IS îil Al ÍM «*• ?
Bani 25 numărul
sasé;
întemeiată la 1838 de George Ilariţiu
Braşov, gir. Prundului 15
Pedacţia Bucureşti, ss. Voevozl 50
Braşov, str. Prundului 1Ş
Admmistraţi» Bucureşti, s. Ionică 6
Ţara nu vrea „guvern naţional“ Noul Mitropolit-Primat | O dorinţă
Revoluţiile paşnice au un Nu dorim nici pe omul nou
piare cusur: |asă câmp des­ care se aliază cu reprezentanţii refacere, ale Ţâri româneşti, au
chis tuturor intriganţilor oli-
garhi caii, în faţa liniştitei e-
volutîuni, îşi închipue că lipsa
violentei este o slăbiciune.
La noi, evoluţia democra­
tică s’a făcut fără vărsare de
sânge, în urma unui războiu
care a cerut prea multe jertfe
pa să mai fie şi altele în lup­
tele interioare politice.
Ori, tocmai fiind-cănu s'au
dat lupte sângeroase în revo­
luţia care s’a făcut prin ale­
gerile trecute, fiind-că nu s’au
nanifestat dorinţele poporului
>rin acte violente, — agenţii
•ligarhiei noastre, ai burghe­
z i liberale şi ai conservato­
rismului reprezentant al stări-
i'v dinainte de război se cred
în stare să provoace o nouă
situaţie din care să profite ei.
Şi din această tendinţă a
eşit formula guvernului naţi­
onal.
După o lună de reîntronare
a regimului parlamentar şi de
inaugurare a celui mai sănă­
tos democratism, agen{ii tre­
cutului răscolesc patimile, răs­
pândesc zvonuri tendenţioase,
aţâţă ambiţiile şi ridiculizează
sforţările de a îndrepta o si­
tuaţie mizerabilă moştenită pe
urma uner regimuri guverna­
toare fără scrupule — căutând
a provoca în mulţime ideia
că oamenii noi nu-s capabili
de guvernare.
După o lună de zbucium şi
de acţiune dezinteresată înfo^
losul acestei mulţimi, partidele
istorice ca şi cele născute pe
vremea războiului încearcă sâ
alunge domnia ţăranilor şi a
elementelor democratice din
nouile teritorii eliberate prin
intrigi şi o campanie fără
rezervă, care să 1dovedească
că nimic nu s’a schimbat, că
nimic nu se va schimba.
Şi atunci recurg la ideia —
altădată respinsă — a guver­
nului naţional ca să presinte
ca o unitate de acţiune spre
binele ţârei frăţietatea foste­
lor partide de guvernământ.
Nu lipseşte nici numele d-lul
general Averescu în această
combinaţie, ca şi când cu o
singură floare s’ar face primă­
vară.
Un guvern naţional îşi are
oare rostul astăzi?
Nu. Hotărât nu ! Şi o spu­
nem convinşi fiind că singu­
rul în drspt a conduce ţara
este Parlamentul de azi care
reprezintă ţăiănimea şi tot ce
are mai sincer democraţie o-
raşele ca şi provinciile eli­
berate.
Nu e nevoie de guvern na­
ţional cu atât mai mult cu
cât s’a refuzat formaţiunea lui
înainte de alegeri, când arde­
lenii T a u -c eru t — şi după
cum înşişi cei cari îl cer as­
tăzi Fau refuzat atunci când
era necesar* astfel necesitatea
îui astăzi este cu adevărat
iluzorie.
N ’avem nevoie^ de un gu­
vern care să readucă la con­
ducere oamenii vremurilor tre­
cute cari numai siliţi au păşit
pe terenul reformelor. |g § |
N ’avem nevoie de oamenii
politici cari căutau un sprijin
pentru partidele lor îatr’e gu­
vernare a ţârei.
N ’avem nevoie de strigoi
' ~ de acei cari ne amintesc
vremea răscoalelor reprimate
în sânge şi de a desfrâului
public în vremea sângeroa­
selor lupt* ale războiului no­
stru.
Nu dorim regimul acelora
cari cu meritele câtor-va
conducători vor să-şi aco­
pere reţeaua 4e afaceri deza­
struoase pentru stat şi con­
cepţia de exploatare a mulţi-
mei îa folosul unul partid.
Duminecă §
Cu tot dlsprejul pentru popor, aristocraţii şl oligarhii nici 24 de ore n-ar f!
fost in stare sâ susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BARIŢIU
Concesiunea anun(ur'!or si abonamentelor : Prfm% Ag»
Română de publicitate Gti. ILIESCU Bucureşti, s. Ioni*
ABONAMENTUL
Trei Juni Şase luni Un an
APARE IN FIECARE ZI DE LUCRU România: 16
Streinătate: 30
30
60
60
~ 90
Lei
Lei
Telefon Braşov 226
Documentele ratificărei Unirei ţârilor surori
Cele mai mari momente, de
unanimă — Camera şi Senatul României Mari am votat
acestei concepţii. adus la conducă ea bisericei
mijlocul celui mai înălţător entusiasm şi în acla*
— A ctivitatea Reuniunei
Vrem, dimpotrivă, regimul pe bărbatul, care, — pătruns fem eilor rom âne, — maţii nesfârşite Unirea Ardealului, Banatului
oamenilor noui, fără experienţa fiind de puterea pe care legă­
Publicul românesc aşteaptă dela ţărilor ungurene, Basarabiei şi Bucovinei* —
politicianului dar cu credinţă tura sufletească * sădit-o în toate instituţiunile şi organele de
şi speranţă în viitorul demo­ inimile subjugate ale celor ce activitate publică să presteze munca care fusese alungai; şcoală* Bîţ
cratismului sănătos. veacuri de-arândul au oftat necesară vrem ilor acestora când Uni rea B as arabi ei rică, administraţie, justiţie şl
corolar acordarea pentru [
s’au înm ulţit peste măsură ne­
Vrem guvernul de astăzi, cu după libertate, — să cimenteze voile obşteşti. Nu-i permis nimă­ in libera voinţă a norodului său pentru eternitate în sânul Patriei* rităţi â dreptului de a-şi cult
Parlamentul care l-a impus la şi sâ întărească şi mai mult Basarabia tn 27 Martie (9 Aprilie) Făcută prin 1bera voinţă a între­
nui să retardeze acţiunile de re­ limba lor în şcoală şl îa afară
conducere ; vrem domnia mas- puterea de unire. facere, de reorganizare, de întă­ 1918, s’a reîntors ia Patria mamă, gului norod, reintrarea Basarabiei
în unitatea românească, trebue în­ şcoală.
selor conştiente de drepturile Fostul episcop al Caranse­ rire socială. de care dinicia ţarismului rus o
ţinuse despărţită timp de ÎC8 ani. ţeleasă nu ca un act de putere, ci Descentralizarea
sale cu reprezentanţii săi ade­ beşului, care în ultimul timp S’a aş eptat deci ca şl Reuniu­ şi spOrirââ latribuţium lor autc
nea femeilor române să lucreze Acest mare act s’a făcut datorită ca un act de cea mal înaltă echi­
văraţi, în ori-care grea împre­ gira afacerile mitropoliei Ar­ tate, ca ultjma etapâ a u n iii proces tăţilor lo:a!e, îotr’un cuy â^ rc
cu zor şi deslnteresat. Dar aştep­ următoarelor împrejurări. Prima
jurare şi cu ori-cari greutăţi dealului este astăzi Mitropoli­ împrejurare este când Basarabie cofiipiex, de restaurarea dreptăţei tabilîrea dreptăţei Pe° tr* J îj
tarea şl răbdarea au.1 atins limita cuitorii ţărei indiferent de naţio
de conducere — ştiind că ce tul Primai a l României mari. subjugată cu toate sforţările de călcate în picioare de ţarismul rus,
extremi. In loc de o muncă plină nalitate şi confesiune*
m secol aî® autocratismului rus, l i ­ în timp de 106 ani.
