inul «i S3 Isi b-i 1
iu n «"
G A
întemeiată >« 1838 de George Bariţin
«P , .» J Braşov, str. Prundului ÎS
K e d a c ţ ia | Bucureşti, ss. Voevozl 50
. , • • .
Administraţia
j» I
|
Braşov, str. Prundului 15
Bucureşti, s. Ionică 6
Anul nou- anul de muncă Proclamarea Unirei
Braşov, 31 Dec. 1919.
Cu ziua de mâne întrăm în Bisericei româneşi greşeli, astăzi când încheiem
noul an oficial al României Mari.
In pragul lui ne oprim emo­
ţionaţi câteva clipe* ca sâ ne
dăm seamă de frărr: ântările tre­
cutului, p8 cari ne clădim nă­
dejdile viitorului.
Anuîj pe care-1 încheiem, a
fost un an de sbuciumări şi
sforţări enorme. Ajunşi prin
vitejia ostaşului român şi prin
vrednicia neamului stSpâoitoril
plaiurilor strămoşeşti atâta a*
inar de vretne robite, ăm fost
puşi în faţa unei a din cele mai
grele probleme în viaţa unui
popor: consolidarea şi organi­
zarea unui teiitoriu întins, te-
jitoriu p:ână eri pângărit prin
sute de ani de oameni şi legi
streine de sufletul poporului
românesc.
Numai cel ce-şi Albine seamă
de cea fost neamul românesc
de dincoace de Carpaţi pânâ
la isbucnirea revoluţiei, numai
acela va puteaapreciacu dreaptă
judecată'greut&tiie imense puse
în calea consolidării şi organi­
zării unui teiitor'u ajuns aşa-
zicând peste noapte în stăpâ­
nirea noastră.
Neobicinuiţi cu era de liber­
tate, — eram doar un popor
subjugat — Jips:{i în urma vi-
tregimei trecutului întunecos
de aparatul de oameni pri­
cepuţi la conducerea şi admi­
nistrarea autonomă a unei ţări,
ameninţaţi de concepţii şi idei
nesănătoase atât în interiorul
tării cât şi la graniţele ei, idei
izvorâte din starea bolnăvi­
cioasă a unui răsboiu îndelun­
gat, trebuie oare să ne cu­
prindă ’mirarea că tn activi­
tatea de consolidare şi orga­
nizare a tării — ori cât de
mare să fi fost însufleţirea şi
dorul de muncă al conducăto­
rilor noştri — s’au ivit atâtea
piedeci şi s’au săvârşit greşeli?!
Şi cu toate aceste greutăţi
Rezistenţa funcţionarilor unguri
Na vrem să tragem concluz’ ani
def nltive din numereaseie f< te
ce le avem la îndemână. Am »
tenit câteva zeci de m ii de f i ac­
ţionari unguri în administraţia ră­
ilor ferate, poştei şl altor o ;icH
publice, şi m ulţi din el au faţ
spiritul vremi». Iasă o mare p* ie
an organ Z it © rezistenţă pasiv«
voind să opriască mecanismul de
stat şi să ne înfăţişem incapabili.
Nu vrem sâ condamnăm pe toţi,
dar avem datoria să insistăm a-
supra intenţiilor oeu’te de a dis­
credita puterea noastră de a car-
mul statui.
Avem numeroase probe că func­
ţionarii unguri refuză să dea con­
cursul lor la închegarea stărilor, la
trecerea dela situaţia transiiorie
la o vreme de linişte şi da orga
nizare paşnică şi garantată. Mun-
c torimea din Ardeal este în ma
jontate ungurească, daci să nu nr?
mirăm, că în ţara imenselor stra­
turi de cărbuul, în minele bogata
n i se po^te produce cantitatea ne­
cesară ca să nu fie stânjenită cir­
culaţia de tren. Şi suferim enorm
de mult din pricina lip se i de bu­
năvoinţa şi din a contlnneîor greve
declarata şi lente. Funcţionarii de
trea da ademeni s nt nepăsători
şi puţin însufleţiţi d i datoriile lor.
Ce vrei sâ fa i fără o circulaţie
bur.â?
Deasemrni la poşta de tren,
po;ta dela gâri, po^ta din Jocaii-
tsţi, l i serviciile de telefon, tele-
g ai, a&eaş acalmie, aceeaş nepă­
sare iateaţioiaiâ, plănuită.şi sus»
ţ>nută cu un cinism revo Útor.
Şi ce p;>ţl face fârâ poştă?
Dar interregnul acesta nu mai
poate dur ». Caice nu-şi fac datoria
trebuesc înlăturaţi fară mi ă, căci
nu se poato tolera ca să se pre­
lungească ia nesfârşit o Stare ti'
câloasă de împrejurări.
Trebueac aplicate măsuri rigu­
roase pentru o îndreptare a lu­
crurilor. Toţi -renitenţii si celce
n’au renunţat la visul Ungariei
milienare, să plece, pentru:& Sta­
tu l român nu poate fi împiedecat
ţn desvoitarea lui.
Z E T Ă
acest an de sbuciumări, tre-
bue să constatăm, că fruntaşii
poporului românesc ajunşi la
conducerea ţării prin votul
adunării deîa Alba-lulia şi-au
împlinit datorinţa ferind ţara
încredinţată administrării lor
de multele primejdii cari
o păşteau îhlâuntru şi din
afară.
Soartea a voit ca tocmai la
încheierea acestui an Adunarea
Naţională a României întregite
să ratifice într’un elan de bu­
curie unirea pe veci eu Ţara-
mamă a provinciilor până erl
subjugate. Deşi din manifes­
taţia grandioasă din şedinţa
de alaltăeri a parlamentului
român s’a desprins o notă
duioasă: lipsa unor părticele
din ţinuturile româneşti, astăzi
încă sub stăpâniri străine, to­
tuşi însufleţirea a fost gran­
dioasă, căci ea, fiind unanimă,
a întărit pe toţi reprezentanţii
poporului în credinţa, că nu
va trece mulî timp, şi unirea
complectă a tuturor Românilor
sub un singur sceptru va a-
junge un fapt împlinit.
Această credinţă emanează
din convingerea, că lucrând
mână în mână toţi fraţii din
ţinuturile azi reunite pentru
vecie pentru consolidarea in­
ternă a noului stat român,
vom putea câştiga ceeace azi
din cauze neatârnâtoare de
noi n’am putut realiza.
Munca de consolidare şi
refacere internă — săvârşită
prin mai puţine vorbe şi mai
multe fiipte — este cea mai
solidă baz5 a viitorului noului
stat român, iar această muncă
intensivă şi desinteresată după
acest an de sbuciumări for-
n.ează programul de activitate
pentru noul an, al cărui prag
îl .trecem.
La muncă solidară deci cu
mic cu mare !
Am fi îa?i şi nedemni de ţara
•îiiră lărgită dacă sm trece.cu
non
rectii
-- —Ö -- ----r -
zala de azi şi de nereguli
pâîseşte pretutindeni.
Presa mai ales sufere ca nicio­
dată. Cu ea toată administraţia de
stat, Cei vinovaţi să-si ia pedeap­
sa, ori dacă nu pot fi descoperiţi,
să ştie că va bate ceasul când
vor fi daţi şi ei pe faţă şi vor
trebui să poarte pa umeri toatâ
răspunderea acestor zile când îşi
bat joc de regimul românesc.
Reîmpatrierea Românilor
din străinătate
0-1 deputat Dr. Voicu N>iescu sosit
zilele trecute din Paria la Bucureşti a
avut o convorbire mai lungă cu ua re ­
dactor al ziarului Universul“, dia care
rutiné n u rm ă to a re le ;
Numai în America se găsesc
peste 200 de mii de români, ma­
joritatea ardei- ni: cári doresc a-
proape toţi să revie in cel mai
scurt timp acasă. Secţia ardeleană
din delegaţia română de pace a
organizat repatrierea lor, înfiinţând
birouri de primire, informare şi
îndrumare a oamenilor la Pans.
Havre, Montana şt Triest, în afară
da coooisiunea trimisă de guvern
îu America, în acelaş sccp. Negă*
siadu se îu>ă vase pentru Con­
stanţa, cei mai mulţi dintre românii
repatriaţi până în prezent, au venit
prin Franţa şi Italia.
Ia ce priveşte pe românii foşti
prizonieri austro ungari în Rusia,
cari se afiâ actualmente prin Si­
beria in număr de vre o 15 mii,
aceştia vor fi repatriaţi, conform
înţelegerii stabilite cu guvernele
aliate, pe m lsarâ ce s£ vor găsi
mijloacele de transport.
In Franţa nu mal avem decât
| vre-o 500 de ardeleni, foşti prizo-
j nieri la englezi, cari vor putea
1 veni a i u i;i< 4-
Cu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şl oligarhii nici 24 de. ore n-ar fl
fost în stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei)
tPARE IN FIECARE ZI DE LUCRU
cu biserica din noile ţinuturi eliberate - -
Buureşti 31 Decembre, prin telefon: Marele act al U-
nirei biericei române cu bisericile din provinciile alipite Re-
gatuluis’a făcut eri cu o deosebită solemnitate.
Er dimineeţă Sinodul şi Consistoruî bisericei au ţinut
o întrtiire solemnă.
Episopul Miron Cristea a citit declaraţia de unire a bi­
sericile române din Ardeal, Bucovina şi Basarabia cu Bise­
rica d* vechiul regat, rugând adunarea să proclame unirea.
Ocîaraţia este semnată de înalţii prelaţi ai bisericei ro­
mâne nouile ţinuturi alipite regatului.
glodul a primit cu aclamaţii declaraţia, votând unirea
biserici-
Ej ministtu Borcea spune că se simte fericit că asistă la
aceast şedinţă solemnă. Biserica română din provinciile
alipiteregatului are meritul că a păstrat neatinsă conştiinţa
naţiofllă a poporului. . . .
Givernul promite Bisericei romane să dea tot sprijinul
ca să continue op ra mo*alizătoare şi rolul ei mare în
noul tat român.
C u v â n tu l H e g e iü l!
Solemnitatea dela Pal acul Regal
Prin telefon dela Bucurtti 31 Dec.
EnJa amiazi s'a prezentat Ia Pa­
lat cumisiunea camerei pentru a
înmâsa M. Sale Regelui răspun­
sul U Mesagiul regal. Membrii
parlamentului au fost prim iţi cu
un fist deosebit. ’
După cet rea răspunsului Maj.
Sa a rostit următoarea înălţătoare
cuvântare :
Dle Preşedinte, dlor Deputaţi!
Cu adâncă recunoştinţă câtre
Atotputernicul Dumnezeu, mul­
ţumesc tuturor acelor, cari cu cu­
vântul şi cu fapta au dat sufletul
şi vifita’ lor pentru înfăptuirea U-
nirei Naţionale. Deasemenea mul­
ţumesc pentru sentimentele de
credinţă, ce mi se exprimă aM din
partea reprezentanţilor vechiului
regat şi a ţinuturilor odinioari des­
părţite şi acum alipite pe vele cu
Statul român.
Prin foc şi ploaie de g’opţe a
trebuit sâ trecem în desursuprân-
cenului războiu purtat din fe n ti-
mentele cele mai curate a} unui
ideal naţional şi prin conştoţa şi
soiaţa poporului. M ult spge al
eroilor şi multe lacrimi al/vădu­
velor an trebuit să curgăJ ca să
ajungem la înfăptuirea /visului
nostru secular, Dar răspl/a jert­
felor şi roadele sforţăriloi 2zi le
putem culege, fiindcă ne-p făcut
datoria pâuă ia sfârşit. 1
A* ic ţii, prietin fi n o ,fr! ^îe rn ic i
şi rnari, d -m îu d a sprlud jo r f
s’o In fă
r iubir*
nu vom putea uiţi logătu» '
rile sfinte cu ei, en i daca
aspiraţiunile noastre -au fost
realizate în întregimi Consi­
liul dela Paris, prerunat de
necesitatea unei păede mult
dorită îa lum^a îreagă, a
impus ţării noastre >ă facă
pentru pacea lumei sacrificii
dureroase. Nu exişti Român,
dela [Rege pânâ la ultaul cetă­
ţean, care să nu leplângă
hotărârile marelui aeri >ag mon­
dial. Dacă pentru mo entul de
faţă am cedat forţei n jore, nu
este acum vremea să ngenun-
chem energia noastri înaintea
restriştei ci, îndoind-o, ă arătam
că voim să lucrăm a o con­
tinuă stăruinţă, ca s| vinde­
căm rănile produse să do­
vedim lumei că Romnia me­
rită mai multă consi eraţiure
din partea marilor iai aliaţi,
d-cât i-a acordat ieropagul
4umei. j In Caucaz, Georgienii fac cauză
Sunt fericit da a vecfca că din
partea reprezentanţilor Naţiunei
multiplele şi grelale probleme, ce
li-se înfăţişează, întâmpină o deo­
sebită atenţiune. Alăturea de re­
forma cgiară , care cera o grab­
nică soluţie, readucerea, finanţelor
statului la o stare s&tkfăcătoare,
ifraceita şi consolidarea &iăi ii eco­
nomice vă impun pe - lâogă o
muncă încordată, multă chibzuinţă
şi înţelepciune. Apoi sunteţi che­
maţi să puneţi bazele unei refor­
me administrative menită a da o
epocă de linişte tuturor cetăţenilor
ţă rii, fără deosebire de clasă, ori-
Bani 25 fiomSrnl
cărei ţfionalifăţi ar aparţine, fiind
aceastisingura chezăşie de drep­
tate, fâ da care orice încercare
de dejoltars faptică rămâne ilu­
zorie.
