Tipuri şi forme de diferen]iere ale stresului

1. Criterii de clasificare
Clasificarea tipurilor agen]ilor stresan]i se realizeaz\ dup\ variate criterii, bazate pe
caracteristicile acestora.
1.1. Sub raportul duratei de ac]iune se distinge stresul acut şi stresul cronic; implicit factorii
generatori se consider\ c\ ac]ioneaz\ timp de minute sau ore, `n cazul factorilor stresan]i acu]i
[i zile sau chiar luni `n cazul celor cronici. Se noteaz\ totu[i faptul c\ durata de departajare nu
este clar fixat\, ea fiind `n plus, condi]ionat\ şi de tipul stresorului: mai redus\ pentru
definirea caracterului, acut în cazul stresului fizic (de exemplu, zgomotul sau accelera]ie) şi
mai prelungit\ în cazul stresului psihosocial. Imobilizarea unui animal pentru c=teva ore se
încadreaz\ deja într-un stres cronic, pe c=nd pentru a caracteriza munca în schimburi drept un
stres cronic este necesar\ investigarea expunerii de c=teva luni. Introducerea no]iunii de stres
subacut sau de durat\ intermediar\ poate crea confuzii suplimentare.
1.2. Sub raportul continuit\]ii şi num\rului interven]iilor stresante se pot distinge pe de o parte
stresori cu ac]iune continu\ şi respectiv discontinu\, intermitent\, iar pe de alt\ parte, stresori
unici sau repeta]i. Se noteaz\ c\ impactul stresorilor intermiten]i şi repeta]i nu este bine sta-
bilit.
O clasificare mult controversat\ vizeaz\ gruparea factorilor declanşatori în agen]i fizici şi
psihologici sau mentali, cu subdiviziuni (factori emo]ionali, prin exces sau deficit
informa]ional etc.), şi sociali, existînd şi forme combinate. Stresorii fizici ambientali
principali sunt termici, electrici, sonori, cu posibile efecte dureroase.
Un criteriu analog de clasificare se bazeaz\ pe dihotomia stres sistemic şi stres nervos, acesta
din urm\ fiind de fapt un stres neuroendocrin; se admite şi o form\ combinat\ de stres
neurosistemic. Aceast\ clasificare ne transpune din domeniul factorilor stresan]i ca stimuli în
cel al reac]iilor de stres ca r\spuns predominant neuroendocrin şi respectiv sistemic la factorii
stresan]i.
V\zut\ tot prin prisma reac]iei la factorii stresan]i şi a interrela]iei stimul-r\spuns se situeaz\ şi
dihotomia „distres" cu efecte nocive şi „eustres" cu efecte favorabile.
Nu insist\m asupra altor discrimin\ri cum ar fi între stresul prin , substimulare şi
suprastimulare sau dintre stresorii obligatorii (traumatismele sau hemoragiile acute) şi
stresorii facultativi propriu-zişi. In continuare vom avea `n vedere stresorii facultativi, f\r\ a
putea adînci problema celor obligatorii în care se încadreaz\ şi reac]iile patologice din şoc,
colaps, arsuri etc; astfel şocul este considerat ca forma ceai mai grav\ a stresului.

2. Forme de stres
Principalele forme sunt redate în tabelul I care necesit\ preciz\ri.
Unele forme, de exemplu, tehnostresul sau stresul hiperbar, implic\ o component\
profesional\.
Componenta strict fizic\, legat\ de caracteristicile efortului muscular, inclusiv ale efortului
sportiv, nu intr\ în preocup\rile prezentului curs.
Stresul ambiental se afl\ în prezent în centrul aten]iei a numeroase direc]ii de cercetare, de la
mecanismele prin care stresul termic ac]ioneaz\ asupra genelor la diferite specii de animale
începînd cu drosofila, la efectele psihoemo]ionale ale ambian]ei industriale sau urbane.
Astfel un simpozion satelit, consacrat stresului ambiental, al Congresului interna]ional de
fiziologie din 1989, cuprinde urm\toarea topic\: stresul industrial, stresorii în cultura
socioeconomic\ modern\, noxele şi stresorii fizici ai ambian]ei, stresorii termici, nocivit\]ile
chimice şi toxicologice, stresul psihic şi circumstan]ele declanşatoare. Înc\ în 1956 Betz
comenteaz\ modific\rile endocrine provocate de radia]ii prin prisma teoriei lui Selye.
O form\ actual\ de stres vizeaz\ „şocul viitorului". Se caracterizeaz\ prin reac]ii
psihofiziologice multiple la substimularea dar mai ales suprastimularea sensorial\ şi cognitiv
informa]ional\ care solicit\ şi dep\şeşte sistemele adaptative ale omului şi impune luarea

