?

r ' V j 11: r A r* t* ' T rü 'tt "t

1;1AÍB1^83*IB3 tp i 3"” Bani 25 numărul Mtrti6^1anoari6 1920

întemeiată la 1838 de George Bariţiu Cu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n-ar fi
fost î p stare să susţină* singuri statul (Istoria Transilvaniei) ■ G. BARIŢID
Concesiunea anunţurilor si abonamentelor: Prima Agenţie
Română de publicitate GH 1L1ESCU Bucureşti, s. Ionică &

Braşov, str. Prundului 15 ABONAM ENTUL

Redacţia B u c u re ^ ss. Voevozi 50 Trei luni Şase în ni Un an
, .* . .
A d m in is tr a ţia
- » Braşov; str. Prundului 15
fîucureşt{> s. Ion?că 6
APARE IN FI ECARE ZI DE LI JCRU România: 16
Streinătate: 30
30
60
60
90
Lei
L fi
T e le f o n B r a ş o v 226

Din tot sufletul îţi urez o lungă

Alegerea şi învestitura şi rodnică activitate arb»pastor ală
înalt Prea Sf'nţ te Părinte.'
mărturisirea sentimentelor noas­
tre de dragoste pentru scumpii
voştri poporeni de pe malurile Mu­
Vacanţele tcfe Crăciun ale
ParîameriţaÎui şi-au luat înce­
pera sa parlamentară, îşi va
putea întări un deputat încre­
noului iitropolit-prsmat In urma mărcţa’ ui act al reali-
pirei frumoasei Bucovine Ia pniria
reşului şi álé Crişuluî, îndemnâo-
du-i ca şl pe viito r să-şi păstreze
cu aceiaşi credinţă limba şt legea
put. Aproape timp da o lună derea care I-a trimes în Par­ mama şi în o ut 2rea vechii or da­
Discursul I. P. S. Sale Milropolitului-primat Or. Miron tini, cu marevdragoste şi cu deo­ strămoşeasca. Intru mulţi ani de
de zjle va avea 'deci fiecare lament şi-şi va împrospăta sebită mulţumire am întărit 1. P, rodnică păstorie.
parlamentar prilejul — băr- totodată forţa de luptă pentru Cristea. Solemnitatea dela Palat Discursul Regelui- S. Taie purtarea cârjei m itropoli­ înalt Prea S finţiţi Părinţi.
lâful conştient de chemarea apărarea intereselor încre­ întrunirea Mareiui Coîe^iu, care pentru h a lta distincţie, de care tane a Bucovinei. Vei privi aceas­ Mergeţi şi întoarceţi-vă acum la
Iui ar zice: datoria — să pi- dinţate lui. a ales Mercur! pe P. S. S. Episcopul m’aţi împărtăşit,.vă povăţuesc, că ta ca un semo vădit de recunoaş­ scaunele voasbre episcopale şl ur­
păe pulsaţiile nevoilor cari a- Greutatea vremurilor de azi Miron Cristea M itropolit-prim it al în to«te lucrările mari să fiţi călă­ te r. a deosebitei râvne ce ai desfă­ maţi a apropia cât mal mult de
Românie», a fost prezidat de 1. P. uziţi de aceeaşi 'frăţească înţele­ şurat ?n buna coaduccre pastora­ Biserică sufletele credincioşilor,
pasă inimile alegătorilor lui. ar avea multe de spus, iar lă a turmei încredinţate ţie. Fru­ propovăduind, în aceste vremuri
Cunoaştem prea bine pă­ S. Mitropolitul . Pi mea. D a 447 gere, de aceeaşi iubire evaogelică,
glasul lor nu poate fi mai voturi esprimate nou alesul Mitro* căci din o asemenea armonie pot moasele monumente religioase ce se de grele încercări morale, tuturor
catele trecutei vieţi parlamen­ bine ascultat decât prin con­ polit-primat a în tru iit 435 voturi. izvorî numai fapte mari şi mult ridică la Suceava, R- dăuţi, Puina treptelor sociale iubirea aproape­
tare, aşa că nu putem trece tactul care trebue cât mai ca o vi?» mărturie a evlaviei vred­ lui, buna înţelegere şl pacea ob­
Preşedintele proclamă ales de bine pentru ţarâ, pentru tron, şi nicilor Voivozi ai Moldovei : ele ştească- Întăriţi în înimi frica de
cu vederea condamnabilul ne- strâus ţinut între alegători şi MUropol t-primat al României Unite întreg neamul românesc. ne amintesc asemenea, că credin­ Dumnezeu, ferirea de nedreptate
interes de care deputaţii din parlamentarul care-şi ţine de p? Prea Sf nţiiul Episcop' Miron Trăiască biserica ortodoxă-ro- ţa la un popor e?te singnra teme­ şi fapte rele, respectul ocârmalto-
trecut să făceau vinovaţi du- datorie să întărească încre­ Cristei, care a rostit următoarea mână şi toate aşezâminWe ei.
lie trainică pe care so poate rezi» r'lo r către ocârmuiţl şi al acestor
păce-şi aveau asigurat man­ frumoasă cuvântare:
derea între popor şi condu­ Binecuvântarea Domnului preste ma. din urma către autoritate. Numai
datul. Vacanţa de Crăciun e cere. Inaltpreasfinfite, ea şi toţi fii ei, acum şi pururea. Cu mare nerăbdare aştept să prin păstrarea şî întărirea unor a-
primul prilej pentru no i re­ Aceasta este cea mai sigură Iubiţi fra ţi îrtttu IListos, Amin. fapl. prelung) pot veni şi Eu în B icovina de a semenea sentimente putem avea
prezentanţi ai multiplelor in­ şi mai trainică legătură care Onorat Mare Colegiu Electorali Trăiască ragele, regina şi în­ mă îichina la aceste sfinte c tito ­ o Ţara bine întemeiată cu o pro­
treaga lor familie regală ! (apl.) r ii şi a înveseli sufletul Meu la păşire sigură în timp de pace şi
terese ale^poporulftii, ca să dea înciuge viitorul unui stat şi in aceste clipe — pentru mine bogăţiile şl comorile de artă reli­ o puternică pregătire pentru orice
«
dovadă de priceperea datoriei pe care fiecare parlamentar, extraordinare — sunt cuprins de o gioase dm toa^e mănăstirile Buco­ vreme grea.
rdâncă emoţie, căci suiietuî rnM Joi la orele 12 din zi a avut loc
~şî~ T^sponsâMităţii lor. conşt:ent de chemarea lui, are vinei. Grija ce ai purtat de păs­
crp'eşesc ceie mai vii şi m i pu­ la Palat cu un ceremonial deose­ Vă muiţamesc din adâncul su­
Ne-ara rupt&e trecut. Da­ datoria să o fi»că cât mai pu­ trarea l>~!r a găsit un răsunet de fletului pentru bunele urări ce
ternice s'raţăminte, cum e şi prea bit, învestitura m itropolitului p ri­ vie recunoştinţă ia inimile credin­ ne-aţi adus reginei, mie şi fanai-
toria parlamentarului de azi nu ternica, dacă vrea să aibă firesc. Dară — când inima e prea. mat, a m itropolitului Bucovinei şi
cioşilor, Din tot sufletul urez I. P. l’ei mele.
