Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii

(Europol)

Europol este organizația care se ocupa de aplicarea legii în cadrul

Uniunii Europene și care opereaza cu toate informatiile referitoare la
criminalitate.
Obiectivul sau este acela de a îmbunătăți eficacitatea și cooperarea
autorităților competente din statele membre în ceea ce
privește prevenirea și combaterea formelor grave de crimă internațională
organizată și terorism.Europol are misiunea de a–și aduce o contribuție
semnificativă la actiunea Uniunii Europene de aplicare a legii impotriva crimei
organizate și a terorismului,concentrându-și eforturile asupra organizațiilor
criminale.

1.Istoric
Punctul de plecare al constituirii acestui organism il constituie tratatul
Uniunii Europene, din 7 februarie 1992, cunoscut sub numele de Tratatul de la
Maastricht, ce continea prevederi in vederea intaririi cooperarii tehnice
politienesti. Pentru realizarea acestui deziderat, urmatorul pas l-a constituit
decizia Consiliului Europei din 29 octombrie 1993, prin care se prevedea ca
Europol sa fie infiintat in Olanda si sa functioneze cu sediul la Den Haag
(Haga).
Ca urmare a acestor acte normative, printr-o decizie a Consiliului Uniunii
Europene intrunit la 26 iulie 1995, s-a convenit crearea Europol, fixarea
atributiilor printr-un statut, elaborarea unor norme de lucru, prevederile comune
privind informatiile, structura organizatorica, raspunderea si protectia datelor.
Partile contractante la Conventia Europol sunt state membre ale Uniunii
Europene. Motivatia juridica pentru crearea unui asemenea organism comun o
constituie necesitatea de a asigura posibilitatea realizarii in conditii optime a
unei cooperari la nivel european in domeniul politienesc, pentru combaterea
formelor de infractionalitate transfrontaliera grava, avand ca scop asigurarea
unui climat de siguranta pentru cetatenii Uniunii Europene.
Partile semnatare au constientizat pericolul reprezentat de lipsa unei
coordonari efective a actiunilor politienesti, de lipsa unui organ comun care sa
indeplineasca functii de coordonare si indrumare, dar si de centralizator de date
si informatii vitale in lupta internationala dusa impotriva infractionalitatii
transfrontaliere, precum si problemele ridicate de fenomenul terorismului, al
traficului de droguri sau alte forme ale crimei organizate.
 Se simtea acut necesitatea imbunatatirii cooperarii politienesti intre statele
membre pe baza intensificarii schimbului de informatii, constanta si
intensificarea acestui schimb constituind necesitatea imediata a muncii de
politie. In acelasi timp, a fost acordata o mare atentie pericolelor la adresa
drepturilor si libertatilor democratice ale omului, dar si problemelor de
cooperare bilaterala si multilaterala. Datele personale se bucura de o protectie
speciala, informatiile referitoare la aceste date sunt supuse unui regim strict,
astfel crearea unui asemenea organism, a dus la multe dispute, rezolvate pana la
urma prin includerea expresa a unor prevederi privind protectia datelor si
informatiilor.
2.Structura Europol
Europol este conceputa ca o organizatie juridica legala, cu personalitate
juridica, capabila sa incheie orice tip de contract in tarile membre ale Uniunii
Europene, bucurandu-se de toate drepturile si avand toate obligatiile ce revin
unei persoane juridice, din tarile respective. Pentru sediul in care activeaza,
Europol a incheiat un acord cadru cu Regatul Olandei, iar pentru respectarea
confidentialitatii informatiilor (respectarea drepturilor privind datele personale
stocate de Interpol) cu celelalte state membre.
Odata cu infiintarea Europol, pentru realizarea legaturilor operative cu
autoritatile nationale competente, au fost create structuri nationale
corespunzatoare. În fiecare stat membru există o unitate națională Europol, care
