\
Sani
litu elaîă ia 1838 de fieor ge Bariţia
Reöccflq şi Râm inistroffs
Braşov, Str. Prundului N*
Telefon 226.
/
SOLIDARITATE
Programul de activitate al
actualului guvern a sădri spe­
ranţe şi încrede:c într’un vii­
tor dunn de o ţară tinăra, ri­
dicau prin propriile-i puteri
acum \re-o patruzeci de ani
de sub apăsarea Stmilunei,
iar r stăzi întregită şi sporită
p in vigoarea fraţilor earişî-au
oţel.it puterile înir’o continuă
luptă de coripcivare naţională
sub trei juguri streine.
încrederea ce ne-o inspiră
programul guvernului e cu
atât mai întemeiată, cu cât în
prevederile i peniru un nou
viitor, sănătos şi puternic se
reoglindeşte sufletul dornic şi
cuprinzător al ţăr i întregi, re­
prezentată prin bărbaţi trimişi
de toate colţurile t£ri pentru
înjghebarea temeliei pe care
se va clădi viitorul românesc.
E o datorie a fiecărui trimis
al neamului să nu uite voinţa
celor ce l'au însărcinat să ie
ducă glasul inimei în parla­
ment. Vrem unificarea cu pa-
tiia mamă scăpată de trecutul
păcatelor ci politice.
îmi vine în minte schimbul
de vorbe ce ham avut cu
primii viteji ai vechiului regat,
sosiţi pe plaiurile Ardealului
ca să ne ajute în opera de
decrobire: „Ne jertfim peatru
[voastră naţională,
ul ministru Vaida la Senat
~ O lecţie strălucită de patriotism —
1 de observările maliţi-
—~~ senatorilor liberali Phe-
iekide, L&mbru_ şi Con&tantiiiescu
făcute în şedinţa de Sâmbătă a Sena
talul, primul ministru Vaida a ţinut
să dea provocatorilor o lecţie de
patriotism, care, eh ne îndoim, va
contribui la atenuarea bl viitor a
isbucnirilor pătimaşe, a intrigilor
şl desbinărilor politice.
Majoritatea Senatului a făcut
dlui Vaida mari ovaţîuni, dovadă
că cele fpuse de d-aa au fost în
consentimentul majoritaţei sena­
tului şi chiar şi în consentimentul
unei părţi a băncilor liberale.
Iată într’un rezumat mai larg
răspunsul d-lui prim-ministru Ah
Vaida-Voevod:
R ă sp u n su l d-lui V aida
Voi avea ocaz'a să răspund an­
tevorbitorilor, după ce vor fi lt at
cuvântul şi ceilalţi înscrişi, dar
daţi-mi voe să dau o explicaţie
pentru întreruperea pe s’care am
făcut-o atunci când d. Pherekide
a vorbit despre coroană.
Noi, când din liberă hotărâre,
ca şi fraţii ntştrii din Basarabia,
Banat, şi Bucovina, ae-am alipit
ia ţara mumă, am ştiut că e « a-
lipim la o ţară democratică mo­
narhică, liberă şi suverană. (Apl.)
Ştiam că din clipa acestei hotă­
râri, noi au mai suntem Basara­
bean, Bucovineni, Bănăţeni, Arde­
leni, ci NUMAI .jRomâni (Apl. pe
toate băncii«) Şl atunci e logic
ca toi aşa cum vă privim coi pe
dv. să ne pfivîţi şi dv. pe noi.
(Aplauze)
Când am trecut Carpaţii şi Pru­
tul noi, cei din teritoriile desro-
bitJ, şi am venit ca reprezentanţi
aleşi ai naţiunei, ea şi musulma­
nul care-şi lasă pantofii înaintea
moscheei, tot aşa şi noi, venind
aci, am lăsat orice spirit de pro­
vincie, orie© spirit sectar îngust
ca să devenim fii României Mari.
(Aplauze)
Când am luat sabina guvernu­
lui, în împrejurări pes ^ re ie ştiţi,
am primit această onoare a u pen­
tru satisfacerea noastră p^şonalâ
ci pentru a putea contribui, cu
toţii la consolidarea Româd^j
Mari. Am venit să muncim, nu să
facem intrigi şi să aţâţăm urile
şi. desbinările politice între par­
tidele istorice.
Să ne înţelegem bine: această
onoare n’am căutat-o, ci foarte
fc ne ştiţi, că am primit-o în in­
teresul superior al statului român.
Dv. d-ior liberali, sunteţi încă
fe;e aie regimului românesc tre­
cut. Dv. încă nu aţi ştiut să
mergeţi pas cu pas cu vremea,
Dv, nu simţiţi adierea nouă. (Se
naşte tumult provocat de liberali.)
în schimbul căreia vă cerem
ajutorul în lupta pentru des-
robirea noastră politică".
Sunt îndatoriri acestea, cari
trebue să apese inima tuturor
pananentarilor din ţinuturile e-
iiberate şi să le indice locul
ce-1 au de ocupat în linia de
luptă, in caz contrar ei nu
mai pot ii decât jertfe ale u*
nor sentimente caii nu mai
corespund cu ale ţării.
Interesul comun al neamu­
lui nu cunoaşte nici favoruri
particulare şi ir ci sentimente
de simpatie personală nu-i pot
sta în cale.
Lupta şi rmjlcaee'e de luptă
ale unei puteri ce-şi simte şi-şi
vede pieii ea, nu cunosc mar­
gini. Vor rămânea însă zadar­
nice orice sforţări de conser­
vare ale unui frec ut, care cu
negreala propriilor lui păcate
şî^a subscris sentinţa, până
când în faţa lui stau luptă-
toii, în fruntea cărora fâlfâie
drapelul din care se despiind
slovele ce însemnează: voirea
neamului.
Sub acest stindard e lecui
celor tiinrşi prin voinţa po­
porului în parlament, iar pă--
răsirea lui şi trecerea în altă
tabără este egală în vinovăţie
cu crima trădătorului.
D. Vaida Voevod Aceste între­
ruperi ale dv. sunt maliţioase şi
ofenzătoare. Mă întrerupeţi fiind­
că vă feriţi de adevăr. (Tumult.)
Pe seama noastră vorbiţi prelu-
tindeni şi ne insultaţi că am ve­
nit încoace să vă luăm locurile
moştenite, pareeă am veni într’o
ţară streină. (Protestări liberale)
Nu este o insultă deghizată fie­
care cuvânt rostit în contra aces­
tei bănci ministeriale, când aţi vor
bit de suveranitate, si aici »1 1h
camera r
Dior liberali, noi am venit aici
nu în casa fraţilor noştri, noi am
venit încoace in casa noastră fiind­
că în cuprinsul hotarelor Români­
ei e casa tuturor Româniler. (A-
plause pe băncile blocului şi /ăs-
leţe la liberali).
Care este baza de drept şi de
morală, care vă îndreptăţeşte să
protestaţi şi să ameninţaţi ? Dacă,
pretindeţi că reprezentaţi singuri
aspiraţiile şi interesele ţarii, de
ce nu sfărmaţi parlamentul şi fa­
ceţi noui alegeri unde sâ fiţi ma­
joritatea şi sa cârmuiţi dv. iar sin-
guri ?
Dureros m’a lovit cuvântul greu
rostit de un stâlp al partidului is­
toric când a zis : „Nu suntem la
Sibiu !" Resping cu indignare a-
eeastă săgeată veninoasă şi ne­
vrednica. Noi am venit aci cu gân­
dul să netezim asperităţile, ca u
nîi deprinşi cu lupta.
E atâta oră şi atât venin în rân
durile dv. şi în o parte din presă,
pe care vă place să o aveţi rea şi
muşcătoare şi prea puţine foi sunt
conduse cu inimă curată.
