Sunteți pe pagina 1din 1

Era odată un povestitor pe nume Marc care pe motiv că nu mai avea ce povești să se spună

animalelor a fost abandonat. Singurul care nu l-a părăsit fusese un pitic, pitic de grădină ce avea în
fiecare seară grija de curtea povestitorului. Într-una din seri, când piticul ducea roaba prin grădină, il
vede pe Marc trist și necăjit. S-a gândit, cum ar putea el să il ajute pe Marc și atunci fuge după un tub
mare cu pastă de dinți pe care îl duce la Zâna cea cu o sută de buze și îi zise:

- Bună, zână! Poti să îmi faci o porțiune să il ajut pe Marc? O să îți ofer acest tub de pastă de
dinți.