1
fracvent\ a unor decizii rapide sau neprev\zute.
Cum arat\ Bell, computerizarea activit\]ii de cunoaştere, asocierea dintre telecomunica]ie şi
telecomputerizare, denumit\ „comunication" şi dintre cibernetic\ şi automatizare, deci
„cybernation", determin\ reorient\ri profunde în caracterul muncii şi în structura for]ei de
munc\ dar şi în ansamblul vie]ii.
Caracteristicile acestei forme de stres cu impact major în societatea contemporan\ sunt redate
în tabelul II.
Pe scurt „şocul viitorului" este generat de criza de adaptare provocat\ mai ales de tranzien]a,
diversitatea şi noutatea mediului fizic şi sihosocial cu care este confruntat omul de ast\zi. Deşi
impactul stresanteste mai evident în ]\rile cele mai avansate economic, problema devine
tot mai actual\ şi pentru alte state, inclusiv România, pe m\sura dezvolt\rii lor socio-
eonomice. Alte forme cu caracter metabolic, studiate experimental, includ şi stresul oxidativ
şi cel osmotic.

Sindromul deregl\rilor posttraumatice de stres.

Entitatea a fost descris\ în ultimele decenii, deşi rela]iile dintre stres, factorii
psihotraumatizan]i şi instalarea fenomenelor descrise sub numele de „neuroz\ traumatic\"
(NT) fuseser\ mai demult semnalate.

Denumire Tip Factori etiologici

Efecte principale
Ambiental Predominant Zgomot; C\ldur\/Frig;
Multiple efecte neurofiziologice
Fizic Trepida]ii; Poluarea
vegetative, metabolice şi
aerului; Radia]ii
comportamentale, inclusiv
deteriorarea, performan]ei
Gravita]ional Fizic Imponderabilitate; ~n experiment numeroase efecte,
Accelera]ii cu consecin]e asupra
reproducerii, sistemului sanguin,
aparatului digestiv, SNC, endocrin
Urban Fizic Zgomot; Poluare Dificult\]i de adaptare şi
Psihosocial disconfort prin urbanizare, mai
ales la grupuri popula]ionale nou
venite; astenie, depresie etc
Hiperbar Fizic Presiune atmosferic\ Emo]ionale, în condi]ii de imersie
Psihoemo]ional ridicat\; Hiperoxie corect\, iar în cazul nerespect\rii
reguIilor de compresie şi
decompresie, discoordonarea
mişc\rilor, dureri, sindromul
nervos al presiunilor ridicate
Tehnostres Mental Exces informa]ional Primeaz\ factori decizionali,
r\spunderea şi suprastimularea
informa]ional\, legat\ de
introducerea tehnologiei înalte
Prenatal [i Fizic Hipoxie Activarea simpatoadrenal\
neonatal Psihoemo]ional protejeaz\ organismul fetal de
hipoxie-în timpul aşterii şi
declanşeaz\ reflexul respirator.
Stresul prenatal intens afecteaz\
îns\ matura]ia sistemului nervos, şi
endocrin şi procesele metabolice.

Sportiv Fizic [i Efort fizic; Componenta emo]ional\,

emo]ional Supraantrenament anticipativ\ cu manifest\ri

2
 neuroendocrine, cardiovasculare,
metabolice şi efecte neuromotorii

Forme de stres

Muta]ii legate de stresul/şocul viitorului

Par]ial dup\ Toffler şi Bugard

Accelerarea timpului; cre[terea speran]ei de via]\ şi a timpului liber.