De aceia vă rog să înceteze o-
dată aceste atacuri furişate şi să
nu mai amestecaţi coroana în vâl­
toarea luptelor dv. politice ascun
zându-vă sub scutul el, pentru i
vă apăra politica, pe care aţi fă
cut-o. (Aplauze prelungite pe băn­
cile blocului, protestări pe ale li­
beralilor.)
Kontrali&atea Bslgiei.
Bruxell.s. — Socialiştii belgien
protestează împotriva hotărârii gu­
vernului da a renunţa la neutra­
litatea garantată de puteri, decla­
rând că cetăţenii Belgiei nu vor
*ă suporte enormele greutăţi finan
cia*e recerute de înarmări.
Comiaiunea italiană pentru
Saşia.
Lugano. — Din Roma se anunţă
că Ia formarea comisiunei speciale
care va pleca în Rusia spre
trata pacea cu bolşevicii, s’au ivii:
mart dificultăţi. Socialiştii nu suni:
mulţumiţi cu numărul de locuii ce
li s’a oferit; din această cauză for
marea comisiunel va suferi oare­
care întârziere.
* * - B II
— — ^ß m m ' ' Umymw— ———
’ ’• ~ - ’ - -1'1-- L_ >
Cu t«t dispreţul peatru pGpor, aristocraţii şi oligarhii aici 24 de tre n-ar fi
fost îa stare sa susţipă singuri statul (Istoria Transilvaniei) G, BARIŢIU
SùaaMiunea
*® ,M *
a/waţaritorf!
fvilm
M ft* «
. ILltSâe Batv-tfU, t fonffiţ
tal»SH
PS M „ O rn a m e n tu l:
A p a r e e e e i a îm f l e c a r a z l dL© l u c r u ?» v, M . ', ; ; ; ; ; ................
**• *£ M ................... , . * * * ‘ * "
Potir* rinmôttak îndoit'
fionsiaîăii politice | S u n t te m e r i de o n ou ă Delà „Cercul didactic Braşov"
D l Pbertkydls — numele îl
designează ca indicat — a pro­
vocat o admirabilă apostrofă a
r e v o lu ţie în U n g a ria Comitetul „Secţiune! didactice
din judeţul Braşov*, ales de pri-
meniile, din România nouă se \
publica tntr’o „Revistă a cerci:
dlui prim-ministru îndreptată îm­ mol rongres al membrilor corpu­
potriva tuturor acelora cari infrgă Horlhy a propus ocuparea pieţelor Budapestei rilor didactice din oraşul şi*ţinutul
didactic* editată de secţiunea
deţeană, revistă la care vor fi
pentru a 39 forma un curent ostil
guvernului şi transilvănenilor „cari
cu secţiuni de mitraliere Braşov, c« a avut Ioc în cursului
acestei lur f, a ţinut Vineri 19 vitaţl să colaborez«, materialmeu
toţi bogătaşii şi cmo«sdIi' b
ar fi luat locul celor din regat- la Budapesta 22 Dec. —- Eri a avut loc pe bulevardul Elisabeta c. prima ştd ntă cu cere prilej şi-a din oraşul nostru.
conducerea Statului. o sângeroasă ci oc ni re, între muncitorii fără de lucru şi trupele fixat, precizând, activitatea viitoare.
De asemenea pentru publi
D-l prim-ministru a sous că, In afară de hotârîri care privesc
atunci când am trecut Carpaţl*
lui Horihy. S au tras jocu ri de o im ă . De ambele părţi sunt chestiuni de interes profesional sirăln doritor să înveţe limba i
6 morţi şi numeroşi răniţi. Manifestanţii cereau lucru şi pâine s’au mai luat deciziuni care inte­ mânească se vor organiza de C>
n’am venit la fraţi ci acasă la noi, cui didactir, imediat dupăyacar
fiindcă românul e acasă ori unde şi îndep ă i tarea actualului guvern inccpabd de a aproviziona resează deopotrivă şi pe colegii
de la toate şcolile româneşti şi pu­ mai multe serii de lecţii ţinute
în România mare. capitala . Sunt temeii că manifestaţiunea se va repeta zilele Donrmi Profesori Sterie Stingh
E vremea, credem, să înţeleagă acestea în proporţii şi mai mari. Depozitele de aime şi mu­ blicul din localitate, cel care arată
I. Baciu, Neguţ şi Hango. Cic
tragere de inimă şi simpatie pen­
fiecare şi să nu se provoace în- niţii sunt păzite în toată Budapesta de ofiţeri fiindcă m ai tru munca noastră. complet de lecţiuni va ţine 2 s
zadar deosebiri provinciale care mult de jumătate din solde fi sunt de partea nemulţumiţilor. 3 luni şi se va întrebuinţa meto
Aceste hutărîri le facem cunos­
ar aduce pagubă unităţei neamului
Horihy a propus consiliului de miniştrii ocupai ea pie­ cute pe sin g u r cale pcsib lă azi
cea mai eficace pentru învăjar
şi neplăceri tocmai celor cari se repe de şi sigură a HmbiJ^omâne^
plâng, fără motiv, astăzi de ele. ţelor publice de secţiuni de mitraliere şi introducerea patru- — prin presă. Data înscrierilor se va- anunţa
* lărei regulate a jandai inilor. Foametea a isbucnit în oraş. Gu­ 1. S’a decis ca împreună cu ce­
curând.
Se ridică unii cu ind'gnare îm- vernul este ser.os îngrijorat de o nouă revoluţie. Fierberea rerea ce va fi adresată „Asociaţiei 4) Iu fine s’a hotărît i
potri\a faptului că membrii blo­ este4 mare şi d ncol§ ce F in ire , unde rectuiăiile mi se p o t
generale a corpului didactic din ziua do 24 Ianuarie : Unirea Prh
cului au aplaudat pe d 1 Marghi­ România* cu sediul Ia Sibiu *în cipetelor nucleul unirii <je azi
face decât cu /* / ţa. „A. D.* sensul încadrării „secţiune! jude­ întregului popor românesc, să t
loman.
ţene Braşov*, în această mare prăznuită cu tot fastul cuver
Manifestarea cinstită a uncr oa* Asociaţie, să se înfăţişeze, într’un priutr’o serbare comună a iutuh
meni cari înţeleg să dea cezarului
ce este al cezarului — şi nu-şi
copiată atitudinile după aceea a
P o liticia n ii înainte de toate: memoriu, precara situsţie a învă­
ţământului în genere şi a piofe-
şcolilor secundare la care să
parte, în număr cât mai mar
matadorilor şî corifeilor politici — Patria şi apoi socialismul | publicul românesc al Braşovult
Politicianii n’au odihnă. Ziarele
nu tr-buie înfrântă. Să fi cinstit lor nu obosesc în critica Parla­ unlficării aşa de mult de toţi do­
5) In ce priveşte 8ala unde s
e mai bine decât să fi politician mentului pc care îl prezentă ca O p ildă d a tă d« rită a învăţământului şi a salari­
va instala provizoriu Cercul d
cu suflet de minciună şi prefăcă­ Aibert Thomas — zării, în toate ţiruturiîe României dcctic şi unde membrii cercuh
o adunare fără conducere şi posi- se vor put.a întruni, discuta, ci
torie. biliiate de a legifera.