se va realiza va fi spre binele Crescut şi ofelil în lupta de planuri, de viu interes, avem
spectacole de tot soiul. căririle conştiinţei naţionale nu Această restabilire a d^eptâţei Episodul final şl ,
poporului. pe care o însemna carieră s’au stins, ţăranul moldovean nu îiicâicăte, a avut loc nu numai în
Simţim - că am biţii particulare acestui proces de restabU >
Iar' dacă agitaţiile regimului Lui de arhipăstor sub regimul împiedecă mersul normal al lucru­ s’a îndoit o sirgură clipă că este direcţia m ţ'onală, ci în toate di­ muiui românesc dintre
trecut vor duce prea departe, unguresc, /. P. Sa Mitropoli­ rilor. Am stat pasîv» ca să vedem dintr’un neam deosebit de tcate recţiile vieţei poiiWce, economice, Nistru şi a mi^oritjsjjlof s
cele cu care împărtăşea jugul ro­ culturale $\ sriciale; ţ\ nn oumal
poporul din cele patru un- tul Miron Cristea a ajuns cum se vor da soluţiile. O opinie loare eu eî iii drepturile * eM
biei ţarismului. Iar din sânul acestui pentru majoritatea românească ci a fost unirea cu
gkiuri ale ţărei poate răspunde astăzi la locul, de unde va a noastră este necesară. Dacă pa­
neam au frâsârit necontenit oameni, pentru elementele etnice şi con­
timile s’au conjurat să facă Reu­ mată în 27 Martie (9 A p ^lieţl11-
cu atâta energie şi în aşa mă­ putea alina şi vindeca sufe­ cari nu numai 8U sim ţit toată po­ fesionale în această ţară. P iin-
niunea să stagneze, sâ fie ţintuită Uairea taturor româfliI2r ţnt
sură cât vor fi şi provocaţii le. rinţe trăite şi simţite alăturea la neputinţă, este nevoie de o ie­ vara rcbiel în care era ţinut po­ cipalele laturi ale acestui proces singur stat este un act aj ^
Nu trebuie să împingem la şi împreună ca păstor iţii Lui. şire din expectativă pentruca să porul lor, dar au păstrat neclintit de restabilire a dreptăţii cuprin­ tăţii istorice şl al c iv i li t ^ utiej'
Speranţe şipriviri din întreg nu sufere viaţa publică. nădejdea că va veni un sfârşit şi zând reforma pentru împământe­ mane. In numele acestor dfeptâ]
manifestări cari au lipsit, din nu au încetat de a lupta pentru a- nirea ţăfadilor nedreptăţiţi sub
fericire, în revoluţia noastră cuprinsul României mari se Credeam că doamnele române cerem ca Adunarea naţională
ajung Ia o înţelegere fâră ameste­ ceasta. Ţarismul rus a putut să regimul rus, chemarea maselor ratifice această unifre a ÎJasai^ab
paşnică. îndreaptă astăzi spre scaunul împiedice ca toate aceste simţi- mari la vi* ţa publică. pHn dreptul
de mitropolit a l Bucureştilor, cul nimănui. M ărturisimcă suntem încorporând-o în statul româi|
Un ţăran. foarte surprinşi dn nefsuccesul de minte sâ iasă la suprafaţă, dar nu de ^ot universal egal, direct şi se­ neamului întregit.
de la care aşteaptă o c§ndu­ a se anunţa toate în munca no- a reuşit nici cdstă sâ le suprime. cret şi ca urmare restabilirea po­
cere bisericească îndrituită de A doua îraprejurâre a fost prăbu­ porului în drepturi de a se ad­ Preş. consiliului de mlnlţ
biiă ce este datoare să o înceapă
Salutul- . dovada de pricepere şi ener­
gie a forţelor oţelite in lupta de
în ceasul al doisprezecelea Reu­
niunea din Braşs?.
şirea regimului ţar'st case a lăsat
pentru moment tuturor neamurilor
ministra prin oamenii eşiţi din
sânul său.
(st ) A l Vsida Voevcd
:**'■ ^ • TI
subjugate de forţa Rus'ei putinţa M nistru de stat fără portofoliu
Uniunsi femeilor conservare naţională ş i de înţelegerea trebuîfc să se facă,
pentrucă aîfâenl nu poate trece de a-şi afirma aspiraţiile şi de a
Restabilirea limbel şi culturel
poporului român basarabean în delegat ca admlnistr. Basarabiei
întărire a sentimentelor ro­ peste meritele create sieşi de Re­ hotărî ele înşile de soarta lor. toate drepturile şi rosturile din (ss) Ion I n u ilt ţ
Indii Prea sfinţiei sale XUtrspolitulul
Primat Mireo Cristea m âneşti uniunea femeilor române în Bra­ In acel moment unic neamul
nostru din Basarabia a putut sâ
şov. Timp de ani de-arâadul Reu­
B u c u r e ş ti. Având încredere în înţelep­
ciunea şi dibăcia de care până niunea a fâcut educaţia tineretului ia în mână cârma propriilor sale Unirea Ardealului, Banalului şi ţări
Uniunea femeilor române sa'uti pe
wrednieul şi Înaltul pretat al poporu­ acum a dat dovadă, dorim
femenin, a ocrotit pe orfani, a interese şt astfel după sute de con­
grese ţinute spontan în toate ora­
Ungurene
răspândit lumină şi cultură. N’avem
lui sau la suirea pe eeu mai înaltă noului şi celui dintâi Mitro­ decât să ne amintim de rolul Or- şele, târgurile şi satele Basarabiei ßentiüeiä a civllizaţiunil umane, lui nost' t'!vedfiid orin im
parabiia lo r vitejie >iit&9
trecpti a blsericel române urindu-i polit P rim at al României în­ jelinaiului şi vom şti să facem ca şi în afară de Basarabia, con­ avansată pe scara desăvârşirii prin
grese care au deteirhinst crezarea geniul pOporului român, închinat prea nobi’e ale unui neam CI
sănătate f i putere pentru mare misi­ tregite puterea, care sâ tra­ distincţiile ce se impun. El bine,
pleiada doamnelor din jurul dis­ Sfatului Ţârei în 20 Octoiuvrie principiului dreptăţii şi al organi- s’a ară* chipul acebta vn
une de a fi pastorul neamului întreg ducă în ţoală întregimea lor, 1917, destniderea Iu! în 21 Noera- zaţluuii sociale, neamul române*: nic de . ae{
tinsei personalităţi care este dna
tn România mare în faptă, speranţele şi da­ Maria B. Baiulescu, este chemată vrie 1917, proclamarea republicei în cursul apfoâpe a celor 2C00 de vârşită.
Maria B. Be/u/eseu toriile pe cari alătwea de să-gl dea concursul său, reînviind în 2 Decemvrie aeeîaş an şi a In­ ani ş>a îndeplinit chemarea sa A sosit însă" sftm v k to J fj^ ^ H
istorică suferind cu uinvtoare stator­
păstor ţii Lui le cere glasul Reuniunea şi ăctivând-o numai­ dependenţei în 24 Ianuarie 1918, pline.
decât făcute toate acestea cu participarea nicie şl îndelungă răbdare seria Şl cânu u^iiíva m iir ie
Cenxară aspri vremurilor noui de astăzi, şi- nesfârşită a vicisitudinilor istoriei.
