Notiunea de drept constitutional

Dreptul este un ansamblu de reguli asigurate si garantate de catre stat, care au drept scop de
organizarea si disciplinatea comportamentului uman in principale relatii sociale intr/un climat specific
manifestarii coexsistentei libertatilor esentiale ale omului si justitiei sociale.

„Sistemul dreptului” este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor dreptului.

Dreptul Constituţional este ramura fundamentală a dreptului constituită dintr-un ansamblu unitar
de norme juridice cuprinse prioritar în Constituţie prin care se reglementează relaţii sociale
fundamentale ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat.[2] Astfel normele
juridice ale dreptului constituţional reglementează forma de stat, forma de guvernământ, organizarea
şi funcţionarea parlamentului, modul de organizare a societăţii în stat, relaţiile sociale fundamentale,
drepturile şi îndatoririle fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

Conform opiniei multor savanţi în domeniu, există trei tipuri de definiţii ale dreptului constituţional ca
ramură de drept: a)materială şi istorică, b)formală, c) pedagocică.

Definitia materiala si istorica :

 „Orice societate în care garanţia drepturilor nu este asigurată, nici separaţia puterilor determinată,
nu are Constituţie”. Definiţia dată este considerată incompletă deoarece:
–          nu defineşte totalmente dreptul constituţional care are ca obiect cu mult mai multe norme
decât garantarea drepturilor şi separaţia puterilor;
–          precizează doar ce ar trebui să includă o Constituţie;
–          pune accent doar pe conţinutul reglementării, si nu ia in consideratie forma acestea;

Definitia formala:
Definiţia formală a dreptului constituţional are elementul decisiv supremaţia normelor juridice
constituţionale, dreptul constitutional, fiind alcătuit din norme a căror supremaţie se impune
faţă de toate celelalte, inclusiv faţă de legislator. Normele constituţionale au o forţă supremă
faţă de celelalte norme juridice datorită obiectului lor de reglementare şi procedurii specifice
de adoptare. Definiţia este considerată incompletă deoarece:
– face abstracţie de conţinutul reglementării;
– o normă poate fi considerată constituţională pentru că ea a fost adoptată potrivit unei
proceduri specifice, ceea ce nu este întotdeauna aşa;

Definitia pedagogica:
Definiţia pedagocică constituie dreptul constituţional drept instrument prin intermediul căruia
se asigură coexistenţa paşnică a puterii şi libertăţii în cadrul unui stat-naţiune. Este utilizată mai
mult în cadrul ştiinţei dreptului constituţional.
Raporturi de drept constitutional

Pag.22 Raportul de drept constitutional reprezinta o categorie a rapoturilor sociale reglementate de

normele dreptului contitutional, acestea raporturi apar, se desfăşoară si se sting in domeniul obliectului
drept constitutional, in domeniul relatiilor sociale fundamentale din domeniul instaurarii mentinerii si
exercitarii puterii de stat din domeniul exercitarii drepturilor , libertatilor fundamentale a formarii
si functionarii institutiilor administrative, politice si jurisdictionale.

Structura
 1. Subiectele
2. Continutul si obiectul a raporturilor dreptului constitutional(care sunt drepturile si obligatiile
partilor; )

Trăsăturile raportului juridic:

1.Raport social

2.Raport de suprastructura

3. Raport voliţional

4.Raport valoric

5. O categorie istorică

6.Raport ideologic

RAPORT SOCIAL

Raport de drept constitutional putem inca numi relatia sociala reglementata de drept constitutional. Nu
toate relatiile sociale fac parte din categoria raporturilor juridice dar numai cele relatii sociale care sunt
reglementate de norma juridica dau nastere la un raport juridic. Numai acele relatii sociale
fundamentale reglementate de norma de drept constitutional da nastere la un raport juridic
constitutional.

Raporturi=relatii sociale

Raport juridic este un raport care are un element social sau are o trasatura sociala fiindca raportul juridic
poate aparea numai in societate, numai intre oameni. O persoana nu poate intra in raport juridic de una
singura, neaparat sa fie a 2-a sau a 3-a.