Nu e nici un pericol că s’a a- Cu prilejul sărbătorire! deputa­ întregite. Diferenţa de remunerare etc. în fiecare zi de lucru Iuti
Dlaudat o parte a cuvântărei dlui De ce ? Fiind că: 1 )n’au aplaudat ţilor din Alsacia Lorena în Camera în cezurile unde există o fgală oarele 5 - 8 p. m , s’a a-es Cai
Marghiloman. Fiţi siguri, că nici pe d l Brărianu, ci dimpotrivă l’au frc.meză, d-l Aibert Thomas, iea- calificaţie şi o egală munră cu celaria Liceului ieal (Bulevardi
unul d;n membrii blocului nu va ,molestat“; 2) d 1 T*ke Ionescu derul socialist, a rostit o entusi- profesorii veniţi din regat este o Regele Ferdlrand) p© care c
nu e în guvern şi 3) Adivorul n’a astă cuvântare politică’ „crin reîn- strigătoare nedreptate care trebuie
cădea în mrejele oratorului când ‘ de curând ‘ * ; astfel cu multa bunăvoinţă a pus-o 1
acesta va sta pe baza neadevă­ primit nici o subvenţie. toarcerea Alsaciei-Loreiel la Franţa, să înceteze cât ast.el dispoziţia Cercului, pentru oarei
Un astfel de parlament cu gu­ violenta ţa dela 1871 s'a s’a stere. \m \m- I profesorii şi îrvăţatorii baştmaşl indicate, DiieAoru! Liceului rea
rurilor. Lăsaţi d^r sperietoarea ne-
expeiienfei; iar pe noui deputaţi vernul său nu mai poate lămâne potriva acestei violenţe demotraţia care au o lungă experienţă didac-
socialistă a lumei întiegi a unit tică şi o devotată muncă în do­ Secatorul secţel didactice
lăs3ţi-i să-şi facă liniştit şi solid — zic ziarele din anum tă soldă Braşov.
educaţia parlamentară. politică — urdndu-se glasurile crai­ protestele sale cu ale populaţiunei meniul şcolar, se găsesc azi într’o
alsaciano-îoiene.. situaţie materială de vădită inferi­
» nicilor driui Tsike cu aceia ai d-lui
Brătianu. Astăzi, îutr’un acord strâns cu oritate faţă de colegii lor din Ve­
De-o vreme, unele ziare îşi per­
mit să facă în frecare zi educaţia Adevăr spunea cineva atunci, că popnlaţiunea întregei Alsaciei-Lo- chiul regat. „Asociaţia generală*
Ce se petrece
Camerelor Constituante. Şi 1© ed
miuistrează continuu la lecţii.
partidele ce şi-au împărţit puterea
în trecut îşi vor da mâna când se
vor vedea ameninţate de oamenii
rene, maltrată vreme îndelungată
de imperialismul prusaco-german—
această democraţie, dela intrarea
care
lui
trebuie
profesoral
revendicările
să ia apărarea corpu­
şl să lupte pentru
lui, este datoare să în Bihor?
Cine, domnilor? Iţic dela Dimi­ intervie
truptlor franceze, a salutat desa- sus îu sensul grăbirii unor cât de energic şi cât de
neaţa şi Adevărul! vremurilor noi. D-l Take şi dri măsuri Itr’uu număr mai recent al „Pi
Brătianu vor fi iarăşi prietini, iar nexarea ca o liberare.— In vir­ triei* i-se făcea un tabiou nespe
O simplă şi luminoasă consta­ cu ajutorul iui Dumnezeu şi cu tutea voinţei populate, legea sa- cari mereu amânate, aduc un ne­ de trist celui mai mare judeţ r<
tai e. d-l Marghiloman. pretnă a democraţiei, partidul so­ închipuit de mare rău şcoald în mânesc. Aflăm acum din sur6<
cialist din Alsacia şi Lore»a întră misiunea ei naţională şi culturală. cât se poate de bună» nişte iaerur
Să mai treacă vreme şi să mai hotărât şi fără rcstricţiane in uni­ 2. S’a hotărît să se aducă la de necrezut.
Să declarăm război grăiască oratorii liberali în Parla­
ment. Pacea politicianilor se va
face şi mai curând.
tatea franceză*. cunoştinţa colegilor din celelalte
Aşa înţelegem socialismul: să ţ'nuturi ale Transilvaniei, Bănatu­
Dar lată faptele i
Banca românească „Bihoreana
asculte de voinţa popoarelor şl nu­ lui, Ţării Crişurilor, Maramureşului, dimpreună cu Evreii dela
contrabandei mizerabile Numai noi credem că va fi tetuşi
prea târziu şi în zadzri...
mai în jcadrul naţional să caate a întemeierea secţiunei didactice din Bank takasăkpâaztăr* au înmiiţi
lupta pentru o cât mai largă d t- judeţul Braşov şi sâ arate nevoia un institut financiar cu numel
Cu această exclamaţiune încheie imperioasă ca astfel de organizaţii
mocraţie. Banca comercială română din C
ziaiui „Patria* in articol, în care să ia fiinţă, cât Inai curând, în
o.r». “ -Uatnhrii tn direcţi un
k lS iiisn sV e " f& itîc“a n cm a sta prim eşte 5 vsae cu toţ i în cuget şi simţul toţi sus­ sunt din parte romaneaică: Di
de-alunguî graniţelor ţării. OrgaLi] năuţl. — ' S’a constituit ud con­ fgermaae. Paris. - „Lt Tempsu ţinătorii, prin munca lor, a şcolii Aurel Lszar, fost şef de tesort
partidului naţional, după ce arată siliu economic special cu cinci anunţă câ Consiliul Supiem româneşti să poată începe lupta losif Dlamndi şi Dr. Victor lol
dimesiunile grozave pe cari Ie-a subcomisiuui pentru discutarea şi cea mare pentru valorificarea şl chiş; d’n parte evreiască: Lichl
luat contrabanda cu bani, cu vite, unificarea chestiune! industriei, a decis în ultima şedinţă să mai justa aprecitre a muncii pe mano, Schecker, Popper, şi Pc
cu cereale şi cu toate produsele comerţului, valutei şit'anspoitur L r se acorde României, einci care o depun, în aşa de grele şi gâoy Arthur.
ţării noastie, spune că toate acestee Consiliul este mixt şi discută de vase de război uşoare din împovărătoare condiţii materiale Fătul hibrid şi monstruos, eari
„sunt fapte concrete, cercetate şi prezent chestiunea valutară, asupra cele luate dela Germani spre — astăzi. Apelul acesta va fi pu­ s’a născut d n împărecheWm lâco
cărei există o flagrantă deosebire
confirmate de martori“, pentru a ja ce patrularea coastelor. blicat în toate ziarele .din Ardeal miei de ban a alor două rase, r .
curmarea cărora cere constatrea de idei între bucovineni şi cei şi ţinuturile învecinate. pus pe lucru.
amănunţită a recoltei de cereale, din vechiul regat. (A. D.)
3. S’a decis începerea neîntâr­ Dr. Bolchlş, şeful poştei (!) ş
imobilizarea prisosului de produe- ziată a activităţii naţionale, cultu
ţiune la proprietar, verificarea catas- unul din şefii băneel, e veşnic pi
rale etc. pe care o prevede însăşi drumuri, în căutare de marfă, di
trului vitelor în anumite intervale F e m e a în v :afa politică Statutele Secţiunei didactice şi vagoane şi permise. Şi afacerii«
şi în fine controlaraa şi pedepsirea din împlinirea căreia comitetul merg strună: cu persoane aşa d«
aspră a tuturor abuzurilor. şi-a făcut un punct de onoare.
