Capitolul I: Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului digestiv

Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca funcții principale
digestia și absorbția principiilor alimentarii și totodată eliminarea rezidurilor neasimilabile ale
alimentelor ingerate.
Organele aparatului digestiv formează un tub de calibru diferit în diferitele sale
segmente tubul digestiv și glandele anexe.

I.1 Tubul digestiv

Tubul digestiv este alcătuit pe toată întinderea sa din patru tunici: mucoasă, submucoasă,
musculară și adventice.
Tunica mucoasă căptușește interiorul tubului digestiv și este constituită dintr-un epitelui
pavimentos stratificat în segmentele superioare ( cavitatea bucală, faringe, esofag ), unde
alimentele sunt doar transportate și un epiteliu cilindric unistratificat în restul tubului, unde au loc
procese de selecție și absorbție.
Tunica submucoasă este formată dintr-un țesut conjunctiv lax conțin o bogată
rețea
vasculară de fibre vegetative (plexul Meissner) iar la nivelul stomacului și duodenului are și
glande provenite din mucoasă. De la nuvelul esofagului și pană la anus, intre mucoasă și
submucoasă există și un strat subțire de țesut muscular neted a cărei contracție formează pliuri ale
mucoasei. Tunica musculară asigură dinamica peretelui digestiv; este alcătuită
din fibre musculare netede în restul tubului digestiv, dispuse în două straturi: intern- cu dispoziţie
circulară şi extern- cu dispoziţie longitudinală. La nuvelul coonului ecest strat este concentrat în 2-
3 benzi musculare, formând pe toată lungimea sa, teniile. La anumite niveluri, musculatura
circulară se îngroaşă constituind sfincterele ( esofagian, cardial şi piloric) iar la capătul distal al
tubului digestiv există şi un sfincter anal constituit din fibre musculare striate. În grosimea tunicii
musculare se afla plexul nervos vegetativ Auerbach.
Tunica externă (adventicea) este constituită din ţesut
conjunctiv lax în jurul faringelui, esofaguluişi părţi inferioare a rectului şi dintr-un ţesut
conjunctiv dens, de seroasa peritoneală, în celelalte segmente ale tubului digestiv.
Cavitatea bucală este despărţită de fosele nazale prin bolta palatină. Comunică anterior cu
exteriorul prin orificiul bucal şi posterior cu faringele. În cavitatea bucală se găsesc limba şi dinţii.
Limba este un organ musculo-fibros acoperit de mucoasă, care îndeplineşte roluri
importante în procesele de masticaţie şi deglutiţie, în vorbire, în perceperea gustului alimentelor,
avand sensibilitate la tact, presiune, cald, rece şi durere.
Dinţii sunt formaţiuni osoase dure, inplantate în alveolele dentare, adaptate pentru
tăierea, zdrobirea şi măcinarea alimentelor; de asemenea, au rol în vorbire, în pronunţarea unor
consoane.
Faringele este un conduct musculofibros, situat înaintea coloanei vertebrale cervicale, ce
reprezintă o răspântie a căilor respiratorii şi digestive. Astfel,realizează legătura între fosele nazale
şi laringe, precum şi între cavitatea bucală şi esofag. Musculatura faringelui, constituită din fibre
musculare striate cu dispoziţie circulară şi longitudinală deţine un rol important în deglutiţie.

I.4.Esofagul

Este un segment tubular lung de 25-30 cm la adult, realizând legatura între faringe şi
esofag. Când este gol are aspectul unui tub turtit, iar când trec alimentele prin el se lărgeşte şi are
un diametru de 2-2,5 cm. Porneşte de la partea inferioară a laringo-faringelui, coboară vertical
între coloană şi trahee, trece prin mediastenul posterior, străbate diafragme prin orificiul
diafragmatic esofagian şi se deschide în stomac. Din punct de vedere topografic, esofagul se
împarte în trei segmente:
- porţiunea cervicală (esofagul cervical) aşezată la nivelul gâtului, se află în raport cu
traheea, lobii tiroidei, artera carotidă, coloana vertebrală. La nivelul cartilajului cricoid prezintă o
îngustare numită strâmtoarea cricoideană;
- porţiunea toracală ( esofagul toracal) este adăpostită în cavitatea toracică. Prezintă
strâmtoarea bronhoaotică şi o strâmtoare diafragmatică şi vine în raport cu segmentul toracic al
traheii, cu bronhia stângă, faţa posterioară a pericardului, marea venă azigos şi aorta;
- porţiunea abdominală (esofagul abdominal) se află sub diafragm şi se continuă cu cardia; are o
lungime de 1-2 cm.

Strucura esofagului

Esofagul este format de la exterior spre interior din patru tunici:

Adventicea esofagului continuă adventicea faringelui. La nivelul porţiunii abdominale a
esofagului, această tunică este înlocuită parţial de peritoneul visceral şi poartă numele de tunică
seroasă.
Tunicea musculară este formată din fibre musculare cu dispoziţie longitudinală şi
circulară. Fibrele longitudinale sunt spre exterior, iar cele circulare către interior. Fibrele circulare
au rolul primordial în transportul bolului alimentar. Extremitatea superioară a esofagului este
alcătuită din muşchi striaţi, extremitatea inferioară din muşchi netezi iar porţiunea dintre cele două
extremităţi este formată dintr-un amestec de muşchi netezi şi striaţi.
Tunicea submucoasă este continuarea fibroasei faringiene. Este o formaţiune conjunctivă
alcătuită din fascicule din fibre conjunctive dispuse încrucişat, precum şi din fibre elastice.
Tunicea mucoasă este continuarea mucoasei faringiene şi căptuşeşte esofagul. Este
alcătuită din epiteliu pavimentos stratificat, corion, glande seromucoase şi un strat subţire
muscular, musculatura mucoasei formând cute ce permit dilatarea lumenului esofagului la trecerea
bolului alimentar.

5. Stomacul

Situat în abdomen, în loja gastrică, este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. In
poziţie verticală stomacul are forma literei J , cu doua feţe (anterioară şi posterioară), două
margini sau curburi (marea şi mica curbura) şi două orificii : cardia, prin care comunică cu
esofagul şi pilorul, care face legatura cu duodenul.
Topografic şi funcţional, se descriu două porţiuni: porţiunea verticală constituită din fundul
stomacului (fornix sau camera cu aer), care nu se umple cu alimente şi corpul stomacului –
porţiunea orizontală formată din antrul şi canalul piloric care se termină la orificiul piloric.

Vascularizaţie

Esofagul primeşte sânge prin artere care provin din mai multe trunchiuri: artere esofagiene
superioare provenite din arterele tiroidiene inferioare, ramuri ale arterei subclaviculare; arterele
esofagiene inferioare care iau naştere din ramuri ale aortei abdominale.
Venele alcătuiesc plexul venos submucos şi plexul venos periesofagian care se varsă în
venele tiroidiene, venele azigos şi venele coronare stomahice.
Limfaticele porţiunilor cervicală şi toracală merg la ganglioni recurenţiali şi esofagieni, iar
limfaticele porţiunilor abdominale, la ganglioni gastrici inferiori.
Inervaţie
Esofagul este inervat de filete nervoase parasinaptice provenite din nervul vag V şi filete
simpatice, care formează un plex muscular (Meissner) şi un plex submucos ( Auerbach).

Fiziologie
 Esofagul intervine în actul deglutiţiei. După ce bolul alimentar a pătruns în esofag, este
condus de contracţia şi relaxarea muşchilor circulatori din peretele esofagului dând naştere la
undele perestatice. Prin aceste relăxări şi contracţii, bolul alimentar este împins din esofag până la
cardia, pe care o deschide şi astfel ajunge la stomac.
Viteza undei perestaltice de deglutiţie este mai rapidă în prima porţiune a esofagului, unde
musculatura circulară este formată din fibre striate şi mai lentă în partea caudală a acestuia, care
este alcătuită din fibre netede. În partea mijlocie viteza are o valore intermediară aici făcându-se
trecerea de la musculature striată la cea netedă.
Lichidele sunt trecute în esofag prin contracţia mai ales a muşchiului melohiodian,
acţionând ca un fel de "piston bucal". Atunci când se înghite o singură gură de apă, aceasta este
trecută prin esofag, asemănător bolului alimentar, printr-o undă perestaltică. Când au loc
înghiţituri rapide şi succesive, musculature circulară se relaxează şi esofagul rămâne deschis
asemănător unui tub prin care lichidul se scurge foarte repede.
Dacă sfincterul cardiei este şi el relaxat, lichidul trece direct în stomac, însă este contractat,
greutatea coloanei de lichid ce se colectează în partea inferioară a esofagului determinând
deschiderea acestuia.
Mucoasa gastrică prezintă numeroase cute care îi măresc suprafaţa şi este formată dintr-un
epiteliu cilindric unistratificat. Mucoasa gastrică are numeroase orificii prin care se deschid
glanede gastrice.
Glandele cardiale şi pilorice secretă mucus iar cele ale fundului şi corpului gastric au în
strucura lor celule care secretă pepsinogen, celule care secretă HCI şi celule accesorii care sectetă
mucus.

Intestinul subţire

Este segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4 m), se intinde de la pilor pană la
valvula ileo-cepcală, prin care se deschide in intestinal gros. Intestinul subţire este diferenţiat în
trei segmente : duodenul, jejunul şi ileonul.
Duodenul – porţiunea iniţială fixă a intestinului subţire are lungimea de 25-30 cm, formă
de potcoavă şi cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului. Mucoasa duodenală conţine glande
asemănătoare celor pilorice dar şi glande de tip intestinal.
Jejunul şi ileonul – porţiunile mobile se intend până la valvula ileocecală, fără a se putea
face o delimitare precisă între jejun şi eleon. La acest nivel mucoasa prezină un număr mare de
vilozităţi intestinale, care măresc mult suprafaţa, favorizând procesul de absorbţie.
La suprafaţă, vilozitatea intestinală are un strat epithelial ale cărui celule prezintă la polul
apical o membrană cu microvili, dispozitiv structural care măreşte suprafaţa de resorbţie. Sub
epiteliu se găsesc: o bogată reţea sangvină şi chiliferul central limfatic. În vilozitate se găsesc
ţesut conjunctiv, precum şi fibre musculare netede care prin contracţia lor împing sângele şi limfa
împreună cu substanţele resorbite în lumenul intestinului. Inervaţia intestinului subţire este
asigurată prin ramuri simpatice şi parasimpatice provenite din plexurile celiac şi mesenteric
superior şi din cele două plexuri intrinseci, care asigură un automatism intestinal.

1.7.Intestinul gros

Este ultimul segment al tubului digestiv. Intestinul gros are o lungime de aproximativ 1,7
m şi un calibru superior faţă de intestinul subţire. Se descriu mai multe porţiuni : cecul, segmentul
situat sub valvula ileo-cecală şi terminat intr-un fund de sac, prezentând la acest nivel apendicele
vermiform; colonul ce formează un cadru constituit de segmentele ascendent, transvers, colonul ce
formează un cadru constituit de segmentele ascendent, transvers, descendent şi sigmoid; rectul,
ultima parte a intestinului gros, care se termină cu canalul anal – ce se deschide prin anus.
Mucoasa intestinului gros, formând în interior plici semicirculare, nu mai prezintă vilozităţi. În
segmentele inferioare creşte numărul celulelor care secretă mucus.

1.8. Glandele anexe ale tubului digestiv

Glandele salivare : parotide, sublinguale şi submaxilare, sunt situate în vecinătatea

cavităţii bucale, cu care comunică prin canalele excretoare. Glandele parotide au o secreţie
seroasă, cele sublinguale – o secreţie mucoasă, iar cele submaxilare au ambele tipuri de secreţie.
Ficatul , cea mai mare glandă din corpul uman (cantăreşte aproximativ 1,5 Kg la adult), in
afara multiplelor roluri metabolice, are şi o secreţie exocrină – bila – care se elimină în perioadele
digestive în duoden. Ficatul este situat în cavitatea abdominală, sub bolta diafragmatică, în loja
hepatică.
Se disting două feţe: una superioară, diafragmatică şi alta inferioară, viscerala. Pe faţa
superioară se observă doi lobi: drept şi stâng.
Faţa inferioară prezintă două şanţuri longitudinale împărţite printr-un şanţ transversal . La
partea anterioară a şanţului longitudinal drept se află vezica biliară, iar la partea posterioară vena
cavă inferioară . În şanţul transversal se află hilul hepatic. Şanţurile de pe partea inferioară
delimitează patru lobi: drept, stâng, anterior şi posterior. Lobul hepatic este format din: hepatocite,
capilar, sinusoide şi canalicuri biliari. Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul
hepatic comun care rezultă din unirea canalelor hepatice şi care se continuăcu canalul coledoc care
se dechide în duoden. Din calea biliară principală se desprinde canalul cistic prin care bila ajunge
înjunge în vezica biliară.
Pancreasul , glanda mixtă, este situat retroperitoneal, în afara stomacului, având o poziţie
transversală. Pancreasului i se descriu : un cap, situat în potcoava duodenală, un corp şi o coadă.
Pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic care este colectat în două canale mari: canalul
principal Wirsung, care se deschide în duoden, împreună cu coledocul (prin orificiul Oddi), şi un
canal excretor secundar.
Pancreasul endocrin secretă şi glancaconul cu rol în digestia glucidelor.