Creşterea cantit\]ii informa]iei audiovizuale.
Schimb\ri tehnologice majore; impactul automatiz\rii [i computeriz\rii.
Muta]ii demografice: pericolul suprapopula]iei, planificarea familiei.
Aglomera]ia urban\.
Accelerarea transporturilor; pericol de accidente
Muta]ii între sectoarele profesionale (industrie, agricultur\, servicii).
Mobilitate geografic\ [i social\.
Cultul tranzien]ei [i efemerului, de la obiecte la concepte.
Fragmentarea, relaxarea rela]iilor timane, inclusiv familiale.
Rota]ie accelerat\ în înv\]\mînt; reciclarea.
Criza surselor energetice neregenerabile [i de alimente, cu impact în ]\rile lumii a treia.
Poluarea mediului terestru, acvatic, aerian [i degradarea ecologic\.
.Reapari]ia ,,prosumatorului" (totodat\ produc\tor [i consumator).
Impactul continuu al noului.
Accelerarea procesului decizional; excesul iar uneori lipsa de op]iuni.

Diversele aspecte ale NT (istoric, simptome clinice, etiopatogenia) sunt analizate de Crocq.
Observa]iile clinice ini]iale care apropiau NT de isterie au fost urmate de studii care au
subliniat caracterul reac]ional, evenimen]ial al manifest\rilor nevrotice provocate de factori
psihotraumatizan]i majori. Cele mai multe date priveau tulbur\rile psihiatrice la combatan]ii
din cele dou\ r\zboaie mondiale.
Nu insist\m asupra aspectelor clinice ale NT în care domin\ triada: reac]ia de tres\rire,
blocarea func]iilor eului [i sindromul de repeti]ie-ultimele dou\ interpretabile prin prisma
freudian\. S-au descris atît simptome anxioase [i fobii cît [i sindroame psihosomatice, (în
special hipertensiunea [i boala ulceroas\), semnalate în SUA dup\ cel de al doilea r\zboi
mondial.
Sub raport etiopatogenetic NT este interpretat\ drept o reac]ie exagerat\ sau dereglat\ la
factori externi defavorabili, stresan]i. [coala pav-lovian\ consider\ NT, drept rezumat al.
inhibi]iei centralnervoase supra-maximale, iar adep]ii psihanalizei postuleaz\ rela]ia dintre
predispozi]ia psihologic\ [i evenimentul declan[ator.
Lucr\rile americane mai recente dominate de fenomenologie [i de behaviorism au conturat
sindromul deregl\rilor posttraumatice de stres (PTSD). Informa]iile se bazeaz\ în special pe
experien]a psihiatric\ acumulat\ la fo[tii combatan]i sau prizonieri din r\zboiul vietnamez
Astfel, dac\ inciden]a PTSD la popula]ia american\ total\, atinge 1% [i doar 3,5% la civili
expu[i evenimentelor stresante [i la combatan]ii ner\ni]i în r\zboi, inciden]a atinge 20% la
veteranii care fuseser\ r\ni]i. Totu[i, PTSD nu poate fi restrîns doar la acest aspect, putînd fi
declan[at prin dezastre naturale, accidente grave, agresiuni, violuri [i alte evenimente critice
cu impact traumatizant, atît fizic cît mai ales psihic.
Simptomatologia psihologic\ a PTSD este caleidoscopic\. S-au semnalat idei obsesive,
sentiment de alienare [i disconfort, deregl\ri: de somn (mai ales insomnie sau sc\derea