Năpasta, care s’a deslănţuit asu P r im a fe m e ie d ep u ta t Astfel mai multe cicluri de pre
marcante tn direcţiune, s'ar putei
oare, sâ nu obţi tot, ce-ţi tre-
pra noastră pe urma acestei crime legeii ţ’nute de profesori şcoale- bueşte?
săvârşite atât de fără milă din Lupta fen.eilor peniru a obţine drep­ cu care le învesţeşte votul alegă­ lcr secundare din Braşov celor ce
partea celor ce numai au inimă turi şi un rol în viaţa politică, a fost în­ torilor, intrarea în camera Lorzilor voese să-şl completeze cunoştin­ Banca aduce petrol, aduce za
de a simţi durerile provocate de coronată de succes. Mai întâi în Anglia. nu este absolut inerentă de po­ ţele cele mai de lipsă peutru un hăr, se fac învârteli minunate! Dai
ei, bâutue şi distruge atât de fur Iată cum comentează „Journal ie s Débats“ sesiunea unui domeniu, depinde o»» cult şi un bun cetăţean — iată un incident neplăcut!
tunos, încât pare de prisos o iu- acost succes t i femeilor : dela convocarea individuală adre­ cunoştinţl pe care un stat duşman Comisia de examinare a preţu­
sfrtare asupra ei. există suflet Dacă Lacy Astor este prima sată de suveran posesorilor de populaţiunei româneşti, ca cel până rilor îi dă în judecată pe D nM
cinstit pe întinsul ţării româneşti, femee care debutează în parla­ domenii în Anglia. In tot cazul eri stăpânitor, nu voia.sau nu putea B Achiş şi Lichtmanu, pentrueft ac
care să nu tremure cu groază în mentul britanic, ea nu este prima problema s’a pus şi trebue să aş­ să ni le dea — vor fi organizate vândut zahărul cu 30—40 coroane.
faţa abizului pe care tot mai.adânc femee aleasă ca membru în par­ tepte m soluţiunea. sub auspici le cercului didactic. Poliţia din Oradea-Mare prin sen*
şi mai fioros îl deschide această lament, deoarece în - Decemvrie tioţa nr. 3964/1919 îi condamnă
O chestiune interesantă pusă la Primul ciclu* „Despre ortografia
mână criminală a celor fără de 1918, contesa Markieviez, fu aleasă română* ţinut de Dl Profesor la 18 luni închisoare şi confiscarea
inimă în faţa victimelor lor. Şi de alegătorii din'.cartierul Saint- ordinea zilei prin alegerea Lady ei Ban:iu a şi început şi va urma alor 39,455 kgr. de zahăr. Grea
creşte pe zi ce trece numărul a- Patrick, şi de atuncia face parte A*tor, este următoarea : O femee, regulat de 2 cri pe săptămână în pacoste pe biata baucă !
cestor jertfe alăturea cu disperarea dituparlameutul irlandez care de membră a parlamentului, este ea •sala cea mare a liceului român
tot mai adânc şi mal înt.ns sădită alt:um s’a suprimat pr.n decretul capabilă să exerciteze funcţiuni ortodox. După vacanţa Crăciunului Dar Ia ce sunt rudele, dacă nu,
de aceşti mizerabil’, cari fără nici o dut de Lordul Freuch. Fără acest ministeriale? Se spunea de curând să te ajute, câud ţi-s’a înfundat?
la o dată ce se va anunţa ulterior, Ni-se afirmă; câ prefectul regional
mustrare sapă la temelia statului, decret, Mme Markieviez ar fi pre­ că femeia alegătoare nu era eli- vor începe următoarele cicluri de
storcâr.duri puterea de viaţa şl îm- cedat deja de un an pe Lady As­ gibilă, şi de ce s’ar crede că o de poliţie este rudă cu Di. BolchiŞi
prelegeri: că d-sa ar fi dat ordin poliţiei sâ
prâştlind-o în schimbul arginţilor, tor pe băncile camerei comunelor, ftmee, membră a parlamentului
tocmai pentru întărirea duşma­ precum a precedat-o printre cei n’ar fi aptă sâ fie ministru ? De ce a) Di a istoria literaturei române, nu vâadâ zahărul, pânăce se va
nilor eî. însă într’o ţară, în care o femee prelegeri ţinute de D. Profesor rosti şi a doua instanţă. Măsura
aieşi în parlament. Ilie Cristea. de fjţă vrea sa fie uu indiciu,
Dăinuirea şi tolerarea acestei poate să ocupe tronul şi să ţină
Este imposibil de a se prevedea b) Chestiuni, momente şi figuri câ sentinţa poliţiei are să fie ni­
stări împinge cu totul mai multă ce influenţă va avea prezenţa sceptrul, s’ar refuza femeilor de­
putere spre o eră, la care nl-e unei femei în parlamentul britanic putaţi dreptul de a fi titularele din Istoria Româailor, de D. Pro- micită. Ni-se *mai afirmă apoi, că
unui portofoliu? feser M. Eiiescu. Dl prefect regional de poliţie a
groază să ne gândim şi de vină asupra moravurilor parlameutare dat acest ordin, înainte de*a fi
căreia se fac toţi părtaşi cei ’chemaţi, şi nici chiar de va avea o in­ c) Diu istoria literaturei franceze văzut dosarnl, şi deci înainte de-a
conferinţa ţinute de D, Profesor fi cunoscut,
cari vor mai întârzia să-şi facă datoria fluenţă oarecare. Vechii parlamen­ Mişcarea monarchistă In Ba- pe cale oficială, starea
şi să aibă inimă faţă de cei ce nu tari insă — mai sunt îucă câţiva P. Teodorescu. faptelor.
merită milă. — nu privesc fără o oarecare tea­ varia. Din Mllnlch, ziarul elveţian Se mai intenţionează ţinerea u-
-Repetăm strigătul de alarmă al mă la intrarea unei femei în ca­ „Le Bemocrate* primeşte o serie uui ciclu de prelegeri cu privire Bol'h Şi încă ceva: în timp ce D-l
ş, şeful poştei, bate drumul
ziarului „Patria“, care, „trebue să mera Comunelor. de ştiri cum că o mişcare monar­ Ia „Pământul românesc* (geograr
Clujului şi al Gaiaţuiui, în interes
răsune până în cele mai adâncite Precum o femee poate să fie histă este în Bavaria. Elementele fie şi altul cu privire la „Arta ro­ de afaceri, ia posta diu Oradea-
colţuri ale ţării dar mai ales în aleaaă îa camera Comunelor, este monarhiste au început campania mânească.
parlament ai ia urechile guvernului“ lucru cert că femeile care posedă pe fată lansând apeluri pentru iu- Unui public serios care să o- mare, trimise
care este pepiniera volantelor
dia Pesta, două eleve ro­
şi cerem împreună cu acest ziar dela şeful lor un domeniu; vor bligă să frecventeze regu at aceste mâne sunt
declararea de „război contraban­ intra ia rândul lor şi iu camera fiiDţarea unui partid monarh’st dar prelegeri 1 se poate lămuri la ce­ silite să facă jurămân­
tul de credinţă In ungureşte şi
dei mizerabil eM. Lo.ziior. Nici nu se poate concepe nu găsesc ecou îa opinia publică. rere, şi alte chestiuni in legătură
constituţia ungurească:
Cât inai de grabă însă căci ori­ ca ele să poată fl exeli se de aci. Toată mişcarea este în jurul prin­ cu ştiinţele naturale, morale etc.
ce întârziere însemnează întărirea Fără îndoială că situaţia acestora cipelui Ruprecht despre care Be- de profosori specialişti. Sperăm, că ministeriile compe­
duşmanului şi paralizarea tot mai nu va fi ca aceea a temeilor bei ar fi spus: „va fi un ideal Aceste prelegeri precum ş’ alte tente, vor face lumină şi rânduială
m are a mijloacelor de luptă împo­ membre din camera comunelor, studii in legătură cu problemele în acest colţ românesc năpăstuit,
deoarece dacă aceste îşi câştigă prezident de republică.* care se chiamă Bihor.
triva lui. actuale, care se pun îndrumători­
dreptul de membru din mandatu lo r şi reiocm&torUor. în toate do­

p r i i . w a ilV IliU l
re lag ăru lu i din O stffÿasszonyfa. —
flf
Jjfif îert^liiptele
p n p l de ştreang.
• - bun de. cât ce-
<* pticitatea pe care
; , 3f fţ»#» Tîn eroare, căci
1 «s 4 'almudul*
mul nostru Ro-
î>f> ■î v *ască în som*,°”
*v e : • e acest v fk o l
i oe câ**e ) rece
de j^tat ei cari
«âveastă cari-
e au restîgnit
Nu şi Iar hu,
» cfd pe c?ne nu
8 ne*au luat şî
aveau detrST
eni şi fii ţârei
văzut cum
şî au murit
fff nu aveau nici
loasfră „Jidanii®.
n- aceşti trădători
A^ftîe atunci c^nd
*?ipîl\ cad încre-
<« |n bretele pârfn-
snj f»f braţple nimănui!