CAPITOLUL II: CANCERUL ESOFAGIAN

2.1. Noțiuni despre boală

1. Definiție
Cancerul esofagian este o tumoare malignă care interesează elementele structurale ale
esofagului și care manifestă clinic prin sindrom esofagian, asociat cu semne generale de
impregnaere neoplazică.

2. Etiologie
 Etiologia cancerului esofagian este necunoscută, mecanismul de producere a bolii fiind cel
al bolii canceroase în general. El reprezintă 5-7 % din cancerele digestive și poate să apară la orice
vârstă, cel mai adesea după vârsta de 50 de ani cu o frecvență de patru ori mai mare la bărbați
decât la femei. Se cunoaște o serie de factori de risc, care prin iritație cronică mecanică, chimică și
termică a mucoasei esofagiene favorizează apariția CE. Printre ei se numără: esofagite cronice,
cicatricele esogagiene postcaustice, tumorile esofagiene benigne acalizia, hernia hiatală,
faringoesofagita etrofică, consumul exagerta de băuturi fierbinți, alcooluri concentrate, tutun., etc.

3. Caracterizare
În treimea superioară a esofagului, aproape toate carcionoamele sunt de origine
scuoamocelulară.
În treimea mijlocie tot celulele scumoase sunt cele mai comune cu excepția cazurilor în
care epiteliul cilindric se întinde până la acest nivel.
În treimea inferioară tumorile scuamocelulare predomină în raport de 7:3. Totuși,
adenocarcinoamele sunt raportate cu o frecvență crescută, probabil, datorită asocierii cu reflexul
gastroesofagian cronic și asocierii acestuia cu înlocuirea epiteliului normal cu unul de tip cilindric.
Dintre leziunile predispozante fac parte acalazia esofagiană, structură cu evoluție
prelungită și sindromul Plummer-Vinson. În apariția cancerului esofagian sunt implicați și factori
de mediu, afecțiunea având o incidență mai mai mare în anumite regiuni ( de ex. Bretania,
Normandia și Transkoi).
Tumora diseminează în mod tipic de-a lungul submucoasei esofagiene. Diseminarea
limfatică este orientată către ganglionii supraclaviculari, subdiafragmatici sau mediasternali.
Esofagul are raporturi cu alte structuri vitale din mediastern ce pot fi interesate de invazia locală,
de aceea ce excepția cazurilor aflate în stadii precoce, excizia chirurgicală completă este dificil de
realizat, iar prognosticul este în general sumbru.

2.2. Simptomatologia bolii

Simptomatologia clinică este funcție atât de localizare și extinderea tumorii esofagiene cât
și de forma macroscopică a acesteia. Simptomele de la debut sunt de cele mai multe ori expresia
unei leziunineoplazice avansate.

Simptome subiective
Principalele simptome subiective sunt: disfagia, durerea, regurcitația.
 Disfagia- reprezintă simptomul fundamental șe este definită ca o progresie una dificilă
mergând până la oprirea bolului alimentar pe traectul esofagului. În majoritatea cazurilor, este de
la început ușoară și intermitentă, devenind în scurt timp continuă și progresivă, apărând la boluri
alimentare din ce în ce mai mici, apoil chiar și la lichide. Rareori, disfagia poate fi acută, intensă,
prin oprirea completă a bolului alimentar la nivelul stenozei esofagiene.
Durerea- este un simptom care apare de obicei mai târziu dupa disfagie și se intensifică
progresiv. Cel mai adesea este resimțită ca pirozis postprandial, adică sub formă de arsură
retrosternală ci iradieri către baza gâtului și mandibulă suge-rând crizele de angină pectorală. În
această sitație, durerea este determinată de re-fluxul acid gastro esofagian. În cancerul esofagian
ulcerat durerea poate fi prezentă de la început, are sediu fix funcție de localizarea tumorii și se
datorește invadării neosenzitive din submucoasa de către procesul neoplazic. Durerea poate fi atât
de intensă încât cedează numai la administrarea de opiacee.
Regurgitația- reprezintă tăcerea conținutului esogagian sau gastric în cavitatea bucală,
fără efort de vomă și este determinată de stenizarea esofagului prin procesul tumoral. Când tumora
esofagiană este localizată superior, bolul alimentar este eliminat nemodificat, imediat după
deglutiție. În localizările tumorale inferioare cu dilatație esofagiană importantă, regurcitațiile sunt
tardiviști abudente, iar alimentele pot fi amestecate cu mucus, sânge sau fragmente de sânge
tumoral. Alte simptome care întregesc sindromul esofagian sunt: erucațiile, siloreea și vărsăturile.
În stadiile avansate ale cancerului esofagian se adaugă anorezii, astenii, pierderi în greutate și
uneori subfebrilitatea. Deasemenea, pot fi prezente și simptome din partea organelor invadate de
procesul neoplazic, tulburări de fonație (răgușeală, voce bitonală, tuse, asfixie).

Simptome obiectve
În stadiul incipient al bolii, examenul fizic al bolnavului nu furnizează date deosebite. Într-
o fază avansată pot fi prezente următoarele semne: paloarea tegumentală, emaciere, tumefierea
ganglionilor limfatici (cervicali, supraclaviculari, axilari), hepatomegalie, cașexie, tulburări de
glutiție.

2.3. Metode de investigație

A. Examenul clinic
Anamneza: în mod tipic, pacientul se prezintă cu un istoric de scurtă durată de disfagie
progresivă, care afectează la început numai alimentele solide, apoi progresează până când
înghițirea lichidelor poate deveni o problemă. Pot apărea dureri retrosternale (de obicei acesta este
un simptom tardiv, regurgitație sau vărsături cu firișoare de sânge și mucus). Frecvent se relatează
o scădere considerabilă în greutate.
Inspecția ne oferă date concrete, specifice Ce; bolnavul poate fi palid, cașetic, facies
suferind, astenic, ca urmare a aportului scăzut de substanțe prin apariția deficiențelor de deglutiție.
Palparea În stadii avansate, se pot palpaganglionii limfatici axilari, cervicali,
supraclaviculari, hepatomegalie.
Primul pas în conduita tratamentului cancerului esofagian este a evolua grdaul de
invazie a tumorii și starea generală a pacientului, deziderat ce poate fi realizat prin următoarele
exploatării.

B. Examenul de laborator
Hemoglobina poate fi scăzută datorită absorției reduse de Fe;
VSH-ul crescut
Teste de funcție hepatică pot sugera existența metastazelor (crește bilirubina și fosfoza
alcalina în sânge) sau pot fi malnutriția (hipoproteinemia)

C. Examenul radiologic
Determină imagini radiologice diferite în funcție de aspectul macroscopic al tumorii. El
începe prin efectuarea unei esofagografii.
Esofagografia se face cu substanță de contrast (Sulfat de Ba) respectându-se tehnica de la
examenul tranzitului barital digestiv. Are drept scop studierea morfologiei și funcționalității
orgabelor tubului digestiv pentru stabilirea diagnosticului.

Pregătirea materialelor și prepararea substanței de contrast

Materialele necesare sunt următoarele:
- sulfat de Ba- 150g;
- cană sau pahar;
- lingură de lemn;
- purgativ;
Se pregăteşte suspensia de bariu. Cantitatea de 150 g sulf de bariu se amestecă cu o
cantitate mică de apă caldă până se obţine o pastă omogenă, la care se adaugă apa rece la 200-
300g, amestecându-se cu o lingură de lemn.
Pregătirea psihică
- Se anunţă pacientul cu două zele înainte, explicându-i necesitatea tehnicii şi importanţa ei
pentru diagnosticul bolii.
- Se explică pacientului tehnica de investigaţie;
- Se anunţă pacientul că în dimineaţa examenului nu trebuie şi să respecte regimul
alimentar.

Pregătirea fizică
- Se administrează pacientului cu 1-2 zile înaintea examenului, regim, alimentar, lichid,
neflatulent;
- Seara în ajunul examenării se efectuează o clismă evacuatoare;
- În dimineaţa examenului, pacientul este condus la serviciul de radiologie.

Participarea la examen
- Pacientul (dupa ce şi-a dezbrăcat toracele) este condus sub ecran, unde i se oferă cana cu
sulfat de bariu pregătit;
- La comanda medicului, pacientul va înghiţi sulfatul de bariu dizolvat şi omogenizat;
- După terminarea examinării, pacientul este ajutat să se îmbrace şi este condus la pat.
- Pacientul este readus la serviciul de radiologie (conform indicaţiilor medicului) după
2,8,24 ore pentru a se urmări sub ecranul radiologic evacuarea stomacului, umplerea intestinului
subţire şi a colonului;
- La 2 ore după începutul examinării pacientul poate să mănânce.

Îngrijirea pacientului după tehnică

- Se administrează un purgativ (o lingură de parafină) după terminarea examinării;
- Pacientul va fi informat că va avea scaunul colorat în alb;
Cu 2-3 zile înainte de examinare nu se administreayă medicamente u conţinut de bismut,
iod, calciu sau bariu pe cale bucală (împiedică vizibilitatea organului de examinat).
Esofagografia cu sulfat de bariu determina imagini radiologice diferite de aspectul macroscopic
al tumorii. Astfel:
Lacuna- este expresia unei tumori vegetante, care determină o umplere parţială sau o lipsă
de umplere cu bariu a lumenului esofagian. Imaginea lacunară are contur neregulat, estompat, iar
mucoasa din jurul ei preyintă nişte pliuri distorsionate sau întrerupte.
Nişa malignă- se constată în forma ulcerativă a cancerului esofagian.
 Conturul esofagian neregulat se obsrvă în forma infiltrativă a cancerului esofagian alături
de delimitarea imprecisă, rigiditate a yonei şi undele perisaltice care se opresc la acest nivel.
Stenozarea poate fi dispusă axial sau excentric si se datoreaza proliferării endocavitare a
procesului neoplazic. Segmentul suprastenotic se întinde mai puţin evident de cât în cayul unei
stenoze benign, care cere o evoluţie mai îndelungată.
Examenul radiologic continuă cu:
Radiografia toracică cu sau fără bronhoscopie. Acesta va arăta (după caz trecerea
substanţei de constrast în arborele respirator ceea ce denotă prezenţa unei fistule esofagotraheeale
sau esofagobronşice.
Radiografia toracică are drept scop studierea morfologiei şi a funcţionalităţii plămânilor
precum şi modificările de volum şi formă ale inimii bolnavului.
Pregătirea psihică
- Se anunţă şi se explică tehnica de lucru;
- Bolnavul va fi condus la serviciul de radilogie;
-I se explică acestuia cum trebuie să se comporte în timpul examinării.
Pregătirea fizică
- Se dezbracă complet regiunea toracică;
- Se îndepărtează obiectele radioopace;
- Pacientul este aşezat în poziţie ortostatică cu mâinile pe şolduri şi coatele aduse înainte în
spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran;
- În timpul examenului radiologic bolnavul va fi ajutat să ia poziţiile cerute de medic
Bronhoscopia constă în explorarea arborelui treheobronşic şi se face cu bronhoscopul rigid
sau flexibil.

Pregătirea materialelor necesare

• măşti de unică folosinţă;

• casolete cu măşti sterile, tampoane şi comprese de tifon sterile;
• casolete cu tampoane, pense şi oglindă frontală;
• tăviţă renală;
• seringă laringeană;
Pregătirea psihică a bolnavului

• i se explică,mai întâi,necesitatea şi tehnica examenului;

• cu o zi înainte de examinare se face o testare la xilină 2%;
• dimineaţa,bolnavul nu trebuie să mănânce;
• bolnavul este condus în camera de bronhoscopie.
Pregătirea fizică

•asistenta aşează pacientul pe masa de examinare în decubit dorsal cu extremitatea cefalică în

extensie;
•sub umerii lui se plasează o pernă tare care ajută la extensia capului;
•asistenta serveşte medicul cu instrumentele şi materialele solicitate de acesta.

Supravegherea pacientului după examen

•după examinare, pacientul nu va mănca timp de 1 oră;

•asistenta va supraveghea pulsul şi tensiunea arterială;
•anunţă imediat medicul dacă survin modificări de la valorile normale.

Incidentele şi accidentele care pot să apară în urma examenului medical

•hemoragia
•suprainfecţia
•dureri în cavitatea bucală
•disfagie
•dureri retrosternale,cefalee
•insomnie,tuse,expectoraţie.
D.Examenul endoscopic

Fibroscopia esofagiană permite vizualizarea directă a tumorii, precum şi efectuarea biopsiei

din mai multe zone ale leziunii, conferind certitudinea diagnosticului.
Examenul începe cu:
Esofagoscopia constă în examinarea lumenului esofagian cu un aparat numit
esofagoscop,în scop diagnostic sau terapeutic (extragerea corpilor străini, incizarea unor abcese,
sclerozarea varicelor esofagiene.