mai^ este numai &prez anţa la conştiinţa împăcată că şi-a fâ plină, — gura nu-i în stare să a episcopului Aradului. Duoâ ce­
tirea decretului de numire M. Sa S. Tale încă mulţi ani de fericită
şedinţele Parlamentului ci cu­ cut datoria atât sus cât şi jos. grăească multe.
arhipăstorie.
noaşterea cât mai apropiată şi Cum s’ar şi' putea, să nu fiu Regele a înmânat pe rând ceîor După terminarea ceremoniei mi­
Atunci va avea ţara repre­ emoţionat, când pe m in f^ ^ s m e - trei arhierei cârjele episcopale, I n J t Fiea Sfinţite Părinte
mai adâncită a 1|iecazuri!or zentanţi de cari are nevoie, tropolitul primat Cristea, mitropo­
rltul fiu al unei modeste d$#cins­ apoi a rostit următoarea înălţă­ Iu urma Unirei ţinuturilor de litul Bucovinei şi episcopul Ara­
cari dela el îşi aşteaptă a li­ iar guvernul un popor în care-şi tite familii <ăa ţăran d ’a^Ardeai — toare cuvântare : peste munţi ca patria mamă şl în dului au fost reconduşl la mitro­
narea. Numai î n ^ l u l acesta, t a putea răzima toată încre­ glasul aproape unanim al celei puterea vechilor datini, cu deose­ polie, unde s’a oficiat un serviciu
culegând în persoană mate­ derea. dintâi adunări »a^onile a Româ­ Cuvântul regalul. bită bucurie ţ 1 am d a t întărirea religios, după care dl ministru
rialul din care-şi clădi o- niei întregite mă ridică ia cea mai cuvenită pentru păstorirea popo­ Borcea a cetit docretul de numire
îiiâl iă dign’tate Ierarhic?, ce o po^te înalt Frea S fin ţit<■ Pătinţi,
rului ortodox dm eparhia Ara­ a m iîrcpolitului primat.
of^rl poporul român peste tot unui Zice in. Sfâut Scriptură: ,Cei dului. De încheiere întreaga asistenţă
fiu ales al său, mă înalţă pe tronul ce «eamănă cu lacrâmi, cu bucu­ Cunosc grelele lupte ale acestei a trecut in sala de recepţie a pa­
atunci când în judecarea situatei de arhiepiscop şi m itropolit al rie vor secera; mari lucruri a fă­
Timp perdut? totul trebuie privit şi nu numai o fcJagro-VUhlei, d i exarh al pla­ cut Domnul ou noi.*
lăture a chestiune*, mai ales când nurilor şi de primat al întregii
episcopii dela marginea Românis­ latului mitropolitan unde s'a, fic u t
mului, cea mai expusă la bătaia Instalarea rostindu-se mal multe
Şl, îfitr’adevăr, mare . e ziua a- valuriior streine, şi aduc îa ziua cuvântări de cătră episcopii Ni-
Ziarul .România nouă* nou a* de Ia noul ziar aşteptăm o atitu­ Românii noi.
cea*ta iu care fra ţii de o credinţă aceasta, prinom l nostru de recu­ fon şi Dionisie, d. N. lorga şi alţi.
pări^t,,organ al societate! da edu- dine absolut obiectivă, ceea-ce a-
Cu cea mâl adâncă cucernicie şi de o lim b5, dioâ vea:nri do noştinţă peotru vrednicii luptă­ Tuturor le-a răspuns mitropolitul
cajie cetăţenească, în Kr* 1 spune tât de frumos anunţă fiind-că lu­
mă închin în fata provedinţei tristă şi nedreaptă despărţire, îşi tori ai bisericei române precum şl prim at
despre Parlamentul de azi : mea citttorrior e „cu prisosinţă d-zeeşti, care — prin duhul cel pot întinde mânile spre' veciulca
.Intrarea Parlamentului în va- plictisită de injurii şi insinuări.*
prea S'ânt — a luminat şi călăuzit unire duhovnicească.
caofă e cea mai bună ocazie pen>
pe prim ii reprezentanţi — eşîţi din înalt Piearfinţite Părinte,
tru parlamentari să-?! deâ seama
c i timp de cinci săptămâni au des­
făşurat o activitate!prea puţin rod­ Consîaîiri politice
votul obştesc al poporululu^ român
de pretat ndsnea — ca pe mine î. P S. Ta f iia i rld cat îa cea
să-, mă învrednicească a fi după mal înaltă treaptă a Sfintei Bise­
Scrisoare din Paris
nică pentru ţară.4 . Qrija onor ziare e3te sa prezinte - Program ul politic a l aliaţilo r —
m ulţi veacuri cel întâia mitroooiit rici Române cu vie mulţumire
Şi apoi remarcând că s*a fă­ milioanelor de alegători ca timp al Uugro-Viahlei, purtând acest Ţi-atn înm lnat după vechile da Deîa corespoid^ntal special a! Gazetei I r a j iv t ia î u i
cut de ratificarea unitéi şi răs­ perdut discuţiuniie din Cameră şi titlu nu ca nu nume istoric, ci ca tini, toiagul arh episcopal, ea să
punsul protocolar la Mesaj, spune Senat.|Şi»ca să f e complect a:e5t
că ,,reştul timpului Tau trecut în curant titlu de drept şi de fapt, reînviind dblăduieşti cu dragoste şi îngă­ Discursul oe cate l-a rostit d. tic în pariam?.ntul englez de Ra­
d *satîâgira, da pes!mism duinţa turma ce îţi este încredin- ClemexiCcau în 23 Dec. ta Came­
discuţii şi certuri,* pe cât d i] vio- voit se prezintă desbuterHe parla­ astfel nu num a» ve:hiie legături gele Qeorgî V: ■;Române să încke-
duhovniceşti ale patriei-mu:ne cu ţatăv ra deputaţilor asupra călătoriei iem pa:ea cu imperiul otomaa şi
leute, pe a tît de inutile.“ Iar mai mentare ca fárA vre-un rezultat.