« Mulţimea doam&etor cari au in ­ tuturor naţionalităţilor şl confe­ soldaţi ai Imperfuiul Habsbi
Budapesta întreaga presă e foarte zicem împreună cu întreg nea trat mai r decurând îa Reuniune siunilor, claselor scciaie, a tuturor Unitar şi fericit la început, acest se prăbuşea* Românii din '
aspru cenzurată, fiindcă cere pre­ mal: autorităţilor, organizaţiilor, socie­ neam de oameni blânzi, munci­
na-şî pot asuma 'monopolul situa­ Bánat, Crişana, Sătmar şi
darea m inistrului Friderlch trîbu- La mulţi ani de muncă rod­ tăţilor şi coeperaţiilor culturale, tor», credincioşi în dreptatea Iul mureş îşi luau drumul spre cetite
ţiei, ci sunt îndrumate să se gru­ Dumnezeu, iertător, dar fără sea­
n aiului. (A. D ) nică. peze, fără patimă &1 ură, pe lângă economice şS profesionale din toată viteazului Mihaîu*Vodă, sfii3” *
vechile conducătoare şi sprijini­ Basarabia, s*a deslipit pentru vecie măn dârji în perzistenţa fiinţei lor prin m artirul lui Horia ţărani
de Rusia îndrumându-se spre ţinta etnice distincte de toate celelalte
toare ale Reuniunei. in timp de iafnă gfea şl în pl
Credem că nu este necesar să supremă spre care ori ce neam neamuri ale lumii, lung şir de gheţoasă în 1 Decembrie din
P ro b le m e le zilei ne explicăm mai amănunţit şi să conştiant trebue §ă meargă. veacuri a fost strivit de invazlu- Domnului 1918, o sută
vorbim despre ce s'a petreeui în- In vreme ce noua viaţă de liber­ nile hoardelor barbare şi a fost Români, sub cerul liber consa<
rupt îa bucăţi ajungând sub stă­
MITA decursui răsboiulul sub cnutul
german şl teroarea vlcî^Mstă f i
Braşov. Atragem numai atenţia tu­
tate pe toate terenurile ce Basa­
rabia îşi croise, se organiza, în dru­
mul" ei a răsărit primejdia
pâniri d ife riţi.
Ca o minune a istoriei, în Iun*
dort'l nestins al cdor 14 mllléí
de Români, strigând în tr’un g\
gul şir de veacuri îasă acest neam Trăiască România Mare t
Contra acestui flagel care a â- roanei decât înmulţirea stocului de turor membrelor Reuniunei să se cumplită a anarhiei ruse; ~t2r§ a*
niciodată nu şi-a pierdut conştiinţa In 1 Decembrie 1918 Aduni
juns să fie o piedecă reală în,des- coroane pe piaţă, ceeace nu e po­ lapede de patimi şi să înactiveze meninţa să înece gtotul în valurile'
Imediat Reuniunea dându-se Ioc unffJîil 8810 sufleteşti şi a rănus Naţională dela Aiba-Iulîa ac
voltarea comerţului astăzi, s’au ri­ sibil decât prin introducerea în ei năvalnice. In această clipă su­
aeaîaş tn irffiSJ; .cred!n|ă şl datini; uimătoârja hotărâre t m
dicat protestări vehemente. Desi­ mod fraudulos la coi in ţară de larg de acţiune vechilor îndru­ premă, neamul nostru din Basa­
gur măsurile anunţate de pe banca mătoare. rabia a avut fericirea să găsească iar când Omenirea
stocuri considerabile de coroane.
lizaţiunii a ajuns să consacreze „i.
ministerială nu vor intârzia să £e Pe lângă primejdia ce prezintă S’ar putea ca în timpul când alături, stând de pază, ţara mamă
principiul de integrare a organîz- ror Românilor din
arate. aceşti bani venind în slujba duş* domneşte completă desorganizare, care cu toată primejdia, în care Banat şi Ţara Ungurească
6a aceste măsuri să fie cn ade­ Reuniunea femeilor române să ea însăşi se afla, a putut să-i o- melor sociale de aceiaşi conştiinţă
manilor noştri, aduce cu sine pa­ prin reprezentanţii lör, îndr*
văr eficace, trebueşte sprijinul nos­gube mari pentru fiecare din noi. refuze să colaboreze la restaura­ fere nu numai o mângâiere plato­ naţională, neamul românesc în
totalitatea ea şl-a gcuthrat, lanţu­ ţiţl la  iba-Itilia în ziua, df
tru al^ tuturora. In mai toate cazu­ Fiecare dintre m ituitori este deci rea vieţii româneşti şi să se lase nică, ci şi batalioanele glorioase a Noembrle (1 Decembrie) Í018,
rile când se discută această ches­ stăpânită de un spirit de acalmie? unei armate nebiruite. Această ar­ rile robiei de veacuri ş! fâră e-
im plicit un hoţ al averii proprii şi cretară unirea acelor români
tiune se perde din vedere cauza trebue să fim neîndurători cu aceste Ce sentiment de datorie are fe­ mată ridicând la Nistru zid ne­ zitare, uzând de libertatea mani­
festării dreptului firesc al auto- tuturor terito riilo r locuite de
principală a mitei, provocatorul a- canalii. meia română? clintit in drumul anarhiei, a redat
determinaţinnii, el într’un gând şl şii cu România. Adunarea î
cestui vlţlu—mitujtorul. Cum secta Relativ la cei ce se înjosesc sâ Dorim ca în cel mai scurt timp poporului din Basarabia putinţa nală proclamă în deosebi dre|
de speculanţi eşitâ după război, se vândă primind mită, cred efi­ să se verifice procesele verbale şi de a-şi făuri mai departe soarta într’un suflet a dat dovada#con-
ştienţei despre unitatea sa naţio­ inalienabil al naţiunii române
este şi aceea care conrupe, contra cace denunţul anonim, autoritatea să se înceapă-acţiunea Reuniunei lui, aşa cum dânsul o înţelege. Iar întreg Banatul cuprins îutre
acesteia trebue procedat cu toată supremă e datoare să dea curs femeilor române într’o singură ta­ dânsul a înţeies’o votând din gla­ nală şi şi-a declarat voinţa sa de
a-şl împreuna energiile fiinţei sale rîle Mureş, Tisa şl Dunăre*.
energia. Poate expunerea la tir în oricărui denunţ şi în caz că cores­ bără : aceea a muncii de abnegaţie sul ţârei, în vibrarea unui entu­
piaţa publică a câtorva exemplare in folosul obştesc. siasm fâră seamăn, Intrarea sa integrale spre a servi astfel cu în ziua de 8 (21) Decembrie
punde adevărului să se ia sancţi­ legaţia Adunării Naţionale a'*"
din aceştia n’ar f i cea mai drastică
une exemplara. puteri unite de aci încolo iotere-
pedeapsă ce o merită. Exemple Aceasta din cauză că cel mai sele clvîlizaţiunii, ce tindo spre ţfşat Maiestăţii Sate Regelui
desăvârşirea geniului omenesc. dinand I-iu al României, actul
de asemenea pedeapsă avem în
statele^ ce ne sunt vecine.
Astăzi când se dovedeşte un
mulţi cari au date precise se feresc
a le da pe faţă fie din cauza unei
eventuale persecuţii dela superior
Către obştea românească. Prin nespuse jertfe de sânge şi
suferinţi aproape supra-omeneşti,
nirei, iar cu data de 11 Dec<
brie 1918 sub Nr. 3631 s’a adi
decretul lege, prin care In a ri*
astfel de caz ne mulţumim a-i face la inferior, fie din cauza unor even­ scumpii noştri fraţi din regatul li­
Este adevărat, că Gazeta Transilvaniei a fâlfâit steagu se anunţă, c ă i^Ţ nuturilecuprlnsţ
o aşa zisa morală, ceeace nu-1 va tuale proeese de calomnie. ber al României în frunte cu ma­
împiedeca să încerce din nou, cu pentru înfăptuirea idealurilor de dreptate ale societăţii româ­ rele Rege Ferdinand I-iu şi cea in hotărârea Âduuărei N aţior-**
Datoria noastră a tuturora este din Alba-Ialia dela 18 Noemt
mai multă predanţă. La aparenţă de a nu erta nici cea mai mică neşti şi umane de 82 de ani încoace. Â fost un organ care mal inimoasă Regiiiă din lume,
Maria, în cel mai mâţe răsboi al (1 Decembrie; 1918 sunt şi ri
această chestiune nu ne priveşte abatere ce cad9 sub ochii noştrii, a să mânat speranţe şi a întreţinut vie încrederea în neamul
omenirii, s'au unit cu popoarele mân deapururea unite cu Regati
pe fiecare în parte şi suntem obici­ dela 5 lei pentru uu loc mai bun
nuiţi să trecem nepăsători, cel mult nostru făcându-1 să viseze la îndepărtate vremi de isbândă. cari luptau pentru concepţia su­ României“ .