Material necesar

•măşti de unică folosinţă sau casolete de măşti sterile;

•două şorţuri de cauciuc (medic şi asistentă);
•pipe Guedell;
•tăviţă renală;
•casoleta de comprese sterile;
•porttampoane;
•substanţă anestezică (Xilocaină spray, Stomacoyna spray sau Novocaina 1% şi Xilina pentru
badijonarea locală);
•mănuşi sterile;
•ochelari de protecţie;
•esofagoscopul cu toate anexele sterilizate;
•substanţe dezinfectante:Glutaraldehida,Cidex,alcool 90%:
•recipient cu soluţie de Glutaraldehidă pentru dezinfecţia pipelor folosite;
•alt recipient cu soluţie de Glutaraldehidă pentru aspiraţie;apă distilată pentru
spălarea lentilelor din interior;
•medicamente: sedaţive,cardiotonice,trusa antişoc,substanţă medicamentoasă pentru screlozarea
varicelor esofagiene;
•depărtător de gură (în serviciile ORL),oglinda frontală cu sursa de lumină corespunzătoare,
aspirator de salivă cu sondele corespunzătoare.

Pregătirea psihică
Asistenta:

•identifică cunoştinţele pe care le are pacientul,legat de procedură şi cunoştinţe despre eventuala

afecţiune pentru care se efectuează examinarea;
•identifică intensitatea fricii şi clarifică unele percepţii eronate legate de obiectul fricii;
•informează şi explică procedura şi îi spune pacientului ce va simţi în timpul examinării;
•îl convinge de necesitatea şi importanţa investigaţiei;
•îi va spune că va fi tot timpul alături de el,asigurându-l că îl înţelege temerile,
•îl roagă să coopereze.
Asistenta trebuie să fie capabilă ca printr-un dialog cu pacientul să stabilească o relaţie de
interacţiune şi să-1 încurajeze; o comunicare eficace,făcută cu abilitate şi competenţă de către
asistentă îl face pe pacient să se deschidă şi să fie cooperant,săa+şi descarce
sentimentele,exprimându-şi frica, anxietatea. în felul acesta, el se uşurează şi îşi diminuează
anxietatea.

Pregătirea fizică

In ziua premergătoare examinării,execută testare la xilină 2% pentru a depista o alergie la

acest anestezic; la indicaţia medicului pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,
cât şi în dimineaţa examinării. Pacientul trebuie anunţat că nu trebuie să mănânce dimineaţa.
Pentru anestezie, e aşezat pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţă renală, sau o
scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi scoate limba şi-o imobilizează
cu două degete deasupra şi cu policele dedesubt.
 Intr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2% îi anesteziază
limba, orofaringele, hipofaringel, urmând să anestezieze esofagul cu xilină picătură cu picătură.
Pacientul este condus în camera de esofagoscopie. Asistenta I aşează pacientul pe
masa de examinare în decubit dorsal, cu extremitatea cefalică întinsă. Sub umerii lui se plasează o
pernă tare care ridică capul cu 12-15 cm şi la extensia acestuia. Orientează capul în direcţia
indicată de medic pentru a permite acestuia o orientare cât mai completă.
Supravegherea pacientului după esofagoscopie: Pacientul nu va mânca o oră înainte de operaţie. In
acest timp asistenta va supraveghea parametrii (puls,TA) anunţând imediat medicul dacă survin
modificări. Asistenta va avea la îndemână hemostatice, pe care le va administra la nevoie:
Adrenostazin, Dicinine, EAC, Venostat.

B. Biopsia ganglionilor limfatici

Orice ganglion cervical mărit de volum trebuie bipsiat înainte de a decide asupra unei
intervenţii chirurgicale de anvergură.

Pregătirea materialelor

- câmpuri de protecţie a mesei de operaţie;

- dezinfectante pentru tegumente:alcool, alcool iodat etc.;
- instrumente şi materiale sterile: 2-3 ace Vim-Silverman, ace cu diametrul de 1-2 mm şi lungimi
diferite, seringi de 5-20 ml, ace pentru anestezie, câmpuri chirurgicale, mănuşi, comprese,
tampoane, pense hemostatice;
- alte materiale: lame de microscop, hârtie de filtru, vas cu 50 de ml ser fiziologic, tăviţă renală;
- medicamente: tonicardiace, hemostatice, sânge izo-grup şi izo-RH.

Pregătirea psihică

Se informează bolnavul asupra necesităţii funcţiei, a poziţiei care va sta,se asugură că

durerea va fi înlăturată prin anestezie, se instruieşte cum să se comporte în timpul puncţiei.
Pregătirea fizică

• se fac cu câteva zile înainte TS, TC, numărul de trombocite, timpul de protrombină;
• se asigură poziţia care va fi funcţie de localizarea şi mărimea ganglioanelor.
Execuţia puncţiei
Se face de către medic şi două asistente care îsi vor spăla şi dezinfecta mâinile. Medicul
alege locul puncţiei, asistenta II aşază pacientul în poziţie corespunzătoare, iar asistenta I
pregăteşte locul puncţiei şi se dezinfectează tegumentele. Medicul face anestezia locală servit fiind
de asistenta I, iar asistenta menţine poziţia pacientului. Locul puncţiei se protejează cu câmpuri
 sterile. Medicul execută puncţia, aspiră ţesutul. Asistenta II supraveghează pacientul pulsul,
respiraţia, culoarea feţei. Se îndepărtează acul, se badijonează locul puncţiei cu tinctură de iod, se
aplică pansament compresiv şi se fixează cu benzi de romplast.
Îngrijiri după puncţie: pacientul rămâne la pat 24-48h, e locul puncţiei se aplică o pungă cu
gheaţă, după caz.

Pregătirea materialelor extrase pentru trimiterea la laborator

Fragmente de ţesuturi se îndepărtează din ace prin insuflare de aer cu seringa şi sunt
pregătite de medic sub formă de amprente pe lama de sticlă sau sub formă de frotiuri. Se
întocmeşte buletinul de trimitere la laboratorul de anatomie patologică.

F. Examenul citologic

Examenul microscopic al lichidului de spălătură esofagiană poate să evidenţieze celule

neoplazice într-o proporţie de până la 95% din cazuri, fiind deosebit de util în diagnosticul precoce
al cancerului esofagian.
Spălătura esofagiană (lavaj esofagian)
Pregătirea materialelor
de protecţie: -2 şorţuri din material plastic
- muşama, traverse - prosoape
sterile: -două seringi de 20 ml
-casoletă cu mănuşi de cauciuc
-pensă hemostatică
nesterile: -cană de sticlă sau metal
-pâlnie,apă caldă la 25-26°C -recipient
pentru captarea lichidului (găleată,lighean) -scaun.

Medicamente: - cărbune animal sau alt antidot la indicaţia medicului.

Pregătirea psihică
Se anunţă şi se explică pacientului importanţa examenului şi a colaborării sale.
Pregătirea fizică
 se aşază pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul gâtului;
 se aşază şorţul de cauciuc;
 se îndepărtează proteza dentară (când este cazul);
 i se oferă tăviţă renală şi este rugat să o ţină sub bărbie (pentru captarea salivei);
Execuţie
Asistenta se spală pe mâini, îmbracă mănuşile şi şorţul de cauciuc, umezeşte sonda
şi se aşază în dreapta pacientului şi îi fixează capul între mână şi torace, cere pacientului să
deschidă gura şi să respire adânc.
Introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui cât mai
aproape de rădăcinile limbei invitând pacientul să înghită. Prin deglutiţie sonda pătrunde în
esofag. La capătul sondei se adaptează pâlnia şi se aduce la nivelul toracelui pacientului. Se
verifică temperatura lichidului de spălăturî şi se umple pâlnia. Se ridică pâlnia până deasupra
capului pacientului. înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu 30-40 cm sub nivelul
epigastrului pentru a se aduna în ea conţinutul din esofag. Se goleşte conținutul pâlniei în vasul
colector. Se repetă operaţia până lichidul este curat, limpede fară resturi alimentare şi substanţe
străine. Se îndepărtează pâlnia,se pensează capătul liber al sondei, după care se extrage cu atenţie,
pentru a se împiedica scurgerea conţinutului ei în faring, de unde ar putea fi aspirat de pacient.

Pregătirea produsului pentru examenul de laborator

Din lichidul recoltat se va trimite un eşantion la laborator pentru examinarea tipului de

celule eliminate.

Îngrijirea după lavaj

Pacientului i se oferă un pahar cu apă să-şi clătească gura,se şterg mucozităţile de pe faţă şi
bărbie,se îndepărtează tăviţa şi şorţul,se aşază pacientul in poziţie normală.
G. Tomografia axilară computerizată
Poate oferi un tablou al gradului de invazie mediasternală.
în urma acestor exporări ar trebui să fie posibil să se stabilească dacă tumora este potenţial
curabilă prin rezecţie locală şi dacă pacientul este capabil să suporte o intervenţie majoră.
2.4.Tratament

Tratamentul de bază rămâne cel chirurgical, însă este însoţit de un tratament igieno-dietetic
şi paliativ.
a) Tratamentul igieno-dietetic. Bolnavul se va îngriji asupra unei alimentaţii de
consistenţă semilichidă, lichidă pe cât posibil cu o valoare calorică, nutritivă ridicată, cu mese,
regulate, în cantităţi mici şi la intervale scurte. În stenozele esofagiene se va face lavaj esofagian şi
bucal pentru dezobstrurarea esofagului, asigurarea permeabilităţii lui şi prevenirea în acest fel a
suprainfecţiei prin produşi de putrefacţie daţi de stagnarea resturilor alimentare. Această terapie
are o componentă igienică şi una profilactică de prevenire a aspiraţiilor accidentale de resturi
alimentare prin trahee.
In ceea ce priveşte temperatura alimentelor,se va evita consumul de alimente
fierbinţi,reci sau iritante de altă natură.
b) Tratamentul simptomatic vizează în principal reducerea durerii prin
administrarea de analgezice.
c) Tratamentul chirurgical reprezintă măsura terapeutică de elecţie şi
constă în rezecţia tumorii urmată de esofagoplastie. Dar această cură radicală se practică numai în
situaţia în care diagnosticul este relativ precoce şi bolnavii nu prezintă semne de invazie
neoplazică mediasternală sau la distanţă. Când tratamentul radical nu se poate efectua din cauza
complicaţiilor bolii, se recurge la gastronomia de alimentaţie şi la cobaltoterapie.

2.5.Pregătire preoperatorie

Pregătirea psihică

Având în vedere natura bolii şi prognosticul ei,pregătirea psihică are un rol deosebit în
terapie şi aceasta se face ţinând cont de structura psihică a bolnavului. încă de la începutul
investigaţiilor,bolnavului i se va explica necesitatea supunerii la aceste proceduri şi se va
contracara tendinţa de a sustrage supunerii lor,manifestare apărută deseori la cancerofobi. Aceasta
frică obsesivă poate apărea ca urmare a unor factori de mediu (persoane care lucrează în preajma
bolnavului canceroşi-cadre medicale sau auxiliare, sau care provin din familii ce au avut un astfel
de suferind), starea somatică a bolnavului. Modul de a aduce la cunoştinţă diagnosticul trebuie să
fie funcţie de structura personalităţii pacientului:rezistenţă,maturitate psihică. Cadrele
medicale,trebuie să-şi controleze atât conţinitul afirmaţiilor cât şi expresiile mimice. Nu se
vorbeşte în şoaptă în prezenţa bolnavului. Se vor suprima senzaţiile dureroase, se va prelungi
somnul fiziologic şi se vor trata suferinţele psihice mari în legătură cu boala.

Pregătirea fizică

Pregătirea preoperatorie trebuie să ţină seama de particularităţile procesului patologic şi

mai ales de gradul în care acesta a dereglat constantele bilogice. Pregătirea preoperatorie are ca
scop corectarea constantelor homeostazice şi să aducă bolnavul în condiţia de a suporta actul
operator.
Pentru corectarea hipoproteinemiei se vor administra suplimente calorice sau se va
recurge la alimentarea parentală prin:transfuzii,perfuzii cu plasmă,hodrolizate de proteine,acizi
aminaţi esenţilai,acizi aminaţi sintetici,lipide sintetice.
 Perfuzia cu plasmă se va face în cantităţi mici 200-500 ml repetată la 2-3
zile,deoarece administrată în cantitate mare este eliminată în proporţie de 50%.
Hidrolizatele de proteine sunt foarte indicate,deoarece administrate
pe cale digestivă scutesc organismul de efort digestiei lor,iar parental au avantajul că nu se produc
accidente anafilactice. Hidrolizatele de proteine se peroduc prin scindarea moleculelor proteice
sub acţiunea acizilor,alcalilor sau enzimelor. Valoarea lor nutritivă este ridicată. în organism sunt
resintetizate grăbind refacerea bilanţului proteic. Rezultatele cele mai bune se obţin când sunt
administrate împreună cu glucoza care se pare că intervine în procesul de sinteză,în plus aceasta
econimiseşte consumul de proteine pentru nevoile calorigene ale organismului.