face legătura între Europol și celelalte agenții naționale.
Ele constituie singurul organ de legatura intre autoritatile nationale de
politie si Europol. Cadrul juridic in care se desfasoara activitatea acestor unitati
nationale il constituie legislatia interna a statului membru. Statele membre vor fi
responsabile pentru asigurarea necesitatilor tehnice, logistice si informationale
ale unitatilor nationale pentru ca acestea sa-si desfasoare activitatea in mod util
si eficient.
Europol este condus de un director executiv, care este reprezentantul legal
al Europol și este numit de Consiliul Uniunii Europene. Directorul Europol va fi
numit pe o perioada de 4 ani, mandat care poate fi reinnoit cu alti 4 ani. Acestea
va fi asistat de doi directori adjuncti. Directorul decide repartizarea
sarcinilordirectorilor adjuncti, el fiind raspunzator in fata Consiliului de
administratie.
Actualul director executiv al Europol este Catherine De Bolle, care a
preluat postul în mai 2018.
 Statul care detine presedintia Consiliului Uniunii Europei va asigura prin
reprezentantul sau si prezidarea activitatilor Consiliului de administratie al
Europol.
Membrii personalului Europol provin dintr-o mare varietate de medii și de
națiuni.
Personalul angajat nu urmeaza decat strict ordinele si dispozitiile
directorului, acestea fiind singurul in masura sa traseze sarcini, bineinteles in
limitele legale si regulamentare, cu respectarea prevederilor Conventiei si
regulamentelor de personal.
La 1 ianuarie 2010, Europol a devenit o agenție a UE cu drepturi depline.
La 1 mai 2017, după intrarea în vigoare a noului regulament, Europol a devenit
oficial Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a
Legii.
La sediul Europol işi desfăşoară activitatea 490 de persoane.Dintre
acestea, 80 sunt ofiţeri de legătură Europol(OLE) reprezentand mai multe tipuri
de agenţii care se ocupă de aplicarea legii(poliţie,vamă,servicii de imigrare etc.).
Ofiţerii de legătură (OLE),impreună cu ofiţerii,analiştii şi alţi experţi
Europol oferă servicii eficiente şi rapide multilingve,24 de ore din 24 .
Noul regulament a fost adoptat la 11 mai 2016, când Parlamentul
European a votat cu privire la competențele actualizate care să permită Europol
să-și intensifice eforturile de combatere a terorismului, a criminalității
informatice și a altor forme grave de criminalitate și de criminalitate organizată.
Noul regulament consolidează rolul Europol în sprijinirea cooperării între
autoritățile de aplicare a legii din UE.
Ofiterii de legatura sunt reprezentantii unitatilor nationale trimisi sa
activeze in cadrul Europol. Consiliul de administratie al Europol stabileste
numarul de ofiteri de legatura ce urmeaza a fi detasati in cadrul Europol,
numarul acestora poate fi modificat printr-o decizie unanima a consiliului.
Legislatia aplicabila activitatii ofiterului de legatura este cea a statului
membru a carui autoritate nationala l-a trimis. Pregatirea ofiterilor de legatura se
face in cadrul unitatilor nationale de politie in conformitate cu legea proprie si
cu reglementarile privind administratia Europol.
3.Mandat
Europol sprijina activitatile de aplicare a legii desfasurate de statele
membre,indreptate in special impotriva:
- traficului ilegal de droguri;
- retelelor ilegale de imigratie;
- terorismului;
-falsificarii banilor(falsificarea monedei euro)si a altor mijloace de plata;
- traficului de fiinte umane inclusiv pornografia infantila;
- traficului ilegal de vehicule;
- spalarii banilor.
In plus,principalele prioritati ale Europol includ infrarctiunile impotriva
persoanelor,infractiunile financiare si infractiunile cibernetice.Aceasta se aplica
atunci cand este implicata o structura de crima organizata si sunt afectate doua
sau mai multe state membre.

