Sistem politic, regim politic; Stat și societatea civilă, partid, lider (data limită a prezentării)

Volumul: maximum 3-4 pagini

Nr Varianta 1
.
1. Definiți regimul politic

2. Analizați comparativ regimul

democrat cu cel totalitar

3. Caracterizați la alegere trei tipuri de

state (din întreaga lume), trecându-le
prin următoarele criterii de
clasificare a statelor:
a) Forma de guvernare
(republică (prezidențială,
parlamentară, mixtă); sau
monarhie(absolută,
constituțională, dualistă)
Ex. R. Moldova – republică
parlamentara.
b) După structura administrativ
teritorială (stat unitar,
federație, confederație)
Ex. R. Moldova – stat unitar
descentralizat.
c) După funcția prioritară (stat
de drept, social, polițienesc)
Ex. România – stat de drept.
d) Argumentați dacă este
prezentă societatea civilă
(citind atent tema societății
civile veți observa care sunt
condițiile de existență a
societății civile. Din start vă
informez că în statul totalitar
societatea civilă nu există.)
4. Definiti termenii –

Monarhie absolută
Stat de drept
federație
lider
sistem de partide
 5. Analizați sistemul de alegeri
majoritar. Din exemplele de mai jos
indicați ce instituție politică se alege
conform acestui sistem:
(Parlamentul, Guvernul, Președinția,
liderul de partid, Primarul, Consiliul
sătesc, Consiliul orășenesc, Consiliul
raional)
Criterii de evaluare:
a) corectitudinea răspunsului, oferirea exemplelor concrete
b)expunerea succintă, clară, coerentă
c)concluzii proprii
d)folosirea limbajului științific
 1. Definiți regimul politic
Regimul politic – reprezintă modul de organizare sau formare și funcționare a
sistemului politic. Drept vorbind, regimul politic este totalitatea de metode și
procedee utilizate de putere în procesul de conducere. Regimul politic este acel
cadru normativ prin care puterea politică guvernamentală este ordonată, exercitată
și transferată în societatea întreagă. Din această perspectivă putem spune că există
regim : Monarhic, Republican, Parlamentar, Prezidențial, Autoritar sau Totalitar.
Prin regimul politic, noi înțelegem modul de organizare și funcționare a puterii.
Modul prin care se organizează structurarea puterii conține 2 elemente:
 Modul de structurare a puterii, natura relațiilor între diferite ramuri ale
puterii
 Modul de formare a organelor puterii.

2. Analizați comparativ regimul democrat cu cel totalitar

Dacă puterea reprezintă capacitatea de a controla sau de a conduce ceva sau pe
cineva, autoritatea reprezintă puterea îmbinată cu dreptul de a o folosi. După cum
am văzut, omenirea a cunoscut mai multe forme de guvernământ, în cadrul lor
puterea și autoritatea cunoscând diferite modalități de realizare, acestea cunoscute
sub numele de regimuri politice.
În știința politică există diferite tipologii și clasificări ale regimurilor, dar și cea
mai mare și cunoscută clasificare, împarte regimurile în : totalitare, autoritare și
democratice. Drept comparație o să fac între cel democrat și totalitar.
Regimul totalitar este acela în care puterea în puterea politicăde stat este deținută
de un singur partid, iar acesta controlează toate domeniile societății. Însă aceste
două regimuri sunt diferite prin faptul că Regimul politic democratic se
caracterizează prin separarea puterilor în stat, alegeri libere, pluralism politic,
respectarea drepturilor și libertăților oamenilor, prin domnia majorității, dar și prin
protecția minorităților. Toate acestea înseamnă că într-un astfel de regim politic
statul se subordonează intereselor cetățenilor,  iar aceștia dovedesc loialitate față de
stat. Ceea ce nu putem spune despre Regimul politic totalitar în care ordinea în
statele totalitare este bazată pe utilizarea forței, a terorii, dar și a dezinformării, prin
intermediul organelor represive ale statului (armată, poliție, securitate). Într-un
regim politic totalitar raportul cetățean-stat presupune o subordonarea totală a
cetățeanului față de stat, o mare parte din drepturile și libertățile fundamentale ale
oamenilor fiind încălcate.
3. Caracterizați la alegere trei tipuri de state (din întreaga lume),
trecându-le prin următoarele criterii de clasificare a statelor:
 Forma de guvernare (Federația Rusă – prezidențială)(Statele unite ale
Americii - prezedențială) (Franța - republică constituțională) (Irlanda -
parlamentară)
 După structura administrativ teritorială (Rusia – federație)(Statele unite ale
Americii - federație) (Franța – stat unitar) (Irlanda – stat unitar)
 După funcția prioritară (Rusia – social) (Statele Unite ale Americii – de
drept) (Franța – de drept) (Irlanda – de drept)
 Argumentați dacă este prezentă societatea civilă (citind atent tema societății
civile veți observa care sunt condițiile de existență a societății civile. Din
start vă informez că în statul totalitar societatea civilă nu există.)
4. Definiti termenii
 Monarhie absolută- este regimul în care puterea de stat, absolută şi
invizibilă, este încarnată de rege ale cărui competenţe sunt limitate de legile
tradiţionale, dar nu pot fi controlate nici de nobilime, nici de reprezentanţii
corpului social sau politic din Adunarea Stărilor Generale.
 Stat de drept- un regim politic în care puterea statului se află încadrată şi
limitată de drept.
 Federație- un stat compus dintr-un număr de state care au transferat o mare
parte din suveranitatea lor unei entități supraordonate lor, numită "guvern
central" sau și "guvern federal".
 Lider- conducător al unui partid, al unei organizații.

5. Analizați sistemul de alegeri majoritar. Din exemplele de mai

jos indicați ce instituție politică se alege conform acestui
sistem: (Parlamentul, Guvernul, Președinția, liderul de partid,
Primarul, Consiliul sătesc, Consiliul orășenesc, Consiliul
raional)
Sistem majoritar- sistem de alegeri pentru un organ colegial (parlament), în
care câștigă cursa electorală, obținând toate mandatele, acel candidat care
obține cel mai mare număr de voturi în circumscripția electorală, fie printr-o
majoritate relativă, fie printr-o majoritate absolută. În sine, sistemul
majoritar are atât avantaje, cât și dezavantaje.În diferite țări întâlnim diferite
tipuri de sistem majoritar. Astfel, în SUA, Canada, Marea Britanie și Noua
Zeelandă funcționează sistemul majoritar relativ, iar în Australia - sistemul
majorității absolute. Uneori ambele tipuri sunt utilizate simultan. Este
principal faptul că în sistemul majoritar, de regulă, există legături directe
între candidat și alegători, ce duce la crearea unui guvern democratic.
Autoritățile create la această bază sunt durabile.
Avantaje
Desigur, cel mai important avantaj al sistemului majoritar este
universalitatea sistemului dat.
Universalitatea sistemului majoritar se caracterizează prin ceea că el poate fi
folosit pentru a alege atât reprezentanți individuali (președintele,
guvernatorul, primarul), cât și organele colective de stat sau locale
(parlamentul țării, municipalitatea orașului).