Acizii aminaţi esenţiali menţinerii şi creşterii unui organism adult sunt:triptofanul 0,25
g;fenilalanina l,lg;izoleucina 0,7g; lizina 0,8g;teronina 0,5gvalina 0,8g; metionina l,lg; leucina
1,1,g. Pentru a-şi activa aceşti opt acizi aminaţi esenţiali, trebuie administraţi concomitent şi
asociaşi cu glucoză.
În aceste condiţii participă la reconstrucţia diferitelor proteine plasmatice, globuline,
hemoglobulină etc. Fiecare dintre ei au şi acţiune proprie. De exemplu, meteonina are acţiune
asupra metabolismului şi troficităţii celulei hepatice.
Acizii aminaţi sintetici sunt în număr de 11 din totalul celor 18 care alcătuiesc
structura proteinelor. Amestecul celor 18 în proporţie de 8% în soluţie glucozată 5% s-a dovedit
activ în menţinerea şi refacerea bilanţului azotat.
Lipidele esenţiale se folosesc pentru acţiunea lor indirectă reducând
consumul de proteine cu scop calorigen.
Concomitent cu folosirea proteinelor,glucidelor şi
lipidelor,sunt necesare substanţe electrolitice sub formă de lichide hidroelectrolitice administrate
parenteral de tipul sol.Rienger,ser fiziologic, glucoză,etc..
Perfuzia este o injecţie prelungită parenterală de
introducere picătură cu picătură iv sau sc,a unei cantităţi de soluţie cu sau fară medicamente.
Scopurile urmărite prin perfuzie privesc:

 aportul parental de lichide

 hidratere volumică
 hidratare şi mineralizare
 reglarea metabolismului acido-bazic.

Instrumentar şi materiale necesare

 perfuzor, trusă de perfuzie, ace şi seringi sterile

 garou
 stativ pentru perfuzie
 pernă tare cu muşama şi aleza cu soluţie de perfuzat la temperatura corpului
 tăviţă renală, medicală
 tampoane, alcool, şeucoplast.
Pregătirea psihică a bolnavului
 este informat asupra scopului şi durata perfuziei
 asigurarea unei poziţii cât mai comodă şi relaxată prin decubir dorsal, semişezând.

Pregătirea fizică

 dezinfecţia şi spălarea zonei,radere,degresare

 îndepărtarea ceasului,a bijuteriilor etc.
 bolnavului i se recomandă săa urineze înaintea intervenţiei la care urmează a fi supus.

Tehnica efectuării perfuziei

În realizarea perfuziei se parcurg următoarele etape:

 asistenta îşi spală şi îşi degresează mâinile

 se alică garoul
 se puncţionează vena aleasă
 la apariţia jetului de sânge se dezleagă garoul şi se daptaează rapid perfuzorul la ac
 se dechide prestubul şi cu ajutorul picurptorului se reglează ritmul de curgere de 60 pic/min
 se fixează tubul şi acul cu luucoplast
 se imibilizează braţul bolnavului
starea bolnavului este permanent supravegheată.

Incidentele şi accidentele perfuziei. In timpul perfuziei pot apărea următoarele situatii nedorite:
 supraîncărcarea volumică care duce în final la edem pulmonar acut
 ruperea venei
 perfuzie paravenoasă prin poziţionarea greşită a acului
 embolia gazoasă, uleioasă
 coagularea pe ac
 cefalee
 hematom.
 Încercarea de a corecta deficitul nutritiv prin aceste măsuri trebuie să asigure 4.000 cal/zi.
Pentru corectarea anemiei se va recurge la transfuzia cu sânge care va reechilibra valoarea
hemoglobinei şi se va asigura o mai bună oxigenare a ţesuturilor. Există unele reguli tehnice
privind transfuzia de sânge. Astfel:
a) sistemul de închidere se verifică să fie integru şi aspectul macroscopic următorul:
-zona superioară omogenă, clară, galben citrină = plasma
-zona de mijloc foarte subţire, albicioasă = leucicitele depuse
-zona inferioară omogenă, roşu închis formată din hematiile sedimentate.
b) se efectuează testul de compatibilitate dintre sângele donatorului şi primitorului şi aceasta se
face prin punerea în contact a unei picături din plasma primitorului cu o picătură de 10 ori mai
mică din sângele donatorului. Lama conţinând acest amestec se introduce la termpstat (37°C) timp
de 30 minute, apoi se face citirea. O cât de uşoară aglutinare a hematiilor indică incompatibilitatea
celor două tipuri de sânge. Dacă picătura rămâne clară, sângele este compatibil şi se poate
transfuzia (proba Janbreau).
c) încălzirea treptată a sângelui la temperatura corpului.

Transfuzia de sânge

În pregătirea bolnavului preoperatoriu pentru corectarea anemiei instalată lent nu este

nevoie de o transfuzie directă de sânge. Metoda utilizată viziază tehnica transfuziei indirecte cu
sânge izo-grup şi izo-Rh de la donator cunoscut prin intermediul flaconului sau pungilor din PVC
cu stabilizator anticoagulant.
Pregătirea materielelor

 toate materielele menţionate anterior la perfuzia iv

 trusă pentru perfuzat sânge în picurător
 sânge izo-grup şi izo-Rh
 materiele necesare pentru controlul grupei sanguine
 medicamente pentru eventuale accidente
 îbvelitoare de flanelă
 casoletă cu câmpuri sterile
 aparat cu oxigen
 se verifică aspectul macroscopic al sângelui după regulile descrise anterior tehnicii.
Pregătirea psihică

 i se explică necesitatea şi riscul transfuziei

 dacă este posibil,pacinetul îşi exprimă consimţământul în scris
 dacă pacientul refuză transfuzia,nu se va efectua
 aparţinătorii nu au drept de hotărâre.

Pregătirea fizică

 pacientul nu va mânca
 se aşază în decubit dorsal, comod cu braţul în extensie şi supinaţie
 i se adimistrează romergen dacă este alergic
 se acoperă cu învelitoarea

Tehica propriu-zisă: Montarea flaconului

 spălarea mâinilor cu apă şi săpun

 asistenta îmbracă mănuşi sterile pentru protecţie
 se fectuează proba de compatibilitate Jambreau pentru fiecare flacon
 se îndepărtează dopul de parafină
 se dezinfectează dopul cu tictură de iod
 se montează aparatul de perfuzat
 evacuarea aerului din tubul de perfuzie
 se fixează flaconul în stativ.

Efectuarea puncţiei veniase

 se alege o venă şi se puncţionează

 se îndepărtează garoul şi se ataşează amboul aparatului la cui de perfuzat Efectuarea
probei biologice Oelecher:
 se fixează acul,amboul şi extremitatea tubului la piele
 se lasă 20-30 ml sânge să curgă prin picurător şi se reglează ritmul la 10-15 picături/minut timp de
5 minute.
 se supraveghează pacientul. Dacă apar semne de incompatibilitate se continuă perfuzia.

Efectuarea transfuziei:

Dacă apar semne de incompatibilitate se stabileşte ritmul picăturilor/minut şi se continuă

transfuzia pregătindu-se flaconul următor dacă este cazul.
 Încheierea transfuziei:

 se reţin din fiecare flacon 5-6 ml sânge pentru verificări ulterioare în caz de accidente post-
transfunzoinale
 se închide prestbulul, se aplică pensă între ambou şi tubul de control
 se retrage acul şi se comprimă vena cu tampon steril
 se aplică pansament steril la locul puncţiei şi se fixează.

Îngrijiri ulterioare transfuziei:

 se aşază bolnavul comod şi se acoperă

 se asigură temperatura camerei la 1-2°C mai ridicată
 se oferă pacientului lichide calde
 se alimentează la 2 ore după terminarea transfuziei
 se notează în foaia de observaţie numărul flaconului şi cantitatea de sânge transfuzat.

În cazul tumorilor localizate în treimea inferioară sunt necesare spălăturile esofagiene.

Cavitatea bucală trebuie, de asemenea, curăţată.
Paralel cu toate aceste măsuri de pregătire a organismului, se practică ambioterapia
profilactică.

Pregătirea preoperatorie în seara zilei precedente

a) Pregătirea pielii.
- baia generală, duş, spălatul părului
- se limpezeşte abundent şi se şterge foarte bine
- se verifică regiunea inghinală, ombilicul, axială, unghiile tăiate
scurt, relăcuite, picioarele, spaţiile intergitatale
- toaleta bucodentară
- toaleta nasului
- rasul se practică cât mai aproape de
momentul intervenţiei pentru a se evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaţiilor cutanate

b) Pregătirea tubului digestiv

-bea numai lichide dulci, alimentaţie lejeră
-clismă evacuatoare
-lavaj esofagian
În ziua intervenţiei, pacientul nu mai bea apă.

c) In salon

-se face o clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei

-se îndepărtează bijuteriile, proteza dentară, agrafe de păr
-se rebadijoneajă cu antiseptic regiunea rasă
-se îmbracă pacientul cu lenjerie curată
-se pregăteşte foaia de observaţie, analize, radiografii care vor însoţi
pacientul.
Transportul pacientului în sala de operaţie se face însoţit de asistenta medicală, care are obligaţia de a
preda pacientul asistentei de la anestezie, împreună cu toată documentaţia şi alte observaţii survenite ulterior şi
foarte importante pentru intervenţie. Transportul se face cu brancard, pat rulant, cărucior funcţie de bolnav.
Pacientul trebuie să fie aşezat confortabil şi acoperit.

e) In sala de preanestezie:

-se verifică regiunea rasă şi se notează eventualele eczeme

-se verifică starea de curăţenie; regiunea inghinală, ombilicul, axilele, unghiile
-se verifică dacă s-a îndepărtat proteza dentară
-se pregătesc zonele pentru perfuzie prin badijonare cu antiseptice colorate
-instalarea sondei urinare.

f) In sala de operaţie:

-se execută ultima parte a pregătirii bolnavului

-se instalează şi se fixează pacientul pe masa de operaţie
-monitorizarea funcţiilor vitale
-menţinerea unui abord venos
-pregătirea câmpului operator
-badijonarea cu alcool pentru degresarea şi curaţirea pielii de antisepticul anterior
-badijonarea cu tinctură de iod se face începând cu linia de incizie de la centru spre periferie şi se
termină cu zonele septice -ajută la instalarea câmpului steril textil

Pentru pacienţii dependenţi, cu 24 ore înainte, se fac 2 toalete generale la pat.

Tipul de intervenţie practicată de localizarea tumorii.
a) Faringo-laringo-esofagotomie
 În această operaţie este necesar ca alături de esofag să se rezece şi
laringele.Traheostomia permanentă este inevitabilă. Restabilizarea continuităţii se face în regiunea
cervicală prin suturarea fundusului gastric la partea inferioară a faringelui, sau prin interpoziţia
unui segment de colon sau de jejun. Acest segment poate fi poziţionat intratoracic (retrosternal sau
paravertebral) ori subcutanat înaintea sternului.
b) Esofagectomia totală

Acest procedeu este efectuat pentru tumorile localizate în treimea medie a esofagului. Se
face incizie abdominală prin care se mobilizează stomacul şi se evaluează gradul de diseminare a
tumorii. Dacă leziunea este rezecabilă, se deschide toracele printr-o toracotomie dreaptă. Tumora
este rezecată cu margini normale largi şi în continuare fie se aduce stomacul în torace pentru a fi
anastomozat cu capătul proximal al esofagului (operaţia Ivor-Lewis),fie se interpune un grefon de
jejun sau colon cu pedicul vascular.

c) Esofago-gastectromia

Procedeul se întrebuinţează pentru carcinoamele din treimea inferioară a esofagului şi de la

joncţiunea esofago-gastrică. Se mobilizează stomacul şi esofagul inferior şi se palpează ficatul.
Dacă se apreciază că tumora este rezecabilă, se descghide toracele de-a lungul coastei a opta
(printr-o incizie toraco-abdominală stângă) şi se rezecă porţiunea inferioară a esofagului la un loc
cu tumora în întregime, tot stomacul sau numai o parte, splina şi marele epiplon. Restabilizarea
continuităţii se face prin anastomoza capătului proximal al esofagului cu porţiunea gastrică rămasă
sau, dacă stomacul a fost rezecat în întregime cu o ansă jejunală.