Românii dia Ardeal, Banat şi păr­ Această veche Mitropolie a Ţ /rii sale 1a Londra, depăşeşte însemnă­ cu Republica Ungară şi am. îacre-
departe: „de sigureâ nu la o ast­ înţelegem ceea-"e se urmăreşte. ţile unguretie, cî desăvârşind uni­ Româaeşil, sub. ocrotirea c&reia tatea unui raport — oricâtă va­ derea serioasă că negociaţlunlle
fe l de activitate s’au aşteptat mi­ Dar nu e b'ne câ înainte de a da tatea bisericei oriodoxe-râsăriteae sa afiau şi binecredin ioşi! fi> de loare i-ar da postul pe csre-î o-
lioanele de alegători, cari şi-aa râgsz Parlamentului sâ licr^z®, necesare în scopul a;esta vor fi
cu Romanii,de pretutladeni. (Api. pesta munţi în timpurile m arilor cupâ oratorul şi oricât de impor- repede duse la o îacheere favora­
i l ţ r mis reprezentanţii în Parlameut aruncăm sămânţa neîucrsdirei şi preîung.te), Domni rnuoteni, îjt chiamă dia tantâ ar ii chestiunea care o b ilă / De aici rezultă că aliaţii
a ă ja grabnic măsurile eele mai a îndoielei în milioanele de ale­ mijlocul fraţilor împilaţi pâuă a- tratează — el constiîue bilanţul continuă ai considera Ungaria re*
potrivite pentru restabilirea vieţei gători — vorba unui z*ar nou E i v d în această alegere m
normale.“ înlru atâta o simpatie faţă de cel cum iub m âil strâîae, pe purtă­ celei msi însemnate periodd po­ publică şi câ visurile ps cari le
fiadeă în ziua când aceste mUîo^ne ales, cl marea dragoste, ce-o arată torul cârjti sa’e mitropolitaue. litice pe care a trăit o tum^a mo­ legau Ungurii de reconstituirea
Ziarul cel nou ceartă cu o?re vor p»rdj nâdejîea şi î i Psrîa- de acea instituţiune divină şi na­ Te poţi mândri l P. S. Părinte dernă şi expozeul politicei externe Monarhie! ungureşti „una şi ne­
care bunăvoinţă pe parlamentari ment —• şi-or tace singura drep­ ţională, pe care un adânc-cuge,- de a fi urmaşul atâtor m itro p o lii pe care ceie două ţări — Augîia şi despărţită“ cu ajutorul unul prinţ
Cari s’au întrunit după atâta vre­ tate. Ori nu acoasta, credem, se tător lumeaa — ca Emioescu — evlavioş», c^ri au, f/s t podoaba a- Franţa — au Jo urm; ze pentru asi­ din casa domnitoare a Angliei —
me ţie, guvernare absolutis ă — urmăreşte — fiînâ-cft aaarhfa va a numit-o „ mama neamului romăy cestui scaun arh’episcopal. Bărbaţi gurarea victoriei şi a roadelor sale. rămân visuri.
şl oarf n’au putut oeoH^lscuţlMni- pierde întâi pe cei cari o provoacă neso“ . {Aplnuze), ca GHgorie al ti, s.b a cărat v lă ­ P in limpezimea şi precizia cu
le politice cari au Iá/parit, situaţia Pentru ilustrarea atmosferei de
Iară uaaîilmltatîa glasului aces­ d ic ii sau tălmăcit ce’e douăspre­ care a vorb i d. Oemenceau, D-sa încredere ce stăoânejte întră cele
grupurilor din Cameră §i Senat • '„Románia Nouă“ , noul ziar bu- tui m^re colegiu electoral este o zece mUiee şi mai ca deosebi, ca „fără să compromită rczuitatol două aliate, d. Ciemenceau repro­
Ori cîne regret! violenţa, aces­ coreştean, de sub dirocţîuaea d -lu i unor dezbateri ta curs® a putut duce cuvintele eu care a fost în­
puternică man f e ^ r e a dorinţei, Antlrn care păstorea îu fericitele
t o r discuţii, dar antagoiiftmul în- G D Greangă anunţă câ tratativele că <% aci îniiule fruntarii poporu­ vremi ale lui Con^aotiu Basarab da Camerei şi marelui public, pe tâmpinat do dl. L o y i Qeora;e;
ţro.oouii reprezentanţi şl cei ai între l ’bsraH şi Liga Poporu.ui au lui sunt hotărâţi a scoate politicia­ Brâncoveaniri încălzind pe iiii s^i lângă mfo maţiiie date do Loyd „Ţările noastre trebue să rămână
partidelor istorice era a;>a do ma­ dus la rezuîtat fericit. nismul de partid de pe tărâmul sufleteşti cu cuvântul şi în vă ţi- George, noi amânuate ampra con­ mai "apropiate una de aita decât
re, provocat dintr’o nesocotire a Cu toate dasminţirile — tratati­ sfânt al bisericei, (apl. prelungite tura evangelească au dat m itro­ ferinţei dia Londra. Afară de a- oricând“ şi „dacă noi ne înţelegem,
masselor de către I f o g t i f g iver- j vele au fost confirmate de ziarul ceasta expozeul d-!ui Ciemenceau r»u vor mai fi posibile războae în
şi repetatr) ca astt* ;t cu sprijinul poliei din Bucureşti un renume
nanţi — în cât na se peltea ador- I al cărui director ecunos:ut Iib?ral, unanim al tuturor fiilo r ei şi c la ­ care străiucia şi peste hotarele a oferit camerei franceze orslejui Europa.“
sqI violenţa ce este rezaljtatal în- i să'Şi manifesteze recunoştinţa faţă
Tot acest ziar mai anunţi o îm mând în noua organizare a ei Ia ţ« r i. Pentru deslejarea problemei
câtuşerei glasului poporului. de poporul englez pentru căldura
păeare a tuturor partidelor politice o conlucrare armonică atât clerul Chemat la scaunul mitropolitan,
cu care a prim ii pe preşedintele A d rii'ic i, complicată prla preten-
Sentinţe sânt foarte uşor de îa vederea unei colaborări, inferior cât şi pe mireni — sâ I. P. Sa Ta ai părăsit o eparh-e
dat şi »România nouă" pitea să consiliului francez. tiunea ridicaţi de Italieni asupra
ocolească pe aceea care o dă îa Z'arul „Dacia“ vorbind despre poati raar cl mai cu succes pentru drşg.ă inimei taie, al cărei condu­ Asupra tratatului de garanţie Fmm -i ia care prin tratatul, din
îndeplinirea grelei sale nrsiuni. cător sufletesc ai fost în timpuri
nfcmărul său dintâi, atunci când acestea spune: Numai astfel purcedând, vor put^a grele da lapte nsţ oaale, dar şi în
încheiat îa 28 iunio curent îatru Londra au renunţat îa favoarea
care—cum o facem cu toţii — mai „iîvideat nu poate fi vorba decât America. Anglia şl Franţa, tratat lugo-Siavlei, s'a pus *toată stăru-
» o iţă E v ita te de legiferajre. â de apropierea dintre d general pr yj toţi cetăţenii ţârii în bise­ clipele cele maţ înălţăloire al- care a fest obiectai unei deose­ i»ţa şi toată bunăvoinţa. In fiţa
Averescu şi libaraSl întru câtosmenii rică ^adevărată maică iubitoare, neanguîul. U rc in iu -te pe scaunul bite cercetări îa conferinţa dela re|?re':eutanţiîor Ansliei şl Ame-
In cinci'iăptămânl de viaţă par­ noul din Pariamentjl a ;tia l sânt iară în 'preoţii ^i arhiepiscopii ei arhiepiscopal al Uagro-V ahiei ai
lamentară, am avut schimba-ea depiríe de a m*rge la ua acord Londra şi cate a io n de maUeo'i ricei d. Ciemenceau a remis mi­
pe adevăraţii părinţi sufleteşti, de* frumoasa mentre de a înfăptui po­
guvernului — cu întreg cortegiul cu oamen:i cei vechi “ şi foarte Viu comentat îa presa nistrului de extern© italian care
opotrivă m biţi dia partea tuturor litica religie isâ a 1 d M h ii Vitea­
Intrigi ale politicianiMdütyi ro- pHHzlană d;n cau^a in terpretirii se afiâ la Londra o noiâ în care sunt
fiilor lor. zul, care prin înfiinţarea ^Mitropo­ ce i se dădea îa Anglia unde era puse faţă în faţă punctul de ve­
m in — rezolvarea cheJpfuéi ex- Şf mal departe:
Din parte-mi* nu pot decât să liei ortodoxe dela A:bd-Iulia ţin ­ considerat ca ua tratat unilateral dere al lui W Ison şi cei al Ita *
* ie, declaraţia program a noului ,Orf-ce tratative de guvern na-
aprob din toată onîma acest lau- tea să apropie şi sâ unească bi- din care numai Frauţa ar profita, lienilor aauprd Fmmei. D.Clemett-
,vernt discuţia &« M a i ^ ş i r u l ­ |îoaal, dac| sâut şi d ic i se fac, dabf| şjmpliimt rugându vă să păs­ sericeşte tjate ţările romaneşti.