până la miile pentru un permis.
dacâ ne scapă vreu reflexie amară Numai prlntr’o cooperare a mare­ Dar nu este mai puţin adevărat că a fost destul de slab con­ perioară a libertăţii Împotriva Unirea tut iro r Românilor fote*«
cursul publicului nostru ca acest ziar să primească desvoltarea principiului barbar ai forţei bru­ singur Stat naţional este un
ne mulţumim a ne împăca con* lui public se poate stârpi această
ştiinţa că este un lucru care nu nenorocire ce ia proporţii. tale. Şi pe linia andulătoare, dar f rească a faptului, că acest pof
largă modernă. Dacă răsfoim registrele vom găsi dese numele
■untem chemaţi a-1 demasca. Am cetit zilele acestea fapta veşnic ascendentă a evolaţiunîl luptând cu bărbăţie împotriva
acelor cari ani de-arândul nu le-a trecut prin gând să achite turor vicisitudinilor istoriei
Această ideie e total greşită. Da­
laudabiiăa unui funcţionar român istorice s’a făcut un putornic pas
torită acestei indiferenţe a fost
abonamentul. înainte. zămislirea sâ şl până astăzi
descoperind fraude cu coroane.
posibil ca raita să ia proporţiile ceCunoscând insă mijloacele de mis­ Nu facem recriminări şi nici nu cerem sprijin nemeritat. Din nou a învins dreptatea şi părăsit niciodată ţara, unde a
le-a luat. aşezat şl şi-a păstrat-o fracţii
tificare moderne ale băncilor, » ă Acest ziar s’a reorganizat foarte bine în lunile din urmă şi la sufletul ei răcoritor Românii
Abstrăgând dela primejdia reală întreb cu grije, dacă un teolog a cându-o neîncetat cu suaoan
prin felul său de a servi publicul mare s’a făcut o necesitate robiţi de cnutul mussălesc se tre­
muncei sale şi înscriindu-şi în
ce-o coastltue pentru tânăra noas­ putut găsi nereguli, ce ar fi^văzut zesc din letargia unui veac al scla­
In lumea oraşelor şi satelor noastre. torie dreptul la dânsa prin scur
tră organizaţie şl pentru prestigiulun comercialist rutinat în aceie viei sufleteşti şi aleargă la sânul
nostru în afară, la care fiecare ţi­registre. Aceste chestiuni fiin d din
Pentruca însă pe viitor Gazeta Transilvaniei să nu mai sângele său vărsat de a*âtet
dulcel lor mame cu fraţii lor din
nem cu drept cuvânt aşa da mult, cele mal importante din punct de fie stânjenită în activitatea sa prin creditul abonamentelor dulcea Bucovină. apărându-o.
mita ne aduce la fiecare dintre noi Unirea tuturor R o m â n i l o r înt ^
vedere ale averii naţionale nu în­ restante, ne vedem necesitaţi să luăm şi noi iniţiativa pe care In matca de baştină a neamului
pagube reale simţitoare. Ea e una ţeleg până când o sâ dureze a- singur Stat naţional este urrr *
de mult au realizat-o ziarele mondiale şi să nu mai acordăm nostru, în femecăîorul Ardeal, Ro­
din motivele de înzecire a preţu­ ceastă stare de provizorat, această firească a u n irii sale sufleteşti w»
rilo r de către speculanţi — sin­
nimănui nici un credit material. mânii oţeliţl prin îndelunga lor
în cursul tuturor timpurUor t ■
ranversare a rolurilor. M i se va răbdare de mucenici ai unei con­
guri! vânzători azi — pentru fle­ răspunde că nu avem comercia- Anunţăm deci publicul cititor că toţi cei-ce nu şi-au achi­ păstrat conştiinţa fiinţei sale
cepţii superioare de statornicie îa
care obiect ce-i cumpărăm plătim işti; avem, dar nu 11 se dă im por­ tat ziarul până la 1 Februarie 1920 nu-I vor mai primi dela distincte, unitatea limbel,
respectul pentru dreptatea ome­
un sfert din preţ pentru mită, fie tanţa ce o merită nici chiar în bran­ acea zi înainte. Gazeta Transilvaniei se va trimite esclusiv nească, de o mie de ani aşteptau dinţei fi a datinelor sale.
reală, fie imaginară. Cu surâsul ce­ Unirea tuturor Românilor
şa lor, ci lâncezesc îa funcţii de abonaţilor cari vor achita înainte costul abonamentelor. Cei ceasul mâatuirei. Ia absoluţi ne­
lei mai mari neruşinăfi aceşti spe­ copişti. singur Stat, este un act ai dre
cari nu vor plăti vor fi urmăriţi cu justiţia. putinţă de a-şi manifesta adevă­
culanţi îţi svârle în faţă date fără A r fi cred timpul, ca fiecare să ratul lor gând şi dorinţă, ei au istorice şi o pretenţie a civj .
a-1 aştepta nici o sancţiune. treacă la locul lu i. Credem că suntem în sentimentul tuturor ca să uşurăm ţiunii umane, la nutnel -■^
sângerat pe toate câmpiile lupte­
Există Însă o latură şi mai im­ Bucureşti 25 Decembre 1919 munca enormă a administraţiei prin iniţiativa aceasta şi să lor îngrozitoare şi servind interese dreotătl şl
dreptăţi sl a acestei prea justi
portantă. Nu este nici a altă expli­ V, P,-Bran cerem dela fiecare cititor al ziarului să-şi facă datoria la timp străine ei totuşi au contribuit la pretenţii cerem ca. ^ d.un^rt* \ Æ »
caţie a scăderii exasperante a co­ F
clnd este informat si servit conştiinţios de presa noastră. victoria sfântului ideal al neamu- ţionaiă a, României întregite • * W

CM în corpnl legilor române$ff
unire şl sft ratifice decftffal
*<; No. 3631 învestîndu-I ctf <Îe-
î*nă putere de lege consacrând
fel definitiv şî pe vecîe actul
re! Românilor dfn Ardeal, Banat,
Crisana, Sătmar şî Maramnrdş cu
Agatul României, care numai în
Unirea Bncovinei
Bucovina este o parte a Moldo-
care înainte de 144 de ani a
:i>st răpită prin intrigă 'şi mită de
\<bsburgî. In timpul acestei înde­
sate robii, populaţia Bucovinei
pierdut nîci o clipă conştiinţa
-onală şi nădejdea că mai cu­
rând sau mai târziu va sosi ceasul
Izbăvire!.
b in snferinţi fără nume, prin
foairi şi umilinţe ea ş*-a afirmat
pururea dreptul de a se uni cu
ocaţionalii săi din Regatul Româ-
r iei, cu csre o lega aceeaşi ori-
•î'râ, aceeaşi limbă şi aceleaşi tra­
diţii istorice şi culturale.
i *r nici odată suferinţele aees-
tei populaţii n'au fost aşa de mari,
î i zdrobitoare ca în timpul ultimu-
Szboi, în cursul căruia urma-
5» falnicilor plâeşi ai lui Ştefan
Cc1 Mare, erau siliţi Fă lupte p©
i a v câmpiile de bătălie, sub stea­
gul asupritor şî pentru izbânda u-
:auze care nu era a lor.
«farifele şi suferinţele celor deia
? ont, le împărtăşeau aproape în
î ceesşi măsură şi cei rămaşi acasă
^ fia r e le crunte ale jandarmeriei
ai.nosului Fischer, dar suferin­
de acestea ale unui neam
încercat, ri’au putut 'să înă»
• conştiinţa naţională pe care
al rraau cu toată tăria refugiaţii
* ovinei fpe frontul deia Mără-
şi voluntarii Bucovinei ve­
lin Rusia cu hotărârea ne-
nufată de a se je rtfi pentru
telierul de ţesături şi
cusături româneşti
către obştea românească - -
L tn i în 21 Dec. am descfa’s
. : ,!erul de ţetăturl şi cusături
rr»âneştf, al şcoalei civile de stat
emru fete din Turda"
făcut-o îndemnaţi de cea mai
însufleţire şi iubire a sufle­
o r uoastre pentru însemnătatea
' umseţa fără păreche a artei
*toriei şi cusătoriei noastre na-
Am făcut-o îndemnaţ1 de
jrecaîa că noi românii, mai ales
râmi, numai atunci vom fi stă-
au tn tara noastră, când vom
sâ alungăm d ntre noi, din
gâturile vieţii noastre, toate obi-
teie cari s nt produse ale sufie-
i -iii ’leamurilor streine cari locu-
î; printre noi şi ceri cu aceste
c* fac sa ni-se corcească
i iui şi simţul pentru irumos
b'ue.
