Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În cadrul primului curs/seminar la disciplina drept procesual civil vor fi dezbătute aspecte
practice referitoare la principiile procesului civil, condițiile de exercitare a acțiunii civile
(formularea unei pretenții/afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuală de
exercițiu și de folosință) și clasificarea cererilor în justiție, ceea ce presupune cunoașterea
de către masteranzi a noțiunilor teoretice referitoare la:
-principiul disponibilității (reprezentări practice și limite); principiul rolului activ al
judecătorului, accepțiunile principiului dreptului la un proces echitabil și soluționarea
acestuia intr-un termen optim si previzibil, dreptul la apărare al părților în procesul civil,
principiul continuității instanței, principiul oralității;
-distincția între acțiunea civilă și cererea de chemare în judecată;
-condițiile de exercitare a acțiunii civile: afirmarea unui drept/formularea unei pretenții,
interesul, capacitatea procesuală de exercițiu și folosință, calitatea procesuală activă și
pasivă (inclusiv transmisiunea calității procesuale și situația procesuală a înstrăinătorului și a
succesorilor săi și calitatea procesuală în anumite materii speciale), sancțiunile care intervin
ca urmare a neîndeplinirii uneia dintre condițiile de exercitarea acțiunii civile, raportul dintre
excepția lipsei de interes și lipsa calității procesuale;
-clasificarea cererilor/acțiunilor în justiție prin raportare la cele trei criterii, respectiv, în
funcție de scopul urmărit de reclamant (cereri/acțiuni în realizare, cereri/ acțiuni în
constatare, cereri/acțiuni în constituire de drepturi), în funcție de calea procedurală aleasă
de reclamant (cereri/acțiuni principale, cereri/acțiuni accesorii, cereri/acțiuni incidentale,
cereri/acțiuni adiționale), în funcție de natura dreptului ce se valorifică (cereri
nepatrimoniale, cereri patrimoniale-reale, personale, mixte-, cereri mixte), importanța
clasificării din punct de vedere al competenței, a timbrajului, etc.
Legislație relevantă:
-art.29-art.40; art.56-art.58 CPC;
- Decizia nr. 2/2016 (M. Of. nr. 263 din 7 aprilie 2016), Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în
interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi a stabilit:
„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003
privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a
Codului de procedură civilă actual/acelaşi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit.
b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile în reconstituirea vechimii în
muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură
civilă şi în continuare; art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acţiunile
privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi a II-a de muncă
introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b)
şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acelaşi tip de acţiuni, formulate după
intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai
există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală
pasivă casele teritoriale de pensii, în situaţia în care nu există documente primare.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. h) din
Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată,
în cazul existenţei documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi
privind vechimea în muncă sau activitatea desfăşurată în anumite grupe de muncă, are
deschisă calea unei acţiuni în realizare – obligaţie de a face – având ca obiect
obligarea deţinătorului de arhivă de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în
muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă
din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv
a art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi
completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire
a insolvenţei şi de insolvenţă, angajatorul desfiinţat în urma procedurilor de insolvenţă,
finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând
capacitate procesuală de folosinţă, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume
propriu, nu are calitate procesuală pasivă”.
2.A a solicitat de la vecinul său B cu titlu de imprumut suma de 50.000 lei. B i-a acordat
suma solicitată lui A la data de 2 februarie 2017 fără a încheia vreun act scris cu acesta,
părțile stabilind de comun acord termen de restituire la data de 01 iunie 2017. Împrumutul
a fost acordat in prezența martorului C. A nu și-a îndeplinit obligația de restituire a sumei
împrumutate la scadență, astfel încât, B a formulat acțiune în pretenții împotriva lui A,
solicitând instanței obligarea pârâtului la restituirea sumei acordate cu titlu de împrumut.
În susținerea cererii a propus proba cu martorul C, precum și interogatoriul pârâtului. În
fața instanței părțile nu sunt reprezentate/asistate de avocat ci stau personal.
Ipoteze de lucru:
Instanța poate pune în vedere pârâtului, în temeiul art.22 CPC, incidența dispozițiilor art.309
CPC ?