Luâl drept bfczâ spiritul unei
demccţii bine înţeleasă salut cu
viuă «lţumire şi cu adevărată
satiifale grija ce o purtaţi popu­
laţiei uncitoare pentru rezolvirea
aceste chostiuni importante în
mod t mai echitabil în raport
cu vmurile, considerând-o ca
una d cele mai frumoase însăr-
ciuârie aveţi.
Amjea mai mare încredere în
demoatismul deputaţilor din Ro-
mânitfntregită, ştiind că D-Voa-
stră \ţi depune toată dragostea,
tot siletul şi toată înţelepciunea
pei;tr cauza sfântă a refacere!
patria noastre şi pun toată spe-
ranţfîn spiritul de abnegaţie al
tutuita, Ca să unească p u te rile
lor î: această m?ire şi atât da se-
rioas operă, in care nici o ener­
gie i ’ar trebui desconsiderată,
ftineîâ binele ţării o cere, ca toţi
să pnem mâna la marea operă
de onsolidare şi aşezare a Ro­
mânei noui pe baze sănătoase şi
teriîinice. ,
Iică odată Vă mulţumesc pen-
tru(sentimentele de credinţă şi
iubre ce arătaţi Mie, Reginei şi
Faniliei Mele.
Românii
M a c e d o -r o m â n i în c o s tu m n a ţio n al.
fr a ţii noştri macedoneni încă nu se pot bucura de
libeitate şi îndreaptă speranţele lor către puternica Ro-
mânie Mare întru spilj:nirea dreptelor lor revendicări.
In Parlament, deputaţii macedoneni au cerut sprijinul
guvernului şi al poporului român din puternicul stat
întregit.
Vireri 2 ianuarie 19
G, BARIŢIU Concesiunea anunţurilor si abonamentelor: Prima Agenţi
Română de publicitate Gfi. ÎLIESCU Bucureşti, s. Iopic|ţ
ABONAM ENTUL
România:
Trei luni Şase luni Un an
16 30 60
.
Lei
Streinătate: 30 80 90 Lei
Telefon Braşov 226
Ia slujba streinilor I împotriva bolşevicilor j
— Declaraţiile socialistului
Cristesci*. — Politica monarhistă
Declaraţia pe care socialistul
Cristeecu a făcut-o în Cameră dela Paris şi Berlin
frizează Inconştienţa acelui par­
tid care totuşi se chiamă că In Rusia desordine şi mizerie
repreimtă muncitorimea din
întreaga tară. Statele din Orient vor linişte
Social-democraţii nu reeu~ şi nu restaurarea Rusiei
noscfUnireal E poate cel mai
Am publicat erl articolul din şi tara lor mare care e iarăşi fa
elocvent act de influenţa co­ „Ls Victoire" al Iui Gustave Her­
mâna turcilor şi continuă a fi teat­
vârşitoare streini, duşmană in- vé în care soluţionează problema ru l unui spMmântător martiriu în
tereselorromâneştîrrecunosuctă bolşevică numai prin eventuala in­ bâtîia de joc a tuturor vorbelor
tervente armată a Poloniei şi Ro­
în mod oficial de reprezentan­ frumoase cari se spun la masa
tul acestui partid in Parlamen­ mâniei. verde a diplomaţiei. Marile puteri
Hervé crede că România are au uitat, de un ano naţiune din
tul român
nevoie de a fi 'recunoscută ceda­ care au tăcut un drapel altăţfetă
Par declaraţia d-Iui Cristeseu
rea Basarabiei de către Colceag împotriva barbariei. D-I Qt& de
nu poate fi luată în considerare D jid e t a făcut onoare Parlamen«
şi Denikin,
şi din punctul de vedere că tului elveţian amintind această
El p re2?ntă fst-fe l chestiunea
Social-democraţii din Ardeal, în cât România şi Polonia ar pu­ chestiune Consiliului naţional.
tea să intervie cu ?rmele împo­
la Alba-lulia, au semnat actuî Interesele financiare înaint«
triva bolşevicilor dacă îi s’ar re­
Unirei. D-l Cristeseu poate re­
cunoaşte alipirea Basarabiei la ro­ Vai 1 interesele financiare tren
prezenta turnai curentul strein
mâni şi a Gaîiţiel şi Lituaniei la înaintea manifestaţiunilor ideala-
din. mişcarea socialistă, acela mulul vn a ijd ts tri momentele di
jp llu c n ţâ t t f r rpjyqf ^0 Poloni. Nu ştim ceea-ce Y n s ^ d h '
Jdani şi în Ardeal de unguri. r e teJe Æ0L°.nErânia, în forma pute- La râ ilg , oâ\*r—
rei sale de azi şi mai a^es ţinând
Declaraţia partidului socia- seama de desvoiîarea zilei de mâi­
ocutte ţin în tăcere a ce i^ influenţe
tiune ca şi chestiunea
jjst făcută în Cameră nu poate ne — va şti să*şi apere, ca a irw -
ţ luată în seamă ci este con­ ley teritoriile sale. Ori, Basarabia
Totuşi nouile ţari aliate ao'resc,
cum sunt Polonia şi România ca
siderată ca un act de curată e românească, cum recunoaşte şi prob’ema orientală să iie rezolvită
flebunie, rezultatul unei in­ Hervé şi reprezentanţii el în Par­ Despre România
lamentul român au declarat că
fluenţe dezastruoase, fără res­ mai bine preferă Basarabia să
ponsabilitate. România“ în mod deosebii
moară de cât să se mai deslipeas-
Ca să se vadă însă enormitatea că de România. are teamă foarte de restau­
rarea unei mari Rusii şi Io
acestei acţiuni trebue să amin­
Două puncte de vedere Varşovia, cercurile democra­
tim d© gestul social-democra-
După cum am văzut din artico­ tice şi socialiste cari înclină
tiei franceze care prin glasul
lu l dlui Hervé, Frac ţa trebuie să in jurul preşedintelui P il sud-
leaderului Albert Thomas, la ajute neapărat, dupa credinţa sa,
primirea reprezentanţilorAlsa- shi ar voi să recunoască ofi­
ca Ruşii patrioţi (cum îi numeşte
ciei-Lorene în Parlament, a fă­ ziaristul francez) să fie la Mosco­ cial toate statele noui diverse,
cut declaraţia pe care am pu- va în şase luni. cari îi separă de Rusia bol­
bl cat-o la timp, că salută ie - Rusia bolşevică, Rusia soviete­ şevică.
lor trebuie să dispari, după aceas­
venirea la Patriă-momă a pro­ D ealtfel tratative între Pet-
tă părere. Ea îosă nu e generală Uura şi Polonia au existat şi
vinciilor iăpite. în lumea întreagă şi am vâzut că
Aşa înţeleg social-democraţii congresul Trades-Unionilor engle­ există.
francezi repararea nedreptăţilor ze a hotărît ca muncitorii englezi Lituania.
trecutului. La noi, conduşi de să cerceteze această Rusie, după
cum în Franţa este iarăşi un cu­ Mal Ia nord, Lftuanii aşteaptă
spiritul care a dictat declaraţia
în ti’una fixarea frontierelor co­
rent pentru sprijinirea stalului so-
din Cameră a socialistului Cri- mune cu Polonia. Deocamdată mi­
vie tist siunea franceză menţine între cele
stescu — se pun pe baze uto­ C a p it a lis m u l francez şi englez
p ic e , <*.a sâ s l u j e a s c ă i n t e r e s e l e doua state o linie de demarcaţie
caută însă o cât mai grabnică so* generală. Era speranţa unei poli­
streine din bugetul cărora îşi luţie a acestei Rusii sovietiste ca ­
tici de apropiere în urma faimoa»
trag existenţa aceşti speciali re trebuie să facă loc Rusiei lui sei proclamaţii a generalului Pil-
Colceag, Denikin şi a m onarhici­
social-democraţi. * sud ki, dar puterile s’au opus ple­
lor.
Datoria social-democraţilor biscitului popular pe care-1 propu­
Ia jocul acesta al restaurărei Ru­ sese generalul. • 1
cari au subscris prin d-nii Ju­ siei, rolul României şi al Poloniei
ni anea şi Fiueraş actul Unirei Deatunci, inaugurarea universl-
este să clarifice situaţia pro­
vocată de declaraţia din Ca­
ar fi decisiv.
Să vedem însă dacă statelor
formate din veefra Rusie ţaristă
tăţei poloneze la Vilna a dat loc
la noi frecări şi gu
din Kovno caută mai i.rs d
‘ "tusn
meră. le convine o restaurare a fostului indrepta câtre o îed* íJp a ?
imperiu. lor mărei baltice.
Aşteptăm.
Un articol dintr’un jurnal Pacea cu boişe
elveţian Depeşl succesive i : n‘, per
•«* d
In această privinţă găsim în zia­ dic întreruperea neg >
I Ik
^ n p n i
rul elveţian wLe Democrate in­ Dorpat unde Lituanii *
teresante aprecieri a situaţiei po- gociază pacea cu \>' -jt
. uar ’ or cari mărginesc Rusia so­ De fapt aceste negm *r
vieticul periodic de asemene e
ă o ire
Dl Edmond Privat face în acest i republici tinere sunt l care
ziar, după iEÎOî^atiiîe pastorului de n. jzăii un modus vivt.
elveţian romand Gustave
următoarea expunere a situaţiei.
Luptele clin Ucrejna act. M -
t ret
După cucerirea Kievului de tru­
e<* m hber de’ acţiune.
pele lui Den’k 'n au «.matprogro- 1 îc i
muri. Oraşul a fost cucerit apu. Europa orientak. în pi»î ă cooî-
lărie, csuta un. p C "v
de revoltaţii ucraineni. Războiul
se urmează nu între doui ci în trei, il va da? — se întreao« l ‘
vat. Politica monarhiştilor ruşi id
luptând unii contra altora şi fie ­
Paris şi ia Benin n'a produs până
care da ambele p£rţi deodată;
panrrşii, bolşevicii si ukraiuienii, acum de cât dezordine şi mizerie"*
aceştia din urmă divizaţi în două
categorii aliate dar nu reunite la Şi Gustave He^ve vrea o î^i^ie
mare şi puternică în .potriva tutu­
un loc: trupele regulate ale prezi­
dentului Petllura şi detaşamentele ror curentelor naţionale ale state­
indepedente ale ţăranilor revoltaţi lor acestoral Iar împlinirea ycestei
sub comanda unor şefi ca Zeîeni opere sâ o f^că România şi Polo­
şl atmanul Grigovief. Mai ia sud nia, cu armatele io ?
est, cazacii republ cei Kuban sânt Răspunsul a esfei întrebări t l
deasemenea a lia ţi ucramienilor ca poate di fi> care cititor.
să lupte împotriva jestawărei Ru­
siei unitate şi ca să inct rce a-i
tăia generalului Deuikui legătura Membrii !n Cons liul superior
ai economiei naţionale au fo=f
cu Marea Neagră.
mlţi pe termen de circi
In Caucaz Vii tor Bon*^ \ *
Aur''- ' ia i, Stan Vi Irigbm, prima*
comună ca celelalte popoare pen­ n il r!enr..soareî, s* î-eu' Vâleu co-
tru a încerca menţinerea in d ^
de n ţei rrpublice demo, t j , ,
socialiste moderate care a u a: t o cheatlunile eeono;nîce u n aruea«,
Ma y xP .v*iflqU| n" ûoAr
anul trecut. Muntenii din ,, ;s- ÍJ♦ îYIGa - vi nnL
iii . ^
tan luptă deasemenea ca s ; v*-* t. r J , 1 i -u, direc-
drepturile lo r şl, caş! Geo toi ui • . iuücei regionale,
ei au reprezentanţi dip’om atic *1
a . «iîianţi pentru chestiunile
elosi la Paris şi chiar la B’ r .ii
_conomic" i'-. ^ ico .
(Elveţia),
Eugenia * ' -iy‘- •* ni
Republica Armeniei
tisticel, ca rep
Cât priveşte pe Armeni, teritoriu chestiuni -
lor este şl azi separat între mica rabia.
republică independentă pe cere au
format-o la nord de frontiera rusă
 G A Z E TA TRANSILVANIEI Nr.. 1 1920 .
■y—* nwy»—
m.1
»..! .■ . , .