RAPORT DE SUPRASTRUCTURA

Influentat si influenteaza celelalte categorii de raporturi sociale ,este prezent in toate domenile ale vietii
economice, politice , administrative .

Poate influenta toate domenii ale vietii sociale , administrative , economine, politice si invers.

Daca legislatia unui stat este prea dezvoltata , si nu corespunde cu realitate din rm poate duce la regres
si invers daca legislatia unui stat , constitutia ca legea fundamentala a unui stat nu corespunde o viata
economica , sociala adica este prea frana , prea invechita anume acestei societeti nu se dezvolta.

RAPORT VOLITIONAL

Prima vointa a aparut norma juridica atunci cind ea a fost votata de catre parlament ca si lege suprema
ca si legea care se numeste constitutia.Constitutia care reglementeaza rapotrurile sociale fundamentale
a fost trecuta prin vointa poporului si aceasta vointa a fost materializata prin votul deputatilor in cadrul
parlamentului ceea ce inseamna ca initial am avut vointa poporului ca sa fie votata o astfel de legea in
cadrul parlamentului. Atunci cind un stat, un organ de stat, popor sau un cetatean doreste sa exercita
acel drept sau acea libertate sau aceea obligatie care iese din legea fundamentala ; in felul acesta noi
suntem in prezenta unei duble vointe . EX.parlamentarii nostrii au votat in cadrul constitutiei includerea
dreptului la invatamant aceasta a fost vointa poporului materializata de catre votul deputatilor in cadrul
parlamentului.

RAPORT VALORIC
Prin normele de drept constitutional noi protejam principalele valori in societate. Acelea valori care stau
la baza in rm cum sunt drepturile omului , libertatea de exprimare sunt protejate si promovate de
norme juridice. Acelea norme juridice care reglementeaza acelea relatii sociale care stau sau care reiese
din valorile societatii sint promovate si protejate in normele dreptului constitutional. Daca cineva a
incalcat un drep atunci prin intermediul normei civile sau prin intermediul normei penale noi protejam
aceasta valoare care se numeste drepturile si libertatile omului .

CATEGORIE ISTORICA

Ce drepturi aveau oameni in diferite perioade ??

RAPORT IDEOLOGIC

Reiese din ideologia societetii care a stat la baza aparitiei acelor norme juridice . EX ideologia societetii-
crearea familiei. Vointa binevola dintre un barbst si o femeie

Aspectul ideologic a fost scris in constitutia republicii moldova , a fost pus la baza vointei poporului si la
baza vointei parlamentarilor.

SUBIECTE ALE RAPORTURILOR DE DREPT CONSTITUTIONAL

Reiese din obiectivul anterior , atunci cind am vorbit despre raporturi de drept constitutional.

Subiecte ale raporturilor de DC sunt oameni luati individual ca personae fizice sau grupati in collective ca
personae juridice. In categoria persoanelor fizice noi includem 3: a)cetatenii republicii moldova

b) cetatenii straini

c) apatrizii

intotdeauna unul dintre subiectele raporturilor de DC este inzestrat cu puterea de stat. Unitati
administrative pot fi considerate ca subiectele a rapotrurilor de drept constitutional numai in cazul daca
sunt intelese ca cuplu de populatie organizate pe un teritoriu. Acele persoane care se afla pe un anumit
teritoriu pot fi grupate in anumie unitati administrative teritoriale in acest fel putem sa spunem ca Codul
Electoral a RM organizeaza pe toti cetatenii in circumstrictii electorale .

(((((((Organizarea populatiei de pe o anumita unitate administrativ-teritoriala in circumstrictie electorala

……….. In conformitatea cu legislatie din 2019 , anume Codul Electoral am avut un sistem mixt de
alegerea a acestor deputati . 51 circumstrictii electorale; fiecare din ele era organizata ca o anumita
unitatea cel mult de nivelul 2 sau mai mult , putea sa hoteze
oricare//////////////////////////////777)))))))

1 subiect a raporturilor de DC este POPORUL

Art.2 al.1

Poporul decide cum dece pentru ce si incotro ne dezvoltam , pe cine sai delege in organele sale
reprezentative si cine trebuie sa ne reprezinte in cadrul organului reprezentativ care se numeste
parlamentul, cine este acea persoana care sa fie seful nostru, acea persoana pentru care vom merge cu
ochii inchisi . Poporul sau cetatenii decide aceasta, cei care au dreptul de vot, ei formeaza poporul, nu
strainii. Poporul poate sa-si exercite suveranitatea sa dupa aceasta ei pot decide ca de exemplu
republica moldova sa dispara ca stat si sa se uneasca cu romania.