2.6.Ingrijiri postoperatorii

l.O operaţie de asemenea amploare va avea nevoie de îngrijire acordată în cadrul

serviciului de terapie intensivă, unde parametrii vitali sunt monitorizaţi.
a) Aparatul cardoivascular: puls periferic, tensiune arterială, alura ventriculară,
presiunea venoasă centrală, ECG.
b) Aparatul respirator: frecvenţa şi ritmul respiraţiei, amplitudinea mişcărilor
respiratorii. c) Aparatul urinar: curba diurezei şi debitul urinar în ml/oră,g urinei,
ureea sangvină şi ureea urinară.
d) Aparatul digestiv: starea abdominală, staza gastrică (cantitate,
calitate). e) Curba febrilă.
f) SNC prin EEG, presiune intracraniană
 g) Probe de coagulare :timp de coagulare,
timp Howell,timp de protrombină etc. h) Echilibrul acido-bazic: ph-sanguin,
PO2, PCO2 i) Ionograma: Na, K, CI, Ca.
j) Hematocrit, hemogramă

2. Poziţia bolnavului în pat este de obicei decubit dorsal. In cazul în care bolnavului i s-a
practicat toracotomie trebuie să beneficieze de anlgezie suficientă pentru aputea respira adecvat şi
tuşi. Aceasta se poate realiza prin blocaj eintercostale cu un anestezic cu durată lungă de acţiune
(de exemplu, Marcaine), prin anestezie epidurală toracică sau prin administrare parenterală de
opiacee. în primele zile se vor efectua radiografii toracice zilnice.
3. Calmarea durerii postoperatorii se face cu analgezice obişniute însă curba durerii creşte în
noaptea de după operaţie scăzând progresiv la 48 ore,situaţie în care se folosesc opiaceele. Acestea
accentuează pareza postoperatorie şi maschează eventulalele complicaţii.
3. Mobilizarea bolnavului se face în funcţie de starea bolnavului. Se începe cu mobilizarea pasivă
în pat urmată de cea activă. Se previn complicaţiile precum tromboflebite, bronhopneumonii,
escare, etc.

Reluarea alimentaţiei. La 6-7- zile de la operaţie se face un pasaj baritat pentru a observa
integritatea anastomozei. Dacă aceasta este integră, se administrează lichide limpezi care sunt
crescute gradat până se ajunge la o dietă uşoară. Până atunci, alimentarea şi reechilibrarea
hidroelectrolitică şi nutritiv calorică pe cale parentală. Dacă tranzitul baritat evidenţiază o scurgere
la nivelul anastomozei,pacientul este menţinut cu „nimic per oral" până ce anastomoza se vindecă.
Mai există o alternativă ce constă în trecerea unui tub nazogastric pe la nivelul anastomozei până
în jejun prin care se poate începe alimentarea din a 4-a, a 5-a zi.

Prevenirea şi combaterea complicaţiilor inflamatorii.

Complicaţiile pulmonare: dacă se practică toracotomie, drenul toracic trebuie să rămână

potent, bolnavul primeşte analgezice şi fizioterapie corespunzătoare.

Complicaţiile tromboembolice se previn prin mobilizare precoce supravegheată de

anticoagulante.
Complicaţiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical, medicaţie de stimulare a
micţiunii (alfa şi betablocante).

7.Supravegherea evoluţiei plăgii. Se efcuează pansamente zilnice cu curăţarea şi

aseptizarea plăgii sau la nevioe,de mai multe oro pe zi, verificându-se aspectul tegumentelor din
jur, secreţiei, curba febrilă, natura pansamentului scos (infiltrat-aspectul secreţiei, culoare, miros).
După caz se recoltează secreţie într-o eprubetă sterilă cu un tampon de la nivelul plăgii se trimite
la laborator unde se stabileşte dacă există germen patogen, natura lui cu efectuarea antibiogramei.
Complicaţiile postoperatorii ce pot să apară sunt: infecţia pulmonară asociată cu alelectazie
pulmonară sau penumotorax precum şi dezlipire parţială a anastomozei care dă naştere unei fistule
esofagiene. De aceea, până la vindecarea anastomozei, bolnavului i se impune „NIMIC PER
ORAL".
Tratamenttil prin radioterapie este utilizat în prezent la pacienţii cu carcinom
scuamo-celular care nu ar suporta o intervenţie chirurgicală şi la pacienţii cu carcinom esofagian
care interesează porţiunea organului de deasupra crosei aortice. In unele cazuri radioterapia este
utilă pentru tratamentul paleativ al disfagiei. Cincizeci la suta din pacienţi necesită dilataţii
esofagiene la distanţă după iradiere. Dintre complicaţii fac parte leucopenia, fibroza pulmonară, şi
comprensiunea medulară.

Metodele de paliaţie. Dintre 100 de pacienţi, 60 vor fi diagnosticaţi cu tumori

nerezecabile şi la mulţi dintre eceştia va trebui să se aplice o formă sau alta de tratament
simptomatic. Simptomul cel mai important este disfagia, care poate fi tratată prin:
1 .intubaţie transtumorală; 2.procedeu by-pass; 3.iradieri.
Intubatia transtumorală constă în: instalarea unui tub prin stenoză pentru a beneficia de
un lumen care să permită alimentarea cu o dietă lichiodă şi semisolidă. Aceste tuburi au tendinţa
de a se bloca şi se pot deplasa din poziţia lor. Există mai multe tipuri de tuburi: Celestin, Socittar
şi Mosseau- Barbin. După instalarea şi fixarea unui astfel de tub pacientul va înghiţi numai
alimente bine mestecate şi va bea lichide multe. Băuturile gazoase sunt eficace pentru curăţirea şi
fixarea tubului.
Procedeul by-pass constă în mobilizarea unei anse jejunale şi suturarea ei la esofag deasupra
tumorii. Radioterapia poate
ameliora disfagia.
 CAPITOLUL III

PREZENTAREA BOLNAVILOR

3.1.Bolnavul A
1 .Identitatea persoanei îngrijite:
-internat la data de 16.05.2012
-numele şi prenumele: P.G. -vârsta: 64 a n i
-sexul :masculin
-greutatea: 50kg -înălţimea: 1,61 m

Mediul familial:

-copiii: 4
-stare civilă: căsătorit
-fraţi şi surori: 2 surori şi 3 fraţi
-relaţiile cu fraţii şi surorile: bune
-persoane care pot fi anunţate: soţia, 2 copii şi 2 surori
-adresa: Strada Vasile Lupu nr.84 Vaslui
-telefon la domiciliu: fară telefon
-locul de muncă: pensionar de vârstă

Mediul social:

-limba vorbită: română

-naţionalitatea: română -relaţia cu
exteriorul.fotbal
-probleme :bronşită tabacică 4.Starea de
sănătate -motivele
internării: -disfagie
-disfagie totală
-vărsături
-ceşexie
Istoricul bolii: debut în urmă cu aproximativ 1 lună când bolnavul remarcă dificultăţi la înghiţire
din ce în ce mai persistente, la început pentru lichide (disfagie paradoxală), apă şi pentru solide. În
ultima săptămână, uşoare vărsături alimentare frecvente. Scăderea ponderală: circa 10 kg în 3
săptămâni. Este internat în Secţia gastroenterologie. După tranzit baritat se descoperă o tumoare
vegetantă în treimea superioară a esofagului pe aproximativ 14 cm. Se transferă la Secţia
Chirurgie pentru diagnostic şi tratament.
-operaţii precedente :fară
-tratament în curs: nici unul
-obişnuinţe :tabagism
-alergii cunoscute:-

5.0bişnuinţe de viaţă:

-obişnuinţe de viaţă înaintea internării: fumător, mese neregulate, dezechilibrate

calitativ.

6.Psihologia în raport cu boala:

Bolnavul se află în faza în care nu poate să se obişnuiască cu ideea cancerului. Sentimente

de neputinţă, de frustrare. Nu este mulţumit de nimic. Iritabilitate. După externare, pacientul va
respecta indicaţiile medicului de a se alimenta pe gastrotornă etc.
3.2.BoInavuI B

1 .Identitatea persoanei îngrijite:

-internat la data de :25.04.2.012
-numele şi prenumele: L.F.
-vârsta: 67
-sexul :masculin
-greutatea:48 kg
-înălţimea:

2. Mediul familial:

-copii: 5
-stare civilă: văduv
-fraţi şi surori: 2 fraţi şi o soră
-relaţiile cu fraţii şi surorile: bune
-persoane care pot fi anunţate: copiii
-adresa:Satul Munteni,Comuna Munteni
-telefon la domicilui: fară telefon
-locul de muncă: agricultor

3. Mediul social:
- limba vorbită: română
- naţionalitatea: română
- religie: ortodoxă
relaţia cu exteriorul :fară -probleme: -tabagism: -BPOC
-alcoolism
-laringită
-glosită
4.Starea de sănătate

-motivele internării:-disfagie totală

-caşexie

-istoricul bolii:debut în urmă cu aproximativ două săptămâni când bolnavul observă

apariţia disfagiei,iniţial pentru solide,ulterior şi pentru lichide,scădere ponderală până la caşexie.
Este internat în Secţia medicală pentru sindrom infecţios bronşitic însoţit de o mică
hemoptizie,bolnavul fiind cunoscut ce numeroase schele pulmonare TBC,bronşite,tabagism
cronic.Rx gastroduodenală efectuată arată exestenţa unui neoplasm eofagian,forma ulcero-
vegetantă în treimea medie a esofagului toracic pe aproximativ 12 cm. Se internează în Chirurgie
pentru diagnostic şi tratament de specialitate.

-operaţii precedente :fară -tratament în curs:Glubifer 3 cp/zi -obişnuinţe: alcool,tutun -alergii

cunoscute:-

5.0bişnuinţe de viaţă:

-obiceiuri de viaţă înaintea internării;alcoolic,fumător,tranzit normal -obişnuinţe alimentare mese

neregulate,condimentate,neechilibrate.

6.Psihologia în raport cu boala:

Pacientul pare a fi în faza de tocmeală la început,apoi de depresie şi acceptare. După

externare,pacientul va respecta indicaţiile medicului de a se alimenta pe gastrostomă cu alimente
consistente,uşor digerabile,de consistenşă păstoasă fară a depăşi 500 ml la o masă de 5-6 ori/zi. Va
fi antenată atât familia cât şi individul în acest proces. Va fi informat asupra necesităţii igieneo

25
pielii din jurul stomei şi i se va explica cum se face aceasta.Evită fumatul,tutunul,alcoolul. Revine
la control la 30 zile.

26
Bolnavul C

l.Identitatea persoanei îngrijite:

-internat la data de:20.05.2010* -numele şi prenumele:F.C. -vârsta;.7G ani > -sexul: masculin
-greutatea: 5 2kg -înălţimea: 1,68 m.

2. Mediul familial:

-copii: 2
-stare civilă:căsătorit
-fraţi şi surori: 1 soră şi 2 fraţi
-relaţiile cu fraţii şi surorile :bune
-persoane care pot fi anunţate:soţia şi copiii
-adresa:Crasna,judeţul Vaslui
-telefon la domiciliu: fară telefon
.locul de muncă:pensionar caz boală.

3. Mediul social:

-limba vorbită:română
-naţionalitatea:română
-religia:ortodoxă
-relaţia cu exteriorul:fară hobby-uri

42
 -probleme: TBC pulmonar 2003;bronşită cronică tabagică 2009;anemie
hipocromă,feriprevă;aritmie extrasistolică ventriculară.

43
 4.Starea de sănătate:

-motivele internării:-disfagie
-disfagie totală
-dispnee
-caşexie
-istoricul bolii :debut cu 2 luni în urmă,deşi bolnavul relatează că

( /V

disfagie pentru lichide a prezentat de peste 4 luni,dar nu a dat atenţie. In ultimele 8 săptămâni,însă
a remarcat o agravare a difagiei,a dispneei şi o scădere ponderală foarte marcată(20 kg). Internat
în Secţia gastroenterologie,unde i se face RX gastro-duodenală; se descoperă o tumoare în
treimea superioară a esofagului de circa 15 cm. Se internează în Secţia Chirurgie.
-operaţii precedente:fară -tratament anterior:fară -obişnuinţe: alcool,tutun -alergii cunoscute:-

5,Obişnuinţe de viaţă

-obiceiuri de viaţă înaintea internării:alcoolism,tabagism -obişnuinţe alimentare:mese

neregulate,carenţă nutriţională.

6.Psihologia în raport cu boala:

pacientul este foarte descurajat,foarte trist şi se află în faza de răspuns agresiv la
ameninţarea vitală. Ulterior,trăieşte un sentiment de inferioritate,din cauza pierderii imaginii de
sine (în cursul operaţiei) pentru ca,în sfarţit,să se semneze în faţa soartei nemiloase.