V - < r r <■ >^

sv ' v‘; '

A c o la d a l a i B e r t h e lo t La S ib iu iie g in a M a ria v iz it â n d pe r ă n iţ i

A n u l n o u o fic ia l
— 1 Ia n u a r ie st. n ,
Imperativul social BULETIN EXTERN
Di T ik e Icnescu alsltreri Ia Ş edinţa S en atu lu i dela 2 9
Comunicatul resortului Cultelor Trăim într'o fază de radicale de naştere stimulentului dintre in­ Clubul democrat a făcut o înşiruire D e c e m v ri E v e n im e n te le d in Ita lia . — D ’Ă n u n n z Io în c e a r tă cu
schimbări în toate domeniile vieţii; divizi, care vor fi toţi direct inte­ d e învinuiri Ia zdresa dlui I. Bră- p o p u la ţia d in F iu m e . — A leg erea p re ş e d in te lu i
" ?gramă dela Cluj sosită la resaţi la propăşirea economică şl înainte de a trece îadiscutarea
un vânt de transformare profundă tianu acuzându-1 din nou că dân­ în F ra n ţa .
ora 1 d, a. morală a lumiL . sul-are vina pierderii Banatului* Mesajului, m itiopo li’ul Moldovei
suflă peste întreagă lume şi se
,* r u g im m a d u c* de urgenţă plămădeşte fără zăbavă aluatul Impunând cu o putere imanentă Ara auzit acesstă învintire tot <je şi părnteîe Borza deli Făgăraş Guvernul N ittl a trecut o zi grea de Aipi*. Aşa caracterizează ziarul
-? , *ro ştin fa iu t u r o r şcoalelor unei vieţi purificată de toate pă­ normele de urmat, — omenirei atâtea-ori ca şi cea adusă protestează împotriva Kărei zilei când a obţinut o majoritate numai Democrate“ din Elveţia situaţia
: r itâ ( ilc r , pe c a r i ie p r i- catele trecutului. Un puternic cu- nu-i rămâne decât căutarea solu­ de către şeful partidului H&eral.“ oficiale 'de Anul nou nainte de de 26 v o tu ri în Camera italiană, politică din Italia.^ Şi cine poate
& c ă serbarea o fic ia tă ş i re ut de democraţie, ţâşnit din su­ ţiilo r care vor rezolva în chip paş­ Atât nnul însă cât şi celălalt an sărbătorile Crăciunului. Au fost 453 votanţi. spune că oare-cori stângăcii ale
j ă a a n u lu i nou este i fletul însuşi al poporului, răsbate nic, fără zdruncinături fatale, pro­ început să-şi descarce cam târziu Di Şumuleanu, vicefeşedinte, Votul s’a produs pe chesiia de prezidentului W Ison sâat streine
•ie st. a , ta cure z i n u se dela un capăt la altul al lumii a- blemele C£re se pun efl a- inimile. propune amânarea disciî^nei pâ­ încredere după ce dl Sclalojia, mi­ de aceas’ă evoluţie?
i- s u r i ş/ se f a eu ser barem ducând cu el fio rii primăvăratici cutâ urgenţă. Posibilitate a- Iu vreraea petrecerii d-Jor la nă la venirea dlui mii&tru de nistru de externe, a făcut expoze­ Italia Z'Ce ziarul elveţian —
?r*. ai unei alte vieţi şi speranţele mânare nu există şi nu există nid culte. ul s&u asupra situaţiei internaţio­ a căpătcit o mare nestatornicie
Paris se purta din ambele părţi
j 'îî barem re lig io a s ă ş i fra d i- neîntinate în dreptatea imanentă posibilitatea unui compromis. Re­ cel mai atfânc secret asupra ac­ Dl general Anastasiu vorbeşte nale în momentul când d-sa a ve­ politică C2re nu va contribui a-i
a lă se 9 * fin e Im 14 lan. st, n. care va stabili armonia socială în formele se Impun ele înSUe tiv ită ţii desfăşurate de dioşii iar la discuţia la Mesaj în curele nit la guvern. D ifererdui cu pre­ repara forţa morală care îl este
B ra a isce omenire8 aceasta atât de înduş- Integral şi inexorabil. — Oru acum când totul e prsa tl^ziu în­ oastei care a desrobit 0 sarabia. şedintele Wiîson era asupra creăi'ei atât do necesară pentru a fi pu­
măuită. Din experienţa trecutului, cât am căuta să tărsgănim lucru­ treagă ţara s’a plictisit de ccea-ce Arată iubirea şi dorul de liberta­ unei legături între statul liber al ternică în lume. Apelul la unire
Şaffcl P tM rtv lm i <U C u lt*
din.' tf’eşelile Iui recunoscute, din rile, e o imposib'litate morală ^ odstă voia dar nu puteajea ştie. te care este pentru RomŞi peste Fiumelui şi' Istria itel acă, totodată făcut Camerei de dl Scisloja a
fi fea&tra«fUm«. se mai o sii'Sosrs ^ Prut. Vorbeşte de roiul dy Mar­
* “ *c i-\*de de aliâdaiă, A r fi vremea sâ se treacţ Ja or­ pe uscit ca şi pe mare prin insula cSzut în apă.
sau »cos învăţeminte rezojvarei problemei sociale. J2 dinea zilei peste ceea-ce e flzi nu ghiloman în opera unirei Basara­ Dagosta, ca şi asupra neuiralizarei italia n’a davenit neutră d ?r se
glmnl politic şi economic pe care De acela nu ne rămâne nouă tu­ mai pot repara, căci în ce tiveşte biei. Face apel la reorgmfzarea Dalmat’elj reclamata de Italieni şl
f memorarea toate statele înţeleg să ş i-l dea,—
croind astfel elementele necesare
turor decât, o singură soluţie p^_
tru a ieşi din greutăţile fără se*,
învinuirile, ţara le dă la mândoi
dreptate, iar Conferinţa de)acei-a
forţelor morale.
Di Vespasian Pella cen sjutor
pe care Statele Unite vro;au s’o
reducă la delimitarea dela Rsgusa.
neutralizează ea însăşi în reputinţă
prin propriile sale desbirâîi —
înehee ziarul elveţian judiciosul
şi suficiente încrederii dintre clase, măn prin care trecem : sâ ne s*. împăcat pe amândoi după'ojmula pentru cei dăunaţi de ră s y . In
' i B. Deîayrancea la care nu s'au născut ca să se duş­ punem imperativului social fă$ chestiunea externă apără j,0liiica
Sosit la Lsr dra, d»l Scialoja a Său articol.
Inter duos litigantes...... p rim it un memorandum — din '*
imnaziul românesc. mănească, ci ca să se desvolte
nestingherite în conlucrarea sin­
discuţie, căutând însă să ferim so. •- ’ ntegrităţii teritoriale. Protestează partea Angliei, Franţei şi Statelor- D’Annunzfo e pe cale săee certe
cietatea de greşeli care se pot în. mpotriva acuzaţiei că armita n’a
0 >k*a frumoasă 6«rbare eu ca- ceră şi unitară pentru binele şi lătura şi să crcţăm, din ce ne-* Atonei când dl Vaida \ expo­ Unite. Acest memor£ndt3m didea cu populaţia din Fiume, care psre
zeul d sale a întins mânaje îm­ fost pregătită. ultimele propuneri americane. După
t r r r ultural şi artistic s'a ţinut pentru progresul omenirei. — Exis­ rămas, ceea ce este bun şi nţ că primeşte propunerea guvernului
I «<• ?a trecută, 28 c. în sala de tenţa omenirel însăşi este ame­ păcare şi a solicitat încrecVea tu­ In ce priveşte politica internă o declaraţie a Iui Lloyd Georga italian ca să nu«i creeze neplăceri
poate f i de folos.
í •* i' că a licealul claaic româ- turor partidelor în noul uvern, se ridică împotriva oligarhiei şi acest memorandum • va servi de ştiind că oraşul într’o zi sau alta
ninţată dacă răsbunarea şi ura N. Bogdaser.
v Ktevi, profesori, pabllc »urne* dl Brătianu i-a răspuns: li, tre­ cere scoaterea administraţi^ de bază negociaţiuuilor csri se vor va fi ai Patriei marne.
sunt mobilele întregilor noastre
r toate straturile societăţii transformări politice şi economice, cutul nu poate merge alătiea de sub influenta politică. Arată nevo- începe din nou la Paris îa cu­
a unei largi împroprietăriri şi ce­ D ’Annunzio nu vrea să ştie de-o
iow ^ti, In tr’e însufleţire patrio­ indicate de evoluţia inexorabilă viitor. rând. concilianţă ci cere anexarea ime­
ţi Á . comemorat pe acel maestru Unirea Poloniei cu flilIţSa Şeful partidului liberal i făcut re ridicarea censurel şi sterei de Au vorbit în potriva [guvernului
care călăuzeşte paşii umanităţii asediu. diată. So zice că a fost fiuerat de
j»’ t iv B tilu i şi aî scrisului romft- spie mai bine. pe faţă şi categoric aceastăiecla* Nitti doui deputaţi — d-1 Salve- mulţimea cărei voise să-l vor­
i^ e , < «re atât de m«it a iubit Ar­ Varşovia — Camera a va­ raţie. Se suspendă şedinţa. La redes­ mini care a cerut .neutralizarea A- bească. Cu toate acestea el ră­
şic-:‘.i i, ie Barba Belarrancea. In- Un suflu moral general pregă­ chidere iau lo ? pe banca minis­
ta/ actul de unire al popula- Dacă Folpl din care a isărit driaticei nu numai a coastelor iu- mâne stăpân pe situaţie la Fiume.
■ cr eriuţă, pa care vorbitorul, teşte sufletele pentru o altă men­ terială dnil prim-ministru Al. Vai­
talitate şi concepţii vechi, consi­ ţiuitei galiţene, redactat la această afirmeţie e îrgrăşatu ră­ go-slave şi socialistul oficial Mo- #
profer al M ibail ffiic§cu, a întitu- utate şi ură de partid, ederisos da Voevod, I. Inculeţ, St. Pop, I. digliani, care a atacat pe aliaţi $i
derate ea patrimoniu comun al Lemberg ta 21 Decembrie, *stor, M. Popovici, dr. A. Vlad, M ajoritatea parlamentului fran­
.at-e }b de modest „câteva ea- să mai insistăm asupra ei. capitalismul american, deaseme-
'■M * figura grandioasă a mare- tuturor, sunt aruncate fără cruţare, act care a Jost transmis ime­ • Borcea, g-ral R^canu miniştri, cez vrea să proclame pe Ci^mea-
Iar dacă dl Brătisnu a ăcut nea Coroana şi guvernul.
»ân Delavruucea a fost e- fiindcă nu se pot adopta cerin­ prim iţi cu aplauze. ceau preşedinte al Franţei. El în­
ţelor curente ale societăţii în plin
diat, telegrafic, Conferiniei de declaraţia d!n convingere, unei Primul ministru N îtti a răfpuns să afirmă continuu că îa Februa­
cu o uimitoare putere de pace. (A. D ) a recunoscut însuşi păcate pe Urmează în aplauzele nesfârşite şi a obţinut o infirmă majoritate.
> a retrăit aevea în toiu
fafade transformare. Ne lepădăm rie se va retrage complect din
de convingerile şi credinţele noastre cari ţara le atribuie politicei qale şi în mijlocul unui entusiasm până Au votat pentru guvern catolicii viaţa politică şi publică.
ascultătorilor. Mişcătoare la latfimf, citirea decretelor legi şi contra iui socialiştii, oficiali şi
vechi fără părere de rău, înlocu- Dacă va refuza îa cele din urmă,
t pasagiile, în care s’a in- ale Ijiirei. disidenţi, republicanii apoi grupul
indu-le cu nădejdile şi voinţa e vorba să fie ales d. Deschaneî,
isepra originii ţărăneşti a naţionalist dl foştilor luptători.
! K ^rancea. asupra legăturilor
pe eare în toată viata lui
eţiaut cu poporul sateler,
noastrl de-a începe o operă nouă
pe ruinlle mucede aie trecutului
în descompunere.
Lichidarea capitalului strâir. Seütal ratifică Unirea.
Raürtori au fost: dl Zamfir A r-
bure tentru Basarabia; Cotlarciu
„U fl ministru al Casei de Savoia
(al regelui Victor Emanue!) scăpat
preşedintele Camerei, care are
toate şansele da reuşită.
Se mai vorbeşte serlcs de d l
poezie a ridicat-o la slavă Simţim cn toţii cum din lupta pentri^Buccvina; părintele N. I- de republicanism de cStre aderenţii M llerand şi de d. Jcnnart care
Mal repede de cât m’aşi fi aş­ câteva pasagii din Revista ro­
van pitru Ardeal. Sfântului Scaun, -— iată un npec- rieasemenea are simpatii in Par­
>. tăi a conferiaţe publice, a că- viforoasă între concepţiile noi şi teptat, a început, curentul de apă­ mânia Industrislă.* S-au dat li,te
vechile concepţii, între convenţi­ rare a capitalului străin. Conform ta<ol neprevăzut, care arată tot lament. Iu curând alegerea va
i* ţă intimă a zagrarit-o în între capitalul strein şi cel nao* M iln o litu l Moldovei'. Dumne­
atâtea duioase navele, al cărui onalismul trecutului şi moralitatea unui articol al tratatului de pace, ceea-ce este de scbirr.bit dincolo decide.
ual şi cum era de prevăzut ola zeu săunecuvinteze România Ma­
't u istoric Ta evocai ş il-a făcat puternică a viitorului între a rtifi­ capitalul foştilor inamici urmează de lut s’a spart lovindu se de ca re (Apţjze prelungite).
nu or în 9Apusul tfe soare* cialitatea de odinioară şl solida­ a fi lich dat. In această situaţlune de fie i* „Ardelenii sunt oame\i
'ral* în „Luceafărul*. Ora- ritatea, sinceritatea robustă care se se găseşte ’n vechiul regat un ca­ La şinţă iau parte mulţi de­
rv- neîntrecut, care în vremuri
wa ju era permis a vorbi de-
anunţă, rasbaiem faza obscură a
embrionului social în plină crista­
pital de aproape o jumătate m ili­
ard în mare majoritate german. E
culţi, au trăit sub un regim un©
capitaîui străin a fost-bazacprospt-
rită ţii“ . De-aceea ne-au năpădi
putaţi lire cari daii Iuliu Maniu
şl N. Iola. Măsuri energice „Forestiera BomâBâ“
pre Ardeal, p r ii cuvântullui plin lizare a foiţelor sale creatoare. — acel capital care s’a bucurat de Şedinjse suspendă. Dl Hera, In numărul nostru de szi p'ibli-
streinii şi muncitorii români, ca si
din in iţi^ă parlamentară, citeşte
pentru evacuarea c^m prospeciul societăţi „Forestiera
u t aţe întreţinea vie în sufletul Anarhia morală nu va fi de lungă toată libertatea şi care a realizat câştige o pâine, trebuiau să meargi
' n ántíéc iubirea Ardealului, ora- durată; elervescenţa nu va dura câştiguri enorme, cu toate acestea în America. o propune pentru încheerea d s- străinilor şi s*1 Români“ , întreprindere pentru exp­
^ilavraucea îaeă a fost e- de cât atâta timp cât organizarea a fost cuibul tuturor duşmanilor cuţiei ia Vsaj. loatez* de păduri, s, p. a. cu sediul
nativă, păşind pe pragul iniţial, tării.
