Noţiuni generale privind administraţia publică locală

Legea Republicii Moldova privind administraţia publică nr. 436-XVI din 28.12.2006, în
art. 1 defineşte administraţia publică locală ca „totalitate a autorităţilor publice locale constituite,
în condiţiile legii, pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi
administrativ-teritoriale”, iar autonomia locală drept „capacitate a colectivităţilor de a rezolva și
gestiona, în condiţiile legii, sub proprie răspundere şi în favoarea lor, o parte importantă din
treburile publice. Autonomia priveşte, de asemenea, organizarea şi funcţionarea administraţiei
publice locale.”
Administraţia publică locală include acele structuri organizatorice şi funcţionale care au o
competenţă teritorială limitată la unităţile administrativ-teritoriale unde s-au constituit şi care se
disting în raport cu administraţia publică centrală prin aceia că promovează cu prioritate
interesele specifice colectivităţilor locale.
Pentru o coducerea eficientă statul isi deliniteaza teritoriul in unitatile admin/teritoriale c[roar le
recunoaşte personalitatea juridică şi totodată le confer cît atribuţii de drept public atât şi de drept
privat.
Administraţia publică locală, potrivit jurispundenţei curţii constituţionale, este un element de
baza al regimului constitutional, ea este chemată să soluţioneze problem de interes local.

Organizarea administrativă actuală a teritoriului

În present organizarea administrative-teritorială este reglementată în articolele 110 şi 111 in
Constituţia RM.
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-
teritoriale: raioane, orașe și sate. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se
efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul
întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.
Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu,
condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe
sate, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună.
Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin
comunitate de interese și tradiții.
Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere
economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri gospodărești, industriale
și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera
deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.
Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală,
științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și
instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii. (Chişinău, Bălţi, Comrat,
Bender, Tiraspol
Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin
teritoriu, relații economice și social-culturale.
Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 5 municipii și 2 regiuni cu statut
special:
Organizarea administrativ-teritorială a municipiului Chişinău
Oraşul Chiţinău este capitala republicii moldova cu statut de municipiu. Are calitatea de
persoana juridică de drept public, dispune de patrimonial şi beneficiază de autonomia
decizională, organizaţională gestionară şi financiară în condiţiile legii
Este o unitate ad-ter de nivelul 1 şi include in componenta sa unităţiile ad-ter de nivelul întâi.

Principii
Legea privind administraţia publică locală prevede următoarele principii a apl:
Articolul 3. Principiile de bază ale administrării publice locale
(1) Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor publice locale şi
consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională,
organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte
administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele
teritoriului administrat.

Principiul autonomiei locale este unul din principiile fundamentale ale oricărui regim
democratic. El guvernează Administrație Publică Locală și activitatea autorităților acesteia.
Apliarea principiului autonomiei locale presupune imbinare descentralizării serviciilor publice cu
conducerea centralizată precum și supravegherea activității organelor administrației publice
locale. Descentralizare serviciilor publice semnifică transferarea unor atribuții ale puterii statului
în competenţele altor subiecți de drept public care beneficiază de autonomie față de putere
centrală
Un alt principiu este descentralizare serviciilor publice
Descentralizrea se prezintă ca un sistem care cuprinde descentralizare teritorială – raioane, orașe,
sate - având caracterul persoanei de drept public cu toate atribuțiile acesteia. Autoritățile acestor
persoane de drept public descentralizate nu sunt supusi puterii ierarhice autorităților centrale.
Autoritățile administrației publice locale trebuie să fie alese și revocate de cetățeni unități
administrativ-teritoriale. Alegerile sunt criteriul descentralizării. Descentralizarea este asigurată
de cetățeni unităţilor administrativ-teritoriale. La rândul său descentralizare administrativă are la
bază următoarele principia:
1)principiul autonomiei locale care presupune garantarea dreptului și capacității efective
autorităților publice locale de a reprezenta și de gestiona o partea importantă din treburile
politice
2) principiul subsidiarității care presupune exercitare responsabilităților publice de către
autoritățile care sunt cea mai aproape de cetățeni
3) principiul echității care presupune garantarea unor condiții și oportunităţi egale tuturor
autorităților publice locale
4) principiul integrității competențelor care presupune că orice competență atrebuită
autorităților publice locale trebuie să fie deplină și exclusive
și au de principii care nu contravin legii.

Principiul eligibilității autorităților publice locale consiliile locale de nivel întâi şi doi
precum și primarii sunt aleși în condițiile codului electoral
Principiul legalității
Orice activitate ce ţine de Administrație Publică Locală adică alegerea, constituirea, Exercitarea
atribuțiilor , precum și adoptarea hotărârilor sau emiterea altor acte administrative dar și orice
Alte activități trebuie să se desfășoară numai pe bază și în conformitate cu legislația în cauză în
vigoare.
Principiul consultării cetățenilor în probleme vocale de interes deosebit
În problemele de importanță deosebită pentru unitatea administrativ teritorială populație poate fi
consultată prin referendumul local organizat în condițiile codului electoral .
pentru consultare cetățenilor în sensul dispozițiilor constituționale și legale pot fi utilizate
următoarele instrumente de consultarea cetățenilor în luare deciziilor, cum ar fi:
referendumul
sondajele de opinie
şedinți le publice ale consiliilor
adresările comunităților locale în probleme concrete confirmate prin semnăturile locuitorilor
unităților teritoriale si altele.