27
 CAPITOLUL IV

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL BOLNAVILOR

Stabilirea gradului de dependenţă după modelul conceput de Virginia Henderson

Nevoia Manifestări de independenţă Sursa de dificultate Manifestări de depedenţă

la.A respira -respiraţiaritmică, -comprensiune traheală dipnee cu trahipnee -tuse

liniştită.suplă,mişcări
SCAUNUL: simetrice-anxietate
-absenţa mişcării uscată
-scaun -mucoase
la 3 zile uscate -
ale hemitora- celui stâng şi drept
-tabagism
-nr.resp./min
-frecvenţa 1/1-216-18
zile -mucoasă -poziţie inadecvată
-peristaltism leneş -pierderea orarului
-orarul.ritmic
resp.umedă, secreţii reduse, -alimente în
-deshidratarecantitate redusă -redusă
-cantitate-150-200g/zi fără reziduri vegetale -fecaloame
transpiraţii dense
-forma cilindrică -brună
lb.A menţine -puls
o-culoare
ritmic -nr.bătăi/min 60-80
brună -deshidratare -tahicardie
-fecaloid
-miros fecaloid
bună circulaţie -TA 120-140/75-90 mmHg -tegumente pal ide,reci -pliu
TRANSPIRAŢIA: calde,normal
-tegumente cutanat prezent -puls filiform
-componenta 99% apă,l% -consum redus de lichide -redusă
colorate
reziduu uscat -igienă precară din cauza -miros greoi
2.Nevoia de a bea
-dentiţie bună,mucoasă bucală -obiceiuri alimentare-anorexie -disfagie -vărsături
-cantitate-minimă dificultăţilor fizice:astenie,
şi a mânca -mirosşivariabil
roz funcţie-masticaţie
umedă de oboseală, hopotoniecu
neconforme dieta
-greşeli în alegerea
deprinderile igienice şi musculară
eficace,uşoară -reflex de
specifică diagnosticuluialimentelor
consum alimentar
PH=5,2 prezent -2-3 mese /zi -obstacol
deglutiţie esofagian cu-consum redus de lichide şi
VĂRSĂTURILE: îngustarea lumenului
săruri minerale -caşexie
-orarul -obstacol
-consumesofagian -cu ocazia ingestiei
redus de lichide şi
-urină de
concentrată
-cantitatea alimente de consistenţă
-conţinutul săruri minerale -tegumente
solidă şi mucoase
-mirosul -variabilă,funcţie de
uscate
3.A elimina -forţa de proiecţie
URINA: Frecvenţa 5-6/zi -ritm -hidratare ineficientă cantitatea ingerată
-oligurie
-simptome ce însoţesc -conţinutalimentar
mai scăzut
vărsăturile noaptea de 3 ori -absenţa nisturiei
-fără miros
-culoarea galben deschis -fără efort,fără
-culoare galbengreaţă
brun
EXPECTORAŢIA:
-Ph=4,5-7,5 -g=1010-1025 -fumatul
-cantitate redusă la -pH=4
-absenţa expectoraţiei
25°C -cantitae =1200-1800/24 -mucoasa căilor respiratorii
-g=1030
uscată
ore -aspect transparent -cantitate-700ml
4.A se mişca şi -postură inadecvată: -hipotonie musculară -chinostatism
-aspect închis
a avea o bună -ortostatism -crampe musculare 28 -şezând
postură -chinostatism (hipocalcemie) -TA scăzută în ortostatism
-şezând -dificultate în a respira -pups filiform,celer>
-mişcare adecvată -tulburări psihice 80/min
-TA şi pulsul se modifică în -diminuarea interesului
raport cu intensitatea
efortului depus
-postura inadecvată
POSTURA: -durere -decubit lateral drept sau
-drenarea căilor stâng
respiratorii,evitarea
 asfixiei mecanice sau a
bronheolitei alimentare
5.A dormi şi a se
SOMNUL: -durata 7-9 ore
-durere -anxietate -somn agitat,cu întreruperi în
odihni -calitate:fară întreruperi
-senzaţie de sufocare
4-5 prize/noapte
regenerator,calm,vise -disconfort de mediu
agreabile,plăcute,fară -inadaptare la condiţiile de
coşmaruri spital
-neacceptatea bolii căldură
REPAUS: -apatia -absenţa activităţilor
-alternarea perioadei de repaus
-reducerea interesului pentru
-disconfort
cu activitate -stare de confort propria-i persoană
-transpiraţie,cameră
neaerisită,nr. mare de pacienţi
în acelaşi salon
6. A se îmbrăca şi
VESTIMENTAŢIA: - mobilizare dificilă -durere -incapacitatea de a se
dezbrăca -sugerează apartenenţa la un
-tulburări psihice -veşminte
îmbrăca şi dezbrăca singur
grup social inconfortabile -imbrăcămintea inadecvată
-conturează personalitatea taliei
-lejeră,comodă,conformă cu -apatie în a se îmbrăca
gusturile bolnavului -curată
7. A menţine
-TEMPERATURA: -36-37°C- -temperatura mediului ambiant
-temperatura3 5,5 °C
temperatura în
corpul -18-25°C-mediul
scăzută -deshidratare -TA=90/60mmHg -cianoza
limitele normale ambiant tegumentelor şi mucoaselor
-somnolenţă
8A fi curat,
-coloraţie normală -absenîa
a vit C din alimentaţie
-gingivită -păr nepieptănat
îngrijit, a proteja tegumentelor, fanerelor, părul
-neputinţa de a se deplasa la
-unghii crescute -axile
tegumentele şi
bine îngrij ir, spălate -periajul
toaletă transpirate -miros dezagrabil
mucoasele dinţilor după ficare masă
-baie parţială zilnică şi
generaşă/săpt
-mucoasă umedă,fose nazale
29
libere
9. A evita
PREVENIREA: -infecţiilor
-risc de aspiraţie alimentară -drenaj postural -alimentaţie
pericolele pulmonare -altor boli neadecvată
 —

30
 -agresiunilor(fizice,
chimice,mecanice,umane,
animale,autoagresiune)
SECURITATE
PSIHOLOGICĂ:
-control emoţional
-metode de destindere şi
relaxare
SECURITATE
SOCIOLOGICĂ
-mediu salubru
-umidificarea aerului
-temperatura ambientă
18,3-25°C
-absenţa poluării
fonice,chimice,microbiene
10.A comunica -M. DE ORDIN BIOLOGIC
-acuitate
(vizuală,auditivă,sensibilitate
tactilă)
-expresie nonverbală
(mişcări,gesturi,posturi,
facies expresiv,privire
semnificativă)
-limbaj clar,precis,ritm
moderat
M. DE ORDIN
PSIHOLOGIC:
-ţin de personalitatea
individului(cunoaştere de
sine)
M. DE ORDIN
SOCIOLOGIC:
-apartenenţa la un grup social-egocentrism
-stabilirea de relaţii
armonioase în familie,locul dificilă,nesociabilitate
de muncă,în grupul de
prieteni
-nerecunoaşterea alimentelor
permise,consistenţa lor
-componenta lor şi
respectarea orarului şi
cantităţii ingerate
-nerecunoaşterea efectului
nociv al Aspirinei
administrate fară protecţia
mucoasei gastrice
(ulceraţii+HDS)
-instabilitate emoţională
-vecinătatea atelierului de
reparaţii cu clinica
-cameră neaerisită
-hipoacuzie
31
-integrare
-anxietate
-stress
-nerespectarea orarului
meselor(2 ori/zi neregulat)
-consum redus de lichide
-ingestia de Aspirină pe
nemâncate şi fără protecţie
prin tamponare
-încercare de suicid
-cameră supraîncşlzită cu
aer uscat
-poluare fonică
-diminuarea auzului,a
percepţiei şi a interpretării
cuvintelor ce îi sunt
adresate
-imposibilitatea de a
răspunde pe seama
întrebărilor
-preocupare exagerată faţă
de boală, de sine în general
şi sentimentul de persecuţie
-incapaciteta de a participa
la activităţi religioase ale
grupului din care face parte
-regim alimentar nedorit
-insuficienta cunoaştere de
sine şi amediului
11 .A acţiona -oboseală -incapacitatea de a participa
conform -deplasare anevoioasă
la activităţi religioase ale
propriilor -respiraţie dificilă -sumenaj grupului din care face parte
convingeri si -dificultatea de as e adapta la
-regim alimentar nedorit
valori,a-şi dieta specifică bolii -lipsa
-insuficienta cunoaştere de
practica religia cunoaşterii sine şi amediului
12. Afi preocupat-integritate fizică şi psihică -incapacitatea de a se adapta la
-sentiment de neputinţă
în vedera
-activitate pozitivă realitate -iritabilitate -frustrare
realizării -stima de sine -insatisfacţie faţă de sistemul
-a lua decizii de îngrijiri
-dragostea faţă de muncă
-aprecierea muncii
-ambiţia
motivaţia
-recreerea
13 A se recrea -stare de relazare,destindere
-rutină -refuzul de a participa la
-sentiment de mulţimire,de
-oboseală activităţi recreative
plăcere -durerea
-senzaţia de emoţie agrabilă
-readaptarea la rolul de bolnav
legată de satisfacerea nevoii de
şi boală -nerecunoaşterea celor
relazare din jur
-distracţie,divertisment,
înveselire
14 A învăţa -dorinţa şi interesul de a învăţa-durere -interes scăzut faţă de
-acumularea de cunoştinţe
-dezvoltare intelectuală sănătatea sa
-modificarea redusă -aşteaptă momentul final
comportamentului faţă de
-memoria
sănătate -anxietatea

32
 PLAN DE ÎNGRIJIRE-BOLNAV A

Data Probleme Obiective Intervenţii Evaluare

16.V.2010 -oboseală -asigurarea -cameră bine aerisită -perfuzii
-pacientul se
-deshridatare confortului intravenoase cu R
simte bine,
-cădere în -reechilibrarea 1000ml,610/200 ml, KC1 60
relaxat,comod
greutate hidroelectrolitică şi ml,NACl 80 ml -pregăteşte
-creşte diureza
-oligurie nutriţională bulionul alimentar bogat în surse
-senzaţia de
-vărsătură -hidratare nutritive şi îl administrează pe
saţietate -absenţa
sonda Gayon cu 500 ml la vomei
o
masă. Injectare lentă
-educă pacientul în a-şi predăti
singur alimentele
17.V.2G-1-0-bolnav caşetic
-reechilibrarea -asistă pacientul în a-şi pregăti
-bolnav destins
-mucoase uscate -pliu
nutriţională şi
singur conţinutul alimentar
preocupat pentru
cutanat prezent
hidroelectrolitică -schimbă pansamentul din jurul
sănătatea sa
-pansament infiltrat
-pansament curat
stomei -poziţie comodă
-disconfort uscat,absorbant -întinde cearşaful de pe pat,face
în pat
-asigurarea ordine pe noptiera bonavului
confortului aeriseşte încăperea -asigură
liniştea
18.V.2010 -iritabilitate psihică
-ridicarea -discuţii pe marginea bolii
-acceptă

7 -durere provocată de
moralului sale,încurajarea bolnavului dând
infirmitatea sa
arsura pielii din jurul
bolnavului exemple de situaţii similare care
-prezintă
stomei ca urmare -tegumente
a s-au rezolvat cu bine tegumente
revărsării sucului
curate,uscate,fară -se schimbă pansamentul -se
uscate
gastric leziuni aplică unguiente protectoare în
-absenţa
jur(Jecozinc) -Algocalmin
durerii
fi( im)
19.V.2010 -intoleranţă digestivă
-stabilirea cauzei
-asistenta verifică dacă
-suprimarea
diaree -insomnie care a provocat
alimentele sunt
scaunelor
-perfuzie cu R lOOOml
diareea 33
fermentate,reduce zaharurile din
diareice, a durerii
-diazepam tb 1 seara
-sedarea bolnavului alimentaţie -administrează cu şi a crampelor
20.V.M44 -izolare -singurătate -implicarea familiei -poartă discuţii în familie şi -familia
o ajut
-măsuri de reducere prudenţă alimentele bine
abdominale
în îngrijirea
antrenează în îngrijireapacientul să s
a scaunelor moi şi fierte(ceai,supă) -administrează -somn liniştit,
pacientului pacientului îngrijeacsă ş
implicit capsule
a de tipul Imodenim(l odihnitor
devine spriji
deshidratării caps cu acazia fiecărui scaun
fizic şi psihic a
fără a depăşi 5 caps/zi)
bolnavului
 Nevoi fundamentale după modelul conceput de Virginia Henderson

Nevoia Manifestări de independenţă Sursa de dificultate Manifestări de dependenţă

1 a.A respira -respiraţie ritmică,

-dezechilibru hidroelectrolitic
-respiraţie greoaie -senzaţie
liniştită,suplă,mişcări -durere de sufocare -tulburări ale
simetrice ale hemitoracelui
-alterarea mucoasei căilor
emisiunii vocale,voce stinsă
stâng şi drept -nr.resp./min
respiratorii
16-18 -mucoasa resp. umedă,
secreţii reduse,transpiraţie
lb.A menţine -puls
o ritmic 60-80/min -TA -consum de tutun şi alcool
-hipoxie -puls ritmic
bună circulaţie 120-140/75-90 mmHg
-alterarea muşchiului cardiac
-tegumente cianotice
-tegumente calde,normal
-cunoştinţe ineficiente despre
colorate alimentarea echilibrată şi
obiceiuri dăunătoare
2. A bea şi -dentiţie
a bună,mucoasa bucală
-prezenţa cariilor dentare,glosită
-masticaţie ineficientă -nivel
mânca roz şi umedă -masticaţie
-consum redus de lichide
scăzut -orar nesatisfacător al
lentă,uşoară,eficace -reflez de
-obiceiuri alimentare proaste
meselor
deglutiţie prezent -digestie
-stress -pierdere în greutate -urini
lentă -2-3 mese/zi -apetit concentrate
prezent
3.A elimina URINA: -frecvenţa 5-6/zi
-consum redus de lichide
-urinează 1 dată/zi -culoarea
-culoare galben deschis
-alimente sărate în exces brună -cantitate=600 ml/24
-Ph=4,5-7,5 -g=1010-1025 la ore -aspect-tulbure
25°C -cantitate= 1200-
1800/24h -aspect transparent
SCAUNUL: -frecvenţa 1/1-2 -consum de alimente fermentate
-3-6 scaune/zi -consistenţa-
zile -orarul: ritmic -cantitate- 34
-abolirea simţului gustativ moale -culoare-galben auriu
150-200 ml/zi -forma -durere
I cilindrică -culoare brună -tegumente şi mucoase
-miros fecaloid uscate
-iritaţia tegumentelor
-enterită
VĂRSĂTURILE: -orarul perianale

