Obiective generale

Obiectivele cursurilor/seminariilor de drept procesual civil constau în asigurarea

competenţelor cursanților în aceste domenii, concretizate în cunoaşterea practicii judiciare
în materie și dezvoltarea gândirii juridice specifice diverselor profesii juridice.

Obiective specifice cursului/seminarului 1

 În cadrul primului curs/seminar la disciplina drept procesual civil vor fi dezbătute aspecte
practice referitoare la principiile procesului civil, condițiile de exercitare a acțiunii civile
(formularea unei pretenții/afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuală de
exercițiu și de folosință) și clasificarea cererilor în justiție, ceea ce presupune cunoașterea
de către masteranzi a noțiunilor teoretice referitoare la:
-principiul disponibilității (reprezentări practice și limite); principiul rolului activ al
judecătorului, accepțiunile principiului dreptului la un proces echitabil și soluționarea
acestuia intr-un termen optim si previzibil, dreptul la apărare al părților în procesul civil,
principiul continuității instanței, principiul oralității;
-distincția între acțiunea civilă și cererea de chemare în judecată;
-condițiile de exercitare a acțiunii civile: afirmarea unui drept/formularea unei pretenții,
interesul, capacitatea procesuală de exercițiu și folosință, calitatea procesuală activă și
pasivă (inclusiv transmisiunea calității procesuale și situația procesuală a înstrăinătorului și a
succesorilor săi și calitatea procesuală în anumite materii speciale), sancțiunile care intervin
ca urmare a neîndeplinirii uneia dintre condițiile de exercitarea acțiunii civile, raportul dintre
excepția lipsei de interes și lipsa calității procesuale;
-clasificarea cererilor/acțiunilor în justiție prin raportare la cele trei criterii, respectiv, în
funcție de scopul urmărit de reclamant (cereri/acțiuni în realizare, cereri/ acțiuni în
constatare, cereri/acțiuni în constituire de drepturi), în funcție de calea procedurală aleasă
de reclamant (cereri/acțiuni principale, cereri/acțiuni accesorii, cereri/acțiuni incidentale,
cereri/acțiuni adiționale), în funcție de natura dreptului ce se valorifică (cereri
nepatrimoniale, cereri patrimoniale-reale, personale, mixte-, cereri mixte), importanța
clasificării din punct de vedere al competenței, a timbrajului, etc.

Legislație relevantă:
-art.29-art.40; art.56-art.58 CPC;
- Decizia nr. 2/2016 (M. Of. nr. 263 din 7 aprilie 2016), Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în
interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi a stabilit:
 „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003
privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a
Codului de procedură civilă actual/acelaşi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit.
b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile în reconstituirea vechimii în
muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură
civilă şi în continuare; art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acţiunile
privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi a II-a de muncă
introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b)
şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acelaşi tip de acţiuni, formulate după
 intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai
există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală
pasivă casele teritoriale de pensii, în situaţia în care nu există documente primare.
 În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. h) din
Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată,
în cazul existenţei documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi
privind vechimea în muncă sau activitatea desfăşurată în anumite grupe de muncă, are
deschisă calea unei acţiuni în realizare – obligaţie de a face – având ca obiect
obligarea deţinătorului de arhivă de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în
muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.
 În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă
din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv
a art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi
completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire
a insolvenţei şi de insolvenţă, angajatorul desfiinţat în urma procedurilor de insolvenţă,
finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând
capacitate procesuală de folosinţă, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume
propriu, nu are calitate procesuală pasivă”.

Speţe şi situaţii practice ce urmează a fi puse în dezbaterea masteranzilor, prin

raportare la tematica enunţată:

1. Judecătoria Ploiești a admis in parte actiunea reclamantului, obligând pârâtul la plata

sumei de 10.000 lei daune materiale reprezentând contravaloarea geamului distrus prin
conduita culpabilă a pârâtului, care a pierdut controlul volanului și a distrus vitrina
reclamantului și o parte din bunurile expuse. S-a reținut ca nu s-a făcut dovada
prejudiciului pretins, constand in pierderile economice cauzate de inchiderea magazinului
pentru 30 de zile și de pierderea unor comenzi

2.A a solicitat de la vecinul său B cu titlu de imprumut suma de 50.000 lei. B i-a acordat
suma solicitată lui A la data de 2 februarie 2017 fără a încheia vreun act scris cu acesta,
părțile stabilind de comun acord termen de restituire la data de 01 iunie 2017. Împrumutul
a fost acordat in prezența martorului C. A nu și-a îndeplinit obligația de restituire a sumei
împrumutate la scadență, astfel încât, B a formulat acțiune în pretenții împotriva lui A,
solicitând instanței obligarea pârâtului la restituirea sumei acordate cu titlu de împrumut.
În susținerea cererii a propus proba cu martorul C, precum și interogatoriul pârâtului. În
fața instanței părțile nu sunt reprezentate/asistate de avocat ci stau personal.
Ipoteze de lucru:
Instanța poate pune în vedere pârâtului, în temeiul art.22 CPC, incidența dispozițiilor art.309
CPC ?