După biruinţele măreţe ale glo-
>ase noastre armate de ,pe câm-
! d luptă, datori suntem sâ în-
lupta sfântă a culturii siră-
j are în vremea stăpânirii ci
otr ea veacuri, şl-a făcut aici
tc sălaş şi legături cu r i dăcini
edâncî, cari ne sug şi în*
*f; ‘ «ză toată seva vieţii noastre
’ f ie şi economice, şi cari se
ârpi numai prin muncă sta-
<vi şi neînduplecată.
s rr îoriîe şi formele cusăturilor
naţionale, se găseşte să-
« i mai dulce şi scumpă taină
ş*©i şi dulceţii fiinţei su-
românesc şi fără ca să
!a biruinţă d e p lin i şi fără
A — rea ei arta noastră naţio-
>‘e ţesături şi cusături, nici-
■ no ne va reuşi să ne des«
noi şi să arătăm lum ii mi­
ri- ? icântâtoare a frumseţii în-
g etului românesc.
em datori cu toţii, dar mai
INFORM A ţ I U M
se vaită ungarii? din Yi-
s erul de externe ungar
î valoarea cheltuelilor şi
r provocate da ocupaţia-
âaă la 36 de miliarde cor.
>ea-ce au distras bolşe-
i un loc ? N. R.
J ruseşti pentru renaş
îîsriai smuiu. o teie-
\ Helsingfom ^publică co-
a unui deputat al dietei
cum că într’o adunare
a Viborg, in prezenţa
influenţi din timpul ţa-
'a decis ca, îndată du-
ea Pctrogradului să se
o mare armată care să
ontra M>scoveî, apoi coa-
iei, Polonie!, ţărilor Bal-
niandei.
a prepară o răscoală lu
\ O telegraml d'n Viena a
iamuiui particular al ziaru-
Parisien, spuoa că ia
i se prepară o mişcare
să îo Slovacia da către
iii rnagh ari în frunte cu
de ri&boi Frîederich. In
politice, îa birourile gu-
?i chfar îa adunările pri-
e discută de cât vaîoa-
aratlvă a armatei C^ho-
iţă da armata ungară,
ia pantru această mişca-
isţinută în special de cle-
c, în frunte cu Primatul
slovac f maghiarizat. Pro-
anti-cehă care dispune
chipul acesta Vâ putea îndeplini
desăvârşit rolul s2u civilizator în
istoria omenirii.
Preşed. consiliului de miniştri
(ss) A l Vaida- Voevod.
Minîstru de stat fără portofoliu
(ss) St. C. Pop,
înfăptuirea idealului naţional visat
de veacuri.
Şi a vrut bunul Dumnezeu ca
să învingă cauza cea dreaptă prin
vitejia neclintită a oştirei române
a şters pe veci nedreptatea făcută
la 1874 vechei Moldove. In ziua
*de 15 (28) Noemvrie 1918 s'a a-
dunat la Cernăuţi congresul gene­
ral al Bucovinei care întrupând
puterea supremă a ţârei fiind în­
vestiţi singuri cu putere legiuitoare
în numele suveranităţei naţionale
a hotărât unirea necondiţionată şi
pentru vecie a Bucovinei în ve-
ch’le hotare până Ia Ceremu?, Co-
lacin şi Nistru cu Regatul ftemâ-
niei.
Prin decretul lege Nr, 3744 din
18 Decemvrie 1918, Majestatea Sa
Regele a binevoit să consfinţească
voinţa congresului general al Bu­
covinei împlinind astfel pentru
Bucovina dorul cel mai scutnp al
unuî neam înireg şi asigurând
totdeodată temeliile României Mari.
Rămâne ca Adunarea Nsjîonală
prin votul ei să ratifice acest de­
cret lege şi s£-l învestească cu
putere de lege inarfkulându-I Con­
stituţiei României Mari. In scopul
acesta prezint jurnalul alăturat.
Preşedinţie consiliului de mi­ că o telegramă telefonică din Lon­
niştri A). Valda-Voevod,
M nistru de stat fără portofoliu, Budapesta ziarului Tn7.es următoa­
delegat cu administrarea Bucovi­ rele despre lucrările comisiei in­
nei, I. Nisto#.
Din Turda
aîes női dăscălimea română sun­ gaţiei pilotajului şi pentru a stu­
tem datori, să începem fără amâ­ dia lucrările având un caracter in­
nare munca "pentru cultivarea te- ternaţional Comisiunea face toate
saurului nepreţuit al neamului ro ­ sfoiţările pfentru ca comerţul in­
mânesc, gustul admirabil şi iscu-*
sinţa fără seamăn a femeii române
pentru ţesut şi cusut.
Trebuie să începem lupta aprigă
în contra speculei jidoveşti şi pe le. Guvernul sovietelor are inten­
îctreg cuprinsul României Mari ţia de a anunţi n ol.b ibte de ban­
să aşezăm pe vecie, stăpână sin- că. Biletele de bancă ale ţarului,
guiă fără margini, industria de ale Dumei şl ale consîliîor vor fi
casă românească naţională.
Şi credem că nu poate fi un
alt Icc mai potrivit pentru exis­ ministiu pleacă Luni la Paris.
tenţa şi restul acestui Atelier, de­
cât şcoala noastră civilă de fete
unde an de- an se vor creşte zeci
şi tute de fetiţe ale neamului, Duminecă în 4 Ianuarie 1920 la
cari Ja randul“ior vor fi făuritoarele ora 3 p. m. Ia care sunt invitaţi
îosufieţUe şi conducătoarele "p ri­ părinţii elevilor şi toţi binevoitorii
cepute a vieţii câsnfciei noastie acestei şcosle.
naţionale.
Acestea ne*au fost şi ni suut gân­ distribui eieve‘or şi elevilor săraci,
durile, acesta ne-sunt idealele
pentru ifcbândirea cărora nu vom
înceta a lupta din toata p u te rii riles* şi p?i26a :©rI©F ro m â n i
sufietelor noastre aducând bucu­ din Siberia, ultfmui consiliu de
roşi orice jertfă ni s’ar cere.
Aîeiierul nostru şi-a as;gurat bi­
ruinţa desăvârşită atunci când Statele ; Unite.
obştea românească primeşte vestea
aceasta a înfiinţării lui cu aceeaşi
însufleţire ca şi a noastră.
Rugăin cu toată încrederea
c» toată însisten|a de toţi rom
de bine să oe s p r ij* n « ^ f* - ? :iljBf
aşezământ ^
cinTOTarsr prin concursul moral şi
material, prin vo.be de înbărbă-
tare şi prin comande de ţesături
şi cusături.
Turda, la 22 Dec. 1919
M ihail Găzdac Otília. Bugner
dir. atelierului. condkn;. artis-
tie:ă a a^lieruiui
de resurse considerabile, este con­
dusă. de „Biroul centrai Slovac*
din Budapesta. Acest birou a afi­
şat în toate satele din vecinătatea
Siovaciei hărţi mari roşii, repre­
zentând Ungaria tăiată îa bucăţi
şi purtând în litere mari ,Nu, nici
odată.“ S’au pabiicat de asemenea
multe foi şi broşuri, de propagan­
dă. (Biroul presei Cluj)
C om plot contra Rom âniei. Zia­
rul „Le Democrate* pubiicâ o te­
legramă din Bucureşti, iapă care
la Ismail, în Basarabia, s’an prins
nişte studenţi de origină bulgară
şi care organizau,, o conspiraţie
contra României preparând crea­
rea unei republici autonome în su­
dul Basarabiei. Ei sunt membri ai
sosietăţei bulgare sovietiste „Do-
brogea.4
Comunicarea ne-o faco bluroul
Presei Cluj. Mişcări de acestea ne
par însă absolut caraghioase —
chiar când ar reuşi forum ea unei
asemenea republici în tr’un colţ de
ţară. Pentru streini poate că fac
impresie. Pentru noi, de loc.