' ffî • mormântat odată
é neranţa de mai
nV • ir's»ii rece şi gfeu
CMffyasszonyfa
srar-eîntan ca o
CT iu ii ae închină
% or, acolo se vor
veci! — Avem
patrioţi cari au
■fè I rol fi aceleîaş
‘fălmată şi bat-
U?■■ 1 destine sunt în
'7 #
care ne punem
ându-le îudecata
ntru ca să ne-o
vj această dreptate
1 nu.
oate perceptele
uns! Ia apogeu,
mtem în a 70-a
tare a blândului
;tos, suntem îm-.
lui, care după al
*a dat rod, avem
ii • gradiDsri să-l
•e a-1 arunca in
i afară, spre a
u cei cari pot da
»menire a fraţilor
■J peste 20 000 şi
- „1 rămas să putre-
pământul stre-
ntru datorie faţă
a noastră, care
ii a noastră, spre
*ngăierea vâdu-
cari plâng de-
':V: le celor cari le-au
C mele nu al răz-
replătii, ’ noi cei
? viţi de viaţă din
care ne-au îm-
mult corpul şi
rem darea în ju-
a vinovaţilor si condam-
!or, prelum şi revizuirea se-
celor iari pretind drepturi
ară care nu poate să f:e
lată a Ipr fiindcă nici odată
văţat ca să ştie că trebue
1 datorii.
*4-
MARTORII:
N. Mărculescu, Caracal
Ionescu, rpg. 17 inf. Calea
* bis T.-Severln
- p_££&%tântin, com. Ivancea
b Tuîcea
izeac, reg. 33 învăţător Cea-
e de sus Tuîcea
izoianu, 33 • 6 ’tirr Mfttau_£j V-«“ * '
Vasilescu, reg. 66 infanterie
profesor Piteşti Str. I. C.
Izărescu, fnncţionar Primăria
anu Dumitru, reg. 17 inf.
TraiaoT-Severi n
M iroi,lli*scu> re8- 0 vânători
jbrava Roşie Bucureşti
eu A. 1 Dolj, Cura Vodă
ova
em Mihail, reg. 17 inf. Str.
lan 23 T.-Seve rin
n Ion reg. 59 infanterie
Rădu'escu, Calafat
ici Ion, plat. Bat. 6 vânători
Maltopol 24 Bucureşti
»seu Nicolae, plut. de rezervă
, 43 inf. secretar serv, vete-
ir Piteşti
te Preda, plut. major reg. 57
Str. Arian Nr. 223 T.-Severin
amb R. Cotonescu, student
logic, Cotoneşti Olt
1 Georgescu, reg. 80 com.
ţlleşti prin gara Ţandareni
>miţa
t Nicolae, plutonier reg. 102
irgiu
âcscu Teodor, comp, I sam-
ă Craiova
An Constantin, plut. biroul
citare Mehedinţi
. 'ă, comp. jand. Dolj plut,
8a CGmp jand. Mebe-
major
comp jand. Dolj
lut. ma:
fan Cni , Str. Gdviţei il
Iraiova
gore Gr
’rai ova
fan Ardei
Sir. Buzeşti 11
inistrui lucrărilor
ublice dir.
Dimitri u, s
tudii
5 Vlasca Buie-
ard Poşta Veche 37 Giurgiu
;iu Ion, cgsni sanitar Bucura
fehedinţi
:ă Gh. Ion, jand. Mehedinţi
Pantazescu, reg. 49 inf. com
tcbozia R.*Sărat
mţu Vasile, plut. major reg. 3 1
alafat
Ică Qb. jand. rural comp. Dolj
tureanu Dumitru plut. major
T Mehedinţi
iban Dumitru plut. majot 51 inf.
atantinescu Gh. Str. Ursului 23
ucureşti
Dura finir pK00mB]or 17
DnngtJÎescu Stan, 31 Calafat
Ţeodorescn Io», grefier Instructor
Craiova,
Enacba C. p opescu reg. 59 inf.
jj»vâţător îsluceni
cnache Dumitrescu, marina mili­
tară sergent
Ionică Constantin, plut. major reg.
56 infanterie
Mitică Dumlfrcscn, car», reg. 80
inf. Calea Rahovei 248 Bucureşti
Gheorghe I Dumitru reg. 1 artilerie
Com. Bistriţa Mehedinţi
N. Toeescu reg. 57 Inf plutonier
Aîex. î. Vasilescu reg. 3 Dâmbo-
vifa Str. Libertăţi 43 Târgovipte
Gh. Vişîîn, com, I sanitară Craiova
(Cesabia Rtî.)
Lungulescu M. fon, reg. 42 inf.
Drăgăsani O’omersant) Str. Mihai
Bravu R.-Vâlcîe
D. Sorefluu, serp. 9 artilerie Cra­
iova Str. Mucelui 23
Arghel DumPrescn, plut. major
comp. jandarmi DoH
O. Aiexandrescu rfg. 45 inf
G. Râm^anu, reg. 17 Inf. Riseşti
Mehedinţi
Popescu S?m. 'serg. 1 Dolj’
Runea A^xi. Coran I Scrutară
Dnpcă Petre, p!nt, 31 Calafat
Terovicî IIte, plut. 31 Calafat
Iiieseu C. Dtru, Jandarm plut. Me­
hedinţi
Iile Scaeşteenu. Com. Scaestl Dolj
D. Durăreanu. Sfr. 0 ?teni 8 Craiova
Bărbnlescu Oprea. 6 Mihai Viteaznl
Ch5riac Dtru plut major. reg. 17
M e h e d ln ţ
Tudose Iliescu Craiova (Vama Bu­
cureşti birou Inspecţii)-
Dnî Doctori: Căpitan Vrânceană
Divizia 20. Locot. M'hail Beche-
rescu 18 Infanterie Băileşti. Ion
Mirceo reg. Tecuci. Spîreann Ca­
racal. Hirş Craiova. Rosman Odo-
beşti Como. 3 Sanitară. T. Mihaîl
Craiova. Sh Roşescu reg. 49 Inf.
Şefii b a n d i ţ i l o r
Şvagăr Filip. Reg. 27 Bacău
Şvagăr Max. Reg. 27 Bacău
Va< man Ber! (plut.) Bacău
Ţigman 27 Bacău
Briei Natan 6 călăraş (plut.)
Balan The Moise 67 Bacău
Mi şu Ederstam 11 Şiret
Ecieig Veis'man Şiret Str. Galaţi
Leibovici Nathan 13 Iaşi Str. De
sus 68
Lapica Michel 29 Dorchoi (Da­
rabani
Maer lanen 29 Dorohoi
Iserzen Izidor 13 Iaşi Eternităţei 114
Tălmaciu Avram 29 Dorohoi (Do-
rabani
Lupu Srnil 55 P. Neamţ, Bul
Carol 20
Buchiş Avram 56 Fălticeni
Eiizen F.îip Bat. 4 Vânători
Marcu Goldşlein î l Şiret (serg.)
Lazar Cahn 11 Şiret. (Galaţi)
Oziaş Nahumoici 51 Galaţi
Moscovfcl So’oman 11 S'ret.
Vexler Max 85 Iaşi
Herscavici Froim 3 Dâmboviţa
Moscovici Moise 11 Şiret
Con Henrich 8 Vânători Botoşani
Heim Segal Mocneşti Bacău
Adoif Zeghicovici 55 P. Neamţ.
Moise Auschen 15 P. Neamţ.
Târgu Neamţ.
Aron Leibovici 15 P Neamţ
Puien Canfinsn 13 Iaşi
Maer Avram 14 Iaşi
Perla Iţic 16 Faltcenl
Hascovici A. Reg. J27 Bacău
Moriţ Leibovici 12 Cantemir
oldemberg 11 Şiret
Roşu lanen 55 P. Neamţ
Solomon Lem 8 Vânători Str. Pi-
tagra 9 Bucureşti
Lmschl Avram Str, D, Moruzi Do­
rohoi
Goidemberg Ofios 11 Şiret
Gunnberg Herman 80 infanterie
(Plut Constantinescu Ghg.