Acest ton grosolan şi jicnitor
Dl Con^ntinescu Al. se aso­
cu'anţilo!-. în Cluj.
îl las la aprecierea publică. Sper Conform prospectului, socictatea
a doua a serbării a fost îşi va iixa rădăcinile care să dea ciază îa n\eie partidului liberal. Suntem inform aţi că se vor lua
Sunt acele bănci, cari în tim pul c& cenzura nu va lăsa fâră sancţi­ e contemplată cu un capital de cel
i ?roducţlunil elevilor, care, alimentaţia morală organismului in ocupaţiei străine au exp'oatat ţara une o asemenea îndră£n?aîă. Dl raport“ iV. O. Popovici Lu ­
totuş măsuri energice şi în oraşul
: profesor şi aş putea fi creştere. pa citeşte ţesa Seratului la Me­nostru ca galiţ;enii şi alţi pripăşiţi puţin 50 mii, coroane ; nu ne îndoim
şi dacă din nefericire alta ar fi Oamenii noştri politici să nu însă, câ va siiPge şi maximalul da
ie părtinire, de..... slăbi- Individualismului anarhic şi e- fost soarta războiului sub jugui lor să laso a li se stoarce declaraţii saj. în decursul războiului, cari fac în­
r '■** de elevi, să-mi fie în- goist născut din jocul natural şi 100 milioane, dală fiind situaţia, c i
am fi gemut cine ştje până când. favorabile de către agenţii capita­ Se primé amendamentul dlui vârteli, negoţuri de speculă, să fie întreprinderile forestiere sunt dintre
dnh constat că a fost la înâl- cel al forţelor sociale 1 se substi- Şi acum vor -iu'ărinim ie. lului străini cari deşi la aparenţă G. Murnu i/ito r la Românii dinscoşi din oraş cu forţa publică.
i "e >• Privind exerciţiile cu tue pe încetul echilibrul forţelor, cele mai rentabile îa ţars.
par inofensive capitalului românesc peninsula t:anică. Braşovul este unul din oraşele Printre fundatori vedem pe mulţi
g la paralele ale elevilor emanare a concepţiei ^ ureptâţei Zilnic apar tu jurnale şi reviste cele mai căpăstuite, unde sub ocro­
— interesate — articole cari vor dar în fond îi aduc prejudicii se­ Adresa sptesză cu unanimi dintre corifeii noştri fma ciari din
~i > V il şl V III am înţeles sociale şi factor nou de înfrăţire rioase şi umple inim ile adevăra­ tirea regim ului vechiu s’au furişat
oeatk a - \ mult ce netăgăduit fo­ reciprocă, — Pe dărâmăturile tre­ să arate că din acest capital numai Ardeal, ba chiar şi d.n vechiul regat.
ţilor patrioţi de mâhaire. tate- |_____ tot soiul de elemente usurpând Unele diritie bSnd’e noastre mai
los prc, !ă gimnastica pentn* cutului se pun bazele proporţio­ 20$» e străin, restul e al supuşilor întreagă bunăstarea materială a
dacuţii ;nţiei, educaţia voinţei, nale şi simetrice ale vieţii unei români. Lesne de înţeles. Se leagă Contra acestui curent pri mari asemenea figurează printre ei.
i gatttílui artistic, în a- lumi întregi, care înţelege să ţie de un paragraf oarecare şi susţin mejdios ne trebue3C elemente să Pentru omami macedo- populaţiei băştinaşe, scumpind tra­
iu l de neînchipuit si mai ales spo­
După cum suntem informaţi, df ja
'• '' & îducaţia fizică propriu sub imperiul ei raţionai mersul sus şi tare, că statul nu se poate răspuudă acestor injurii. Ziarele neni, ca •ţ)entra toţi fraţii rind chiriile în mod fanUstic. la consfătuirea ultimă a fundatorilor
stdeodată un sentiment societăţii dornică să respire alt aer. atinge de asemenea capital deghi­ din nenorocire puţine în care sâ avută la Sibiu în 15 Noemvrie a.
zat. Uită că pentru timpuri excep­ te poţi încrede — sunt ocupate noştri din nînsula balcanică, Populaţia braşoveană e.>ie supra­ c. sTa as’garat o mare parîe a capi­
ü1 ' • s mi*a mişcat sufletul la In locul desvoltăril inegale a in­
serbărilor liceului Lazăr divizilor se aşfazâ solidaritatea ţionale vin legi excepţionale. E cu chestiuni politice, cu certuri de Camera şi enatul au înscris încărcată de greutăţi materiale şl talului social,
foarte uşor unui capitalist german partid, pe câad aceste mari ches­ nu poate ţinea piept cu nesfusiorli Prospectul indică şi o înţelegere
-’r‘ - ‘ ^ eşti, la care am luat parte organică a lor, care va da o înfă­ în Adresa răsptms la Me­ pripăş5ţi, cu galiţienii p lini de bani.
v ^ i fericită de elev; privin*ţişare cu totu l schimbată şi o vie să predea cu un simplu borderou tiuni sunt neglijate. cu statui ce privişie exploatările
pe f, «ă revedeam pe mine impulsie isvorâtâ din considerente acţiunile sale unuisupu3-roaaân} La noi, în curând se va în­ saj câte uejasagiu exprimând Mai ales sufere lumea funcţionari­ pădurilor de stat şi rentab litatea
ît’sumi. ■ i care Ia va păstra cât durează p ri­ cepe lupta, tot aşa de aprigă. Crec lor cari sunt plătiţi cn salare rid i­ lor, ceeace din punct de vedere al
umane, nu naturale, va fi 'motorul dorinţa ca uvernele Româ- cole.
mejdia şi apoi le va reînapoia că e necesar ca scriitorii noştri eco­ veniturilor statului Fo îJe aducă
f J " - ărată plăcere a ochilor a actiunilcr viitoare. nomici — câţi bruma avem — să niei Mari se îngrijească E>te datoria autorităţilor ca să ţării foloase foarte mari.
îo h f :utarea dansurilor naţio- contra unul comision gras.
Tindem şl suntem mânaţi tot formeze marele public pentru a nu trăgăneze la nesfârşit hotStîiea »Forestiera Română« e după cât
' ^ osturae naţionale din toate mal ipult spre diferenţierea acţiu­ Pe de altă parte, caută aeest ca­ deapröape soarta acestor
ceastă luptă. Nu cred nepotrivit de a sili pe streini, pe negustorii ştim Ia noi prima societate româ­
‘ le româneşti, de către e- nilor. Această diferenţiere va pu­ pital să se romanizeze ca formă crearea de premii pentru sti­ nefericiţi iţi rămaşi sub avizi de specula, să părăsească nească pentru explo tare de p£duii
Hi éleve ale ambelor licee ro- tea îngădui pregătirea sistematică numai — ca lupul ce se îmbracă streini. oraşnl. Cerem iniţiativă şi spirit de şi ce priveşte capitalul con’empist,
r • eşti din localitate. mularea acestora. Băncile [noastre
a factorilor meuiţi să desvolte, în pielea oii. deciziune. una dintre întreprinderile uriaşe cari
şi tinerele noastre Întreprinderi in
»* uşelu), Bătuta, Brâuleţul nos- prin mintea lor productivă, mijloa­ E poate singura ocazie, ce ni dustriaie, cari sunt direct intere Tot astfişi Românilor de Ia timp ce funcţionarii ţipă de s’au format în timpul d n urmă,
i» a vioi, Banul Mărăcine, Hora U- cele de bună stare a omenirei. se prezintă a da o lecţie bine me­ sate cred că sunt pătrunse de a peste Nistrf cari nu vor să se durere, autorităţile sufere traficul menite să deschidă drumuri noui
n '■*> au prins o viaţă plină de în- Trecem din faza în care insufi­ ritată şi care să servească de e- ceastă necesitate. strein şi nu dau dovadă dă ener­ capitalului românesc.
si irîţire; atâta vee bună şl grije cienţii aveau puterea, In faza în xemplu. După cum, ca să scapi un despartă d neamul lor, le gie, Când autorităţile administra­
Bucureşti.
tdfîr ată pentra buna execuţie care specialitatea dibace îşi va a- corp de o cangrenă, tai şi din car­ V. P. — Bran. trimitem saliil celor cari bu- tive ale oraşului cer. dela stat sa­
a do s irilo r m'au făcut sa cuget răta toată energia şi va şti să nea sănătoasă ca să se poată vin­
curându-se s libertate le do­ larii mari şl adausuri foarte mari, Isaififar@a bolşevicilor.
; ' >urile, în special cele naţl- pună în mişcare toate mijloacele deca, aşa trebue precedat şi cu aă nu uite că ele au puterea de a
u "'■ ‘ tparte de a conduce la i* latente, toate puterile dormitive, această lichidare. Dacă se loveşte reşte din supt cât mai grab- g&si modalitatea de ieftinire a v i­ Varşovia. — Situaţia f*otitului
ij P iu a te , exercită o înrâurire e- pentru a da drumul desvoltăril or­ în interesele aşa zişilor români in ­ infelegoro ceho-anstriacâ. Oe~iV!n e r pioasă. Bolşevicii în-
mcă revenii la sânul Patriei eţii, şi a chiriilor. >■ ţ - -ixă - pre pădurile Kievului.
ucativ, de cea mal mare impor- ganice să valorifice energiile neu- teresul general şi viitorul nostru Nu se mal poate lăsa totul îi
,n4ă ) «daco contribuţie imensă tiilzate. — Intrăm fără ezitare în Prag?. — Prim -m inistrul Aus­ Mame. n Ukralna domneşte foametea.
economic o cere. triei Renuer a fost prim it în au­ sarcina conducerii centrale, a gu­
r sf r gustului pentru ce e epoca valorilor reale şl efective, a
wuzutc, pentru ce aparţine nea- pregătire! serioase şi conştiente
Cel mai înfocaţi apărători al dienţă de Massarik apoi a tratat vernului, şi aici acasă Fă nu faci 9$ra!a?e
acestui sistem de deghizare sunt cu m inistrul Benes. S’a obţinut o ce este posibil pentru îndreptarea
^ aostru, ca manifestare ar- pentru toate ramurile vieţii, intrăm
aceia care şi în trecut au fost u- înţelegere «conomleă,în urma căreia
AresfareşttRi Jandarm stărilor.
'varşovia. - Acceleratul plecat
íísticá. în faza desvolt&rii conştiente a so­ amr. dm Cracov’ a deraiat în ga a
neaita docilă a capitalului străin şl Cehii trim it săptămâna aceasta In ora a 12-a cerem cu insis­ rsko 26 răniţi şl 8 morţi
î o iorui B. Nestorescu, pro- cietăţii. cari au ajuns astfel Ia situaţiuni 5000 vagoane de cărbuni la Viena tenţă evacuarea strein’Ior, a func­
mo- acestor exerciţii şi jocuri, Cluj. Aufităţile militare ţionarilor cari n’au depus jură­ : d şi maşinistrul.
înlăturând nedreptăţile heredi- nevisate, astăzi nu se pot împăca Cehii vor mai furniza Austriei ma­
i i şl elevii săi Iau binemeri- tare şi statomidndu-şi ca punct cu idela să renunţe ia asemenea teriala brute, cari vor fi prelu­ române au istat pe pluto­ mântul, a speculanţilor de ori ce pyi, gtaş-. 4 american.
1 we i publicul asistent. de plecare dreptatea socială, noul perspective. Ajutaţi de aceştia vor crate în Austria şi apoi vândute nierul de idarm ul ungur naţie. h.;,: rey \f -şital m ilitar am©-
Petru. T. Tet^oreeeu. curent al vremii stabileşte tofo- să ne convingă de necesitatea la Viena. In acest scop Cehii vor Farago Sândj, fiind prins că Vestea ce-o primim am vrea să at . > rechemat şi îa
dată condiţiile convergente ale menţinerii — mai mult^augumen- înfiinţa o secţie specială la mi- se prefacă de urgenţă în realitate.
•ss^ 3 f ace propagadă printre solda- oau! , J mit locotenent-
•forţărilor, dând astfel posibitate tării ~ acestuia* E destul să citeg p Isterul comerciulul din V kua, ,||i români, caji dezerteze A .D .
 N r. 1— 1920 -»•w
G A Z E T A T R A N S I li V A N Ï E I ■rmi P rgîrs 3»-

D e là C a m e ră - tată în ziua în care s*a avizat

pensiunea sau dacă numitele
U lt im a o r a persoane au mai folosit aju­
incidentul provocat de socialişti care; se spune, că guvernul
toarele şi după avizarea pen^
siuiiii, atunci trebue sistată în
Beeiaraţia că'nu recunosc Unirea.
m „«ŢII MIM' încă nu poate trimite delegaţii ziu», în care a primit cea din
urmă plută.
Prin telefon.
pentru conferinţa de pace, fi^
d in R o m â n ia Văduvele şl orfanii^ de fi
C u v â n ta re a d -Iu i p r im -m in is tr u V a id a -Y o e v o d . indcă Românii le fac mizerii
— 31 Decemvrie şt boiu, ale căror p^nşii încâ ţi\ţ
şi dificultăţi.