Cum petreceau bolşevicii la
Budapesta. Ziarul „Le Democra­
te“ publică o telegrarră din Bu­
dapesta după care din ancheta
guvernului ungar asupra delapidă-
rei fondurilor publice în timpul
regimului comunist, rezultă că sau
făcut mari cheltueli pentru orga­
nizarea reeepţiunilor mondene ale
soţiilor comisarilor cari au orga-
nizat recepţiile cele mai strălucite,
prânzuri gi ceaiuri dansante î»
timp ce în Budapesta era foame­
tea mare. Cele mai celebre recep-
truni au fost ale Doamnei B6la
Kuhn Ia hotel Ungaria. Fiecare
ceai costa 20 mii de coroane. A-
ceste recepţii au indignat poporul
care a făcut o manifestaţie cerând
pâine. Dna B6îa Kuhn a trebuit să
ceară intervenţia gardei bolseviste.
(B. P )
Reva tis n i!e diplom atice Is tre
România şî Sft. Soai’ a. Ziarul
„Epoca* din Roma scrîe că în cer­
curile VfticaruÎBl *e afirmă că
tratativele între România şî Sft
Scaun pentrn reluarea relatfunllor
diplomatice ar fi în curs (E, P.)
Eofflesîî ia Bniîaposfa Ziarul
«L'Hcmme Libre din 6/X1I pnbli-
că g telegramă din Basel după ca­
re Englezii se prepară a orgsmza
la BudapeRta centrul comerţului
englez în Orient. In acest scop
Anglia ar construi o gară centra­
lă de mărfuri pe Dunăre. (B. P.)
In chestiunea
nnnarene Ziarul
fe d e rs ^ im e !
Information*
din 9 Decembre publică o telegra­
mă telefonică fdia Lausanne. S^
scrie d*n Viena ziarului Ba^eler
Nachrichten, că chestiunea unei
federaţii Dunărene este din nou
actuală. Dacă Austriei îi este im ­
posibil să trăiască singură, Ceho­
slovacia $’ Ungaria văd rîease-
menea că nu pot să română, izo­
late $i că o înţelegere între diver­
sele State ar fi favorab:lă pentru
toţi (B. P.) F înfrâaarea speculei şi aprovizio­
Nav gafia pa Dăruire. Ziarnî
„L Information* din 9 Dec. pnbîi*
dra după care s-a tglfgrafiat din
teraliate a Dunlrei. Am iralul Tru-
brid?e a venit din Belgrad unde
comîsiunea interaliată a Dunărei
a ţinut adniiâH importante sub
prezidenţia sa. Comlsiuneâ, a că­
rui sediu şi secrftariat sunt acu­
ma stabilite la Btdapesta, a decis
să controleze şl să facă interna­
ţional serviciul de pilotaj liin Por­
ţile de fier şl serviciul hidroelec­
tric al Dunărei. Vor fi organizate
servicii tefinics pentru a căuta a-
meliorările ce se pot aduce navi­
ternaţional să pooiă da acum înain­
te. Să întrebuinţeze fluviul Îiber
deia Ulm până la Sulina (B. P.)
Ho! b le fe de bancă sevietis-
retrase din circulaţie. (B. P.)
D l V aida Voevod primul
din
şcoala p rim a ră de s ta i liv 1
B raşov-S etate dă o serbare
Cu prilejul acestei serbări, se va
haina şi încălţăminte. Direcţiunea.
P e n trn re p a trla re a le g ’ona-
m’ niştrii *î aprobat printr’un jurnal
una sută mii dolari disponibili în
Şcoala p rim a ră da sfat H r. 4
B raşov*B inm ăna va distribui J}jy»
minecă în 4 Ianuarie era 11
a. de Crăciun eleviior
Deia „AGENŢIAi i' Ştiri prin teleleii
Prin telefon.
— 2 Ianuarie.
E f e b iliz s r e ia U&gşsria
Budapesta Guvernul a or­ mat.~~Eri s’a făcut îa Sal« Tronu­
donat mobilizarea generală a lui la Palat cu ceremonialul obiş­
tuturor bărbaţilor deia 17 —48 nuit învestirea noului m itropolit
ani. Mobilizarea se referă şi la Primat.
teritoriile deslipite de Ungaria.
A p s ro m ta ffig re â o r a ş § In r ş! litu lu i Primai Mlroa Cristea, I. P.
a Ardealului
Bucureşti. Consiliul de m iniştri Bucovinei şi P. S. S. Episcopului
s’a ocupat cu aprovizionarea ora­ Ioan Papp de Arad,
şelor cu faină pentru sşrbători şi
cu înfiinţarea de trenuri speciale englezi. —Din Carnavon se vesteşte.* al căror nume îl citim zilnic pe
pentru aprovizionarea Ardealului Camera da comerţ dsn Londra a- listele de colecţie ale diferitelor
cu petrol şi sare.
?@ ă©ps!?sa s e v e ră a c s u ftra - printre ţările căror li se va acorda destul de însemnate, li-se aduce viciul- avut până acuma aces­
fe a M e i f l a t a r e
Bucureşti M inistrul Vlsd a modi­
ficat articolul 196 din legea vămi­
lor prevăzând pedepse şi amende
severe pentru contrabanda valutară,
S ie c ia iri s â n g e ro a s e In B e r lin
Berlin. In piaţa Wilhelm au fost ţilor şi fabricanţilor englezi pentru
eri ciocniri sângeroase între mo- exportul m ărfurilor îa ţările a- spune câteva cuv'nte. Azi, cand
narhiştl şi republicani, Monarhîştii m intite.
au fost bătuţi. Intervenind armata
ordinea a fost restabilită târziu g a re .-D in Budapesta se anunţă la le „Lăsaţi pruncii să vină la m i­ lung timp medic, lâ sanalo iul
noaptea. Ca acest prilej a fost Paris cu data de 1 Ianuarie că p r i­ ne* ne-a învăţat a-1 cunoaşte şi
confiscată o corespondentă secretă mul grup împreună cu şeful ei va a*le preţui sutletaî şi cugetul cu­
eu exksizerul, cu Ludendorfşi Tir-
pitz, care a fost predată ministru­
lui de războiu Noske.
A lia n ţa fraşco»rom â&!
Bucureşti Mai multe asociaţii
franceze au h o tîrit înfiinţarea alian­ pentru România. Roma. — Sena­ ei aunt mulţi de tot.
ţei franso-române sub patronajul
Reginei Maria.
S u s p e n d a ta c e a z u ro l şi a guvernului român sentimentele de de acesta şi de conştiinţa Voastră, în ziua de 16 Ianuarie 1920
s t ă r ii d a a s e d iu
Bucureşti Consiliul de m iniştri piauze călduroase această propu­ str. Prundului Nr. 47.
a hotârit suspendarea ceuzurei şi nere iar d-l Tittoni, preşedinte a
a stării de asediu deocamdată nu­ spus că va anunţa guvernul român
mai în vechiul regat, esceptând de sent naenteîe de simpatie ale
Dobrogea.______
Tipografia A, Mure&tan Bramsca & Comp Braşov.
Ö A Z K T 'A T E A N B II iV A K IÉ I N i 2 -1 4 2 0 ,
şi elevelor sărace în locdul şcoalei
Str. Agrişilor Nr. 6. Anunţ Caut 4 femei vred­
nice, românce ca
La această festivitate sunt in­ spălătorese pentru şcoala nor­
„Şincana" sociefafe pe aefii în Şinca-vechig,
vita ţi părinţii elevilor, onor. membrii
ai epitropiei şcoaîelor primare şi mală de fete din S ft George
toţi binevoitorii aceştei şcolii — cu leafă lunară 220 Coroane
PROSPECT ~
Direcţiunea. şi întreagă întreţinerea cu lo­ Adunarea generală a Ecţionarllor institutului de credit şi
M e m b ra Hi' Crucea ro ş e Bra- cuinţă prevăzută. 1—2 economii îŞincana« în adunarea generală extraordinară ţi­
s'au înscris Doţnnul comer­ nută în ziua de 28 Decemvrie 1919 în Şinca-veehie a decis
ciant Bologa cu ICO cor. şi d-na
Elena Bologa cu 100 cor.