Europol ofera sprijin prin:

- facilitarea schimbului de informatii,potrivit legii nationale,dintre ofiterii
de legatura ai Europol. Ofiterii de legatura sunt detasati pe langa Europol
de catre statele membre ca reprezentanti ai agentiilor nationale ce se
ocupa de aplicarea legii din aceste state;
- oferirea de analize operative in vederea sprijinirii operatiunilor;
- elaborarea de rapoarte strategice(de ex.evaluarea amenintarii) si analiza
activitatiilor criminale pe baza informatiilor si datelor oferite de statele
membre si de terti;
- oferirea de expertiza si sprijin tehnic pentru anchetele si operatiunile
realizate in cadrul UE,sub supravegherea si cu raspunderea legala a
statelor membre interesate;
De asemenea, Europol activeaza si in domeniul promovarii analizei
criminalistice si a armonizarii tehnicilor de ancheta din cadrul statelor membre.
Obiectivul comun al statelor semnatare ale Conventiei Europol il
constituie asadar imbunatatirea cooperarii politienesti in domeniul combaterii
terorismului, al traficului ilegal de droguri si al altor forme infractionale grave,
ale crimei organizate transfrontaliere, pe baza unui schimb permanent si intens
de informatii, tinand insa cont de drepturile si libertatile omului, asa cum sunt
ele prevazute in tratate si conventii internationale, dar si in legislatia interna a
fiecarui stat semnatar.

Europol va interveni doar in masura in care, in cauzele aflate in lucru, este

implicata o structura a crimei organizate ori doua sau mai multe state sunt
afectate de acea forma de criminalitate, in asemenea masura incat sa fie necesara
adoptarea unei atitudini comune pentru a reusi stapanirea fenomenului si
combaterea infractionalitatii. Aceasta necesitate de cooperare va fi data de
gravitatea actelor infractionale, de dimensiunile acestora, precum si de urmarile
negative asupra desfasurarii normale a activitatilor legale in Uniunea Europeana.
Dupa 1997, obiectivul Europol este completat cu prevederile art.29 al Tratatului
de la Amsterdam. Si anume contributia la realizarea „… unui spatiu al libertatii,
securitatii si dreptului …”.

4.Sistemul computerizat al Europol

In conventia Europol se stipuleaza ca Europol va infiinta si pastra un

sistem computerizat pentru a permite introducerea ,accesul si analizarea
datelor.Conventia prevede un cadru strict pentru a garanta protejarea drepturilor
persoanelor si a datelor,precum si controlul,supravegherea si siguranta acestora
din urma.
Sistemul computerizat al Europol (TECS) dispune de trei componente
principale:
-un sistem informaţional;
-un sistem de analiză;
-un sistem de index.
În acest sistem computerizat de informaţii fiecare stat membru,
reprezentat de Unitatea Naţională şi ofiţerul de legătură, are posibilitatea să-şi
introducă datele în concordanţă cu procedurile lor naţionale. Tot în acest sistem
de informaţii Europolul introduce datele furnizate de alte state sau organizaţii,
date ce pot fi accesate direct pentru consultarea de către Unităţile Naţionale,
ofiţerii de legătură, directorul, directorii adjuncţi şi oficiali împuterniciţi ai
Eurpolului.
Sistemul de Informaţii poate fi folosit pentru a stoca, modifica şi utiliza
doar datele necesare pentru ca Europolul să-şi poată îndeplini sarcinile, cu
excepţia datelor care se referă la delicte criminale asociate.
Unitatile nationale vor avea acces la date privind persoanele banuite ca
vor comite infractiuni in aria de competenta a Europol, insa numai la informatii
privind numele de familie, alte nume purtate anterior, prenume, pseudonime,
data si locul nasterii, nationalitatea, sexul si unde este cazul, la alte date in
masura sa contribuie la identificarea acestora.
Daca se impune efectuarea unor investigatii speciale, informatiile vor fi
accesibile prin intermediul ofiterilor de legatura.
Pe de alta parte, din initiativa proprie, unitatile nationale vor trimite
informatii si date, care prezinta interes operativ, catre Europol, mentine
actualizata propria baza de date, transmite informatii si date de interes
autoritatilor nationale competente si emite solicitari pentru obtinerea unor date si
informatii de interes operativ de la Europol. De asemenea, pune la dispozitia
Europol informatii in vederea stocarii acestora in baza de date a Europol. O
sarcina extrem de importanta a unei unitati nationale o constituie insa obligatia
de control a legalitatii schimburilor de informatii, culegerii, verificarii,
valorificarii si stocarii acestora.
 Doar Unităţile Naţionale, Ofiţerii de legătură, directorul Europolului,
directorii adjuncţi sau oficialii împuterniciţi ai Europolului au dreptul să
introducă direct date în sistemul informaţional şi să le extragă. Doar Unitatea
Naţională care a introdus datele poate să le modifice, să le corecteze sau să le
şteargă.
Comunicarea informaţiilor între Unitatea Naţională şi autorităţile
competente din sistemul de informaţii va fi guvernată de legea naţională a
fiecărui stat membru.
Precum s-a mai aratat, aceasta organizatie a fost creata pentru a usura
munca operativa a autoritatilor nationale cu atributii in domeniul politienesc,
prin schimbul de informatii relevante in lupta impotriva traficului de droguri,
terorismului si a altor forme de criminalitate organizata, infractiuni pentru a
caror combatere este necesara implicarea a doua sau mai multe state.
Pentru a putea realiza acest deziderat, organizatia Europol a fost
desemnata sa realizeze doua tipuri de sarcini. In prima categorie, sunt cele
principale, adica:
- facilitarea schimbului de informatii intre statele membre;
- obtinerea, analiza si stocarea informatiilor secrete;
- notificarea neintarziata a statelor membre prin ofiterii lor de legatura, cu
privire la informatiile ce prezinta interes operativ imediat, sau care duc la
corelarea acestora cu comiterea altor infractiuni;
- sprijinirea cercetarilor efectuate in statele membre prin trimiterea catre
unitatile nationale a tuturor informatiilor relevante, mentinerea unui
sistem informatizat ce contine informatii cu valoare operativa.