3
perioadelor de somn REM înso]ite de co[maruri), tulbur\ri de memorie, anxietate,
agresivitate, dependen]\ de alcool [i droguri, dificult\]i de a se relaxa.
Se descrie reducerea sim]ului de r\spundere, izolarea de lumea extern\, sc\derea interesului
pentru munc\. Frecvent în PTSD se instaleaz\ un sindrom depresiv cu numeroase simptome
adi]ionale.
Helzer [i colab. consider\ c\ pentru a diagnostica PTSD trebuie s\ fie prezente cel pu]in dou\
din urm\toarele simptome: deregl\ri de somn, hiperalert\, sim] de culpabilitate, tulbur\ri de
concentrare, pasivitate, agravarea simptomelor prin expuneri la evenimente similare celor
aflate la originea sindromului traumatizant. Pentru precizarea simptomatologiei se recurge la
chestionare [i scale specializate care s-au dovedit a oferi corela]ii înalte cu inventare, vizînd
semnele de disforie sau prezen]a evenimentelor critice. Se men]ioneaz\ c\ existen]a unor
anomalii de comportament înaintea vîrstei de 15 ani predispune la instalarea ulterioar\ a
PTSD. Sub raport fiziologic, se semnaleaz\ cre[teri nete ale excre]iei de catecolamine; totu[i
exist\ diferen]e între profilurile hormonale g\site în stres [i în st\rile anxioase.
Caracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiv\, dup\ o prelungit\ laten]\
putîndu-se vorbi despre un stres întârziat, [i faptul c\ sindromul poate fi intensificat prin al]i
factori stresan]i adesea greu identificabili.
Se descriu [i simptome somatice: palpita]ii, dureri anginoide sau cronice, dispepsii, diarei,
cefalei [i favorizarea de boli cu component\ psihosomatic\. Totu[i, datorit\ mobiliz\rii
resurselor adaptative ale organismului [i particularit\]ilor individuale de rezisten]\ la stres,
rolul factorilor psihosociali, inclusiv cu caracter traumatizant, în geneza bolilor psihosomatice
[i a deregl\rilor psihice nu trebuie supraestimat.
Sub raport terapeutic pe primul plan se situeaz\ psihoterapia individual\ sau de grup, inclusiv
cea tradi]ional\ orientat\ psihodinamic, tehnicile comportamentale de relaxare [i bio-feedback
hipnoza etc, dar [i tratamentul medicamentos tranchilizant [i antidepresiv.
Abordarea psihoneuroendocrina
Urm\re[te, pe lîng\ conturarea unor tipuri (patternuri) a r\spunsurilor endocrine
multihormonale la stres, stabilirea de raporturi îi reac]iile fiziologice [i atitudinile [i
caracteristicile psihologice.
In laboratorul lui Frankenhaeuser, analiza factorial\ al autoevalu\rilor la multe categorii de
subiec]i [i determin\ri ale nivelului hormonal au definit existen]a a dou\ componente majore
în reac]k. stres: factorul „efort" (încordare) [i factorul „distres".
Red\m concluziile acestor studii:
Factorul „încordare" se caracterizeaz\ printr-o ajustare rapid\, hot\rît\, angajat\, de control a
situa]iei, pe c=nd factorul „distres" imp insatisfac]ie, nesiguran]\, anxietate, pasivitate [i, în
mod frecvent, se; rea performan]ei.
Sub raport endocrin „încordarea cu distres" este înso]it\ de secre]ii crescute atît de CA cît [i
de cortizol; un, asemenea profil endocrin a modelat printr-o prob\ monoton\ de ap\sare pe
buton la apari]ia de semnale luminoase slabe. Performan]a poate s\ nu scad\, dar sunt
posibile consecin]e fiziopatologice.
( „încordarea f\r\ distres", reprodus\ în laborator în cursul efectu\rii probei timpului de reac]ie
de alegere, este înso]it\ doar de cre[terea secre]iei de CA.
„Distresul f\r\ încordare" are un profil caracterizat prin activarea predominant\ de cortizol, pe
c=nd CA pot fi secretate doar în m\sur\ redus\.
Frankenhaeuser, Lundberg arat\ c\ st\rile afective [i motiva]ionale negative (cu anxietate,
distres, încordare nepl\cut\) se traduc prin activarea atît a adrenalinei cît [i a cortizolului, pe
c=nd în st\ri pozitive (cu excitare pl\cut\, interes) cre[te numai nivelul A. Reac]ia
adrenalinic\ este considerat\ mai specific\ decît cea cortizolic\.
O sistematizare apropiat\ apar]ine lui Ursin, care distinge trei modalit\]i-specifice de activare
neuroendocrin\ în stres [i anume:
Activare catecolaminic\ cu reactivitate crescut\ [i performan]e bune la probe psihologice;
Activare cortizoîic\ cu performan]e reduse dar cu mecanisme de ap\rare puternic\;
Activare predominant testosteronic\, cu posibile dificult\]i în efectuarea sarcinilor.

