăţământ din România.

Parcurgerea temelor ce intră în componenţa acestei discipline are ca scop:

 stimularea cooperării între instituţiile care se ocupă cu formarea profesională:

şcoală – agenţi economici
 dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor favorabile integrării profesionale
 crearea unei forţe de muncă bine calificate, competitive
 percepţia angajatorilor cu privire la nevoile de formare
 promovarea valorilor democratice în curriculum care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Structură modul

Modulul „ Prelucrarea pieselor metalice” este centrat pe rezultate ale învăţării şi

vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în
una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel
3, din domeniul de pregătire profesională Mecanică, sau continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel superior.
Nr.crt. Unitatea de rezultate ale Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării Situatii de
învăţării / Rezultate ale invatare
învăţării

1 URÎ 1. REPREZENTAREA 1.1.6. 1.2.11 1.3.1. 6. Reguli de reprezentare a schiței după Diferenţierea
PIESELOR MECANICE 1.2.12 1.3.2. model sarcinilor şi
1.2.13 1.3.3. 6.1. Fazele premergătoare executării timpului
1.3.4. schiţei; alocat, prin:
1.3.5. 6.1.1. Identificarea piesei; prezentarea
1.3.6. 6.1.2. Analiza formei; temelor în mai
1.3.7. 6.1.3. Analiza tehnologică; multe moduri,
1.3.8 6.1.4. Stabilirea poziţiei de reprezentare; fixarea de
6.2. Etapele de executare a schiţei; sarcini în
6.3. Exerciţii de întocmire a schiţei după funcţie de
model. abilităţi, fixarea
sarcinilor de la
uşor la greu.

2 URÎ 2. LĂCĂTUŞĂRIE 2.1.1 2.2.1 2.3.1 1. Atelierul de lăcătușerie

GENERALĂ 1.1. Organizarea atelierului de lăcătușerie;
1.2. Scule, dispozitive și verificatoare
utilizate în atelierul de lăcătușerie;
1.3. Organizarea ergonomică a locului de Diferenţierea
muncă; sarcinilor şi
1.4. Norme de sănătate și securitate în timpului
 muncă în atelierul de lăcătușerie. alocat, prin:
prezentarea
temelor în mai
2.1.2. 2.2.2. 2.3.3.
2. Materiale şi semifabricate necesare multe moduri,
2.2.3.
executării pieselor prin operaţii de fixarea de
2.2.4.
lăcătuşerie sarcini în
2.2.5.
2.1. Proprietățile fizice, mecanice și funcţie de
2.2.40.
tehnologice ale materialelor metalice abilităţi, fixarea
2.2. Aliaje feroase: - oţeluri (clasificare, sarcinilor de la
simbolizare); - fonte (clasificare, uşor la greu.
simbolizare).
2.3. Tratamente termice aplicate oțelurilor
și fontelor: recoacere, călire, revenire
2.4. Metale şi aliaje neferoase: - cuprul şi
aliajele sale (proprietăți, utilizări,
simbolizare); - aluminiul şi aliajele sale
(proprietăți, utilizări, simbolizare);
2.5. Semifabricate obţinute prin deformare
plastică (laminare):
- noțiuni generale despre procedeul de
prelucrare prin laminare;
- semifabricate propriu-zise: blumuri,
sleburi, țagle, platine;
- profile laminate (profile simple, profile
fasonate), table, țevi laminate, sârme.

3. Mijloace de măsurat şi verificat

2.3.2. 3.1. Mijloace de măsurat şi verificat
2.1.3 2.2.6. 2.3.3. lungimi (șublere, micrometre);
2.2.7. 2.3.4.
2.2.40 3.2. Mijloace de măsurat şi verificat
unghiuri (echere);
 3.3. Mijloace de măsurat şi verificat
suprafețe (rigle de control).

4.3. Trasarea semifabricatelor (SDV-uri,

2.1.4. 2.2.8. 2.3.1. operații pregătitoare executate în vederea
2.2.9. trasării, tehnologii de execuţie, metode de
2.2.10. 2.3.2.
2.2.11. 2.3.3. control a semifabricatelor trasate, norme
2.2.12. 2.3.4. de securitate şi sănătate în muncă).
2.2.13. 2.3.5.
2.2.14. 2.3.6.
2.2.15.
2.2.40.
2.2.41.