-vărsătură postprandială
 -cantitatea -conţinut alimentar
-conţinutul -dureri abdominale
-mirosul -greaţă
-forţa de proiecţie
-simptome ce însoţesc
vărsăturile

4.A se mişca POSTURA:

şi a avea o -în picioare (ortostatism) -instabilitate emoţională -vorbeşte mult,precipitat
bună postură -capul drept înainte -dezechilibru endocrin -bună dispoziţie
-spatele drept nemitivată
-braţele pe lângă corp -bolnav hiperactiv
-şolduri,gambe drepte
-şezând
-cap drept
-spatele drept,rezemat
-braţele sprijinite
-coapsele orizontale
-gambele verticale
-piciorul cu gamba-90°C
-chinostatism
-decubit dorsal
-decubit lateral,stâng sau
drept
MIŞCAREA ADECVATĂ -dezechilibru psihic -hiperreactivitate
-mişcare activă fară
motivaţie sau scop precis
5.A dormi şi SOMNUL:
a se odihni -durata: 7-9 ore -aţipiri în timpul zilei -somn agitat,cu alternanţe
-calitate:fară întreruperi -sentiment de depresie,de tristeţe veghe somn,neodihnitor,
regenerator,bun,vise -preocuparea de boala sa şi de facies subru,ochi
agrabile, plăcute, fară teama de a nu fi acceptat de încercănaţi
coşmaruri grupul social din care afacut
parte
-anxietate
-stress

REPAUS: -lipsa de concentrare

-stare de conform -obsesia bolii -încercarea de a participa la

-alternarea perioadei de -dificultate de integrare activităţi care nu-1 satisfac
repaus cu activitate şi nu le duce până la capăt
-sentimente de
35 nemulţumire
 -oboseală
-sentiment de inutilitate şi
frustrare
-culpabilitate
6.A se âmbrăca
VESTIMENTAŢIA: -lej
-absenţa unei porţiuni din menmre
-incapacitatea de ase
şi dezbrăca eră,comodă,curată, conform
superioare -dezinteres faţă de
îmbrăca singur -acces de
cu gusturile bolnavului aspectul său exterior melancolie
-putinţa de a se îmbrăca
singur
7.A menţine
TEMPERATURA: -36-37°C-
-suprainfectarea plăgii la perete -febră-37,8°C -transpiraţie
temperatura în
corpul -18-25°C-meuiu -senzaţie de frig(frisoane)
limitele normaleambiant -culoarea
tegumentelor roz,temperatură
călduţă -transpiraţie minimă
8.A fi -tegumente normal
-revărsat al sucului gastric pe
-iritaţia tegumentelor din
curat,îngrijit,a colorate,unghiile curăţate,
tegumente din jurul stomei
jurul
proteja îngrij ite,părul pieptănat
-imobilizare stomei, roşeaţă, arsuri,
tegumentele şi
-periajul dinţilor -igiena -refuzul de a participa la propria-i
durere -igienă precară a
mucoasele auriculară,inghinală,axilară,a igienă pielii -bolnav nebărbierit
organelor genitale,fose nazale -început de uscare
libere
9.A evita
PREVENIREA: -infecţiilor
-nerecunoaşterea riscurilor la care
-imobilizare -slăbiciune
pericolele pulmonare -exceselor de
se supune refuzând să consume
-caşexie,hipoproteinemie
decubit -autoagresiunilor alimente bogate în mod echilibrat
-deshidratare
în principii şi vitamine
SECURITATE
-nerecunoaşterea riscurilor la care
PSIHOLOGICĂ: -control
se expune refuzând mobilizarea
emoţional -metode de
destindere şi relaxare
I 10. A M. DE ORDIN BIOLOGIC: -senilitate -anxietate -hipoacuzie -diminuarea
comunica -acuitate (vizuală,auditivă,
-dificultate de a se integra în
simţului gustativ -dislexie
sensibilitate tactilă) -expresii
colectiv corelată cu36frica faţă de
-resociabilitate
nonverbale boală,mijloace de investigaţie şi
(mişcări,gesturi,posturi,facies
expresiv,privire
 semnificativă) intervenţii chirurgicale -frica de a comunica pe
-limbaj clar,precis,ritm -neîncredere în personalul plan afectiv cu semenii
moderat medical şi în semenii săi suspiciune

M. DE ORDIN

PSIHOLOGIC
-exprimare uşoară
-imagine pozitivă de sine
-percepţia corectă a
mesajelor
-atitudine receptivă şi de
încredere în sine
-capacitatea de a angaja şi
menţine o relaţie stabilă cu
semenii săi
M. DE ORDIN
SOCIOLOGIC
-stabilirea de relaţii
armonioase în familie,locul
de muncă,în grupul de
prieteni

11.A acţiona -senzaţia de pierdere a libertăţii -sentiment de frustrare

Conform de acţiune -absenţa documentelor
dezinteresat,neatent -stare de
propriilor -anxietate;lipsa cunoaşterii de religioase
convingeri şi sine şi amediului -culpabilitate suferinţă
deznşdejde,de
valori,a-şi -dezaprobarea celor din jur cu
Practica
13.A se recreea-starea de relaxare, destinderecare încearcă să converseze pe -lipsa de interes pentru
-plictiseală
Religia această temă sau să se desfăşoare
-senzaţia de emoţie agrabilă -tristeţe
după un ritual activităţile curente -stare
legată de satisfacerea nevoii -durere afectivă manifestată prin
12.A fi -integritate fizică şi psihică -descuraj are,depresie -tristeţe asociată cu
de relazarepozitivă
preocupat în -activitate -neadaptarea la rolul bolnav şi
-agresivitate indispoziţie
nemulţumire şi insatisfacţie
Vederea ,stima de sine -sentiment de inferioritate şi -comportament
-distracţie,divertisment, boală care împiedică bolnavul să
Realizării -a lua decizii pierderea imaginii de sine provocator,pus mereu pe
inveselire faţă de muncă
-dragostea -diminuarea se înveselească
ceartă
14.A învăţa -aprecierea
-dorinţa şimuncii
interesul de motivaţiei,interesului,concentrării
-lipsa
a -nu poate accepta
interesului faţă de educaţie
absenţa noua
cunoştinţelor
-ambiţia -disperare stare în care se
învăţa şi cultură referitoare:
-motivaţia găseşte,modul cum
-acumularea de cunoştinţe -nesiguranţa şi frica arată,înfăţişarea sa
de
-boală,prevenirea
-nu consideră
-formarea şi deprinderea necunoscut îmbolnăvirilor -importanţa
necesar să efectueze
comportamentului faţă de activitate,este tratamentului
respectării
37
sănătate -prevenirea complicaţiilor
-perioada de convalescenţă
-reintegrarea socio-
profesională
-ignoră măsurile ce pot fi
luate pentru redobândirea
independenţei
38
PLAN DE ÎNGRIJIRE-BOLNAV B
Data Probleme Obiective Intervenţii Evaluare

25.V.2010 -respiraţie dificilă

-să respire liber pe nas-umezeşte aerul din încăpere
Pacientul respiră mai
-mucoase -să prezinte mucoase
(vase cu apă călduţă) -repaus
bine,reuşeşte să se
respiratorii uscate
respiratorii umede şi
vocal absolut -favorizează
adapteze stilului de
-dezechilibru psihiclibere modalităţi de comunicare
comunicare -are o
-deshidratare -să se hidrateze -să fie
nonverbală -pregăteşte
diureză bună
echilibrat psihic pacientul psihic în vederea
aplicării tehnicilor de îngrijire
-rehidratare pe cale
orală:ceai,supe călduţe,lapte
şi parenterală.
Infuzii,Hemocel,Dextran 40 şi
70,R 1000,G
1000,vitamine,aminoacizi
26.V.20Î0* -alimentaţie -pacientul să fie
-explorează obiceiurile
-se acomodeză cu
hkl inadecvată prin
echilibrat nutriţional
alimentare,preferinţele sale şiregi ul alimentar
28.v.ma -oboseală -pacientul să
-învaţă pacientul să practice -pacientul s
deficit -pacientul să-pregătire psihică posibilitatea de a consuma din -înţelege
-hiperreactivitate beneficieze de somn activitate de relaxare înainte obişnuieşte c
cunoască mai întâi acestea -serveşte pacientul cu necesitatea
-dezinteres pentru corespunzător cantitati de culcare(citit,vizionări de programul indica
tehnicile aplicate şi alimente respectării dietei
măsurile de igienă şi calitativ emisiuni TV) -obţirne un som
să i se explice semilichide,lichide,călduţe, de-se supune relativ
-comunicare -să facă o baie călduţă şi să liniştit,reconfortant
necesitatea 5-6 ori pe zi -pregăteşte greu tehinicilor
ineficientă consume lichide calde
bulionul alimentar şi îl aplicate
-disconfort -observă şi notează orarul
administrează prin sonda -este echilibrat
somnului -stabileşte cauza
Gyon -asigură climat
psihic
hiperreacivităţii -întocmeşte
confortabil -explică scopul
program de odihnă
intervenţiilor
27.V.2010. -diaree 3-6 scaune/zi-oprirea diareei corespunzător
-se administrează ceai-administrează
de
-reducerea
-crampe abdominale sedative -urmăreşte
mentă,sunătoare -se efectul de
numărului
-iritaţia recolteazăacestora
tegumentelor probă -aeriseşte
pentruscaunebine
pe zi la 3
perianale camera
coprocultură -umidifică aerul
-reechilibrarea
-asigurăparenteral
-se alimentează liniştea -semotrică
29.V.20i6 Febră37,8°C -să menţină-măsoară temperatura -bolnavul se sint
administrază:Papaverină, -stabilirea
-transpiraţie -frison temperatura în limite -administrează lichide calde comod
Scobutil,Piafen
39 -se
cauzei:alimentară
fiziologice -să fie -ridică temperatura camerei -scade febra cu 1°C
administrează medicamente -stoparea
echilibrat cu 1-2° C
ca Metronidazol,Furazalidon, spasmelor
hidroelectrolitic să aibă
-schimbă lenjeria de pat şi
Imodin,Streptomicină per os intestinale şi
o stare de bine fizic şicorp
-se pudrează tegumentele durerii
psihic -menţine igiena tegumentelor
perianale -obţinerea stării de
-administrează
confort
antibiotice:Alcalor,etc.
 ■ ■••«M.........................................................................

Tabel lc.

Nevoifundamentale după modelul conceput de Virginia Henderson

Nevoia Manifestări de independenţă Sursa de dificultate Manifestări de dependenţă