Salutăm cu bucurie pe noul ântmj Caut 3 femei ro­
mânce, care pre-
duplicarea capitalului sccîetar deia 70 0C0 cor. Ia 1 4 0 0 0 0 cor,
şi tot deodată urcarea Ini deia 140.000 cor, la cei puţin
membrii şi chltăm cu m ajj^nită cepe bine pregătirea mâncă­ 300.000 cor. pe lângă următoarele condiţiuni:
pe această cale.
rilor tot la şcoala normală din 1. pentru duplicarea capitalului ecoletar fiecare acţionajr
P e n trn »Cartea ostaşului Ro­ Sft. George care vor fi pro- va solvi câte 100 cor. de fiecare acţie.
m â n * au mai dăruit la adminis­
traţia ziarului nostru d-nii Dl R. văzate cu toate cele necesare, 2. Pentru urcarea capitalului subsemnata Direcţiune des-
chîde prin aceasta o nouă emisiune de acţii pe lângă con«
O rgh’-dan 2C0 cor, dl O- 0!te<m rog să se adreseze la Ioan
dlţiunile:
10 cor. dl Ton Cristea 50 cor. Colan, econom.
Med. naiv. Dr. C ari Fieshten
Şcoala normală Regina Maria a) Acţionarilor vechi li-se rezervă dreptul să subscrie cel
m aeher sea. medic pentru boaîe
S/t. George. 1— 2 mai târziu până la 31 Ianuarfe 1920 atâtea acţiuni, eâte'ac­
femeesti, fost medic de spital, or- ţiuni vechi posed, scrise pe numele lor.
d nează în fiecare zi, afară de
Societatea filarmo­ b) Cursul de emisiune pentru acţiunile optate de vech i
săibători şi Duminici, deia orele
11 jum.—1. Braşov, Str. Castelului
Nr. 108.
nun; nică îşi va începe acţionari se stabileşte la suma de 160 cor. de flecare acţie,
din care 100 cor. se va trece îa capitalul societar, iar 5Q cor.
activitatea Sâmbătă în 3 Ian.
1920. fondului de rezervă.
c) Pe lâogâ acţiunile optate, ee vor emite şi acţiuni pe
Iriformaţiuni mai detaiate
Şedinţele Parlaienialni v o r urma în 2 Ianuarie 1920.
1— 1 Conducerea Asocierii.
cursul de 170 cor., din care 100 cor. se vor adauge la capi­
talul societar, iar 50 cor. la fondul de rezervă şi 20 coroane
30 Decemvrie.
spese da urcare.
Din părţile pe cari, prin te’efon,
fiv iIlV lt P w du t o ştam- Astfel de acţiuni conform se vor vinde atât la vechu ac^
nu ie-am putut avea în amănunt
pilă rotundă ca in­ ţîonari cât şi la neaeţîonari. C§i dintâiu se anynţă odată
din şedinţele Parlamentului în ziua
de 30 Decemvrie. scripţia Societatea „Mărăşti“ acţiunile optate conform § 1 câte acţiuni voieşte să aibă pe
cursul de 150 cor. Cei de al 2-Iea de asemenea vor avea să
D-l I. Nistor ministru citeşte pro­ filiala Braşov. Găsitorul este
iectul de lega prin care se îofiin- rugat a o preda d-l ui Sblt. avizeze Direcţiunea cel mult până în 31 Ianuarie 1920, câte
acţiuni voiesc să aibă pe curbul de 170 coroane.
ţesză un foi d de bursă Al. Viahuţă. Popoviciu Str. Târgul cailor
Dr. Lupa . ministru de interne Nr 15. 1 -2 ă) Pe baza cpiârilor şi subscrierilor ce se vor face, Adu­
citeşte un proiect de lfge pentru narea g e n e ra lă va fixa suma ţână la care se va urca capi­
A fin ilt publicbeu- talul societar. Adunarea generală îşi rezervă dreptul sâ pri­
narea populaţiei.
4'M I M ltU turile mele speciale, mească numai acel număr de acţii, câte va fi lipsă până îa
D l minisiru Boniescu dă lămu­ suma fixată.
riri asupra întrebărilor puse de de­ ca Rachiu Wacholder, S chli-
putaţi p rivite i ia urele acte ale mi- vrowitz, Ţuică, Cognacuri fran­ e) Preţul acţiunilor se va vărea în 5 rate egale de câte
nister«îui de industrie şi comerţ. ţuzeşti fine. Liqueruri şi Rum. 20 la sută a valorii, nominale, adecă câte 20 cor, de fiecare
Urmează Incidentul cu socialiştii Se vinde în detail şi engres acţie la terminul următor:
pe care Vam p» b icat după note te­ cu preţuri reduse, la fabrica
lefonice, pe larg. prima rată până la 31 Ianuarie 1920
str. Prundului 29 şi Băilor 3. -II „ 31 April 1920
B 'l B/atescu în numaie Ligei Po­ *....... ' 1 ........ . i.i—
»■■i■ i ii».. ■ .■■■im
—M»
III „ _ 31 Iulie 1920
porului face o declaraţie prin care
nu recunoaşte legalitatea acestor
Camere. .Cerea răspuns IV
V
31 Octombre
31 Ducembro
1920
1920
Deputaţii protestează violent.
D-l N. Iorga preşedinte rdevâud
Voim şi cerem să se facă odată
lumină în chestia Reuniune? fem.
Se observă în s ă că o d a tă cu ra ta p rim ă este a se a c h ita
cnv'ntele de Camera uzurpatoare ş i d ife r in ţa de cu rs, ce tre c e peste va lo a re a n o m in a lă ş l c a re
Cfiie au fost pronunţate de orator
protestează şi spune că adunarea
rom. din Braşov,
Este posibil ea în urma 2dună­
fa c e 5 0 cor. re sp e ctive 70 co r. de acţie.
f) S u m e le vă rsa te î n c o n tu l a c ţiu n ilo r , po c a ri A d u n a re a
care ne-a dat strălucita şedinţe de rei generale^ a R. f. rom. din 14
g e n e ra lă n u le -a r p u te a a d m ite se v o r r e s titu i, fă r ă d o b â n z i
Luni nu pbt fi considerată ca uzur- Decemvrie, în care adunare comi­
pătoafe. tetul vfchî a prim it absolutoria, subsc iit o r ilo r .
Urmează apoi protestul d-l ui mi­ dupăce trecându-se la alegerile g) P e n tr u ra te le p lă tite la te r m in ile s ta b ilite i*se co m -
nistru Inculeţ Împotriva im eltiîilor noui în urma cărora 4-na C. Po- p u tâ o d o b â n d ă de 3 la s u tă ia r p e n tru cele în tâ rz ia te seso*
prfsei în străinătate. povici a fost aleasă ca membră coteşte 5 la su tă in te re s e . F a ţă cu a c ţio n a rii, c a r i n u v o r
în comitet; aceasta gă funcţioneze
D -I A. C. Cuza protestează îm» p lă t i r a te ?e re g u la t, se v o r a p lic a d is p o z iţiile § 10 dJn s ta tu te .