area unirei. , I J K k 1 , nu pot avea ioc, «$* cât în afari d. Clemeaceau a declurat câ acest ceau năd.ijdueşte câ guvernul ita ­
traţi biserici! pă in ilo r noştri şi De atunci până în zileie măreţe tra tit a fost ofe it în numele Frau- lian va tace o u ltim i storţare pen­
Evenimente pfÎItice ta S împie- de bloc şl p in urmare îa contra îa viito r aceeaşi unanimă Iubire, a‘e Uaîrei ce A lotpiteruicul ne-a Î i de căire ci L’oy î G tozg: şi tru a deslega a ’ .'a iti problemă
iviCl o lucrare migăloasă *n . Iul şi a Parlamentului actja l“ . de care are atât de mare trabuîot-ă j d ira it s\ ie trăiai, c’er ul d * pâ^te „fără de:are nu e pisib ilă pacea
vern — mal alei c â n d r r i u ^ t ^ i apoi de ciire W.lsou. D =ca naeie
căci — după cuvântul sf. Apostol | manţi, in tim p.il Supteior greh şi cîauzule ale a ie iiu i tratst. mai m Europa.“
Mt până acum o aceraşi tmná * * « |k Cu prilejul d liîu ţte l asupra îm- Paveî : „Dacă am vorbi în lim b i suferuiţetor d* martir, a ştiut să «des cele în legătură cu Societatea Polowa a obţinut în urma în-»
I>pj5itie de a mund ^ n fta r la coş^ .orum utuiui de *sUt, di m iulstru îngerilor.*, fără iubire — suntem păstreze alăturea cu stânca can­ Naţiuni oV au fost puse de senatul tervenţiei d-îui Ciemenceau pe
ducătord de până aia» ori. Yiad a declarat că „nu . vaaccephi
p't» nimica“ , n r iubire i este singura delă a :cred nţ -i strâm )Şişti, £ ii- american în discuţie, împo­ iângâ Lloyd Qeorge suprimarea
Tendinţa acestora a fo jt £ă pre- ta atei un caz condiţuo? supârâ- virtute creştiaeaâcă, „care nu pis- câra nestinsă a vieţei şi simţirei triva clauzelor referitoare la iartijoiuiui care-t acordă asupra
lia le ca incapabil de a :{tg ife ra ’ vpentra prestigiul credituiui mueşte,.. nu faee rău,., nu caută naţiona?e. A ra is tî dă alegerei îa* garanţia militară nu b’a formulat Galijiei numai un mandat de
Parlamentul. Dacă |su tmjpiai la, ţPOsfriîif arătâni eu a refuz rt şi ale H^e.„ ci ca|e toate le rabdă, tâiului Mitropolit P.*im.it ai Româ­ nici o obiecţiuoe s^rioisă. D icl a.ii. S a repirat pna aceasti o
i*râ şi violenţă au c u ie r frticrele: până ăcuvi o f ei ta BincH Naţ on de, toate Ic sufere.,.“ , învingând toate niei întrejfto o deosebită semni­ 1su pe?te ’ considera nimeni greşală comisă de conferenţa de
aii desiânţuit ră fu ia la .-^ .parpf ori ţ m cer^a m q n o p o iil cum părării patim le şi greutăţile, ce s í pun ficare. că valabilitatea tratatului ar fi pace taţâ de un p>por care ,p rin
c© a’ar zice, a fost necesară şi na aa'Uiui ttt toată ţa ra şi punerea deacurmezîşui m calei tuturor l i - Sunt în : re ii o t i t e i ch^m irca I. pusă în d'scuJe. atitudinea sa admirabila dm tim ­
« timp ptrdut. tngăj a tuturor padaillâr Statului * crărilor OJiene^tl. IVâ pesta tot P. S. Talc va aduce roads fe rici­ In chestiunea o ieatală acord il pul ră boiuiui, pna vitejia şi prin
De-acnra fiecine ştie ce are de S i nu se uite că Biaca Naţională luat, un m ire adevăr exprima un te pentru organizarea temeinică şi s’a făcut cu învingerea puactulai tfumuâevea faptesor sale, prm su­
îâcnt Ş2 toate speranţele trebue eo iastituţie â a e d ^ ş fa rtid , <îare s ftn t părinte, câad zîée: . S ^ e t u l unitară a Büericei romíné precum de vedere al d-iui Clemmceau, ferinţa şi curajui său a meritat să
. « U i . m m — iar In...ce M ve şta susţinuse, ^ t o a ţ i i i t ^ t i c a de re­ omului valorează atâta, câta dra­ şi pentru întărirea credinţei, isvo- deşi d sa păstrează asupra acestui fte îjscris iu rândul celor mai no-
darea sentinţelor s& ne ferim de zistenţă, p ! m itlo o l nu ooeşte o goste capriude îatru el“ . rul nesacal al fâptelor bune jî al punct o t cere complectă. Dovadă
toarne ia flutn ţo sau m entim eat« subjugm e eeonomică, a ţa rii 1 MjlJamiadu-Vá dlu toată iaima __v * -
'^ I f â g in 'J î P f ^ - vau sărmana - noită; admirăm eroismul sublim
tere la rg i şi clară.
