De mahala orientala, ora sase, Obosit de darnicia prietenului care turnase Vinul peste pahare, pe masa. Geam de pacla, un patefon increzut Incepea, pentru a patra oara o cantoneta. Strada, strada blestemata, a ivit o silueta, Si ochii tai m-au faramat si m-au durut Mirosul samburelui crud, De sarutare si oftat, mă incape. Vezi? Versul e mic si e ud De lacrimi, tentatii si ape. Prietenul acela, patefonul carciumarului, Posirca cea de toate zilele sunt fără folos. Voi strivi miezul zarzarii, buzele paharului, In cinstea prafului si a vedeniei. Ce frumos m-ai zvarlit, ce frumos...