5. Euroordinul
Sub presiunea fără precedent a terorismului internaţional Comisia
Europeană a aprobat, în toamna anului 2001, propunerea Belgiei, aflată atunci la
preşedinţia Uniunii Europene, de a se crea un “Ordin european de combatere şi
arest a teroriştilor” şi a altor infractori periculoşi, traficanţi de persoane,
traficanţi de arme, autori de abuzuri sexuale asupra copiilor etc.
Supranumit şi “euroordin” sau “mandat de arest european” acesta
substituie greoaiele proceduri de extrădare şi echivalează cu un nou serviciu
judiciar cu jurisdicţie continentală. În esenţă vor fi înlocuite mecanismele
politice interguvernamentale cu altele pur judiciare, punându-se bazele unui
spaţiu judiciar comun european.
În esenţă mandatul de arest european trebuie să permită unui judecător să
obţină “livrarea” suspectului în termen de maximum 90 de zile evitându-se
încetineala procedurilor actuale de extrădare. Totodată mandatul propune
abandonarea principiului dublei incriminări.
Acest mandat de arest european a intrat în vigoare în 2003 în Franţa,
Belgia, Luxembourg, Portugalia, Marea Britanie, Spania, urmând ca apoi şi alte
state ale Uniunii Europene să se alinieze noilor exigenţe de securitate
continentală.

6.Finantare
Europol este finanţat din cotizaţiile achitate de statele membre in funcţie
de produsul naţional brut al fiecăruia.Bugetul pentru 2005:63,4 milioane euro.
Controlul financiar,care este numit de Consiliul de Administraţie in
unanimitate,răspunde de modul in care sunt angajate şi achitate
cheltuielile,precum şi de incasarea venitului Europol.
Conturile anuale ale Europol sunt audiate.Această activitate este efectuată
de Comitetul comun de auditare,alcătuit din trei membri numiţi de Curtea de
Conturi a Comunităţilor Europene.

7. Cooperarea internaţională.

Dat fiind că activităţile ce ţin de crima organizată la nivel internaţional nu

se opresc la graniţele naţionale, Europol şi-a imbunătăţit cooperarea privind
aplicarea legii internaţionale prin negociereade acorduri operative bilaterale sau
strategice cu alte state şi organizaţii internaţionale,după cum
urmează:Bulgaria,Columbia,Banca Centrală Europeană, Comisia
Europeană,inclusiv Oficiul European Anti-Fraudă(OLAF), Eurojust, Centrul
European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri,
Islanda,Interpol,Norvegia,Elveţia,Turcia Statele Unite ale Americii,Biroul ONU
privind Drogurile şi Criminalitatea, Organizaţia Mondială a Vămilor şi Rusia.

