Cum ne pregatim pentru viitor – viitorul muncii

Noile generatii care se nasc, intr-un ecosistem complet digitalizat, vor fi perfect

adaptate şi integrate în nou mediu iar avansul inregistrat în medicina în general şi
standarde de viata vor face ca perioada de viata productiva şi activa să creasca şi
mai mult.

Pregatirea pentru viitor va necesita o serie de abilitati eclectice de aceea formarea

profesionala şi vocationala va deveni inca şi mai flexibila. Se va pune accent mai
putin pe ceea ce ştie cineva ci pe ceea ce este dispus să invete. Va conta deci din
perspectiva productiva adaptabilitatea, flexibilitatea, capacitatea de a pune intrebari
inteligente, curiozitatea, spiritul critic şi de analiza obiectiva, creativitatea şi o minte
deschisa. Toate dupa cum se poate remarca sunt competente non-specifice! Sigur,
aceasta nu inseamna ca nu va fi necesara pregatirea profesionala doar ca accentul
va cadea diferit.

Experienta profesionala va conta în continuare ca expresie a propriilor abilitati de a

rezolva probleme dar nu şi ca expresie directa de input direct. Se vede deja ca
accesul la informatie este cvasi-universal şi extrem de facil: procesul de
democratizare a educatiei la nivel de masa va continua, oricum marile universitati
straine, chiar cele de top, ofera deja platforme de studiu online de tip MOOC (Masive
Online Open Courses) iar acesta este doar inceputul. Aceste solutii vor face ca
oricine să poata invata orice relativ repede şi chiar într-un mod distractiv!

Care sunt abilitatile care vor conta cel mai mult?

Surprinzator sau nu, abilitatile psihologice precum creativitatea, deschiderea fata de
idei, oameni şi concepte, abilitatile relationare si munca în echipa vor fi mai
importante decat o serie de abilitati tehnice pure. Foarte putine reusite de rasunet vor
mai fi apanajul unei singure persoane datorita nivelului crescut de complexitate si
dinamism al ocupatiilor viitorului. Necesarul de cunostinte tehnice în relatie cu
anumite intreprinderi şi proiecte va fi atât de vast incat pur şi simplu vor depasi
capacitatile unui individ neasistat. Chiar şi profesorii din marile universitati americane
intampina astazi dificultati substantiale numai în a parcurge literatura de specialitate
la zi pe nise tot mai inguste.

O clasa aparte de abilitati vor fi cele de leadership pe de o parte şi de antreprenoriat

pe de alta parte. Ambele subzista prin apelul la independenta şi autonomie,
dinamism şi asumarea raspunderii, elemente necesare astazi şi cu atât mai mult în
viitor. Leadership-ul în sine evolueaza catre o formula de leadership alocentric ,
profund colaborativ inca şi mai mult decât în prezent.

Scoala în sine va evolua mult, migrand catre un format condensat, practic, interactiv
si adaptat nevoilor. Aproape obligatoriu invatarea va fi mediata si asistata de sisteme
expert online si de virtual reality. Oamenii vor invata peste tot şi oriunde, nu este
exclus sa asistam la o disolutie a sistemelor traditionale de tip profesor-elev, catre
sisteme bazate pe invatarea in comunitati de interese sub indrumarea unui mentor,
de tipul comunitatilor online de astazi.
Viitorul muncii depinde asadar de multi factori, cei mai importanti fiind progresul
tehnologic si educatia. In mod clar, munca in sine se schimba nu doar profesiile si
continutul muncii. Perceptia despre munca se va schimba radical, din mijloc de
supravietuire si mecanism de validare sociala va migra catre activitate de realizare
personala si impactare a lumii. Mai devreme sau mai tarziu, dublati si de roboti,
oamenii nu vor mai munci pentru ca trebuie ci pentru ca vor si le place.