Bucureşti, p rin telefon, dela Propunerea se primeşte. Un son Impris^aist ieiersi. ) mare atelier de argintărie şi ori-ce oWecte sunt avizate mai primeso aju-
Hotărârea aceasta nefiind a- bisericeşti
Agenţia Dacţn, 31 Decemvrie. In Dl A. Ç. Cuza propune ba­ toriul pâaă la finea anulai
şedinţa de eri a Camerei, după ce terea unei medalii comemora­ Bucureşti. Ministrul Vlad a probată de toţi membri guver­
dl preşedinte a citit răspunsul M. propus consiliului de miniştri nului, miniştri Heinrich şi So- Dimîtrie D. Popeseu 1919, pentru că cu acesţ ţeb
min trebue să fie sistate toate
S. Regelui la adresa Camerei, ia tive a Unirei tuturor Rotnâ- lansarea unui nou împrumut mici probabil vor demisiona. furnizorul Sf, Mitropolii, Episcopii şi Bise­
cuvântul deputatul socialist Cm- 1nilor. ajutoarele de stat proyizorioe,
intern de o jumâtaie miliard. H slD ^rafi germani la Paria V-T) rici din Ţară
tescu. Se primeşte. Provocăm deci pe toate vă­
Paiis. Noua del g î fe germană 'S? ?.j
in numele paWJdu*ui social de­ Vacanta pirlaaaesfarQ. La Potirul de argint** Bucureşti, Calea Moşilor 249- duvele şl pe toţi orfanii de
Presa antinaţională. Bucureşti Camera a luat vacan­ sub conducerea Iui Katenau a fost
mocrat, deputatul Crsteecu declară p im ită de Ciemenceau î i prezenţa Ia atelierul meu se efectuează ori-ce Obiecte Biseri­ răsboiu să-şi depună cărtice­
că Unirea tuturor Romanilor var- Dl Inculeţ, ministru, aduce grave tă până la 1 Februarie, iar Sena­ ceşti in argint marcat şi controlat de stat lele de ajutoa e numai decât
Udul nu o recunoaşte fiin d făcută ac(;za|iuni unei anumite prese din tul până la 10 Februuie. am bjsaJorilor Amerlcei şi Angliei. | lP
De’egaţii au predat răspunsul gu­ sau în Capa Sfatului sau la
fără plebiscit. Bucureşt% citind din z’arul „La C o n fis c a ta bhop mensoiii. vernului german, care e dispus să ^ m
M E T A L ALB ŞI In A T E L IE R U L M E U SE M
locul de numeral banii alper-
Se m şte un mare tumuli. Ca­ Presse 1bre“ care reproduce din zia­ ^atisfa:ă toate cererile aliaţilor. ALAM A M A I E FE C TU E A ZĂ
Berlin. M inistrul de interne a ceptoratului orăşenesc.
mera protestează cu ensrgie. rele „Epoca* şi „Dimineaţa“ că
ordonat confiscarea memoriilor lui WHkmnmio !a Borna. Ico no, Candele, Cădelniţe. Veşrr tits bissrL;33ti şi H ine Braşov, în ^4 Dec. 1919.
Voci: Afară bolşevicii, trădătorii! în alegerile din Basarabia s’ar fi Tirpitz şi Ludendorf puse în vân­ ^ Cruci, GîJivoîe,Po ire, Oiscfiss,
Dl Vaida-Voevod,prim ul ministru,
făcut ilegalităţi şi că akgătorii au
zare. Tnest. — D ’Annutizio a fost* preoţeşti etc , Svere, Epitafe, VVT' 1_1 Primarul.
fost fost aduşi cu forţa ia vot. (O- Evanaiielil, Ftlicandre, Sfeş-
spune că Unirea tuturor Româ­ primit la Roma cu mare pom­ ^ nleg împărăteşti si m ci, Sfes Stea puri. Icoane peniro Ico- W i
nilor s’a făcut în urma voinţei Dl Inouleţ consideră scestea, în O amessiniars a u m ie lu lu i pă. Aici a avut întrevederi cu nost se picîaîe cu cri şi ce ^
poporului român din care fac aplauzele şi aprobările Camerei, ca res. miniştrii Nitti şi Schialoja. A m
^ nice pentra sfânta masă cu
3 - 7 lumini lir^ia 21 biserice! etc. etc. FuMcaţiune.
parte şi soclal-democraţli, cari au infam ii de neertat şi cere ca în Berlin. „Yossische Zeitung" fost apoi primit în audienţă
proclamat, la Alba-Iulia, Unirea. Rorcânfa'Mare să fie o presă bună fi Se primesc cri-ce reparaţiuni în această branşă ’ Biserica S ft. N icolae d n
(.aplauze prelungite). naţională, absolut cinstită anunţă că a sosit la Viena co­ de rege, căruia i-a raportat cu preţuri mai reduse ca ori unde. > Braşov-Schei dă în arendă pe
Arată gpci, că ideile d-Ud Crîs- Relativ la ?ntrarea unor depu­ munistul rus Asilov pentru a despre situaţia din Fiume şi cale da licitaţiune publică cu
tescu sânt o utopie care neavând taţi bassrabeni în Uga Poporului preda guvernului austriac o Dalmaţia. NB. Cumpăr imediat cu pret bun, ori-ce can- §l|? oferte închise, locurile de ară-
bază nu pot fi transpuse în re­ declară că din 18 depuiaţi opezi- notă a şovietului rus, în care G recii-ee? CozsstaiiincpcSfsi titate de metale ca: aramă, alamă, bronz, 3-—10 ^ tură în estindere de 26 ju g .
alitate. ţionişti numai 12 au întrat, dovadă se pune în vedere, că în ca­ wt
Paris. — Venizelos a pre- W , 1582 stânjini pătraţi) a fiă tu a re
CompsrS it'e le acestea cu eve­ că nu toţi deputaţii opoziţionlsti zul când Kun Bela şi soţii nu rr M
nimentele din Rusia, declarând că din Basarabia reprezintă ideile zenlat lui Ciemenceau nota u \ în apropitrea fabrcei de za­
vor fi 'eliberaţi, sovietul rus
ideile socialiste de acoîo sânt o d-lui gênerai Averescu. guvernului grec, în care se hăr din Bod, pe tim p de tre i
adevărată dictai ură şi teroare pro­ va lua straşnice represalii faţă cere Constantînopolul să fie
C am eră Constituţională anî.
letară (Aplauze). de prizonierii austriaci află* Termlnul ultim pentru pre­
Di A. C. Cuza gduce o vehe­ cedat Greciei. Medic dentist
Face apoi comparaţie cu Bela mentă acuzaţie îndreptăţită, în a- tori în Rusia. Banca ge Esrcnt Arfleleenă zentarea ofertelor se fixează
Kun pe urma fcăruia poporul ma­ plauze’ e Camerei, Focialderiocra- ie p r im ir a a propagandei
ghiar a trebuit să şuiere atât da ţsfor, cari nu ţin seama de ratifi­
mult (Aplauze). carea Unirei de către Parlament.
Solăafii di» g ard a @1bă cos­
ir ă recsicsHrii ilrâealalisi.
germ ase.
Pcris. — L’Ioformation anunţă
SOCIETATE PE ACŢ1I
BRAŞOV
Sr Nussbăcher
pe ziua de 5 Ianuarie st. n.
1920.
Actualul guvern este departe de-a Kecskemet. — Când un o- că Consiliul suprem a cerut Ger­ Afiliată do banca Anglo-Austrlacâ. Târgul Inului 36 Ofertele se v o r p re ze n ta In
opuma social-democraţia^ în schimb Dl Cuza întreabă apoi partidul maniei suprimarea propagandei cancelaria C o m ite tu lu i paro­
fiţer din garda albă a voit Depuneri spre fructificare . . 4% preia cocsultatiunile din nou
cfre ca soclal-deraocrajii să fie îa liberal dacă recunoaşte Camera germane în Prusia orientală, unde Depuneri spre fructificare dela 2 Ian uatie 9 - 12 şi 2 —4 hial (Curtea B ise rlce i Sf. Nl-
cslmul lor şi să se lase de idei Constituţională? să ţie soldaţilor o cuvântare se face plebiscit legate ;condiţionate). . ; . VI20J0 colae) si v o r avea fră c o n ţin ă
utopice cSci, contrar, le vor aduce D l Vint dă Brătianu, în numele pentru a-i îndemna la recu­ 2 -3
Suspendarea circsIafiBiaei Darea de interese o plăteşte institutul v a d lu l de 10 la sută dela sum a
grave deziluzii(Aplauze prelungite). partidului liberal, declară că recu­ cerirea Ardealului, sodaţii un­ tren u rilo r In U a ^ a ria . Escont de cambii o fe rită .
D I prim-ministru închee cu noaşte actuala Cameră Constitu­ guri au răspuns că mai bu­ Budapesta. — Deîa 1 ianuarie se
ţională. îm prum uturi pe efecte â î l l i n f S*a pierdut un câine Comitetul parohial îşi re-
declaraţia că guvernul este c ii os îşi vor per de gradul, suspendă ci-culaţiunea tn nurilor
Di A. C Cuza: de ce atunci, în Credit de Conto-Corent lup culoarea n?arou zer ă dreptul să acceptezeori
pentru îmbunătăţirea situaţiei mod necinstit, şi pe spatelo nos­ decât să continue lupta. în Ungaria d;n cau^a îipt.ei de
iruncitoiilor pe care o va în­ tru, căutaţi dşsoivarea Camerei cărbuni. Vor circula răptămânal pe hipotecă şi alte garanţii închid, tânăr de 4 luni cu doua care dintre ofertele intrate,
U agurii refuză trim iterea
numai câte două trenuri dela Bu­ pete albe ia embele picioare fără considerare la suma ofe­
făptui cu sau fără concursul printr’o fuzinne cu Liga (Ilaritate) de detefjaţi Executarea tuturor aface­
dapesta, Szolnok, Seghedln şi Mis- (labe) din faţă. Cire-1 va aduce rită, eventual să nu primească
conducătorilor social-democraţi Budapesta. Consiliul de mi­ koîcz. rilor de bancă şi de schimb
(Aplauze prelungite. Ovaţiuni). P entru m uncitorii dela cu condiţiuni culante, cu sau va acnnta unde se alia nîei una din ele.
niştri ungar a discutat nota Iui încetarea grevelor. Braşov, din şedinţa Coml-
M onitorul O ficial deosebire: Cumpărare şi îa Şcoala de Şofeuri Cazarma
Dl St. Ioan cere ea ziua de Ciemenceau hotărând să tri­
Dl A. C. Cuza citeşte apoi pro­
Bucureşti. Grevele de birjari şi
vânzare de efecte şi valute de Cavalerie, va primi o bursei tetului parohial, ţinută Ta"
29 Decemvrie să fie declarată mită la Paris pe prinţul Win- automobilişti su încetat, fixându*
iectul de lege prin care se ad­ streine încasarea cupoane­ recompensă. 2—3 Nov. 1919. 3^3
seibătoare naţională. dischgmetz cu un memoriu, în se un nou tarif.
mite o jumătate milion de lei lor şi efectelor sortate, în- V. lordache l Pricu
Să se redacteze un perga­ pentru lefurile m uncitorilor Mo­ secretar. viee-preşedinU.
ment cu toate iscăliturile de­
putaţilor.
nitorului Oficial.
Creditul se votează.
Ora 2 cassarea de cambu, cecuri
şi asignaţiunj. Emisiunea Se caută pentru ime­
diată angaja­
re 7—8 vânzători de manu­
mandatelor şi acreditivelor
Episcopul Miron Cristea - asupra Vienei şi alte pieţe
streine. îngrijirea coaielor
factură, pânzărie şi mătăsârie
cu salariu lunar dela 800— 1000
u b lica tiu n e
FO RM ÁTUM ! M itropolit Primat de cupoane, revizuirea şi
asigurarea losurilor. închi­
Lei. Ofertele se vor adresa
Sucursalei Luca P. Niculescu
Comuna Prejmer din jud.
Braşov, arândează birtul co­
rierea de Safes Deposits. I din laşi Str. Ştefan cel Mare munal cu licenţă, proprietatea
D in c a u z a s ă rb ă to rii o~ nostru ca să-l cumpere pe lângă Marele colegiu, compus din membrii Sf. Sinod, ai Con- comunei Prejmer aflător fr*.
fic iale a A n u lu i N ou, zia­ rabatul de 25 %. Păstrarea şi administrarea I Nr. 4. 3 —3
sistorului bisericesc şi membrii Camerei şi Jenatului au ales efectelor. 8 -1 0 Buzăul-Unguresc jud. Trei-
ru l n o s tru v a a p a re V i­ ftaz p e n tru m e se ria şi. Cor ne­ scauce.
azi ca Mitropolit Primat pe I. P. S. Sa Episcopul Miron Informaţiunile gratuite.
n e ri la ora obişn uită. mţia meseriaşilor anunţă membrii Ar an darea se face p© trei
ei, că gazul pe luna lui Ianuarie, Cristea.