mocratice nu pc^ ţine în seamă
de reaua impresie ce ar face în 1st f l g o s s s e al strămoşilor, * dar nu vrem să
tem legaţi de voi, că nu vor Pentruoa Insă să se poată tra­ toate pretenţiunil» m ulţim ilor al opinia publică anumite acte cari, de retrăim v’aţa lor neschimbată, ţ i­
dispare nici odată; legături duce în realitate vastul program de căror saţ nu există şi p* cari nioi zice ea — ar aduce „în sufle­ nem firu l istoric ai omenuei a
acţiune esta nevo’8 de conoursul odată nu le vei putea satisface .n A . C o tru ş cârai început se pierde în in^ _
sufleteşti între Voi şi Regi­ tele ce:or m ulţi credinţa că mem­
public. Nu si pot lăsa toate sarci­ deajuns, brii Parlamentului se gâa^so nu­ necimile trecutului şi a cărui con­
mentele Voastre braşovene, Selecţionezi dar 51 acţionezi aşa D in lit e r a t u r a fra n c e z ă
nile în spatele conducerii central®, mai la interesele proprii şi —- aci tinuitate ce pla:e s’o vedem ?en"
ce ne umple inimile de bu­ căci oricât de m ult spirit de in i­ cum buna credinţă, judecata ta şi F r K a b e la ls d e p r o f .
e m u1 — î i Ferd 1 ădejdea d-* petuându-se peste vrţem5 ,n‘ca’!®
curie. Şi dacă astăzi e regre­ ţiativă şi hotărâre ar ii Ja centra, cinstea te ajută. Nu sovăieşti însă ori-ce îndreptare şi nu mai aşteaptă F . I. T eodorcacu. aoastre acţiuni individuale, în vUţ
tu l, că nu putem fi cu Voi şi cu se poate realiza nim'-c durabil nici odată — îndată ce o hotărâre nimic â«la conducători* Tes»ica a nu «unten mul-
fără sprijinul conştiinţei obşteşti. ai luat în proeesul intim petretut
tn tr e voi, fie cel puţin, ea Câatee de euou^at! P< «SV- /•
ecoul cântecelor noastre de Bacă vr#m eă întărim s ta tJ şiîn tine.
 Pagina 2
' Dincolo de graniţele Poloniei, d.
Nr: 3**-1920
Corespondenţe din Turda
Clemenceau ar [vrea sâ întindă o
imensă reţea de sârmă ghimpată Noiîiie concedii poooooooooooooooooooooooog
pentru a separa lumea civilizată
, de haosul bolşevlst. Cuvintele pe
Planul şi programul de muncă, al Io armată
Atelierului de cusătura româneşti
care le-a rostit d. Clemenceau cu
prilejul acesta nu sunt numai o
justă califieare a revoluţiei ru- Localul: In edificiul şcoalei ci­
Contingentele ce urmează a f i
trimise în concedii fă id termen şi
acelea ce vor rămâne la unităţile
La Magazinul o
o
•eşti, ci şi o reabilitare a Româ­ vile de fete, se vor aranja 3 ca­ nial cusutului şi a broderii. Corpului VII, armată:
Să va propune ş! învăţa şi croitul
niei pe care această revoluţie a mere pentru atelier. în una din
dus-o la pacea dela Bucureşti: sal© înzestrată cu războaie va fi
b) cura se va lucra? A ) La 10 D evm vrle 1919 pleacă
Mai ales acum Ia înaeput, ~a- în concediu fârâ termen contingen­
VEŞTEMEÂNU STÂNCIOLESCO §
„Nu numai că nu vom face pace, laboratorul pentru ţesut şi cusut,
vând in vedere deoparte greu­ tele 912 şl 913 cei născuţi în 1890 d ia Calea V ic to r ie i 150 v ls -a v ls de (P a la ta l Ş tirb e y )
dar nici nu vom trata măcar cu iar în a 2*a sală se va aranja es-
tăţile începutului ■ iar de altă şi 1801.
guvernul sovietelor4 a spus d. posiţia obiectelor lucrate, servind g ă s iţi C a u c iu cu ri ş i , a c c e s o rii p e n tru A uto m o bile cm
. Clemenceau îa aplauzele Adunării. tot odată ca prăvălie de vindere şi parte având în vedere împre­ a) Rămân ia unităţi contingentele
„E aici o chestiune de fapt şi una cumpărare, iar a 3-a sală va fi jurările grele în cari trăim acum, 1920. 1919, 1918, 1917, 1916, 1915 prefurile cele mai c o n v e n a b ile . ^
de principiu. Chestiunea de fapt aranjată pentru înmagazinarea ma­ în ce priveşte mai ales procurare şi 1914 cei născuţi 1898, 97, 96,
e câ noi considerăm guvernul so­ terialului brut cumpărat ori servit materialului brut, a lânurilor şi 95, 94, 93 şi 1892.
vietelor drept cel mai sălbatic, cel din partea clienţilor. mătăsurllor de lipsă, se va lucra o
3(B) La 1 Februar 1920 p le a fi în
mai barbar guvern care a devas­ aproape numai la comandi, ş\ concediu fără termen 1914 şl 1915 OI O O O O O O O--------------------------------------------------------------------
-------------------- OOOOOQOOOOOOOOOOOOO
Mobiliarul şl recvisitde necesare!
tat vreodată pre-un terilor al lu- Pentru ca atelierul sa-şi poată în­ întru cât se va putea, mai ales cei născuţi la 1892 şi 1893. nuarie a. c, oara 6 seara, să se
mei. Chestiunea de principiu e că cepe activitatea imediat, vom a- obiecte cari se pot pregăti din b) Rămân la unităţi contingentele prezinte în şcoala de meseiil &ţintit Inspectoratul
tn lumea modernă guvernele erau pe’a la bunătatea femeilor române, şi lână de a noastră, apoi din cânepă
din in. 1920, 1919, 1918, 1917 si 1916, Urmarea acestui curs pq^nru toţi m l U l i ! nie caută pentru an­
conduse fie pr-n despotismul unui şi vom cere să ne vină în ajutor
singur individ susţinut de o oli­ priu aceea, că ne-vor da în chirie, Onoratul public, care doreşte cei născuţi la 183$, 97, 96, 9S ş* ascultătorii costă 80 cor. gajare un servitor. Doritorii sâ
1894.
garhie, fie printr’un regim de li­ pe lângă remuneraţie corăspunză- să aibă un obiect ori altul lucrat M a io ru l de ja n d a rm i M in fţc a se adreseze Inspectorului igie­
la atilier trebuie să-l comande în C) La 1 Apr I 1920 pleacă î,i s’a sinucis, trâgându şi un glonte nic, str. Castelului 52.
bertate. Se întâmplă acum că după toare, rcvizltei'e pe cari le au, şi concediu fără termen cont n^enml de revolver în Inimă. Moartea l-a
dictatura unui om ni se propune de cari avem l ;psă urgentă ca ds scris ori verbal de Ia Dl Condu­ 1916, cd născuţi la 1894. 1—2 Inspectorul igienic.
cător espunându-şi pe larg şi a- fost fulgerătoare.