2.Calitatea procesuală specială, interesul promovării unor acţiuni în materie de filiaţie şi

probele specific unor asemenea procese:
 Dovada filiaţiei : 409 – 414 CC. Înlăturarea interdicţiei de la art. 309 alin. 5 CPC
  Acţiune în contestarea recunoaşterii de filiaţie – art. 420 CC
 Contestarea filiaţiei – art. 421 CC
 Acţiunea în stabilirea maternităţii – art. 422 CC
 Acţiunea în stabilirea paternităţii – art. 424-425 CC
 Acţiunea în tăgada paternităţii – art. 429 şi urm. CC
 Acţiune în constatarea filiaţiei faţă de tatăl din căsătorie – art. 434 CC
 Reguli de procedură în cazul acţiunilor în materie de filiaţie – art. 435-440 NCC

3.Persoana juridică-parte a procesului civil

 calitatea procesuală a persoanei juridice în cadrul procesului civil; situația entităților
fără personalitate juridică (dacă pot fi parte în judecată și prin cine);
 reprezentare legală a persoanei juridice în proces/reprezentare convențională;
 obligativitatea prezentării certificatului constatator oficial în cazul prevăzut de art.
151 alin.(3)-(5) CPC? Sancțiune procedurală în cazul în care acest înscris lipsește.
 Imposibilitatea reprezentării persoanei juridice în procesul civil prin mandatar
persoană juridică (HP nr.9/2016), excepție: art.810 C.C.-ipoteza administrării
bunurilor altuia atunci când administratorul este persoană juridică

4.Caz practic: AA incheie cu BB o promisiune de vânzare cu privire la un imobil. Întrucât la

scadență prevăzută in promisiune nu s-a perfectat contractul, AA în calitate de promitent
cumpărător doreste introducerea unei actiuni prin care să solicite instanței pronunțarea
unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare. În acest context, precizați care sunt
condițiile ce trebuie îndeplinite pentru pronunțarea unei asemenea hotărâri, respectiv,
care sunt efectele acesteia? În cadrul acestei spețe, urmează a se discuta următoarele:
 Termenul in care trebuie introdusă o asemenea acțiune, respectiv, natura acestuia cu
indicarea mijlocului procesual prin care se poate pune in discuție nerespectarea
acestui termen; distincția intre ipoteza prin care s-a predat bunul imobil respectiv nu
s-a predat la momentul perfectării promisiunii;
 Dacă se poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare în cazul in
care bunul imobil la data formulării acțiunii nu se află în proprietatea promitentului-
vânzător. Ce alte remedii ar exista în acest caz pentru promitentul cumpărător.
 Natura unei asemenea acțiuni (în realizare/constatare/constituire de drepturi) și
competența materială și teritorială de soluționare a unei asemenea cereri. Aplicarea
criteriului valoric în cazul în care bunul imobil este înscris/nu este înscris în evidențele
fiscale.
 Probatoriile specifice unei asemenea acțiuni; este sau nu obligatorie existența unei
cărți funciare cu privire la imobil; necesitatea/obligativitatea unei expertize
topografice; posibilitatea încheierii unei tranzacții în asemenea procese în cazul în
care bunul nu este înscris CF. Trebuie dublată această tranzacție de o expertiză topo
pentru ca instanța să ia act de tranzacție?
 Analizarea culpei pârâtului promitent-vânzător pentru admiterea/respingerea unei
asemenea acțiuni.
 Efectele hotărârii prin care se pronunță o hotărâre care să țină loc de contract de
vânzare. Data de la care se produc aceste efecte
5. . Clienta AA se adresează avocatului X solicitându-i să formuleze acţiune având ca
obiect: „să se constate că AA este singura moştenitoare a defunctului D, decedat la
10.11.2018, în calitate de nepoată”. Întrebată fiind, de către avocat, cine ar avea calitate
de pârât, clienta a arătat că este singura moştenitoare a defunctului şi nu are cu cine să
se judece. În aceste condiţii, ce sfat juridic i-ati acorda clientei????