12. Fișa tehnologică (întocmirea fișei

2.3.2.
2.1.12 2.2.39. tehnologice după desenul de execuție al
2.3.3.
2.2.40. piesei, informațiile tehnologice la nivelul
operației).
CONŢINUTURI

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore în cadrul stagiilor de

pregătire practică, defalcate după cum urmează:

 instruire practică –120 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat

fiecărei teme, în funcţie de:

 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.

Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice din unitatea de învăţământ sau

de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării
prevăzute în Standardul de pregătire profesională al calificării. Se recomandă
abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale
fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activități de învățare
vizează:
- aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi
operatorii ale elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea
elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
- îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie,
exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica
muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul
discuţiilor, asaltului de idei, metoda Phillips 6 – 6, metoda 6/3/5, metoda expertului,
metoda cubului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda cvintetului, jocul de rol,
explozia stelară, metoda ciorchinelui, etc;
- folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu
obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul
experimental, activităţile de documentare, modelarea, observaţia/ investigaţia dirijată
etc.;
- însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex.
studiul individual, investigaţia ştiinţifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda
proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
(utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală). Pentru
dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
- elaborarea de referate interdisciplinare;
- activităţi de documentare;
- vizionări de materiale video (casete video, cd/ dvd – uri);
- problematizarea; - demonstraţia; - investigaţia ştiinţifică;
- învăţarea prin descoperire;
 - activităţi practice;
- studii de caz;
- jocuri de rol;
- simulări;
- elaborarea de proiecte;
- activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare;
- activităţi de lucru în grup/ în echipă.

Tema nr. 1: Organizarea locului de muncă

1.1. Respectarea succesiunii operaţiilor de lucru.
1.2. Condiţii de timp şi de loc.
1.3. Rezolvarea imediată de elevi sau sub îndrumarea conducătorului de grup a
situaţiilor problemă la locul de muncă sau ateliere.
2.4. Găsirea unei game de soluţii prin abordarea interesului comun atât din
partea elevilor cât şi a profesorului.

Tema nr. 2: Curăţenia la locul de muncă

2.1. Materii prime şi materiale utilizate la locul de muncă
2.2. Echipamente şi utilaje utilizate la locul de muncă
2.3. Instalaţii
2.4. S.D.V.- uri.
2.1.Materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi,
dezinfectanţi, solvenţi)
2.2. Metode manuale, mecanice sau semiautomate pentru curăţenie.

Tema nr. 3: Ergonomia locului de muncă

3.1.Principii ergonomice de bază în organizarea locului de muncă.
3.2.Microclimatul optim la locul de muncă.
3.3.Economia mişcărilor în vederea reducerii efortului fizic.
3.4.Poziţia de lucru.
3.5. Dozarea efortului la locul de muncă

Tema nr. 4: Instrucţiuni de lucru

4.1. Fişe de lucru
4.2. Regulamente
4.3. Schiţe simple
4.4.Verificarea prin măsurare, comparare în vederea îndeplinirii sarcinilor
4.5. Corecţii de erori prin repetarea operaţiei sau ajustări
4.6.Rezultate reieşite prin compararea rezultatelor planificate şi obţinute
4.7. Satisfacţia şi insatisfacţia rezultatelor obţinute.
RESURSE

1. Standarde de calitate
2. Clasificarea ocupaţiilor din România. Manual pentru utilizator - Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale, Comisia pentru Statistică, Editura Tehnică, Bucureşti
1995
3. Managementul Producţiei - Manual pentru clasa a XII-a
4. I. Sârbulescu, V. Petre, D. Constantinescu – „Protecţia consumatorilor şi
concurenţa pe piaţă”, Bucureşti 2000
5. Internet

Materiale Proceduale
- cărţi tehnice de specialitate
- cretă, tabla, caiete de notiţe, pix - web sites
- planşe cu scheme ilustrate - fişe de lucru
- calculator - retroproiector
- folii retroproiector - videoproiector
- echipamente specifice de laborator - pachet de programe aferente
- conversaţia - explicaţia
- demonstraţia - observaţia
- expunerea - problematizarea
- algoritmizarea - învăţarea prin descoperire
- analiza - sinteza
- exerciţiul - miniproiectul
SUGESTII METODOLOGICE

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor

copiilor, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea
de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care
prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi
comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale
pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de
instruire practică, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi
stabilirea împreună a paşilor următori):

 observarea sistematică a comportamentului elevilor, permite evaluarea

conceptelor, capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată
 investigaţia
 autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare
 metoda exerciţiilor practice.