un mod de guvernământ nou, care pildâ; războaie, iţe, spăzi etc, cari c) Rămân la unităţi contingentele
• dictatura comitetelor ce se nu­ pemru ca să-le procuri în felul măL-unţit toate condiţiile atât ccn* 1920, 1919, 1918, si 1917, cel năs­ Maiorul Minişca era în cerce­
mesc'1ele singure. Şi aceasta se cum trcbuesc Ia Atelîar cer vreme titative. cât şi calitative cu priviră tare disciplinară. Â n n n f ^ ’a P*er(*Qt nn Câ'ne
la executarea Iui. cuţi la 1898, 97, 96 şi 1895. x l l i U i l ţ lup culoarea in a ro u
numeşte dictatura poporului î îndelungată. D a r a ri de si. s ă n & te ri. D-l
Acesta e un principiu pe care Mai ales acum la înceout, vor D) L i 1 Iunie 1920 pleacă în Emil B ologi comerciant în Braşov închis, tânăr do 4 luni ca devuâ
Personalul: a) de la conducere: fi bine primHe comenzile de la concedia fără termen contingentul
nu numai noi înşine dar nici o a binevoit să dăruiască de Sf. pete albe la ambele picioare
Ia fruntea Atelierului ca director 1917, cei născuţi îu 1895.
cameră franceză nu-I va accepta ! va fi Dl dir. ai şcoalei civile de On. Public, care serveşte însuşi Sărbători următoarea «urnă prin (labe) din f iţă . Cine*l va aduce
I ,ln cursul mai multor ani Rusia fete M hail Găzdac, far Ia condu­ materialul d: e. lâna, innl sau ori dj Rămân la unităţi contingen­ administraţia ziarului nostru : 2#0
sau va anunţa onde se atlâ
a fo^t condusă de un regim teri­ cere i lucrărilor laboratorului, va fi ce fel de pânzlturi cum ar fi d. e* tele 1920, 1919. şl 1918, cel năs- cor. pentru fondul ziariştilor, 20© la Ş coala de Şofeuri Cazarm a
cuti în 1898, 97 şl 1896.
bil, regimul ţarist. Ea ne-a promis profesoara de lucru de mână a pentru stofa de haine d n lână de cor. pentru masa ştadenţîltr, 200
concursul său şî ne-a părăsit în şcoaiei D^oara Otiiia Buguer, fosta casă etc. E) La 1 Iulie 1920 pleacă îa cor. pentru cartea ostaşilor români de Cavalerie, va primi o bun^
mijiocul răsboiuiui. (vii aplauze). conducătoare a Atelierului de ţe­ In ce' priveşte preful In c ririi | fă.ră termen contingentul şi 100 cor. pentru Cantlaa dela recompensă. 8 —5
„Rusia a fă-ut pacea separată şi sături şi cusături dia Orăştie. obiectelor, r n se poate fixa tnainta I P^scull 10 1898. liceul real.
■o i am fost aceia cari am tras nimic căci totul etâruă de la cva e) Rămân ia unităţi contingentele
1920, 1919, cei născuţi la 1833, P e n tru „C artea O staşului Bo- M edic dentist
consecinţele*. Mai târzia, când viaţa Atelieru­ tul şi calitatea obiectelor coman­
şl 1S^7. m&n*. In memoria sanitarului Ioan
Intre statele care vor apăra a- lui va fi mai desvoitată şi esten- date, de sceea se va face totdea­ Şerban mort in spitalul de divizie
ceastă reţea aminteşte Polonia care siunea afacerilor vor pretinde, acest una togmeală din cae în a r . Din
are deja o armată de aproape personal se va înmulţi prin eon- preţul întreg se va solvî totdeauna
Şeful biroului, Cap. (ss) Do nişa
D. C. şeful de Stat Major 18 Braşov, în urma unei înbolnă-
vlrl contractată în îndeplinirea
Dr. Caroi Nassbăcher
600 000 soldaţi organizată de ofi­ stltuirea de posturi noi necesare, o aaticipaţîe după înţeles, fss) Lt. Col., Ciupercă-
serviciului său Ia boale fnfecţioase Târgul Inului 36
ţeri francezi, Ceho-Siovacia şi Ro­ b) de lucru in laborator : Scopul material Venitul curat
Atelierul îşi poate ajunge scopul produs de Atelier, este destinat Afiâra cu deosebită plăcere să am prim it dela acest spital ăO O cor. preia c o c s u lta ţiu n ile d in nou
mânia. ,M ai contez încă asupra pentru tipărirea „Cărţii Oitaşulul
multor elemente, a spus d. Cle- principal: desvoltarea şi cultivarea îa favorul „Internatului de M iţe “ „ Agence Générale de Librairie din dela 2 Ianuarie 9 —12 şi 2 —4
Român.“
roenceau. Contez ia România. (Apl.) gu: tuiul în massa nsare a poporu­ care în curâad se va deschid# Parts, a deschis la Bucureşti în B ie te de zahftr, vor fi împăr­
3 —3
Am avut dificultăţi ca România. A lui pentru ţesăturile şi cusăturile tot la şcoala civiiă de fete. Strada Isoor iVr. I l • Sucurfa’ă
ţite îa 2 şi 3 Ui.ua ie 1920 pen­
fost muit susţinută de presă în nafionaie numai aşa, dacă va an­ care art în deposit Cărţ> literare,
I V Saperiot itea ultimă a atelie­ ştiinţific% şcolare ttc. franceze, en­ tru interioru’ oraşu’ui, In 5 Ianu­
gaja lucrătoare fete de ţăran re
cortra noastră. Din nenorocirea
aceasta o îucurhja să resiste în crutate din toate satele judeţului.
— De aceea
ru lu i e Oiv. Consiliu Dirigent Res gleze şi lomâne precum şi toate arie şi 6 Ia»uari& înainte de masă
46 culte şi \nsiruc{iunea Publică. revistele şl ziarele fr&nctze, ase­ şi în § Ianuarie pentru Ş heiu, în
A v iz
legătură cu unele chestiuni asupra
căror nu se cuvine să mă înt nd apeiăJi şi rugăm părinţii cărora, Turda, Ia 22 D^c. 1919 menea un asortiaaeut frumos de 10 şl 13 Ianuarie pentru Braşovul Şcoala Fllharmenlcâ se va
Ie-a dăruit D-zâu fele cuminţi şi Articole de papetârie. vechiu, îa 15 şi 16 Ianuarie pen- dtsehid Sâmbătă îa 3 Ian.
aici, dar pentru regulare» cărora M ihail Gâzdac Otih* Bugner
ea ar fi trebuit să ne a:orde în­ cu iubire pentru ţesături şl cusă Direcţiunea acestei Sucursale o trn Blumăna şi restal locuitori­ Ara scopul să desroalte în ti­
dir. atelierului. conduc, art.
credere. Ea a 5-fârşit acordânda-ne turî, să le aducă ia Atalier unde •re d-1 S. Ciornei fosţ secretar al lor. O fidul orăşenesc de alimen­
să înveţe a ţese şi a coase lucruri atelierului Asodaţiunei Librarilor dia România. tare.