Iacobscon Jac câmp. ! sanitară
Craiova
Haim Buimu (Dârmaneşti
Ştrui Zelig 10 Vânători
Perit Gain 14 Roman
Iţic Ghescovici 80 infanterie
Chelson Simon 67 Bacău
Rahrnan lanen 11 Şiret
Hovodan I. Beren 69
Şvarţ Avram 29
Mendel Mendel 29
Oziaş Nahmanovici 51 Galaţi
Calmanovici Maer 15 Războeni
Sulimonovici Herman 53 iaşi
Marcu Goldsteru 11 Şiret
S^gal Moritz 16 Iofanterie
Rintzler Rizer Str. Labirint 7 Bu­
cureşti (15 Războeni
Veimberg Solomon (şef provi-
autură
Roiman şî Miluteanu ('Desfăceau
pachetele dela Berna furând con­
ţinutul Martor Chîţiburea Jandarm.
Ambi 11 Şiret)
Fiihenştein Behart 51 Inf.
Heinn Colin 29 I if.
Iţic Faerştein 37 Inf.
Rihter Maer 15 Inf.
Lelba Herşeu 15 Inf.
Dascălu Mendei 29 Inf.
Ianowici Isac 12 Inf,
Haimowici Aron 37 Inf.
Telman Gustav 11 Inf.
Cărucioru Haim 29 Inf.
Croitoru Hairr 77 Inf.
Teişeanu losef 11 Inf.
Leiba Iţic 13 Inf.
Şvarţ Mendei 11 Inf.
Beîa Herşeu 54 Inf
Abramovici losef
Leahu Leon 14 Inf. '
Pâiărieru'David 4 Roşiori (Mar­
tor Bărbulescu 6 Mihai Viteaza)
Grunberg Herman 80 Inf. (Martor
Oţălescu M hai 4 Argeş)
Velsman Bemord reg. 27 Bacău
Lupovici Moise 15 Războeni
Segal Aron, 2 înf. Str. Madona
Dudu Nr. 12
Levenstein reg. 57 Infanterie,
77a. v i u u u u i u iu m m im
• tSfilor p a rla m en tar« a avut loc
In numărul nostru de azi publi­
cam prospecflrf fociefâ{il „Forestiera
Romanii*. întreprindere pentru exp­
loatare de păduri, a. pf 9. cu sediul
în Cluj*
Conform picspecfului, societatea
e contemplată cu ua capital de rel
puţin 50 mii. coroane; nu ne îndoim
însă, că va afîrge maximalul de
100 miFoare. dafă fiind sîlvsţia. c*
întreprinderile forest’ere sunt dintre
cete mai rentabile în ţar*.
Printre fundatori vedem pe mulţi
dintre corifeii noştri finaleleri din
Ardeal, ba rhfar şl din vech’ul regat.
Unele dintre băncile noastre mai
mari asemenea figurează printre ei.
După rum suntem informaţi, deja
la consfătuirea ultimă a fiîndatorijor
avută Ia Sibiu în 15 Ncemvrie a.
c. s’a asigurat o mare parte a capi­
talului social.
Prospectul indică şf o înţelegere
cu statul ce priveşte espioalările
pădurilor de stat şi rentabilitatea
lor, ceeace din punct da vedere al
veniturilor statului poale să aducă
ţSrii foloase foarte mari.
»Forestiera Porrână* e după cât
ştim Ia noi prima societate româ­
nească pentru exp^^tare de păduri
şi ce priveşte raniteJul con'empfat.
una dintre întreprinderile urieş? can
s’au format în timpul d:n urmă.
menite să des h dă drumuri roui
capitalului românesc.
IMFORHi ATIURI1
Se^afox* al certnÎB i Mar-
f?hiia ("Maramureş), după cum
ni se telegrafiază, a fost pro­
clamat ales dl Dr. Vaier Bra-
ntşce şeful resortului de in­
strucţie.
©psptîil fesite’lo r la viata po­
r t să. Iu fata Maţ. Sale Regina
Maria şî a unui d’stins audUor dl
N. Inrga a 'ţinut Duminecă seara
în fosta sală a Senatului o confe­
rinţă interesantă despre dreptul
femeilor la vioţa politică, aducând
în sprijinul tezei sale roiul femeii
în trecutul neamului românesc,
Amintind rolul femeii române în
timpul răsboiuiui recent asistenţa
a făcut calde ovaţiuni Maj. Sale
Reginei, De încheiere d-î lorga
S 'one că peste orgumentele d-saie
şi ale tuturor stă ceva mai puter-
nic decât neî foţi, care pledează
pentru drepturile politice ale fe­
meilor: este spiritul timpului, care
vede întregirea şi însănătoşirea
vieţii politice în Intervenţia femeii.
Convocare. Toţi acei domni
cari au subscris lista pentru în­
fiinţarea „Societăţii Vânătorilor Ro-
tnâui în Braşov sunt rugaţi a lua
parte la adunarea de constituire
care se va ţinea Vineri în 26 De­
cemvrie st, n, la ora 11 dim., la
prefectură. Deasetnenea invităm
pe ori cine ar dori să se înscrie
să ia parte Ia adunarea de consti­
tuire.
Vom publica mâine din nou
apelul subscris de inţiatori.
O com isiirae de anchetă ad­
m in istrativ ă Din Bucureşi se a-
nunţă: S’a instituit o comisiune de
anchetă administrativă compusă
din d-nii: Anghe! Saligny, fost mi­
nistru, General Popsvici, fost mi­
nistru, Miclescti Emil fost director
general al căilor ferate Române,
Draga Theodor, fos t subdirector
general al căilor ferate române,
1?omij1 RfţiI* J.eof'd, rezorfului co?
municaţulor din Transilvania
Boambă I. avocat al Statului, a-
taşat Ia acest minister, cari va
studia situaţia actuală a adminis­
traţiei căilor ferate române şl va
propune măsurile cuvenite faţă de
constatăfiîe găsite.
P e n irn e re a rc a un n i crfell-
a a t la T im işo ara s’a organizat
Duminecă un ceaiu îa saloanele
otelului Bulevard de către d-nel©
Predescu şi ionescu-Dolj pentru
strângerea fondului necesar creărel
unul orfelinat la Timişoara. La
acest ceaiu a luat parte o lume
distinsă între cari d-nii* I. Maniu,
St. Pop, M. Popovici, V. Goldiş, 1.
Mocioai, Puşcariu etc.
Ultima ora
T elegram . A genţiei D acia |
M iş c ă ri r e v o lu ţio n a r e în
Egipt
Paris — „Le Matin* anunţă
din Cairo că cu toate măsurile Lyon. — Consiliul Suprem
mijitare extraordinare iuate de co­
sa ocupat de situaţia financiară
mandamentul englez mişcarea re­
creiată de emisiunea biletelor
voluţionară n’a putut fi suprima­
bolşevice în Ungaria, a studiat
tă. Autorităţile engleze a constituit
căile ferate comune ale Un­
acum curţi marţiale în toate ora­
gariei României şi Jugoslaviei.
şele mai importante, cari condam­
nă ia moarte pe acela asupra că­A decis că puterile aliate
rora se găsesc arme sau cari a-
gită contra Englezilor. vor fi reprezentate la Viena
Gonveaţli militare latre gu­ de miniştri plenipotenţiari iar
vernai polon şi generalul
f§5 |g . Manneriseisn
nu de ambasadori.
Paris —- „Petit Parisien“ anunţă
din Varşovia că între guvernul
polon şi generalul Manerheim s’a
încheiat o convenţie mii tară îm­
potriva Iul Judenici şi a altora
care reprezintă imperialismul rus,
şi periclitează independenţa uoui-
lor state naţionale.