S in o d u l Biserice? d i n Regat
a hotărât să susţină alegerea de s© va împărţi în 2 şi 3 Ianuarie. Yotarea a durat dela 11 până la 1 jum. iaMarele Magazin H
Jjani (1920, 1921 şi 1922) prin
licitaţiune cu oferte deschise
n rtro p o lit primat a Episcopului Toţi membrii să aducă cartea * DIN TRANSILVANIA
de gaz. ^ B RAŞOV, S t r a d a P o r ţ ii 51 : şl închise şi se va ţinea în
Cristea. CamP&r cass^
Câ n t turbat*. — Poliţia de stat Instalarea noului mitropolit primat se va face mâine, cu s’a pus în vânzare un mare stoc | ziua de 30 Dec. a. .c. ora 10
Graţierea Z arîştJor con­ anunţă; Deoarece pe teritoriul ora­ bani de ocazie.
damnaţi anul acesia de Curţile deosebit ceremonial. Se caută vânzător sau vân­ dfc Bareheinri, zefrori | a. m. îa cancelaria comunală
şului nostru am prins un câne,
Marţiale a fost acordată de M. care s-a constatat, că c-ra bolnav z ă t o a r e p e n t r u u n c Ii h b c . albituri, pânzeturi etc. din Prejmer.
Regele. de turbare, di* aceia începâud din A se adresa la Admiiistra- cu preţuri fo a rte reduse. Engros şi endetaii Preţul strlgărei. Cor. 8000
Dintre aceşti zi ari ti face parte A APARUT:
£}ua ds i5 Decemvrie a. c. ordo­ ţia ziarului. 1— 3 . . . . „ 800
şi Siavici care, se z^ce» că a refu­ năm o ncuă închisoare de câni
zat graţiarea. El va fi totuşi scos pe durată de 90 de zile. Fac a- Calendarul Gazetei Transilvaniei pe Reflectantul trebue să de­
clare în ofertă, că cunoaşte
din închisoare (Ag. Dacia). tenţi pe posesorii de.câini, ca po I ieitaţie publică
P ro ie cte cl@ le g i In şedinţa
Camerei dela 19 Dec. s’au ’ depus
stradă pot duce numai câinii pro-
vâzu|i cu botniţă şi legaţi cu fonia
L au întocmit redactorii Ga&etâi tra n s ilv a n ie ! dd. Ion Clo­
poţel, Virginiu St. losif, Victor Branisce, Ion Brotea, 1 Cristea Se aduce la cunoştinţă că
Publicaţiune condiţiile de licitare şi se su­
pune acestora. Condiţiile iici-
următoarele proiecte le le g i: Cânii cari se vor gâsi pe stradă A. Cotrnş, M. G. Samarineanu, JV. Bagdasar, C. Asiminei, ele. în ziua da 16 Ianuarie 1920 Se aduce la cunoştinţa pu­ tărei se pot vedea în cancela­
Dl Bontescu ministru al indus­ liberi, vor fi prinşi şi nimiciţi. Calendarul Sazstel fr a s s ilv is ie i este unul dintre cele ora 9 dim. se vor vinde prin blicului, că subvenţiun^a anu­ ria comunală în decursul ore­
triei, legea prin care ststui ro i ân Aibrich. subprefect de poliţie. licitaţie publică în cazarma ală provizorie llquidată pe lor oficioase.
mai bune, la orice caz este cel mai folositor, căci va împăca
este autorizat să ia asupra lui Membrii la crucea Soş'e ţoale trebuinţele poporului şi pretenţiile cărturarului subtil Prejmer, 8 Dec. 1919.
toate contractele de cumpărare de de Artilerie Braşov, Str. Lungă: baza Legii ucg. Art. X V . ex
B raşov, s-au înscris d-1 Dr. N. N.
grâu, încheiate la 1916 de bluroul Citiţi în Calendarul G iaotel ^Transilvaniei articole despre 31 cai destinaţi da vânzare. 1915 pentru văduvele, orfanii 2 — 3 Primăria comunală.
cu 100‘— cor. D-na Dina Moţoiu
britanic cu diferiţi proprietari. cu 5 0 — cor., D na Reveica P>sscu Suveranii români, piobleme despre patrie, presă, muncitorime, Comand. R. 4 / Ari. P. S. şi Invalizii de răsboiu pe du­
Dl Y!ad un proiect modificator al cu 50‘— cor. repatrierea Românilor din Siberia, viitorul Românilor mace­ 1—8 Căpt. Seevaldt. rata răsboiulai, prin emisul
legei vămilor. Salutăm pe noii membri şi chi* doneni şi alte multe probleme politice şi sociale;
A apărat Cftlecdffrnl „Oaze- tăm şi mulţumim pe această caie.
tei Transilvanei ps 1928 şi se A<6ria Bamlescu, preşedinţi,
pagini literare de mare frumseţe de Regina Marin, poetul
Consiliului Dlrigent (Resortul
finanţelor) Nr. 14367 919 s’a
Croitoria din Str. sistat pentru totdeauna.
Secântă pentru ime­
diată anga­
jare 8 argaţi pentru mpşie.
Viahuţâ; bucăţi literare oiiginale de poeţii noştri A. Cotruş,
pune mâine Joi în vânzire. Toţi Peatru Orfel satul U n 'n n ii fe­ Wel^ Mîhai Nr. 28 Pentru văduve’e şi pentru Ofertele se vor adresa Cassei
cei ee doresc să aibă îa casa lor meilor B eiaâîia dm Braşov s-a C. Asimine?, Lucian Blaga, însemnări spirituale de profesorul
un calendar bvgat, cu un preţios contribuit ia colecta d-nei A le ­ î. C. Panţu, cugetări din marii filosofi ai lumii etc; primeşte ~ spre confecţionare: orfanii a căror pensiune s’a Luca P. Niculescu din Bucu­
material politic, social, economic, xandrina Vas. Muntean, soţie de pagini econo nice de părintele Aurel Nistor de mare folos Rochi, Taiorurl şi Toalete de fost avizat din partea Ifqut- reşti Calea Moşilor N r . 16,
literar şi ilustrat cu numeroase îavăiător, soma de 283 cor. pentru sătenii noştrii, apoi indicaţiuni despre târguri, vreme, b^l etc. 1— 1 daturei de pensiuni din Si- 3 - 3
fotografii să se grăbească să cum­ Muliămind d-neî A. Muntean biiu, subvenţiunea trebue sis-
sărbători e tc.;
pere calendarul Gazetei Transil­ pentru zelul depus, chuăm p rim i­
vaniei. rea sumei pe această calo, faţă de o foarte bogată cronică politică ce cuprinde evenimentele
Preţul 4 Ie!, in Ardeal 8 eer. toţi contribuitorii care din lipsa de mari în legătură cu desrobirea complectă a neamului românesc.
Peuira mai multe exemplare se dâ spaţiu na-i putem publica în parte. Calendarul este presărat cu foarte multe clişee (chipuri)
rabat de 25 %. De vânzare la ad­ M ar'a B. Balulescu. înfăţisind pe bărbaţii de stat, scene din război, pe Suverani
ministraţia Gazetei Transilvaniei t P e n tru masa s tu d e n ţilo r „ ¥ v- pe M 5hai Viteazul etc.
şi la toste librăriile depozita;ii f f l Oniţ-u*. D-na Mârioara Dr. Acest calendar prin utilitaţea lui se impune să nu lip-
de ziaro. Moga a dăruit în amintirea văru­
siască din nici o casă românească. Ori cine doreşte sâ-l albă,
C e ^ rig îu l Sa rezervă d o c ta r lui şi naşului său Nicolaa Di aia
G eorge n iis e v ic i a <Süzut victimă j s^ma de 200. cor. Mulţumiri. să ne anunţe imediat ca să rezervăm exemplare.
d ftoriéi sale, contractând tifos e- Í Direcţiunea liceului clasic gr. or. Preţul numai 4 lot.
xantemalic. Irimoîmânfarea s’a fă­ român. Calendarul apare într’o mărime de 8 coaie, format mare.
cut Sâmbătă 27 Decemvrie. Teodor T'. Ciurcn, Anunţăm cu In Ardeal se vinde cu § cor-
Ia urma lui iasă o soţie şl o părere de rău că Teodor T.C iurcu, Ceice comandă mai multe exemplare primesc rabatul
cop 11 funcţionar de bancă în pensiune
Colon t Iul D.\ Ruso viei era în a decedat în 25 Decemvre 1919 în
vârstă d î 48 ani şi era medic pri­ vârstă ds 74 de ani.
obişnuit de 2 5 ^ .
Grăbiţi să comandaţi calendarul Gazetei Transilvaniei E x p lo a ta re de p ă d u ri.
mar al serviciului de boaie interne Înmormântarea s’a făcut la 27 pe 1920.
şi contagioase ia sp talul Colentina, Decemvre 1919. Trimitem rude-
unde a şi contractat boaia. n ilor condolenţeîe noastre.
F m t r n »Cartea o sta ş u lu i ro* Concurs secundare şi eă ştie scrie
perfect la maşină.
Furnizăm ori-ce cantităţi de lemne
Cursul schimbului la Paris,
in ziua de 21 Dec. bursa la*P»ris
era următoarea : dolarui fr. 10 86;
âu d na Elena Pavel din Bra­
şov a cepus la administraţia ziaru­
lui nostru 200 cor. i
Consiliul Dlrigent Resortul
de justiţie deschide concura
Cei angajaţi vor primi pe
lângă salarul fundamental
de ioc, fag şi stejar uscate, cu preţuri
livra it.rlin g â 40 ?3; peseta 2 07,
florinul olaudsz. 4 şi franrui elve­
ţian 192.
Vânzare de lia ne igx scop
do b x 0iacer.j. Reuniunea ev, pen»
pentru următoarele posturi:
I. L a serviciul decompturi;
toate adausele stabilite în nor­
mele de salarizare ale Consi­ convenabile.
1. 5 posturi în cl. V II.
Aşa d ir atât m oneti olandeză,
spfîo olă şi elveţiană este mai bine
cotară de cât francul francez.
tru imbrăcarea copiilor de şcoală,
voind să vină îa ajutorul celor
lipsiţi fără deosebire de naţionaii-
2. 6
3. 10
„
„
, , V III.
„ „ IX .
liului Dlrigent.
Cererile se înaintează până
la 15 Ianuarie 1920 Resortu­
Institnţmnilor, cu preţuri reduse, predate
Leul românesc şade cu atât mai
rau. Pontru un franc, în sch mbul
jibsr dai 2 60 lei. Deci ^ rv e n i do*
tate, vinde pe preţ modest costume
de dame, bluze, paltoane şi pălării
de dame, precum şi paltoane de
4. 12 , , * X.
I I . La arhivă şl expediţie:
lui de justiţie în edificiul Cur­
ţii de Apel, Cluj.
gara Ţânţari sau franco’ Braşov.
d-ni, ghete de dame, d ni şi copii 5. 5 posturi de dactilografe. La cereri se anexează ates­
'arul 27*25 lei şi cu trei coroane
leul 71 75 coroane un dolar.
(câteva perechi noi), pânze de mese,
prosoape etc. Locul de vânzare în
La cei de sub poziţia 1 şt tatul de botez, un atestat, că Gramadă e i Comp
2 se recere bacalaureat şl con­ e cetăţean român, un atestat 5 —6 piaţa grâului 5 etaj I.
B -aii pre o ţi ş i fn v ă fâ to rl cari fiecare zi după amiazi dela 2—4
vreau sâ răspândească pe sate ca­ în casa din Şjrul Grâyiui (Kornzeile) tabilitate de stat, la cei de medical şi atestatul de cvali-
lendarul Gazetei Transilvaniei pe Nr. 11, etagjul al IIMea. Ia a relaş sub poziţia 6 şi 4 bacalaureat, flcaţlune.
1920 sunt rugaţi să se prezinte de loc se şi cumpără haine purtat?. celor de sub poziţia 5, se re- Cluj, la 18 Dec. 1919. (1— 3)
argenţâ la administraţia ziarului cere cvalifioaţiune de 4 clase Şeful Resortului de justiţie.
