Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noţiunea
Curtea de Conturi este autoritatea publică a Republicii Moldova care exercită
controlul asupra formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare
publice și administrării patrimoniului public, prin realizarea auditului extern în
sectorul public.
Misiunea Curţii de Conturi este:
A oferi Parlamentului, întregii societăți, precum și comunității internaționale o evaluare și
o asigurare independentă și obiectivă
Curtea de Conturi are la baza 3 obiective:
1. Contribuirea la consolidarea bunei guvernanțe;
2. Asigurarea durabilității instituționale;
3. Dezvoltarea și menținerea calității corporative și de audit.
Structura
Curtea de Conturi este constituită din 7 membri, inclusiv președintele și vicepreședintele
Curții de Conturi. Curtea de Conturi este asistată de un aparat.
Conducerea
Conducerea Curții de Conturi se exercită de președintele Curții de Conturi. În cazul
absenței președintelui Curții de Conturi, atribuțiile acestuia sunt exercitate de
vicepreședintele Curții de Conturi.
Președintele
Președintele Curții de Conturi se numește de Parlament pe un termen de 5 ani, la
propunerea Președintelui Parlamentului, în bază de concurs public, cu votul majorității
deputaților aleși.
Vicepreședintele
Vicepreședintele Curții de Conturi se desemnează de către Parlament, la propunerea
președintelui Curții de Conturi, din rândul membrilor acesteia.
Membrii Curții de Conturi
Membrii Curții de Conturi, cu excepția președintelui, se numesc de Parlament pe un termen
de 5 ani, la propunerea președintelui Curții de Conturi, în bază de concurs public, cu votul
majorității deputaților aleși.
Membrul Curții de Conturi/persoana care a deținut anterior funcția de membru al Curții de
Conturi poate fi numit/numită о singură dată pentru un nou mandat de 5 ani, în bază de
concurs public.
Aparatul
Curtea de Conturi își desfășoară activitatea prin personalul cu atribuții de audit public,
personalul de specialitate și personalul tehnic.
Principiile
Activitatea Curții de Conturi se bazează pe următoarele principii:
a) independență – desfășurarea activității independent de Guvern, de alte organizații
publice, de alte persoane juridice de drept public sau privat și de persoane fizice;
b) legalitate – respectarea Constituției Republicii Moldova, a legislației naționale și a
tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte;
c) obiectivitate – desfășurarea activității de audit cu imparțialitate, în baza unui
raționament profesional adecvat;
d) profesionalism – desfășurarea activității cu integritate și respect, competent și în
interesul public;
e) responsabilitate – manifestarea responsabilității față de Parlament și societate;
f) transparență – desfășurarea activității în mod transparent și deschis.
Atribuţii
Curtea de Conturi are următoarele atribuții:
a) exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a
resurselor financiare publice prin efectuarea auditului public extern;
b) adoptă politicile și strategiile în domeniul auditului public extern;
c) aprobă proiectul de buget al instituției;
d) examinează și aprobă rapoartele auditorului și decide asupra remiterii acestora
comisiei permanente de profil a Parlamentului și altor instituții;
e) aprobă proceduri administrative, regulamente și manuale, instrucţiuni și ghiduri,
standarde de audit;
f) aprobă programele anuale și multianuale ale activității de audit;
g) aprobă structura aparatului și efectivul-limită de personal;
i) aprobă Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor publici;
j) exercită alte atribuții prevăzute de lege.
BANCA NAŢIONALĂ A RM
Banca Naţională a Moldovei (denumirea echivalentă – Banca Naţională) este banca centrală a
Republicii Moldova.
Este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
Banca Naţională nu este supusă înregistrării în Registrul de stat al întreprinderilor şi în Registrul
de stat al organizaţiilor
Organizare
Organele de conducere ale Băncii Naţionale sînt Consiliul de supraveghere şi
Comitetul executiv.
(2) Consiliul de supraveghere şi Comitetul executiv sînt organe colegiale,
activitatea acestora fiind reglementată de prezenta lege şi de regulamentele Băncii
Naţionale.
(3) Consiliul de supraveghere este organul responsabil de organizarea unui sistem
eficient de supraveghere publică independentă a activităţii Băncii Naţionale.
(4) Comitetul executiv exercită conducerea executivă a Băncii Naţionale şi asigură
realizarea independentă a atribuţiilor de bază ale acesteia, în modul stabilit de lege.
Articolul 23. Componenţa organelor de conducere, modul
de numire şi revocare a membrilor acestora
(1) Consiliul de supraveghere este compus din 7 membri după cum urmează:
a) un preşedinte, care este şi Guvernator al Băncii Naţionale;
b) un vicepreședinte, care este și prim-viceguvernator al Băncii Naționale;
c) un membru, care este și viceguvernator al Băncii Naţionale;
d) patru membri, care nu sînt salariaţi ai Băncii Naţionale.
(2) Comitetul executiv este compus din 5 membri, după cum urmează:
a) un preşedinte, care este şi Guvernator al Băncii Naţionale;
b) un vicepreşedinte, care este şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale;
c) trei membri, care sînt și viceguvernatori ai Băncii Naţionale.
În cazul neindeplinirii unor cerinţe care au incalcat unele legi sau acte normative ale BN
poate aplica sancţiuni pentru reyolva probleme şi a evita repăetarea lor.
Comisia Naţională a pieţii financiare a RM
Comisia Naţională a Pieţei Financiare este autoritate publică autonomă , responsabilă
faţă de Parlament, care autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa
financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei.
Comisia Naţională a Pieţei Financiare este independentă în exercitarea funcţiilor sale.
Organizarea
Consiliul este condus de un preşedinte. Funcţia de preşedinte este de demnitate publică.
Preşedintele Consiliului poate fi revocat la cererea a cel puţin 2 membri. Hotărîrea de
revocare a preşedintelui Consiliului se adoptă cu votul secret a cel puţin 3 membri.
Consiliul îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare, convocate cel puţin o dată pe
lună. În caz de necesitate, pot fi organizate şedinţe extraordinare.