Schimb de m ărfuri latre
Cehoslovacia şi Germania a
[început
Pwga — Convenţia comercială
specială dintre Cehoslovacia şi
Germania a întrat în vigoare.
Schimbul de mărfuri a început
deja foarte intens.
Tipografia À. Moreşla&u Braaisc« & fompBraŞQV,
r im a r o a s n lB in H B lţO r l*
Sâmbătă seara Ia cameră sub p re-
«fdfot rfio»—fforf’». 3 ’an discutat
chesHnni, cari privesc consolida­
rea blocului, programul dw muncă
al parlamentului etc. Dl lorga a
subliniat nevoia terminării discu­
ţiei Ia niea*J până în vecanta cră­
ciunului. PrimuL ministru Vaida a
expus lucrările cel* mai urgente
ale Parlamentului. Dl ministru In-
culeţ a felicitat puv rnul pentru
modul cum a apărat cinstea blo­
cului Ia Senat şi a insistat că îna­
inte de toate să se rezolve ches­
tia agrară Ministrul Nistof doreş­
te ca de Crăciun să se aducă ale­
gătorilor un dar şi anume cel p u ­
ţin Legea Unirii votată. Dl îorga
propune primului ministru edita­
rea unui mare ziar pentru sate cât
şi organizarea de corriYuni par­
lamentare, care să resllzeze e să-
uStcasă legătură diutre ţară şl re-
prezen anţa ei ega . , gijjire deosebită din partea statului. Durere însă, că atât la J 1 - 8
T rcp e rrg ţa re la'ţrranifa ceho­
slo v acă. Dură ştirile oficiale ale
guvernului ccho-sîovac, Ungurii au
grămădit la pran?ţa renrbHcei o
arrartă de 40 060 soldaţi, jar o
altă armată de 30CC0 ram^nj se
pregăteşte în acelas Aceste
demersuri din partea Ungurilor au
avut de urmare mobilizarea pa?-
ţiaîă a armatei cehe.
Sn a te s ţis pisbllcului. — Direc­
ţiunea Regionali a P. din Cluj cu
Nr. 14061/1919 comunică că cu
ziua de 31/XII, a. c se va estrage
toate obiectele poştale de valoare
cu inscripţiuni maghiare respective
eliberate de fosta Administraţie
maghiară (timbre, mandate, cărţi
poştale etc.) aceste obiecte de
valoare va fi înlocuită cu cele ro­
mâne sau cu ob ecte sursarchate.
Prm urmare atragem atenţiunea
pub'icului şi a comercianţilor cari
oosedn încă obiecte susmimite să
le prezinte cel târziu până în ziua
de 28/X1I. a. c la caseria oficiului
poştei Braşov I. spre a fi rescum-
părate respectiv schimbate.
G reşală «Se ftîpar. — In N-ral
267 sub t’tuia 'suflete bune* s’a
făcut unele greşeli de tipsr,
In loc de Eugenia T, Grecean
s’a publicat numele, Freeean, şi în
loc de numele Gbforg8 Bogoriu
s’a publicat Bogariu.
Aviz. Membrii subcomitetului
Corpului d’dactic primar al jud.
Braşov, eunt rugaţi a lua narte la
şedinţa, care se va ţinea Vineri în
26 Dec. la 11 oare â. na. la şcoala
primară gr. or.
Pentru Ş. C. D. prim ar: •
R. Ardelean, înv.
T axele poştale, teleg rafice şi
telefo n ice în F ran ţa vor fi aug­
m entate. Franearea unei scrisori în
corespondenta internă va fi 25
centime, pentru cea externă se va
stabili prin acord internaţional.
Tariful comunicaţiilor, abonamen­
telor telefonice şi telegrafice va fi
dublu ca cel dinainte de război.
O co n d am n are la m oarte.
Curtea marţială S. I. prezidată de
d. col. Vasilescu, a terminst Joi
judecarea procesului plutonierului
arestat C. Munteanu, din reg. IO
obuziere, acuzat că în Ianuarie
1918, dezertând în Rusia, s’a unit
______ x , ui u oureir
şi a arestat pe ofiţerii români din
portul Novorosisk instigând pe
soldaţi Ia răscoală, iar depozitul
statului din acel port l’a luat în
stăpânire jefuindu-1. D. căpit. Ari-
ieanu, comisar regal a făcut un
vehement rechizitor cerând maxi­
mum pedepsei. Curtea !a condam­
nat pe Munteanu la moarte.
G re v istă econom ică va apare
sub conducerea unui comitet anglo-
elveţian ca să lupte pentru strân­
gerea reîatiunilor- economice între
Au glia şi Elveţia. Să*i imităm şi noi.
lip s a de lapto se face tot mai
simţ.tă în Elveţia, ţara laptelui şi
a brânzeturilor.
Telegrame din Bucureşti.
Gîu lucrările Consiliului
Suprem.
Şedinţele de redeschidere a
universităţii din Parts
Lyon — Universitatea d*n Paris
a thîut şedinţa solemnă da redes­
chidere' sub preşedinţia ministrului
instrucţiei Berard, asistat de Lucien
Poincare rectorul Academii, mare­
şalul Foch şi decanul facultăţii.
Aliaţii vor lua Constantiuo-
polul.
„Daily Mail* crede că va lua
Constantinopoiul dela Turci.
Censurât de Ion Bretea
F 'K U s r J b U i re vm m nrţdT î
180—220 ldg. în Str. Sitei
cu subscriere de acţii pentru „Forestiera Română* întreprln- Nr. 38. 1—2
de re pentru esploatare de păduri j . p. a. în Cluj.
Iu schimbării situaţiei politice, care până acuma cu
toate mijîoa*$ie tindea într’acoîo, ca să nabuşască în poporul Se caută
re 7 — 8 vânzători de manu­
,
Dostru ori-ce a>âiit de desvoltare eccr^mică, datorinţa noas­
tră esfe de a folosi ocazia şi să nizu m într’acolo ca prin factura, pânzărie şi nîătăsărie
stăruinţă şi cu puteri îndoite să ridicam nivelul economic al cu salariu lunar dela 809 —1000
ţării. Lei. Ofertele se vor adresa
Sucursalei Luco. P. Niculeseu
Dela decretarea imperiului român în părţile dincoace de
din Iaşi Sir. Ştefan cei Mare
Carpc.fi, eu trecut abia câteva luni mimai, şi spiritul de în­
Nr. 4 / ' 1 -3
treprindere rcmânesc s’a şi ridicat cu un avânt ne mai po­
menit până acuma, ca să înfiinţeze fel de fel de întreprin­
deri rari au menirea de a umplea Jocurile goale în economia 0 A Q t r c f ăâ Pentm 3me-
M'6 C - anga­
noastră naţională. Un ram însemnat însă in această econo­
jare 8 argaţi pentru moşie,
mie, anume acela al întreprinderilor forestiere, nu a îosfcon-
siderat până acuma de întreprinzătorii noştri. Ofertele se vor adresa Cassei
Este ştiut că pădurile Ardealului formează o comoară ne- Luca P. Niculeseu aia Bucu­
secată pentru tară şi până acuma au avut parte de o în- . reşti Colea Moşilor N r » 16.
espîoatarea cât şi ]a valorizarea lor popoiul rcmânesc a fost
desconsiderat din partea rasei stapânitoare, şi astfel avem s
y *«3
ocazia să vedem, că deşi pădurile cele mai mu te sunt pe
teritor etnic românesc, totuşi Românii în cele mai multe părţi Colegiul fncred'atat cu ^
nu au putut profila de ele, şi abia găsim ici-roîea proprietari chidarea Ministeriului de r^z
sau espîoatatori de păduri cari să fie români. boiu din Viena a liotärat s
Prin aceea că în prezent statul român a devenit pro­ se plätesscä uiterior preten
prietarul cel mai mare de păduri, de sine se impune pro­ siunile de d fercntä a acelo
blema, ca din aceste păduri şi statul sâ tragă • foloase mai muncitori g!ota§i (Landsturm
mari ca până acuma.
arbeiter, nepfelkelö munkäs
De aceea noi fundatorii mai jos sibscrişi, facem apel îa cari au fost deii s \i la Depo
publicul românesc, ca atât cu ta ru l cât şi cu munca sa, să zitul militar de alîmdtite Viens
îmbraţoşeze acest ram de activitate economică, şi să ia parte (Militărverpflegu ngs ma;gazin)
din puteri la înfiinţarea unei societăţi de esploatare şi valo-, în timpul diu . August 1914
rizare de păduri. până în Iulie 19 *5.