 caMMieaeţw**
Ö S gB TA T R A N 8IL Y A N IB I
Nr. I — » 2 0
•mm

„V IA TA B O W lâ llIR S C â « PROSPECT INDUSTRIA FORESTIERA DIN

V ţis tiffit rfş | U ! e p r a f i c e ş j cu «îbserfere <fe acţil pentrn r Fore*ttera Română« îotreprin-
S O C IE T A T E A H O K Iftf A . C A P I T A L L £ l 6 0 0 0 .0 0 0
i m pentru esploatarp de păduri s. p, a. în Cluj. TRANSILVANIA
fii Ş ş d iu l ş o p ip l i |A Ş I Iu mpia schimbării situaţiei politice, care până acuma cu
topte mijloacele tindea tntr’acolo, ca să nâbuşască îji poporul
nostru ori-ce avânt de desvoltare economică, datorinţa noas­ SOCIETATE ANONIMA
PR O SPEC T tră este de a folosi ooezia şi să nizuim într’acolo ca prin — C ap ital so cial le i 1 2 .0 0 0 .0 0 0 . —
Bocit tatea cui tu4alft t V ia ţa R c m ă n e a ic ă * şe înfiiaţează prin stăruXa grupului conducător *1 n v stei stăruinţă şi cu puteri îndoite să ridicam nivelul economic al
fsene « Jio m ă n e a ş''d *. - > ţării. PROSPECT
* Neajnul rcmâneic ae s'mte a ii Ia răaăr't şi la apus între firettife lui hotare. Nfetiui baladelor desparte | F Dela decretarea iirperitlui rcirân în părţile dincoace de
înpă odată cu volburile lui Moldova de streini. In noid-estul remfnismuhr, laş’i— oraşul cel de multă vreme Adunarea Generală extraordinară a Societăţii anonimi
pbârşie de mişei ri culturaie, de idei de-interetate şi adfpoatitor de cărturari — reia munca pentru lumin*, cu Carpaţi, au trecut fcbia câteva luni ntmai, şi spiritul de În­ transilvănene pentiu comerţul de temne, fondată îa Braşov,
ppnţţ inţa marilor s iiin tre e i se cer rn situaţia de asUzi. Limba, cartea şi cultura românească trebuesc ubHe treprindere românesc s’a şi ridicat cu un avânt ne mai po­ în anul 1911 a modificat statutele punându-le în concor­
ş| răspândite cu largi dărnicie, mai ales între Boian şi Ismail. menit până acuma, ca să înfiinţeze fel de fel de întreprin­ danţă cu legile româneşti; a transferat sediul la Bucureşti,
Credincioasă tradiţiei poporaniste, gruparea crescută a « V ie ţii H e m tin c ş th se bucură de cuceririle ţft- deri cari au menirea de a umplea locurile goale în economia
r?n‘mtf, de noua îpiproprieUrire şi de votul universal. Ţăranul român e pe cale să-şi îmbunătăţească soarta; schimbând ntmele Societăţii în „Industria Forestieră din
noastră naţională. Un ram însemnat însă tn această econo­ Transilvania“ şi a autorizat Consiliul de Administraţie ca în
pu atâta mai mult, el are azi nevee de îmftumuse area sufletului prin culturi, căci numai aşa va putea să se
fgloseascjl îptr-adevăr de bunurile lui materiale şi politice/! mie, anume acela al întreprinderilor forestiere, nu a fost con­ locul vechilor acţiuni în Coroane, să emită noui acţiuni pen­
Societatea * V ia ţa Hotnânea#că> se gândeşte la toate păturile soc afe şi îşi propune să răspândească siderat până acuma de întreprinzătorii noştri. tru 12.CCO.OlO lei, ficcare acţiune având o valoare nominală
în toste căminele româneşti, prin opere literare şl ştiinţifice — o r ig in a le ş i t t c d u c t n — darurile poeziei şi Este ştiut că pădurile Ardealului formează o comoară ne­ de lei 200.—
?ilş şt iniei, dovezile frumosului şi binefacerile cugetării. secată pentru ţară şi până acunra au avut parte de o în-
Nu uităm — ctm n-ejn uitat n‘c in trecut că ecriltorl ic m ín i au fest ţ i sunt cei mai pufinrăs- Societatea posedă în exploatare însemnate făduri în Va-
giijire deosebită din partea statului. Durere însă, că atât la lea Uzului, Ccmitalul Cik. St. Mi îtcn-Transilvania, rsupra că­
p lă tiţi dintre artiştii noştri şi ne mSgulim cu gândul că Întemeind acest institut de editură pe baze noul,voia
pţiteş «ă le înlesn'm în Rcinâna fiare o viată lin ia tă , hărăzită cieatiunii. esploatarea cât şi Ia valorizarea îor poporul r(măresc a fost rora experţii D-nii Inginer Inspector General Silvic M. Ţănă*
Socieptea V i t f e J ttw â v e a tc â * se declară un larg port c de cultură romanească şi învită la part'cipare desconsiderat din partea rasei stâpfnHcare, şi astfel avem sescq, D im to iu l serviciului exploatării pădurilor, Inginer In ­
şl Ia ţuupc& pe toţi scriitorii de talent şi pe toţi intelectualii cari vor sâ ne înţeleagă şi să ne ajute. ocazia să vedem, că deţi podurile cele mai muHe snnt pe spector Silvic G. Ciăcn nescu, Di ectorul serviciilor plactatii-
Stăm în fpta unor condiţii de viaţă cuper oaie. Ţara, neamul şi sufletul romanesc au spor t. Toate Cu­ teritor etnic românesc, totuşi Românii în cele mai multe părţi
rentele literare, toate convingerile şi toate activităţile, — intru c it se potrivesc şi consolidează idealul nostru lor şi Inginer Inspector Silvic C. Opran, Directorul serviciului
nu au putut piofita de eîe, şi abia găsim ici-colea proprietari amenajameDtelcr dela Casea^Pădur;Ior, prin actul de experlkă
pot să ne ceară sprijin şi adăpost. Iar acest ideal este ca scrsul şi cetitui românesc, simţirea şi cultura
românească, să înflorească în fiecare suflet şi în fiecare comunitate pe toată înt nderea dintre Hfstru şi T>sa sau esploatatori de pîduri cari să fie români. cu data de 7 Octomvrie 1919 stabilesc în rezumat, că;-
Insttutyl nostru va publica: Prin aceea că în prezent statul român a devenit pro- Societatea dispune de 368.000 metri cubi lemn de n o*
1. H e v is ta < V ia ţa Jtcm őneaecő* cere apare din nou Ia începutul a n u lu i 1 9 2 0 cu râvnă sporită şi prietarul cel mai mare de p£duri, de sine se impune pro- liit secular din cere 62 0C0 metri ci bi faeonati. cum şi 270,000
cu puter le înmulţite pe care i le asigură societatea cu acelaş nume. biema, ca din aceste păduri şi statul să tragă foloese mai
2. O ( d iţ ie de c o t ţ i lit e r a t e f i ş th n p fic e — originale şl traduceri — prin care vom pune la înde­ metri steri feg secular, în înălţimi pâr ă la 33 rsetâ n oliftul
mari ca până acuma. şi 25 metri fagul.
mâna cititorilor romani opere de valoare literarăj româneşti şi streine, cum şi producţii:« ştiinţifice ale vremii,
3. O b ib lio te că specială p e n tr u popor. De aceea noi fundatorii mai jos srbscrişi, facem apel Ia Valoarea minimă a acestui material lerrncs este după
4. P u b lic a ţii perio dice. publicul rcmânesc, ca atât cu bai.ul cât şi cu munca sa, să Demnii experţi de 14,568 000 lei.
6. O e d itu ră de m a n u a le d id a c tic e ş i de cârpi de f o n d p e n tr u s p e c ia liş ti, î n toate r a ­ îmbrăţoşeze acest ram de activitate economică, şi să ia parte Societatea mai posedă imtalaţiuni forestiere sistematice
m u r ile . m din puteri la înfiinţarea unei societăţi de esploatare şi valo­
Pentru îndeplinirea scopurilor sale, societotea a achiziţionat tipografiile: »Dacia*,, Naţionala* şi .Trbuna* pe Valea Uzului: o fabrică de cherestea cu 9 gatere şi cele
rizare de păduri. necesare exploatării; isr pentru transportul materialului dela
din Ia$i, iar în vederea răspândirii publicaţiilor sale, Sociatatea a preluat vechea ţ i reputata .Lbrâria Nouâ*
din acelaş oraş, as gurându-şi o înt nsă distribuţie în tot cuprinsul României-Maril Spre scopul aersta înfiinţam „Forestiera Română" între­ pădure îa fabrică şi de aci la gara Dăinianeşti, are o reţea de
Societatea * V * o ţa J U n tC ru t.ttc » j* i propune îndată ce mijloacele î» vor permite, să trimită anual la prindere pentru esploatare de pâduti s. p. a. cu sediul în 26 Kîm. linie Decauvil’e de un metru lăţime cu ’ocomotive
studii în ţări streine, cu burse d’n fondurile ei, tinere şi tineri zeloşi, şi fără mijloace, ori care ar fi dexte­ Cluj. şi vagonetele necesare.
rităţile «au aplicaţia lor, dela tim purie şi fierăre până la ţtiin ie matematice şi filosofice — recrutându-i Societatea aceasta se înfiinţează pe un timp nedeteimi­
conform dispoziţiilor din sfatute. Vale area instalaţii nilor execrtate înainte de război: clă­
nat cu un capital social de minimal 25 milioane !ei până ia diri, fabrică, maşini şi materialul de exploatare, constatată
Societatea > V ia ţa R cm fitie a sc â j se ccrstifue cu un capifal de 6 , 0 0 0 , 0 0 0 ( s a s e m ilio a n e ) ,
împărţit la 1 2 * 0 0 0 d e a c ţ iu n i A SCO le i, nominal, din cai» OCOO a c ţ iu n i n o m in a t iv e şi 3 0 0 0 50 milioane lei, urmând ca suma definitivă să se hotârască după registrele Societăţii este de aproximativ 4.000.000 Cor.
de a c ţ iu n i în p u r t ă t o r . Deci subscrierile se fac pe loturi de cel puţin 4 a c ţ iu n i, din care 3 n o m i­ de adunarea generaiă constituantă conform subscrierilor de cu f ret urile de atunci.
n a t iv e şi I la p u r t ă t o r . acţil. In dorinţa ca publicul ron âncsc să poată participa câfc
Emisiunea sa face pe pieţul de Iei 5 4 0 — acţiunea, Acc şti 40 la sulă pentru e i h'tare a chelluelilor de La subscriere se' plătesc 30*/e de fiecare acţie şi o taxă
constituire în care se cuprinde şi cumpărarea ttlu iu i Revistei »Viaţa Românească* dela proprietarii săi. mai muit Ja afacerile Sociefăţr, ee oferă yenîru subscriere o
de fondare de 50 lei. Restul se va plăti la terminele stabi­ treime d n capitalul Societăţii adecă iei 4C00.0C0 pe valoa­
La subscriere se va plăti lei 1 9 0 — de f.ecăie a c ţiu n e t u l te n te , din care lei 1 5 0 — drept văr-
sim&nt de 30% p e n tru c o n s titu ire a legali*, iar Iei 4 0 pentru cbeKaelile de constituire. lite de Consiliul de administraţie. rea nominală de lei 200 acţiunea, deosebit o ttxă fixă de emi­
Restul vărsămintelor se vor face la epocile fixate ulterior de Consiliul de Administraţie. Vărsămintele se vor face în lei; celor cu domiciliul de siune pentru eheltueli. etQ. de lei 25 de fiecare acţiune.
Subscrierile J o i , 2 6 D e cem b rie 1919 st. n. şi durează până la 6 I a n u a r ie 1 9 2 0 . pe teritorul administrat azi de Consiliul Dirigent li se admite La subscriere se va achita întreaga valoare a acţiunilor
Consiliu! de Administraţie îşi lezeivă d n p til de a Inch de subscrierea înainte deteim nul de mai sus să facă vărsămintele sumelor subscrise în coroane, plătind
cum yt de a face icpartiţ unea acţiunilor sutscrse. * subscrise.
două coroane pentru un leu. Acţiile vor fi de câte 1000 lei Subscrierea publică va sta deechisă dela 25 Decemvrie
. Subscrierile vor avea lcc în Bucuri şti, şi în provincie la uimitoarele Bănci:
B a n c a C e n t r a lă p e n t r u C o m e r ţ f l I n t f u e t r le d in C iu l sunând pe nume. Ultimul termin.de subscriere va fi la 31 a. c. până la 3 I nuarie 1920. Censiliul de Ac’mirJstraţie îţi
B a n c a M a r m a r o * eh B re n k & C o , B u c u r e ş t i ş i la s it c u v f la f e t e e i; B a n c a d e S c o n t Decemvrie 1919. reztrvă dieptul de a face repartiţia acţiunilor.
d in B u c u r e ş t i ş i s u c u r s a le le e i; B a r c a efe I n d u s t r i e ş i ( c m e t t d in B u c u r e ş t i; B a n c a Activitatea societăţii se va estinde asupra următoarelor
M o ld o v e i d in la ş i; B a n c a B a c ia d i n la ş i; I c n e a C e n t r a lă d in M c e ş t i; B a n c a O lt e n ie i Subscrierile se pr mese la Banca Naţinrei B dBl C rol 11,
operaţiuni în nex cu exploatarea şi valorizarea de păduri.: Bucureşti, iar surrele s bserise din Transilvania ş provincie se
d in C r i i o v e ş i C e n t r a la U n c l î o r d in F r i v i s e i e S t r . E u r s e i ş i la a f i l i a t e l e a a le :
__^-BTnca Moldova de jos, Bâited; Bfctca Frăţia, Fccşari; B ite s Oltul, Maura; tare a Economia Focşani; Banca
a) întreprinderi industriale, FOt trimite ia sdrtsa Banei Ntţîurei prin Banca Naţională a
Populară din Piteşti; Barca Rcmsnfcţi, Caiacfcl; Bir.ca de Ccmeiţ şi îgricultuiă, Galaţi; Btnea Sindicatul Agricol, b) „ comerciale, României sau prin principalele Mănci din local tate.
Tecuciu; ta re a Ccmtrţului fcacâu; Banca 1 u2ăului,Euîău; ta ic a de S u n t, Craicvs; 1 arca Vâlcea, R.*Vâlcea; e) 9 financiare,
Banca Milcov Focşani; Banca B&ilidului, t iiU d ; Ei nea Vlădila Caitcal: Banca Moldova de sus, Dorohoiu: d) înfiinţarea de şcoli practice. C o n s iliu l d e A d m i n i s t r a ţ i e :
Banca Covuriui, Oalaţi. Fundatorii îşi rezervă dreptul să denumească primul
M e m b r ii f u n d a t o r i : PREŞEDINTE: Dr. Iheodcr Mihaly} Vlce-Preşediute al
Consiliul de administraţie, conform legii pe 3 ani. Senatului.
, VIAŢA ROMÂNEASCĂ* grupul tonducâlor al Rexi^Ul.
Subscrierile pentru acţii se pot face la următoarele
băuci: VICE-PREŞEDINŢI: N. D. Ghlka. Deputat, fo t Ministru
ASOCIAŢIA GENERALA A CORPULUI DIDACTIC DIN ROMÂNIA, SECŢIA lAŞL şi N. G. C&n acuzino, maie proprietar.