şl azi ca prâs;dentă a Reyniunei?
potriva celor declarate de d-l Bra- fi) A c ţ iu n ile c a r i se v o r a c h ita în c u rs u l a n u lu i 1920, v o r
iescu şi spune cS parlamentul de Esta posibil ca această d-nn ca
simpiâ membră a comitetului să p a r tic ip a ia d iv id e n d a a n u lu i 1921.
azi se aseamănă unui ncu regim
politic, de aceea reprezentanţii ve­ convoace o a doua adunare gene­ Sinea-vechie, la 28 Decembre 1919.
chilor partide simt prjrnejdia şi în­ rală a Reun. fem. rom., motivând D IR E C Ţ IU N E A
că alegerea biroului n’a fost le­
cearcă lovituri împotriva blocului ca'încredrnţata adunârii general#»
gală, din cauză c§ o parte din
Face “ apoi o critică atltudinei membre s’au dus acasă, fiind tim ­
liberalilor spunând că pare că ^ste pul în&intat? Statutele nu prevăd
0 legătură între ei şj L 1 'ga Popo­
nimic la un astfel do caz.
rului, deşi aceasta nu recunoaşte
Camerele de a*i.
D I Bralescu îu chestie persa-
Cert este, că o a doua adunare
generală s’ar fi putut convoca nu­
mai atunci când s’ar fi înaintat o V E S T IR E . <D
nală cu d-l Cuza t-pune că Liga
n’are nici un fel de legătură cu l i ­
beralii.
cerere oficialităţilor municipale,
sau prezidentei ad-hoc sau în ur­ Calendare de perete pe carton cu chipurile 0
LA SENAT, d-I ministru Borcia
comunică decretul pentru unificarea
ma unui protest. Ş; şi atunci nu­
mai presidenta ad boc ar fi pu­
tut-o convoca. Ori dacă un ase-
[Regelui şi Reginei.
Cărţi de învăţături şi sfaturi.
s Lei 2-
0
calendarului şi &Pune că oficiali­
tatea face schimbul de felicitări Ia
menea proie&t nu s’a făcut nici
acolo, nici dincolo, ce valoare
Tablouri religioase şi Antialcoolice.
Tablouri Ilustrate culori Viaţa lui Isus. buc. 0
1 Ianuarie st. nou rămânând ser­
barea religioasă şi tradiţională la
14 Ianuarie st. n.
poate uvea acea alegere?
Mai d? parte, un ti umăr de
Tabloul ilustrat, Martirii Neamului: Horia,
[Cloşca şi Mihai Viteazul. 0
dame provoacă presidiul să-şi în­
D-l Nită Gheorghe cere guver­ Tablouri 8 culori aurite, cu Domnii Moldo- . ^ r 3
ceapă activitatea.
nului masuri ca sâ nu ss mai vândă veî şi Munteniei, din Editura „Calendarului { a
viţele la măcelari, ţira n ii rămânând Acest presîdiu şi-ar începe ac­
[Cultural al Românului“. * *
fără vite. tivitatea, după ce ar avea formele
D-l Aurel Scurta, p~v>~ 7uip!jnile. Adecă: Procesele ver­ Aceste lucrări se găsesc la Tipografia Luceafărul, Â
J?JAaW uVil Mniţiativă parlamentară, bale fie sie amânduror adunărilor
pentru prelungirea chiriilor în fo­ să fie prezentate autorităţilor mu­
Bucureşti. Huma Pompiliu Nr- 7- ^
nicipale şi presid^ului ales. P e n tru d e p o z ita ri se face r a b a f 25%. — Poşta având Q
losul chiriaşilor până la 1925.
Insă d-na prelinsă încă prezi- areuiăii la expediţie, doritorii a trimite ocazional, delegaţi
dentâ şi secretarul acesteia Ion *
Lengeiu dencagă prezentarea pro­
cu costul. 22—24
o
ceselor verbale. De ce ? Cum sa-şi
înceapă atunci Presidiul ales lu -
crări’e? Provocăm deci «şi pe a-
deia redacţia Gazetei
ceasta cale pe d-na C. Popovici
dfn Bucureşti
— 2 Ia n u a r ie 1920 —
şi pe d-l secretar I. Lenger a pre-
senta procesele verbale. De nu
voesc, să motiveze cauza. — Iar Pen.tru compîectarea postu- !
Concurs | Nicolae Ţinţ
Instalarea noului mitropolit p ti-
da nu vor motiva cauza ne vom rllor vacante la Prefectura re­ lâcătuş ai ti stic de maşini şi
folosi de alie puteri, cari îi vor
gională cu sediul Braşov 4 construcţie.
sin să îe dea. concspişti dotaţi conform nor­
Cele suhscrtsi la prim a Instalator de apaducte, odăi
melor de salarizare cuprinse
M, S. Regele a înmânat cârja ar- declaraţie. de baie .şi closete. gaz aerian
hipăstorească I. P. S. S. Mitropo­
în
C.
Gazeta Oficială Nr. 61 a
D. escriu concurs şi învlt
şi lumină electrică. Antrepre­
nor de canalizări şi încălziri
S. S. 'M itropolitului de Repta al Dior
D u m itr ii şi
pe toţi, cari doresc să fie apli­
centrale.
caţi în aceste slujbe eă-ş* înain­
B a fta 0 r g h id a u teze petiţiile înzestrate cu do­ Fabricaţie de tot felul de
Rom ân a va p rim i m ărfuri deld . Comersanţl pe Piaţa Braşovului, cumentele despre cualificaţie, deţimale, cumpăne şi măsuri.
Se p rim ele şi reparaturi.
etate, certificat medical şi mo­
3_6 Târgul cailor Nr. 28.
nunţă că România a fost adaugată Societăţi de binefaceri ca sume ralitate precum şi despre ser­
credit pentru export. din partea Societăjei Ocrotirea or­ tei prefecturi cei mult până
De vânzare v:iTi
Prima listă a statelor cuprindea fanilor de războ\ secţ. Braşov cele la 20 Decemvrie 1920.
Finlanda, Ţările baltice, Polonia, mai adânci m ulţum iri pentru su­
Braşov la 29 Dec. 1919. iat şi pentru prăsilâ\
Ceho-S’ovacia, Jugo-Siavia şi oare- ma de 500 coroane, ce au bine­
1 -3 Prefectul regional
cari ţinuturi din Rusia. voit a o dărui într’u alinarea su­ Braşovul vechi Str. Morii
Creditul constă în avansuri fă­ ferinţelor şi lipsurilor m icilor or­
Nr. 5. 2—2
cute ds guvernul englez comercian­ fani da răshol
D octor
Tot pentru ei daţi *ml vo$ a mai
0. A. SSABDEUI
P lecarea delegaţiei de pace un­ se apropie sărbătoarea naşterea deia facultatea din Viena fost
Domnului, care prin cuvintele sa­
,Purkersdorf“ locueşte şi dă
EDOUIIi fie primul rang
pleca în ziua de 5 Ianuarie la consultafiuni pentru boaîe in­ Recunoscută în mâncări şi
rat, înduraţi-Vâ şi Voi de ei.
Neuilly. terne şi nervoase. Strada Fân­ beuturi bune şl eîtine, servi­
Consilierul politic şi raportorul Ştiţi că există o Societate a or­ ciu prompt. Se dă în abona­
tânei 34. Iatrare prin curte.
economic vor pleca mal târziu ca fanilor de războiu, întoarceţi-Vâ 8-3 mente de mâncări.
să ia parte la deliberări. ochii şi mâna şi cătră aceasta.
Dâţile puţin, dar daţi mulţi, căci
M ant§3Sta| a Senatului italian
lic ita ţie p u b lică
torul itaiian Frascara a rugat pe Iar darurlie Voastre pe cari Ie
preşedintele Ssnatuiui să exprime vede Cerul şi cari vor fi răsplătite Se aduce la cunoştinţă că
Cumpăr cassă de
fraternitate ale Italici. vârsaţlle la d-na c*ssierâ a aces­ ora 9 dim. se vor vinde prin bani de ocazie.
Se caută vâazător sau vân­
Senatul itaHan a prim it cu a* tei Societăţi, d-na Maria Ciortea licitaţie publică în cazarma
zătoare pentru un chicsc.
M. Popescu. de Artilerie Braşov, Str. Lungă: A se adresa la Administra­
31 cai destinaţi de vânzare.
Censurat rfe Ion Br .tea ţia ziarului. 2 —3
Comand*R. 47 Ari. P. S.
Senatului Italian. 2~*S Căpt Seevaldt-_______