Spre scopul acesta înfiinţăm „Forestiera Română" între­
Respectivii muncitori oî
prindere pentru esploatare de păduri s. p. a. cu sediul în taşi sunt ruga*, să-şi
Cluj. teze cereri omi
Societatea aceasta se înfiinţează pe un timp nedetermi- de Lichida
ra t cu un capiial social de minimal 25 milioane lei până la prin presi
50 îssilioane lei, urmând ca suma definitivă să se hotărască Dirigent.
de adunarea generală constituantă conform subscrierilor de
Cererea Uü.**
acţii.
care
La subscriere se plătesc 307* de fiecare acţie şi o taxă d’a petrecut la Def>rz'*tul de
de fondare de 50 lei. Restul se va plăti la terminele stabi­ Alimente precum si a xe ciato
lite de Consiliul de administraţie.
Fiecare cerere est e a eve-
Vărsămintcle se vor face în lei; celor cu “domiciliul de rifica de cătră se ci etariatul
pe teritoru! administrat azi de Consiliul Dirigent li se admite comunei sau alt otic•iu cores-
să facă vărsămintcle sumelor subscrise în coroane, plătind punzător.
două coroane pentru un leu. Acţiile vor fi de câte 1000 lei 1 - i B i r O l l l P f esei Cluj,
sunând pe num e. Ultimul termin do su b sc rie re va fi îa 3 i
Decemvrie 1919. W'X' %.*qfyT
®
J #•<!>"■:* i’>
Activitatea societăţii se va estiride asupra următoarelor â y |. h i i i l N l
o p e ra ţiu n i în nex cu exploatarea şi valorizarea de păduri.:
a) întreprinderi industriale, se af ă de TânzM'o ia o.-nul
Friedrich Schu.der B 13S0V iiln-
b) „ comerciale,
c) „ financiare, tergasse 26 sau Ha la de car-
no 21. 3 -8
d) înfiinţarea de şcoli practice.
Fundatorii îşi rezervă dreptul să denumească primul
Consiliul de administraţie, conform legii pe 3 ani.
Subscrierile pentru acţii se pot face la următoarele AMU
b
bănci: Âducerti la cunoş-tinta on.
„Albina" — Sibiu; „Ardeleana* — Orăştie; „Banca Cen­ public, că întorcândU’ină din
trală“ — Sibiu; „Bihoreana" Oradea-Mare; — „Bistriţana“ străinătate am deschis u
— Năsăud; „Economul* - Cluj; „Furnica" — Făgăraş; „Pa­ gazin do blănărie în F
tria“ — Blaj; — „Timişaca* — Timişoara; „România" societ. Neagră Nr. 10 ot L
anon. de asig. — Sibiu; , Victoria“ — Arad; ^Vstra“ — Cluj On. publD gâsoşto aci cu
precum şi la celelalte bănci româneşti, membre ale „Solida­ preţuri convenabile tot. felul
rităţii*. de blănuri. Primesc de ase­
In vechiul regat: „Banea Românească* şi „Marmorcsch menea ori-ce comandă cu pre­
Blank & Co." în Bacuieşti. ţuri fo arte re du o.
Rosenberg Simon,
Fundatorii îşi rezervă dreptul de selec|ionare, reparti­ 3_3
blănar.
zare şi reducere a acţiunilor.
R
Sibiu, 15 Noemvrie 1919, 1—5
6 StäUr2ßtül SÍ C<?13Il0<iU<£
Fundatorii:
/M itu r i m> p . L>r. O o iv tv ia n l\n c u UI. p,
ED0ÜIE fle Dr itilmz
Recunoscută. !n m n
mare proprietar, Bulei, avocat, Sibiu
Dr. Constantin Misits m p. C. Caragea m. p. beuturi bune şi
proprietar, avocat, Lipova mare proprietar, Bucureşti ciu prompt. Se
mente de mâneai
Dr. lanen Meţiana m. p. Arthur Milosovici m. p.
proprietar, Zârneşti înîreprinz., Rusca Montana U llig liliiË mmm
„Banca. Centrală pentru In­ »Albinaa inst. de credit soc.
dustrie şi comerţ Sibiu*
pe acţii, Sibiu
dir. I Morandini m. p.
„România“ societate de asig
Simicn Damian m. p.
Sibiu
contabil la „Ardeleana“ Orăştie
Ing. C. Brăiăşqnu m. p.
Dr. 11ie Bea m. p.
medic, Sibiu Bucureşti
Dr. Nicolae Comşa ai. p. Ing. Tiberiu Eremia m. p.
Bucureşti
prefect al jud. Sibiu
Io an L Vulcu m, p. Constantin O iariu m. p.
proprietar Orăştie antreprenor, Cugir
Dr. Alex. Moraria m. p.
1. Ştefanescu m. p.
avocat Caransebeş proprietar, Cugir
Alexandru Balaş m. p. llie Măcelăriri va. p.
inginer silvic. Caransebeş antreprenor, Sibiu i Co.
Gheorghe Baiu fiu m. p. *Timişanatt inst. de credit şi prima fabrică de casso ds bani şi tresari
proprietar, Cugir economii, societate pe acţii, Str. Lungă Nr. 131, Braşov-vechI
Taler iu Herlea m. p.
Timişoara produce: Casse de bani, Ca­
antreprenor, C u jr sete, Dulapuri pentru docu­
Ardeleana“ inst. de eredit şi „Bihoreanau inst. de credit
mente, Teşghele pentru gin-
de economii, societ. pe acţii şi economii, societ.. pe acţii vaericale, Tresore, Camere
Orăştie Oradea-Mare
Dr. Laurean Ghem. an m. p. cuiiasate, Casse încastrate în
Teodor Vulpe m. p. zid, încuetori de siguranţă,
director la „Vatra* Cluj
proprietar, comerciant de lemn, Incuetori orare şi încuetori
Orăştie Nicolae Oprean m. p.
combinate americane. 9 —10
Dr. Teodor Mihály m. p. mare comerciant, Târgul-
proprietar Dej Mureş
Publicaţhme
M Având în vedere, că gazul
Oewi bugát Ei
?ÎW
»
ţwţ
se produce din lemn scump
şi în parte din astfel de căr­
buni, cari la producerea de
dacă di» nisip fabrici,
cârâmizi şi ţigle, blocuri de beton, table de ci-
m
Wj
gaz din motive tech
economice în tiinpuri şi in
m ert, ţevi de beton, şi alta materiale de construit. jjSjj
relaţii normale r sunt
Maşini pentru amestecat betonul, fabrică complectă |jm luaţi în considera re; d< aceea
pentru* table de Asbestciment. jjBj Consiliul orâşdn< a fi csat
Inginerii Szántó şi Beck, Budapesta | sub Nr. 1.7048/ 1919
unui metru cub ic do
. fibricâ d3 maşini speciale. m 5 cor, 40 fii. făli\ cons re
Informaţiunl la voiajorul Gottsman losef , Braşov la ce se foioseş te şî
m tere retroactivă îneepâ
Hotel Coroană.
Broşura Nr. 30. Cataloage gratuit. 5—5 i 1 Decemvrie a. <
Braşov, la 15 ‘Ÿ V r * n
B i c a t ' a c l i M f a c ' « c a : i i it.a g .K a s a s 2 —3 Uzina de_ g.