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Evaluarea trebuie sa fie de tip continuu, corelată cu criteriile de performanţă şi cu

tipul problemelor de evaluare precizate în Standardele de Pregătire Profesională
corespunzatoare calificării, o singură competenţă fiind evaluată o singură dată.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesorul de instruire
practică pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate, iar ca metode de evaluare recomandăm:
- observarea sistematică a comportamentului elevilor, care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor şi a atitudinilor faţă de o sarcină dată
- investigaţia
- autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifică programul propriu de
învăţare
- metoda exerciţiilor practice
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor
specifice.
La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback de felicitare.
În cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi
constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legatură cu motivele care
au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi sprijinul
suplimentar de care elevul are nevoie.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşurare a
evaluării poate fi modificat.
Planificarea evaluării competenţelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele
de evaluare de la celelalte module.
 Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

 probe practice
 portofoliu, instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor
 fişe de lucru
 fişe de observaţie
 fişe de autoevaluare
 miniproiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică,
modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate
de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
TEST DE EVALUARE
I. Pentru fiecare din itemii de mai jos încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului
corect:
(2 puncte)
1. Simbolul O reprezintă:
a. diametrul unui cerc
b. diametrul sferei
c. raza unui cerc
d. suprafaţa triunghiulară
2. Raza unui cerc cu valoarea de 50 mm se notează:
a. O 50
b. SR50
c. R50
d. D50
II. Stabiliți valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos. Notați cu litera A dacă enunțul
este adevărat și cu F, dacă este fals.
1 SR înscris înaintea cotei indică raza sferei A/F
2 O înscris înaintea cotei indică un diametru A/F
3 □ înscris înaintea cotei indică un dreptunghi A/F
4 SO înscris înaintea cotei indică o raza A

III. Scrieţi pe foaia de răspuns, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
(3 puncte)
1. Când …(1)…. unei raze se deduce din alte cote, raza trebuie indicată corespunzător, fără
ca
simbolul …(2)… să fie urmat de valoarea cotei
2. Dacă centrul unui arc de cerc se află în afara limitelor spaţiului disponibil, linia de cotă a
.....(3)...... trebuie frântă sau ......(4)........, după cum este necesar să fie reprezentat cercul.
3. Centrul de curbură se poate preciza prin două linii ........(5)........, trasate cu linie ........
(6)............
IV. Cotați desenul de mai jos:
(2 puncte)
LUCRARE PRACTICĂ
Studiați cu atenție schiţa produsului prezentat în figura de mai jos.

Cerințe:
1. Identificați reperele care alcătuiesc produsul; 10 puncte
2. Calculaţi lungimea semifabricatelor necesare obţinerii reperelor de executat; 10 puncte
3. Alegeţi SDV-urile necesare realizării operaţiei de trasare; 10 puncte
4. Executați operaţia de trasare a semifabricatelor; 10 puncte
5. Alegeţi SDV-urile necesare realizării operaţiei de debitare manuală a semifabricatelor;
10 puncte
6. Executați debitarea manuală a semifabricatelor; 10 puncte
7. Alegeţi SDV-urile necesare realizării operaţiei de îndoire; 10 puncte
8. Executați îndoirea semifabricatelor; 10 puncte
9. Respectați normele de sănătate și securitate în muncă specifice operațiilor de lăcătușărie
executate. 10 puncte
NOTĂ
Timp de lucru: 50 de minute. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Bibliografie

Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., Bucureşti 1996

Gh. Husein, Aplicaţii şi probleme de desen tehnic, E.D.P., Bucureşti 1981
- G. S. Georgescu – Îndrumător pentru atelierele mecanice, E.T.Bucureşti, 1978;
- Tonea A., Cârstea N. - Elemente de tehnologie generală, E.D.P., Bucureşti 2000;
- Dodoc P. – Metrologie generală, E.D.P. Bucureşti, 1979;
- Popescu N. - Studiul materialelor , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994;
- Ţonea, A. ş.a. - Studiul materialelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
- Tănăsescu Mariana, Gheorghiu Tatiana - Măsurări tehnice, Editura ARAMIS, 2005;