4
Modalit\]ile men]ionate de ajustare [i reac]ie pot coexista la acela[i individ, dar în raport de
situa]ie prevaleaz\ unul din tipurile men]ionate.
Acela[i autor distinge o activare fazic\, rapid\, tranzitorie, înso]it\ de tahicardie [i eliberare de
A, f\r\ fenomene de ajustare, adaptare [i o activare tonic\, lent\ [i prelungit\ cu eliberare de
NA, cortizol [i GH înso]ite de modific\ri ale glicemiei [i acizilor gra[i [i tradus\ prin
fenomene de ajustare/adaptare.
Un alt studiu semnaleaz\ în perioada ce urmeaz\ stresului o rela]ie pozitiv\ dintre starea de
anger [i cre[terea prolactinei în plasm\.
R\spunsul endocrin se modific\ [i în func]ie de tipul stresului. Astfel nivelul CA plasmatic [i
evaluarea subiectiv\ a stresului nu erau influen]ate în cazul calculelor aritmetice mentale, dar
erau intensificate prin stresul provocat de prezentarea unei comunic\ri [tiin]ifice.
Cum s-a mai amintit, studiile experimentale au conturat în func]ie de gradul de
controlabilitate [i de dominan]\ sau subordonare modificarea balan]ei dintre SSA [i SHCSR.
In studiile de psihoneuroendocrinologie a stresului se descriu frecvent disocieri dintre starea
emo]ional\, performan]ele psihomotorii sau psihologice [i r\spunsurile hormonilor de stres.
Allen [i colab. constat\ la studen]i în perioada examenelor o activare emo]ional\ (distres [i
anxietate) f\r\ corela]ii cu cre[terea u[oar\ a cortizolului, g\sit doar la unii subiec]i, [i cu
nivelele nemodificate ale testosteronului [i prolactinei. .
Concluzii [i perspective.
Numeroase date experimentale ob]inute ini]ial pe roz\toare, iar mai recent pe primate, sprijin\
rolul predominant al sistemului hipofizocorticosuprarenal [i al sistemului simpatoadrenal în
r\spunsurile fiziologice [i psihologice la stresul acut; efectele stresului cronic [i
particularit\]ile neuroendocrine adaptative sunt mai pu]in studiate [i concluziile r\mîn mai
limitate. Este dezb\tut\ [i tot mai documentat\ experimental interrela]ia la nivelul
sistemului nervos al celor dou\ subsisteme amintite, cit [i participara altor factori
neuroendocrini, neurotransmi]\tori [i neuropeptide, cît [i rolul diverselor structuri
morfofunc]ionale în reac]iile caracteristice stresului, cum sunt cele emo]ionale sau de
ap\rare.
Studiile pe subiec]i umani ntreprinse `n principal `n laborator cu aplicarea de stresori fizici [i
mai ales mentali, con]in de asemenea dovezi considerabile, bazatei pe doz\ri hormonale din
sînge [i urin\ [i pe observa]ii de ordin psihologic, demonstrîndu-se implicarea diverselor
verigi neuroendocrine în ajustarea [i adaptarea la stres. Informa]ii suplimentare aduc
constat\rile, mai pu]ine la num\r, ob]inute în condi]ii stresante reale, naturale.
Dintre domeniile de cercetare cele mai actuale [i de perspectiv\ se pot cita perfec]ionarea
metodelor de investigare, de exemplu prelevarea continu\ de probe sanguine, corelarea
prin prisma interdisciplinar\ ai datelor, aprofundarea mecanismelor intime de biologie
molecular\ a stresului la nivelul sistemului nervos, endocrin [i organelor periferice, precizarea
în ce m\sur\ unele modific\ri neuroendocrine descrise în stres] indic\ rela]ii cauzale
sau sunt doar simple asocieri, conturarea mai precis\] a reac]iilor neuroendocrine specifice
etc.