8. Informatia – elementul de baza al activitatii Europol

Dreptul persoanelor de a cunoaste informatiile detinute de Europol cu

privire la ele este ingradit in trei situatii: cand indeplinirea sarcinilor Europol
determina un refuz; in vederea protejarii securitatii in statele membre si pentru
prevenirea criminalitatii, precum si in cazul protejarii drepturilor si libertatilor
unei terte parti. Pentru aflarea informatiilor, persoana in cauza depune o
solicitare unitatii nationale care comunica Europol solicitarea, urmand ca
aceasta, in termen de trei luni, sa comunice fara intermediari persoanei in cauza
un raspuns la solicitarea acesteia. In cazul in care persoana nu este satisfacuta de
raspunsul primit, ea are posibilitatea de a se adresa organului comun de
supervizare. Daca informatiile detinute de Europol sunt incorecte sau modul lor
de introducere contravine procedurilor legale, aceste date
vor fi corectate sau sterse.
Durata de stocare a datelor este variabila. Informatiile vor fi pastrate atata
timp cat este necesar pentru indeplinirea sarcinilor. Necesitatea de a pastra
aceste informatii este verificata la fiecare trei ani. Unitatea care introduce datele
in fisiere are si obligatia de verificare periodica a oportunitatii pastrarii acestora.
Europol are obligatia de a anunta statele membre cu trei luni inainte de expirarea
termenelor limita de verificare a datelor.

9. Legatura dintre Europol si Roamania

Romania a devenit membru Europol in urma acordului semnat cu Oficiul
European de Politie, la 25 noiembrie 2003. Acest accord a fost ratificat prin
Legea nr. 197 din 25 mai 2004. In anul 2007, aderând la UE a capatat si drept de
decizie in Europol.
Romania desemneaza Punctul national focal al Ministerului
Administratiei si Internelor (Punctul national focal) sa actioneze ca punct
national de contact intre Europol si alte autoritati competente din Romania.
Intalniri la nivel inalt intre Europol si autoritatile competente din Romania
se vor desfasura cel putin o data pe an si ori de cate ori este necesar sa se discute
probleme referitoare la acord si la cooperare, in general.

10. Concluzii
Europol nu poate decat sa solicite, sa ofere, sa prelucreze, valorifice si sa
stocheze informatii, chiar si pe suport electronic, dupa reguli bine determinate.
O diferenta majora intre Europol si o structura politieneasca este deci faptul ca
nu poate apela la atributii pe care autoritatea politieneasca le detine in virtutea
suveranitatii statului din care face parte. Angajatii
Europol nu au posibilitatea de a face retineri, uz de arma, cercetari sau sa
intreprinda masuri politienesti, sa faca audieri sau interogatorii, deci nici un fel
de masuri care ar incalca drepturile vreunei persoane.
Bineinteles ca expertii Europol pot participa la asemenea actiuni alaturi de
politisti ai unor autoritati politienesti nationale, in calitate de consilieri experti
sau observatori. Acest lucru este deosebit de important, intrucat daca
functionarii Europol ar dispune de prerogative in acest domeniu, ei nu ar putea fi
supusi unui control al autoritatilor judiciare superioare, deoarece
acestea nu exista la nivel european, iar unui procuror sau altui reprezentant al
unei autoritati statale cu atributii de control al activitatii politienesti, Europol nu
este obligat sa-si justifice activitatea.
Singura instanta de control al activitatii Europol in fata caruia directorul
este responsabil, este Consiliul Ministrilor, cu atributii in domeniul Justitiei si
Afacerilor Interne, iar pentru modul in care sunt prelucrate, stocate si utilizate
datele personale, autoritatea de control o constituie organul national de
supervizare precum si organul comun de supervizare.