nerii amatori de muzică sim­
această încredere. A prim it textul ţul pentru raualca nobilă de
pe care l*am revizuit. Acum sun­ naţionale româneşti, adecă să*Ie Dela comisiunea de aprovizl-
tem în deplin acord. (Api.) Nă­ d^e ca lucrătoare la atelier. 03**re. Să aduce la cunoştiinţa a- orchestră şl să dea ocazie ti­
Fetele, cari voesc sâ vină Ia a-
dăjduiesc că nu numai vom merge
în deplin acord, dar vom continua ceastă şcoală fiumoasă de învăţă­ INFORM AŢIUMI ceUr locuitori ai oraşului, cari au nerilor cari studiază un in-
autor.zat Societatea comercianţilor strument d* ochestră să se
să mergem mânâ'n mână (vii a- tură în ale ţesutului şi cusutului, de cereale şî firma Joh. Si^gens dedea a cânta ansamblu ca
piauze) * se primesc pe lângă următoarele Nachf. ca să le procure cerealele
condiţiuni : Depai&tnl Braşovului a Cum ş tiu aer vi in te re se le pu mal târalu sâ poată deveni
Acestea sunt problemele şi re­ fost obiectul unei călduroase b lic u lu u e n ii m in iş trii se vede necesare pe anul economic 191t 20
zultatele generale pe care le-a ex« a) pentru învăţătură care va ţl ca incepâud eu 1 Februarie 1920 membrii activi ai societăţii
nea 6 luni nu trebue să plătească manifestaţii cu prilejul alege- din următoarea ştire p» care ae-o vor fi aprovizionaţi cu cereale resp. Fi Ih armonice.
pus d. Clemenceau. După cum in aduce ziarul :
suş o caracterizează, opera sa e nimic, dar vor fi datoare ca după rei mitropolitului primat. D*nil l. M hala he, ministru de
făină dia partea oraşului îu rând Programul şcoalei cuprinde
,o operă omenească care se con- ce vor şti luera, adecă dap-t cele Părintele protopop dr. Va- domenii şi Dr. Lupu, ministru da cu ceilalţi consumanţistatorindu-ae Qaartette, Qalntette pentru in­
ftrueşte cu trudă, încet şi din 6 luni de şcoală, să rămână la a* sile Sîftu se bucură îa sânul interne, însoţiţi de d l gen. Nico* o cvotă egală ^pentru loţi con- strumente de coarde, p eoum
greu, dar care, pentru a fi por o- teller încă 6 luni, îa cari vor lucra Parlamentului de-o simpatia leanu, prefectul poliţiei Capitalei, samenţli. Crota ta prezent încă şi piese mal uşoare de orches­
menească, nu va produce poate pe seama Atelierului gratuit adecă şi respect notorie. s’au scoborît în pivniţa halei d î
nu se poate frxa.
Aceasta în consonanţă ca p rin ­ tră. La sfârşitul sinului şcolar
fără plată;
mai puţin bune rezultate decât o- carne, unde an găsit depozitate
perele care se anunţă intr’un fel b) dîcâ vre-o fată, dupâ-ce trec Ziarele dtii Bucureşti aduc cipiile ds alimentaţie statorite de (la finea lunei Iunie) Ta area
şi aceste 6 luai, voeşle s i rămână în raportul lor despre alege­ peste 50 de vagoane de untură, Direcţiunea de aprovizionare şl ca loc examenul final în formă
mai grandios“ .
şi mai departe lucrătoare la Ate­ rea de Miercuii ^manifestaţia proprietatea direcţiei aprovlzionâ- urmare logică, că aducându-se na-
Corespondent.
lier, apoi atelierul, dacă o află d i rei. D-lor au constatat câ aproape de reprezentaţie publică.
de simpatie pe care * Camera 20 ds vagoane de untură începu­ mal făină «au cereale rechiziţio­ I n fruntea acestei şooli stă
capabilă, o primeşte şi îi plăteşte nate la Braşov cu preţuri fixe, ?i
seră să râaceseasoă.
lucru cu ziua după împrejurările şi Senatul întrunite au făcut-o crota distribuită consumenţilor tre­ 0 comisie do conducători mu­
Parlam entul ce vor fi şi după cum se va puiea deputatului nostru.
face togmeah ;
S’a dispus punerea Imediată în buie să fie egală si fixată după zicali, numită de societatea fii-
Au fost aclamaţi cu prile­ vânzare a acentei cantităţi de un­ Stocul disponibil. Comisnnea de harmonlcă, care ra decide des­
Ş e dinţa dela 31 D e c . c) fiecare fată va trebui să pîă tură pe preţul maximal. %
jul vetărei Mitropolitul de aprovizionare a ju d , Braşov. pre primirea elevilor şl «are
Dep Mirtă propune în numele tească pentru cvarlir (cortal) pe Repta, părintele Saftu, episco­ Nâdijduim că aceşti doal oa­
va face înscrierile.
a 100 deputaţi un proiect de lege vremea aceasta de 12 luni, în f e* meni, cari înţeleg nevoile m ulţi-

f >eftru sporirea lefuriler maglstraţi-

or cerând urgenţa.
care lună 10 Le!.
De acest cvartir cu încălzit şi lului.
pii Basarabiei şi ai Ardea­ mei, na se vor opri
»călca* multe sanctuare î i care
aci f i vor malUltima oră. L<& această şeoală se prh
mese; băeţi şl fete cari au
Dep. St. Ion cere să se ia u r­ luminat, să îngrijeşte conducerea Ca o personalitate distinctă nu pătrundeau decât pontifii z i­ \Lgon 3 Ianuarie 1018 oare-care praxă în manuarea
gente măsuri pentru plata celor atelierului contra sumei de bani se prezintă în Parlament de­ lelor de tristă amintire. Intrarea tn vlgoaro a tra ta ­ vre-unui instrument de or-
B5 la sută dâunaţiior de rîizboiu amintită. D irecţîuneft 6 1 . R a prezen­
putatul Braşovului şi manifes­ tului de pace. ohestră.