STATUL

Apare ca subiect de drept in calitate de reprezentant al poporului . statul intra in raport de dc prin
organele sale reprezentative ca si poporul. Insa statul la fel direct poate intra in raportul de dc atunci
cind acordam cetatenia RM, si atunci cind RM poate deveni o parte din federatia unita (de ex. daca se
formeaya federetia RM+Romania) RM este mostenitoarea a republicii sovietice RSSM. RSSM a fost o
republica creata de catre Stalin si Hitler 1939. Bassarabia a intrat in componenta de USSM. 15 republice
au fost in urss.

ORGANELE STATULUI

Numai acele organe care sunt inzestrate cu puterea de stat pot fi subiecte a raporturilor de dc.

Intotdeauna subiectul a raporturilor de dc este – Parlamentul a RM ca organ repreyentativ suprem al

poporului. Acelelalte organe pot fi subiecte a raporturilor de dc numai atunci cind intra in relatii sociale
parlamentare in domeniul instaurarii , mentinerii , si exercitarii puterii de stat la fel cind intra in raport
de dc cu parlamentul. Puterea jud., instante de judecata pot f.i subiecte a raporturilor de dc

PARTIDELE SI ORGANIZATIILE SOCIAL-POLITICE

Art.41

Cetatenii pot liber sa se alature in partide sau alte organizatii social-politice, ele contribuie la exprimarea
vointei a cetatenilor, ajung la puterea in RM pe calea democratica.

Cetatenii pot intra in raportul de dc in 3 ipostaze

1. Cetatetii isi exercita drepturi si libertetile care sunt scrise in constitutie.

2. Sunt cei numiti de o anumita functie si demnitate publica(de ex. azi esti un om simplu dar deja
maine ministrul sau presedinte si invers, poporul decide)
3. Cetatenii sunt organizati in circumstrictii electorale

Normele si izvoarele de drept constitutional

Definitie: Normele de dc sun norme care reglementeaya conduita oamenilor in relatiile sociale
fundamentale. Normele de dc reglementeaza!! – destimnatia dreptului
Normele de dc reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care apar in procesul
mentinerii instaurarii si exercitarii puterii de stat. Normele de dc au elemente
1. Norma juridica are un caracter general si impersonal
2. Are un caracter obligatoriu
3. Are un caracter tipic. Conduita tip (anumite sabloane ; norma scrie dupa anumite şabloane)
4. Implica un raport intersubiectiv
5. Are structura logica(ipoteza, dispozitia, sanctiunea) si tehnico-legislativa(aspect de continut)

APLICAREA NORMELOR DE DC
 Avem aplicarea nemijlocita si mijlocita. Normele de aplicatie mijlocita (indirecte) sunt acelea
norme care stabilesc anumite principii(egalitatea , preyumtia nevinovatiei), pot fi puse in
viata datorita altor norme juridice.
Norma nemijlocita (norma directa) asa cum e scris in constitutie

Clasificarea normelor de dc

Dupa sfera de functionare: norme constitutionale de reglementare , norme constitutionale de protectie

Dupa modul de influenta:

Dupa caracterul raporturilor sociale: norme constitutionale materiale, norme constitutionale procesuale

Durata actiunii in timp : permanente, provizorii , exceptionale

Izvoarele

2 aspecte:unii autori numesc izvoare ale dreptului constitutional, altii numesc formele de dc

Izvor de drept – acea forma de exprimare a normei juridice care sunt determinate de modul de adoptare
= dupa modul de adoptare putem identifica forma de drept constitutional.