COOPERATIVA DB TIPOGRAFIE ŞI LIBRĂRIE A .UNIUNII PROFESORILOR ROMÂNI „Albina* — Sibiu; „Ardeleana* — Orăştie; „Banca Cen­
DIN ARDEAL, BANAT ŞI PĂRŢILE UNGURENE* DIN SIBIU. trală“ — Sibiu; „Bihoreana* Oradea*Mare; — „Bistriţana“ . . A D M lE IS 7 F A r_O B M I I E C i ŢI: JV. A. M u r g iţi nu cap­
D-NA ELLA NEGRUZZI, advocat, toată inspectoare a învăţământului, — Năsăud; „Economul* — Cluj; „Furnica* — Făgăraş; „Pa­ tat şi Icn G. Stoicn, D i ector General a l B ă ncii N aţiunei.
C. STERE, profeaor universitar, fost preşedinte al tS fatu lui ţă rii» , deputat. MEMTRlî: General C. Ianccvescu, fost ministru de Răz­
tria* — Blaj; — „Timişana* — Timişoara; „România* societ.
ANDREI BÂR8EANU, profetor, lreqedmtet* Asociaţiei Generale a Corpului didactic din România,
Membru al Aoudentiei Române. anon. de asig. — Sibiu; „Victcria* — Arad; „Vatra* — Cluj boi; Gr. O. Cantacuzino> fost Ministru de Industrie; H . B.
AL. PHJLIPPIDE, profesor universitar, Membru a l Academiei Remâne. precum şi la celelalte bănci româneşti, membre ale „Solida­ Klaesi, mare ccmereiâLt; Dr. N. Bardescu, fost Vicc-Preşa-
EUDOXIU HURMUZAKIi mere proprietar, Cernăuţi rităţii*. dmte al Senatului; Dr. Arihur Polony, deputat, Directorul
PAN HAL1PA, M inistru a l Basarabiei, fost prefedints at <Sfătului Ţ ă rii>, membru corespondent In vechiul regat: „Banca R om ânească* şi „Marmorosch Uniunei Industriaşilor din Ardea); D r . R. Czeil, mare ic dus-
al Academiei Române. triaş; Ernest Pafriche, mare proprietar; Herman Theiler, ex­
Blank & Co.* în Bucureşti.
TIBERIU BREDICEANUi Membru în Consiliul Dirigent al Ardealului, deputat.- ploatator de păduri şi Banca Naţiunei.
ARISTIDE BLANK, director a l Băncii Marmarosh Blank et C-o. Fundatorii îşi rezervă dreptul de selecţionare, reparti­
Gti. FERN1C, mare industriaş, fost Preşedinte a i cím erei de Cornet f din Galaţi, fost senator. zare şi reducere a acţiunilor. CENZORI: D r. îancu Meţianu, Scraior; Miicea Cancicov,
DR. ÎL LEON, profesor universitar, fost rector al Universităţii din laşi, Sibiu, 15 Noemvrie 1919. 3 -5 deputat; Ai. Şetecnu, Director General in Ministerul de Fi­
SPIRIDON POPESCU, profesor, fost Dirctor al tnvă[ământului p rim a r şi normal, senator, nanţe; Inginer Cezar Meieuţă, Director &1 O, F. R. şi Oito
PAVEL G ti GORE, membru onorar al Academiei Române, Fundaiorii:
ŞTEFAN CIOBaNU, D i n e t or al instrucţiunii Fublice din Basarabia, membru a l Academiei Zeniler, Procurist ai Lăncii Marmorosch, B îaik & Co. S. A.
române deputat. Anton Mocsonyi m. p. D r, Octdvian Rnsu m. p. DIRECTOR: Inginer Oscar Steinhaidt, fost Director la
DR. N. LUPU, deputat.
mare proprietar, Bulei, avocat, Sibiu Soc. anon. pentru Icdustr, Lemnului ^Sylva*. 2 —5
1. COSTINU, advocat fost Dliector de interne tn Basarabiat deputat.
S£RG1U NIŢĂ.. advocat, fo s t diiector de interne în Basarabia, deputat. Dr. Constantin Misits m. p. C. Caragea m. p.
D r. VASILE STAN, Directorul şcoalei normale %Andrei Şaguna* din Sibiu
GENERALUL N. PORTOCALĂ, Jost director al şt oalei de cavalerie.
proprietar, avocat, Xipova
Dr. Iancu Meţianu m. p,
mare proprietar, Bucureşti
Arthur Milosovici m. p.
Concurs - Adau?ele de răsboiu din
partea statului amâsurat Nor­
COMANDORUL EU0EN1U BOTEZ, (Jean Bart) Inspectoi al Navigaţiei Dunáiéi de jos, literat Pentru împ’inirea unui post mativului Consiliului Dirigent
proprietar, Zârneşti întreprinz., Rusca Montană
M1HA1 CARP, profesor, Jost director de studii la Şcoala m ilitată din laşi, fost deputat vacant de diurnist la Parche­ luat în şedinţa sa din 2B, 27,
TIPOGRAFIILE .D A C IA * şl .N AŢIO N A LĂ“ din Ia ş i
„Banca Centrală pentru In - „Albina* inst. de credit soc. tul Tribunalului Braşov se pa- Iunie ei 1 Iulie. Salariul fun­
BANCA CENTRALĂ PENTRU COMERŢ ŞI INDUSTRIE DIN CLUJ. dustrie şi comerţ Sibiua > pe acţii, S ib iu ' blică concurs. da menişi ee urcă după 3 ani
BANCA MARMOROSCH BLANK & Co., DIN BUCUREŞTI, dir. I. Morandini m. p. România* societate de asig.
BANCA POPULARA DIN PITEŞTI.
Doritorii de a cc pa acest de serviciu la 4400 şi după
Sitnioh Dămian m. p. Sibiu
CENTRALA BĂNCILOR DIN PROVINCIE, DIN BUCUREŞTL post au a-şi înainta cererile alţi 3 ani la 4800 Cor.
Contabil la „Ardeleana“ Orăştie
BANCA ROMÂNĂ DE INDUSTRIE ŞI CQMfRŢ DIN BUCUREŞTL Ing. C. Brătăşanu m. p. instruite în regulă cu certificat Petenţii au să dovedească
BANCA MOLDOVA DIN IA Ş I
D r. Ilie Beu m. p.
Bucureşti de naştere, ultimul testimoniu cu docun ente:
medic, Sibiu
Ing. Tibeiiu Eremia m. p. şcolar, documentele întregului Etatea (cu atestat de botez)
D r. Nicolae Comşa m. p.
C onsiliul de a d m in istra ţie Bucureşti trecut dela terminarea studii­ capabiliiatea corporala şi spi­
prefect al jud. Sibiu
Preşedinte: JP. B o n i Constantin Olariu m. p. lor şcolare dovedind că au rituală (atentat med cal) nees-
Ioan /. Vulcu m. p.
Preşedlele do onöaie al n.Asociaţiei Generale a Coipului didactic din România, antreprenor, Cugir avut o viaţă inescepţionabilă, cepţi'nabilitate morală, (ates­
Preşedintele Academiei Române fost Ministru.
proprietar Orăştie
atestat despre starea familiară tat de moralitate) cunoaşterea
Dr. Alex. Morariu. m. p. î. Ştefanescu m. p.
V irp -n r p * e d in ti • C' M e 8 8 iu , advocat, mare proprietar, fost senator. etc. Condiţia primirei este cu­ limbei de stat, a limbei ger­
V ic e -p re ş c a in ţi . M ih a i i Sadoveanu, literat avocat Caransebeş proprietar, Cugir
noaşterea încă a unei limbi mane şi a celei maghiare fctâi;
Alexandru Bălaş m. p. llie Măcel ai iu m. p.
^ ¥xeVZ ? r i? : ? 'J J >răi} eS nu\ P°fej5.or universitar; W. Săulescu,, profesor universitar, fost M ?nistru: Gr. T pe lângă limba românească. verbal, cât şi in seri«, sta­
inginer silvic, Caransebeş antreprenor, Sibiu
Coandă, Directorul Băncei Populare din Piteşti, senator; Ştefan Gheoighiu, mare proprietar, mare industr a* Cererile vor fiînsiutate Par­ rea familiară, că şi*au înde­
lOSt o l i miqva _ .. f _ _< 1___ * _*. t~v r*x « _ *9 Gheorghe Baiu ţiu m. p. 9Timişana* inst. de credit şi chetului Trihunalmuî Başov plinit obl gamenlele militare şi
Conz proprietar, Cugir economii, societate pe acţii,
prietarul până la 10 Iannaiie 1920. în fine să dovedească capaci­
Valei iu Hei lea m. p. Timişoara Braşov 26 Dec. 1919. tatea teoretică^ pe baza §§Jor
i f r ' T t i Yn\>ur; proiesor, la ş i; w. Dinerm&n, D rectorul Băncei „Moldova* IasL Vice- antreprenor, Cu*ir
prejedinte al Uniunii industriaşilor d n România; Dr. Aurel Ciăciuneseu, profesor la Seminarul Andreán Bihoreana“ inst. de credit D r. Ioan Hozan m. p 17 şi 19 ai Art. de Lege i.
„Ardeleana“ inst. de credit şi 3— 3 Prim-procuror.
din S bru. şi economii, societ. pe acţii din 1883
de economii, societ. pe acţii
Censori s u p le a n ţ i: G. Galaction, literat; C. Botez, profesor; /. /. Raion, profesor. Oradea-Mare Pe.tenţ’i. c m se află deja în
Orăştie
C o m ite tu l de D ir e c ţiu n e : Director Administrativ; Soche Petreanu, fost Director adnrn’strativ al Soc
anon. .Adevărul , fot Adnrnistrator general al ziarelor .V iitorul* .Voin.a Naţionala* şi al Imprimeriilor Teodor Vulpe m. p. D r. Laurean Gherman m. p. Publicaţiune. serviciul ora>u-ui au să şi do­
vedească numai capab>lîtatea
şIlluCpCQuCn[9 • proprietar, comerciant de lemn, director la „Vatra“ Cluj Prin aceasta se deschide
teoretică pe baza difpoziţ^uni-
Administrator-Delegat tehnic şi comercial: P. Iliescu. Orăştie Nicolae Oprean m. p. şi se publică concurs pentru
mare comerciant, Târgul- lor din § ul 27 al art, de Lege
D r. Teodor Mihaly m. p. 03upaiea urm frtoareior posturi
icvardtî Marfa a7 L Delegat Uterar ** Reprezentant General al 8oc>*‘ M>l la Bucureşti: D. D. Patraşcanu, Bu- LV III din 19 l2.
proprietar De j Mureş do oiiciu şi anume: un post in toate celelalte privinţe
pentru socoteli, un post pen­ toţi peteuţii sunt obligaţi a so
Nicolae Ţinţ ANUNŢ Devânzares s concepi şti dotaţi conform nor­
melor de salarizare cuprinse
tru dări, trei posturi pentru
cancelarii şi un post pentru
supune dispoziiiunilor d n Sta­
tutul de organizare crăşenesc.
lăcătuş axtfstic de maşini şi Pentru măoalărla „Coope­ ' iat şi pentru prăsi la. D estaurantul şi Cafeneaua în Gazeta Oficială Nr, 61 a execuţiile de dare. Fetiţiunile de concurs pro-
rativ ei Tovărăşie de Con- Braşoval vechi Str. Morii REDOUTE de primul rang C. D. escriu concurs şi învit Toate aceste posturi sunt
construcţie. sum din Braşov-Schei, * e caută văzuie cu timbru de 1 cor.
Nr. 5. ^ __________ 1—2 pe toţi, cari doresc să fie apli­ luate în clasa a Xl*a de sala­
spre angajare imediată: Recunoscută în mâncări şi caţi în aceste slujbe să-şi înain­ sunt a se prezenţi la Consi­
Instalator de apaducte, odăi D octor rii Tabela A. a Statului de liul orăşenesc până îa 20 Iau.
un vânzător şl beuturi bune şi eftine, servi­ teze petiţiile înzestrate cu do­
de baie şi closetet g a z aerian organizare orăşenesc şi^ suat
şi lumină electrică. Antrepre­ satoara
nor de canalizări şi încălziri
un incassaior sau Incas- D. k. SGARDELLI ciu prom pt Se dă în abona­ cumentele despre cualificaţle,
mente de mâncări. etate, certificat medical şl mo­
provăzute fiecare cu următoare­
le beneficii resp. plaţ- anuale,
1920.
Braşov, în 22 Dec. 1919.
dela facultatea din Viena fost 1— 1 ’ Consiliul orăşenesc.
centrale. Anunţările cu arătarea con- ralitate precum şi despre ser­ anume:
lang timp medic Ia sanatoiiul
dlţlunilor se vor înainta la viciul avut până acuma aces­ Salariu fundamentai 4000 Cor.
Fabricaţie de tofc felul de secretarul Cooperativei Romu­ .FarkersdorP locueşte şi dă
consultaţium pentru boale in
Concurs tei prefecturi cel mult până Bani de cva*tir . . 18 0 Cor. â » ,.„ 1 Inginer mehanîc
deţimale, cumpăne şl măsuri. lus Dogariu, oancelaria Efo­ fiE lifll cu praxă multă
Se primeşte şl reparaturi. terne şi nervoase. Strada Fân Pentru compleetarea postu- la 20 Decemvrie 1920. 5 quinqaenii de câta lo la
riei şcolare (Liceul român). Braşov la 29 Dec. 1919. sută socotite după salariul ton* caută post. Adresa la admi­
u* Târgul cailor Nr. 28. 1 8 - 8 tânei 34. Intrare piin curte. I rilór vacante la Prefectura re- nistraţia
8 -8 i gională cu sediul Braşov 4 1 - B Prefectul regional. da mental. ___ »_ Gazetei. I N 4
Tipografia A $ Mureşlan Branise# & Qomp Braşov.