«an procurarea materialului de d) Costul şi-l vor pregăti fetele tat d-lul ministru de lucrări pu­
construcţie. în comun (popotă)—cu săptămână tarea de simpatie ce i se face, blice un proset pentru instituirea Consiliul suprem a hotărât ca Primirea şl înscrierea în
Dep. Răducanu ceteşte raportai - e) fiecare fată trebue să şi aducă onorează nu numai pe cel toate măsurile relativ la Intrarea şcoala fliharmonloâ pe anul
unei c#mi5iunl de administrare a în vigoare a tratatului de pace să
>roiectului privitor la împrumutul on rând ds h iin e de purtat şi u* căiui sânt adresate ci şi pe căilor ferdte. acesta se face Sâmbătă în 3
f ntern s’au extern neiimltat. După nul de sărbătoare şi baine de pat: cetăţenii cari l’au ales.
o scurtă diceuţ'p, la care ia** parte perină, străjac cu pae, un ţol, şl
fie precizate înainte de 0 Ianuarie,
Această comisiune urmează să data definitivă pentru schimbul ra- Ianuarie la ora 5 după masă
acoperitoare do pat şi re:vlzite de P. 8 Ep scepul Nicodim arhie­ se compună d n 3 tehnicieni, cu­ tlflcaţlunllor, în sala de probe a capelei oră­
dl Vintilă, Brâfanu, m n istru l Vlad piscop al Chişineuiui a demisionat noscători at chestiunilor de cale Exkalxernl a vio lai credinţa* şeneşti, unde se vor da şl, lă­
şl raportorul Râduoeanu, proiecta * mâncare.
fie votează. g) fetele cart voesc să vină la din această demnitate din pricina ferată, un meseriaş, un industria?, Jurată. ) muririle de lipsă. Flecare elev
neînţelegerilor ce le are cu con­ şi un eomercia*t, cari vor studia
Deasemenea se votează o serie Aiesier trebue să înahteze rugare ducătorii Basarabiei. îmbunătăţirile da transport, tarife, Karto*, fost ministru de justiţie, plăteşte taxa lunară de 10 Oor.
de credite* între cari un credit de ori îa s^ris ori .cu vorba, către Dl Ştirea o dă „Rma^terea r j - organizarea personalului şi în lo ­ a declarat că judecarea exkalze- 1 —1 Comitetul.
8 milioane lei destinat pentru con- Mihail Gâzdic directorul şcoalei mână.“ cuirea materialului. (R. R.) rulul se va face pe baza violării
baterea insectelor, cari vatămă pă­ civile, în care rugare trebue să de­ Chestiunea va fi dezbătută de actului de credinţă jurată, care
durile. clare că primeşte condiţiile scrise B ite eterni dela şcoala de m e­ reprezintă o crimă internaţională. A n n n t ^ aut * femei vred-
Sinod înainte de sărbători.
De încheiere preşedintele lorga ai :i. se rii superioară dm Braşov aduce Societatea Naţiunilor prin aceasta t o * l l l i l i | nice, românce ca
luând parlamentul vacăaţe de Cră­ h) pentru cusut se primesc fete P. S E p s c o p Papp a l A ra d u la cunoştinţă, că cnrsnl pentru voieşte să arate garanţia valoarel
spălătorese pentru şcoala nor­
ciun aduce respectase urări ale d i ia 12 ani în sus, iar pentru ţe­ lui este întărit în scaunul de e- fochişti îa cazane stabile va începe tratatelor, a cSror violare trebuie
t:tu rc r deputaţilor M. Saie Regelui sut de la 14 ani îa sus. piscop al Aradului cu reşedinţa cu ziua de 8 Ianuarie a. c. Deci considerată ca o crimă interna- mală de fete din Sft. George
Reginei şi principelui Caroi. i) n gările îosoţUe cu: 1, atestat în Arad. se aduce Ia cunoştinţă, ia toţi cei ională. cu leafâ lunară 220 Coroane
de botez, 2, ate Ut şcolar şl 3, Decretul a apărut în numărul cari s^au prezentat pentru urnurea şi întreagă întreţinerea cu lo­
Ş e d in ţa S e m t iilu i d e là 3 Î Dec. atestat de moralitate c>tri trebuesc de eri ai Monitorului oficial. acestui curs, că cu ziua de 8 Ia­ Censurât de Ion Bretea cuinţă prevăzută. 1—2
| D. St. Borş cere ajatoare grah- înaintate până cel mai târziu îa 5 Arhiepiscopul şi Mitropolitul
faice pe cale de despăgubiri pentru Ianuarie 1920 — şi Jeiiţa care e
primită trebue să viaă imediat ce gr. cat. de Alba-Iulia şi F&gă
populaţia dobrogeană. raş va fi consacrat şi instalat la
Se votează proiectul de lege va fi chemată. Solvind ca taxă de
înscriere 10 Lei. 14 Ianuarie st. n.
jteatru ratificarea convenţie; prin
care statul român se obligă să Ce se vj lucra şi cum se va lu ­ Z ia riş tii graţtaţi, ton Slavici,
plătească biroului britanic 1 cele cra? S? vor lucra: ţesături din lână T. Arghezi, I. Grosman, D. Kar- M a n u fa c tu r ă ş i G a la n te i* !* *
18.000 de vagoane de grâu cedate dm bumbac, din cânepă şi din in, nabatt si Dem. Teodorescu au pă­
statului. tot felul d* ţesături ca: covoare, răsit încă de alaltaeri închisoarea
perdele, măgăriţe, şervete, acoperi­ Văcăreşti.
Se votează de asemenea şi pro
Îeictul de lege Votat de cameră toare de pat. podoabe de părete, care nu s’a bucurat deocamdată
jpentru autorizarea guvernului să garnituri de mobile, ştergare, rame de clemenţa regală este Ziaristul
Singurul condamnat,
ENGROS ş i ENDETAIL
contracteze un împrumut intern şi de icoane, ţinătoare de fotografii, A. H d te r dela Iaşi. D o m n ii C o m e rcia n ţi s e p o t a p r o v iz io n a în to t­
teitern nelimitat in condiţiile ceîe mape de scris, ornate preoteşti, Repaus dam sileai Cu Înce­ d e a u n a c a u ltim ele n o n tă ţi c e s o s e s c siln ic , c a
Imaî avantagioase cu putinţă îm­ prapori, drapele (steaguri) stofă perea a iului nou toate atelierele
prumut care să servească la aco­ pentru haine aţâţ iemeeştî cât şi tipografice, fără nici o excepţiune, p reţu ri m u lt m a i c o n v en a b ile n u m a i la re n u m i­
bărbăteşti s. a. tn. d. cu un cu­
perirea cheltuielilor statului. vor fi închise Duminecile şi ser- tu l m a g a z in :
Senatul ia apoi vacanţa de săr­ vânt ori ce obiecte cari se pot bătorile legale.
bători până la 25 Ianuarie 1920 face prin ţesut. Toita aceste obiecte
se pregătesc ţ i la cusătorie mai
adaugându-se aici tot felul de bro­ z'Ie.
Conferinţa p rim ilor m iniştri derii şi costume naţionale atât
Ziarele nu ver lucFa în aceste
FISCHGOLD & SCHAPIRA
Ia aam S ruI de Luni vom pu­ din Calea M o ţilo r N r. 12 colţ cu P ia ţa S ft. A n tM .
r aliaţi, pentru femei cât şl pentru bărbaţi blica un articol al diuî dr. Tătă-
CbnfeHtiţaprim ilor m iniştri aliaţi şi pentru copiliţe şi ccpli mici. şescu privitor la scumpetea vleţel
& Paris nii se va întruuî decât Cu un cuvânt, se vor produce şi roiul jucat de Liga Consuma­
klptărhâna viitoare. îa Atelier orice obiecte din dome rtorilor.
......... ..........1
T ip o a ra fia A , H u e Ssîan Branioe« & G am p B raşo v.