1 a.A respira -g=1010-1025

-fircvenşa: -sechele -absenşa
16-18/min -respiraţie vit C din -respiraţieaspect tulbure
TBC -scleroenfîzem dificilă
-cantitate= 1200-1800/zi alimentaţie şi a proteinelor -tegumente uscate
ritmică, liniştită pulmonar -anxietate polipneică -hemoptizii -tuse
-aspect transparent -pliu cutanat prezent
-mucoasă resp.umedă, secreţii neproductivă -raluri
-glosetă şi gingivită
SCAUNUL: -simetria
reduse,transparente crepitante în expir la baza
-frecvenţa 1-2/1-2 zile -perestaltism leneş -1 scaun la 3-4 zile
hemitoracelui
-ritmic -prezenţa de hemoroizihemitoracelui stâng omogenă
-consistenţă
-consistenţă- păstoasă,omogenăinterni şi fisuri anale-facies cianotic
-forma-bile
lb.A menţine PULSUL:
o -forma cilindrică -alterareaţlipsa de mişcare
muşchiului cardiac -puls conglomerate, multiglobale
-culoare brună -senzaţie dureroasă la
bunî circulaţie -frecvenţa: 60-80/min -situaţie de criză filiform,aritmie,celer=
-miros fecaloid defecare
-ritmicitate (respiratorie) 100/min -emisie
-tegumente
de sângereci
-coloraţieTRANSPIRAŢIA:
roz a tegumentelor şi
-anxietate -extremităţi cianotice -TA
-soluţie
extremităţilor apoasă,acidă
-tegumente calde -vasoconstricţie periferică -transpiraţie
scăzut= 100/60 mmHgredusă,urât
pH=5,2 sau uşor alcalină -climat rece mirositoare
TA 120-140/75-90 mmHgfuncţie de
-mirosul variază -igienă precară -zgomote cardiace
climat şi deprinderile igienice neregulate fără sufluri
ale individului
supraadăugate
EXPECTORAŢIA:
2.A bea şi a mânca-dentiţie bună -dezechilibru -anorexie -disfagie
-mucoasa-minimă
bucală roz şi umedă -alterareaşi parenchimului
hidroelectrolitic -absenţa -expectoraţie
metabolic dinţilor,carii
-consistenţă mucoasă pulmonar roşie,sangvinolentă,
-limba roz-în condiţii fiziologice-alterarea mucoasei
acest -sechele TBC căilor dentare fetidă,
mucus
-masticaţie nu determină
uşoară.gura tuşea
închisă
digetive -tegumentemucoasă 100uscate,
ml/24 h
4.A se mişca şi a POSTURA:
-reflex de
avea o bună deglutiţie prezent
-ortostatismxapul -obstacol -durere
drept, esofagian -lipsa pierderea-clinostatism
elasticităţii
Postură -apetit prezent
spatele drept,braţele pecunoaşterii
lângă -anxietate -greşeli -şezând
în alegera
corp,şolduri şi gambe -stress -TA scăzută în ortostatism
-consum drepte,piciorul
de lichide după nevoi de
în unghi -sufocare alimentelor
-puls filiform,celer>
-alegerea 90°alimentelor
cu gamba -orarul -deshitdatare -consum 80/min
redus de lichide
-şezândxap drept,spate -denutriţie -diminuarea interesului
meselor 2-3 mese)zi+2 gustări
drept,rezemat,braţe -pierdere
-sentiment de neputinţă şi în greutate -urină
sprijinite,coapse neadaptare la boală concentrată -tegumente şi
orizontale,gambele 40
verticale,piciorul în unghi mucoase uscate
3 A elimina URINA: de 90° -frecvenţa
cu gamba 5-6/zi -deshidratare -micţiuni fiziologice
-culoare -chinostatism:
galben deschis(citri) -interesarea parenchimului -oligurie
-dorsal
-pH=4,5-7,5
-decubit -lateral-drept renal(nefrită) -urini concentrate,de
-stâng
-ventral
MIŞCAREA:
-abducţie
 -adducţie
-flexie
-rotaţie
-pronaţie,suspinaţie
-circumducţie
TA-funcţie de postură şi efort
Puls-creşte funcţie de efort
5.A se odihni SOMNUL: Durata: 7-9 ore -insomnie -somn
-calitate:regenerator,calm,fară
SECURITATE -iritabilitate intermitent,întrerupt de
întreruperiPSIHOLOGICĂ:
şi coşmaruri,vise -durere crizele de sufocare
-mediu salubru
agreabile,plăcute
-umidificarea aerului -anxietate nocturne,nelin iştitor,
-temperatura ambientă-respiraţie dificilă neodihnitor
REPAUS:18,3-25°C
-absenţa poluaării -dezinteres faţă de sine -refuzul de a participa la
Alternanţafonice,chimice,microbiene
repaus,activitate
-teama de necunoscut activităţi recreative
10.A comunica M. DE ORDIN
-programarea BILOGIC:
activităţilor
-agresivitate
-acuitate (vizuală,auditivă, -sentiment de neputinţă -frica de a comunica cu
funcţie de necesitatea
sensibilitate tactilă) comportamentală
-subaprecierea capacităţii cei din jur şi de a-şi
-expresii
organismului nonverbale
şi de efectul lor sale intelectuale şi de împărtăşi sentimentul de
(mişcări,gesturi,posturi,facies sociabilitate starea de boală sau discuţii
benefic
expresiv,privire semnificativă) -lipsa cunoaşterii pe alte teme cu semenii lui
6. A se îmbrăca şiVESTIMENTAŢIA:
-limbaj clar,precis -desconsideraţie faţă de sine
-teama de necunoscut -se îmbracă greoi redusă
-comunicare -îşi
dezbrăca -lejeră,comodă,curată,conform -apatie predominant
încheie nasturii gestică
dezordonat
-izolare
cu gusturile
M. DE ORDIN bolnavului
PSIHOLOGIC -nu încheie şireturile la
-sugerează-exprimare uşoarăla un
apartenenţa pantofi sau-manifestare
pantaloniimpulsivă
de
-imagine pozitivă de sine -agresivitate -percepţia negativă pe care
grup sau clasă socială pijama
-percepţia corectă a mesajelor -devalorizare individul o are faţă de
7.A menţine
TEMPERATURA: -36-37°C-
-atitudine receptivă şi -încăpere
de rece -dezhidratare -hopotermie
-apatie valoarea-TA-100/70
personală şi
temperatura în încredere în sine
corpul -18/25°C-mediu ambiant-îmbrăcăminte neadecvată mmHg competenţa sa
-tegumente
-capacitatea de a angaja şi -indiferenţă faţă de sine şi
limite normale menţine o relaţie stabilă cu reci,palide, extremităţi
cei din jur
semenii săi cianotice
8. A fi -coloraţieM. DE normală
ORDIN SOCIOLOGIC-participă
a cu dificultate la -păr netuns -bolnav neras
curat,îngrijit,a -stabilirea de relaţiibine
tegumentelor,fanerele,părul armonioase
actul igienei personale-unghii netăiate -baie
în familie,locul de muncă,în
proteja îngrijit -delăsare superficială -lenjerie
societate
tegumentele
11 .A acţiona
şi
-periajul -credinţe
dinţilor 2-3 ori/zi -deshidratare-tabagism
-depresie,disperare neschimbată-manifestări -miros
de furie
Conform -convingeri -anxietate împotriva lui Dumnezeu
mucoasele -mucoasă umedă, fose nazale dezagrabil -mucoase uscate
propriilor -religie -dezechilibru psihic
convingerilibere
şi -ritual,rit 41
13.A se recreea -spiritualitate
Valori -stare mulţumire sufletească -anxietate -durere -obsesia de sfârşitul imedia
-tegumente integre
-valori
-plăcerea de a face lucruei
-dezechilibru psihic-edeme,leziuni
inevitabil
9.A evita
PREVENIREA: -infecţiilor
-deshidratare, ale -refuzul
pielii de
-libertăţi
pericolele pulmonare frumoase,satisfăcătoare
-spiritualitate
-altor boli
hipoproteinemie -lipsa participa
-protezarea celor dinla jur activităţ
12A fi -integritate fizicăde
-înveseliri,stare şi psihică
bine -descurajare
fizic şi -stare sufletească de
-agresiunilor şi autoagresiunilor cunoaşterii -dezechilibruîmpotrivarecreative, sentimentul
contaminării d
preocupat în -manifestări de bucurie şi -depresie tristeţe asociată cu
Vederea psihic
fericire psihic -neîncredere în personalul frustrare
TBC,folosirea
nemulţumirefaţă de semenii săi
scuipătorilor
14.A învăţa
realizării -interesul
-autocritică de a învăţa
-neacceptarea bolii -durere -comportament
medical -refuzul de provocator
a învăţ
-surmenaj,fatigabilitate
-stima de sine
-acumulare de noi cunoştinţe -agresivitate -dezolare
-anxietate
-luarea de decizii -labilitate emoţională-depresie -suferinţă renală
PLAN DE ÎNGRIJIRE -BOLNAV C

42
Data Problema Obiectice Intervenţii Evaluare
2.V.304-0» -oligurie -rehidratare şi
-adimistrează soluţii de
-stare de confort
Ml -tegumente echilibrarea din punct
tipul:Glucoza 6%, 10%,20%
uşor crescută
uscate de vedere nutriţional Rienger 1000ml,aminoacizi
-diureza crescută
-glosită completate cu vitamina
-gingivită C,A,complexul B
-instabilitate
2oVl -expectoraţie -drenarea căilor
-educă pacientul să tuşească cu
-pacientul îşi
sangvinolentic, respiratorii -educaţia
gura închisă şi să elimine în
eliberează căile
mucoasă,fetidă asupra mijloacelor de
scuipători respiratorii,respiră
-respiraţie dificilă protejare a celor din
-să nu stropească înjur -curăţă
mai bine
jur mucoasa bucală şi dinţii cu
tampoane -mânuieşte
scuipătorile cu prudenţă,le
dezinfectează cu fenol3%
leii* -igienă precară -să prezinte
-ajută pacientul să-şi facă
-starea de bine şi
tegumente şi mucoase
toaleta confort fizic şi
curate -să-şi -pregăteşte materialele pentru
psihic
redobândească stima
baie
de sine -asigură temperatura apei şi a
camerei
-ajută pacientul să-şi facă baie,
să-şi taie unghiile,să-şi perie
părul
-ajută pacientul să-şi schimbe
atitudinea faţă de aspectul său
fizic
5.V2-010 -se îmbracă greoi
-să cunoască
-educă pacientul în ce priveşte
-se observă
lo\l -îşi încheie nasturii
importamţa nevoii de
importanţa acestui lucru
creşterea interesului
dezordonat -nu-şi
a se îmbrăca şi
-supraveghează zilnic interesul
bolnavului pentru
încheie şireturile la
dezbrăca -să se
persoanei în a se îmbrăca şi
ţinuta şi persoana sa
pantofi îmbrace şi dezbrace dezbrăca 43
singur -încurajează pacientul
6.V.2WT -comunicare re-să-şi poată împărtăşi-antrenează bolnavul în diverse
-schimbări zilnice
2(0(1 dusă,stingheră sentimentele cu cei
activităţi care să-i dea sentimespre bine în
-izolare din jur -să comunice
ntul de utilitate -dă posibilitatea
dispoziţia
eficace pacientului să-şi exprime
bolnavului
nevoile, sentimentele,ideile şi
-stabileşte legături
dorinţele cu semenii
 CAPITOLUL V EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Educaţia pentru sănătate în ceea ce priveşte cancerului esofagian se referă la prevenirea

apariţiei cancerului esofagian prin evitarea factorilor de risc în principal şi instruirea pacienţilor
care au dobândit această afecţiune asupra conduitei ce urmează să o adopte în legătură cu boala
lor. Putem vorbi deci despre o profilaxie primară şi una secundară.
Profilaxia primară se poate face prin diferite broşuri sau reviste pe teme de sănătate,prin
mijloace audio-video (diverse emisiuni privind factorii de risc) sau abordarea în şcoli a unor
discuţii pe aceste teme de educaţie,de la vârste fragede. Cunoscându-se factorii de risc
(fumatul,alcoolul,iritaţiile chimice sau termice) se vor arăta efectele nocive ale fumatului asupra
sănătăţii în general,a consumului de alimente fierbinţi care irită mucoasa tubului digestiv,precum
şi riscul ingerării de substanţe chimice în mod accidental sau voit care poate finaliza după o lungă
evoluţie trecând prin mai multe faze cu cancer esofagian.
Cunoscându-se antecedentele familiale şi nu numai,în acest caz este bine să se procedeze
la efectuarea unor teste preventive pentru a se depista precoce un eventual debut al bolii
canceroase esofagiene.

Profilaxia secundară se referă la măsurile pe care trebuie să le ia bolnavii ce au dobândit

afecţiuni ce favorizează apariţia cancerului esofagian şi anume: esofagetile cronice,ulcerele
esofagiene,stenozele esofagiene,cicatricile esofagiene postcaustice,tumorile esofagiene
benigne,hernia
hiatală,faringoesofagita atrofică. în toate aceste situaţii se va trata fiecare afecţiune în parte în mod
corespunzător,tratament însoţit de un regim de viaţă şi igieno-dietetic corespunzător cu evitarea
tuturor factorilor de risc.

Profilaxia terţiară. După practicarea celei mai eficiente metode terapeutice,bolnavii vor fi
luaţi în evidenţa dispensarelor de oncologie teritoriale urmând a li se prescrie radioterapia şi
tratamentul cu citostatice în paralel cu controlul constantelor sangvine.
Bibliografie

4. Angelescu N.,.Propedeutica medico-chirurgicală. Editura medicală,Bucureşti,

44
1992

5. Baltă,Georgeta,Metaxatos Antoaneta,Kyovski Aglâia,Tehnici de îngrijire generală a

bolnavilor,Editura Didactică şi Pedagogică
6. Baltă,Georgeta,Stănescu I.,Titirică Lucreţia şi colab.,Tehnici speciale de îngrijire a
bolnavilor,Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1983

7. Bancu,V.E .patologie chirurgicală,Editura

Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1978

[ 5 ] B runn er- S uddarth, Textbook of Medical surgical Nursing, Ediţia a VI.

a. Burloi,D.,Constantinescu C.,Curs de semiologie şi terapeutică

chirurgicală.Editura Medicală,Bucureşti, 1976

b. Cârmaciu,R.^4«atow/a şi fiziologia omului. Editura Didactică şi

Pedagogică,Bucureşti, 1983

c. Gavrilescu,G.,Pafo/og/a esofagului.Editura Medicală,Bucureşti, 1974

d. Gavriliu, D.,Chirurgia esofagului.Editam Medicală,Bucureşti,1960

e. Gligor,G.,Semiologie medicală. Editura Dacia Cluj-Napoca,1978

f. Goia,I ^Propedeutică medicală. Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1964

g. Hortolomei N.Jurai I.,Chirurgie. Editura Medicală,Bucureşti,1960

h. Kufmann,A.,Propedeutică şi semiologie chirurgicală,Editura Dacia Cluj-

Napoca,1968

45