Iyvoare sunt de 2 tipuri: 1)Izvoare materiale

2) izvoare formale

IZVOARELE MATERIALE

Determina acelea reguli care duc la naştere unei norme de drept constitutional . Toate circumstante de
natura economica, politica pot influenta material adoptarea unei norme de drept constitutional.

IZVOARE FORMALE

1. Constituita
2. Legile constitutionale
3. Legile organice si legile ordinare
4. Actele normative ale sefului statului (decrete)
5. Hotaririle si deciziile curtii constitutionale
6. Regulamentul parlamentului
7. Hotaririle guvernului
8. Hotaririle autoritatilor administrative
9. Contractul normativ acte internationale care a ridicat rm, ocupa un loc secundar
10. Tratatele internationale
11. Jurisprudenta cedo(curtea europeana a drepturilor omului)
In alte tari mai sunt cunoscute:
12. Precedentul judiciar
 13. Cutuma
14. Codul regurilor religioase

INSTITUTIILE
Institutia- forma de organizare creata de oameni in vedere realizarii a unui din interese sau
atingerea unui scop. Institutii formeaza diferite relatii sociale . De exemplu relatii sociale din
aspect religios formeaza institutia legata de credinta, relatii sociale din domeniul moralei
formeaza institutia familiala
Institutia juridica – totalitatea normelor juridice care reglementeaza un anumit grup sau o
anumita sfera sau categoria legata de aparitia a unui raport juridic . Ex: acelea norme
juridicecare reglementeaza aspectul de vinzare , cumparare formeaza institutia contractului de
vinzare cumparare, acele norme care protejeaza proprietatea formeaza institutia proprietatii.
Institutia politica- un ansamblu de reguli de conduita care au acelasi obiect si au aceleasi functii
si care constituie un sistem unitar.Principala lor caracteristica este ceea ca au ca obiect de
activitatea – politica. Arta componenta a disciplinei DCIP . Sunt de 2 categorii: 1) institutiile
politice statale(parlamentul, guvernul , presedentia)
2) institutiile politice extrastatale

NOTIUNEA DE SISTEMUL DREPTULUI SI DE SISTEMUL CONSTITUTIONAL

Sistem de drept-reprezinta structura interna a dreptului prin care se realizeaza unitatea

normelor juridice si gruparea lor in anumite parti independente cum ar fi ramuri de drept,
institutii.
Sistemul juridic- intreaga realitatea juridica
Sistemul legislativ cuprinde ansamblu tuturor actelor normative care sunt in vigoare intr-un stat.
Sistemul dc deoarece este un sistem deschis sistemul de dc este partea de sistemul de drept. In
cadrul sistemului DC avem anumite elemente: 1) principiile fundamentale ale dc
2) institutiile de drept constitutional ; 3)normele de dc

PRINCIPIILE ALE DREPTULUI CONSTITUTIONAL

Ele deriva din constitutie si au toate(alte) izvoare de dc. Pot fi recunoscute aparte ca elementele
sistemului de drept constitutional deoarece prin acestea principii intelegem acelea idei care
calauzesc crearea dreptului aplicarea normelor juridice ce reglementeaya relatii sociale
fundamentale prin intermediul normelor consacrate in dreptul constitutional.Acestea principii
stau la baza crearii normelor in alte ramuri de drept civil, penal , administrativ. Din categoria
principiilor de drept constitutional fac parte principiul separatiei , principiul suveranitatii
poporului , principiile fundamentale privind proprietatea, pluralismul politic, preyumtia
nevinovatiei, .

DREPTUL PUBLIC SI DREPTUL PRIVAT

Drept constitutional face partea din drept public.

Din drept privat fac parte drept civil , drept international privat ş.a

LOCUL SI ROLUL DC IN SISTEMUL DE DREPT

DC in sistemul de drept este tratat in 2 ipostaze:

1. reglementeaza relatiile sociale fundamentale din domeniul instaurarii mentinerii puterii de stat
anume aceasta ramura are sistemul sau intern format din principii , din institutii si din norme

2.DC in sistemul de drept este factor structurat al intregului sistem de drept