ai 82-lea n-i 268
/
> syjM
a *
4 4 .V /
(U
Is
la 1833 dp
Rgöoctla şJfîS m în ît
Braşov, Str. Prundului Jfe li,
Telefon 2Ş g/
Ca’jr codrul VlăsieiL
Asistajn de luni de ?ile Ia '
jefuirea cea mai neruşinată a
bietului public consumator.
Peîa cea din urmă precupeaţă
pâ*ă ia negustorul multimi­
lionar, tot» te despoaie, fără
frică de Dumnezeu, fără teamă
fie oameni. Autorităţile dau Ia
porunci, publicul sărac ţipă
exasperat şi se sbuciumă ne­
putincios în ghiarele vampiri­
lor/ care fără să se sinchi­
sească, sug mereu.,. Sug cu o
lăcomie care nu prevesteşte
a bine-
^ Şi ochii c( lor cari ar fi che­
m aţi să taie ghiarele acestor
monştri, redând putinţa de a
trăi omeneşte acelora pe ume­
rii cărora se razimă liniştea
şi rânduiala unui stat, în loc
să se caşte tot mai mari, ca,
pătrunzând cauzele răului, să-l
poată îndrepta, pare că se fac
tot mai mici...
Nu cumva îşi închîpuesc că
n icşorând ochii micşorează şi
răul dimpreună cu primejdia
care se conturează tot mai a-
meninţătoare ?...
îşi dau oaie seama de răs­
punderea strivitoare care se
grămădeşte asupra capului lor?
Ferească Dumnezeu de des­
cărcarea exasperării alimen­
tată — de atâta vreme de —■
atâţia tâlhari cu firmă şi fără
firmă !
Se înjghebase o L’gă a con­
sumatorilor. Şi pornise bine.
Azi ?. , stăm mai rău decum
am stat mai înainte de înfiin­
ţarea ei. Cauzele: 1) şi-a ales
un preşedinte prea ocupat în
alte direcţii şi a) ijpsa de sprp
jin eficace din partea autori­
tăţilor.
A fost de-ajuns pentru spe­
culanţi să observe lipsa de
energie tradusă în faptă a
Ligii şi lipsa sprijinului nece­
sar din partea autorităţilor, ca
să-şi scoată iarăş la iveală
mărfurile ascuns© şi eâ-şî con-
tînuie jaful, de multe-ori în
măsură mai potenţată ca ’na-
inte.
. Nu ne doare capul Specu­
lanţilor, — cine seamănă des-
nădejde, nu poate culege bi­
necuvântare ! - - ne doare însă
ştirbirea autoiităţii statului,
ne d oare faptul că se clatină
încrederea mulţimii în putinţa
statului de a face rânduială.
Şi, clătinată odată această în­
credere, subminată de altcum
şi de atâţia duşmani din
dreapta şi din stânga, se des«
tramă, se năruie totul...
Asta e ce ne îngrijorează,
lată de ce strigăm din toată
puterea * Puneţi capăt jafului
speculanţilor până ce nu e
prea târziu J
Readuceţi la viaţă Liga pu­
riân du-i în frunte un om care
să i se dedice cu trup cu su­
flet şi care să organizeze, să
închege rândurile întregului
public consumator într’o p u ­
tere care să-şi poată impune
voinţa oricând faţă de oricare
speculant.
Fixaţi preţuri omeneşti, po­
trivite eu salariile bieţilor le­
fegii şi Cu. agoniseala oame-
rfior săraci; puneţi apoi în
mişcare toată poliţia, dacă e
nevoie, faceji apej şi la ar­
mată şi răscoliţr magaziile,
podurile şi pivniţele vampi­
rilor, confiseaţi-le tot ceea-ce
n’au pus în vânzare cu preţul
fixat, închideţi-le prăvălia şi
trimiteţi-i la puşcărie!
Indurare?... — nici cât tre­
buie să ai pentru un câne!...
Aceîaş lucru şi la sate.
Rechiziţionaţi pe preţurile
maximale tot ce îi e de pri­
sos producătorului pentru tre­
buinţele sale: vite, , bucate,
lapte, lemne ;... faceţi depo­
zite şi măcelării orăşeneşti de
Bani 18 mimând M er c u r l 2 4 D e c e m v r ie
Cu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n-ar fi CùMtéswnaa anunţurilor fi abotiamenHior o oro Primo Âoonh
fost în stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei)^ G. BARIŢIU Română da publiodaie GH. IUESCH Buourafti, #. tonici Q.
Abonam entul:
Pe na u Lei «
P® V. aa. « a
P» 'U an. *u
Pentru **tâuătat* Îndoit
Sărbătorirea d -h i N. Iorga 91 Ifoltfa Voerody primul
m iwstru, a dat o strălucită
lecţie de patriotism la Senat
PARLAMENTUL
■
unde să se vândă publicului Vineri, cn prilejul orcniFstîcel după care au vorbit dniî Gr. Alexan­ dlui M. Pherekyde şi tuturor Şedinţa de Vineri (19 Decemvrie) a Camerei
aceste articole. Şi, dacă vor d-saîe, dl N. Io; ga a fost obkctul dre s:u industriaş, Marin Ionescu celor caii intrigă şi caută să
unei vii roanifesiaUunî desiirpatie unul d n iniţiatorii acestei danii, “ Desehlzându-se şedinţa ia cu­ despre activitatea cu cafacter p
protesta la început ţăranii, se creeze un curent de ostilitate vântul d-1 ministiu Vlad spunând
şi recunoştinţă, d^ruicdni-s« un maestrul C. Noftara in numele tlcular a consiliului naţional •
vor împăca, cu preţurile nouă eernin şi lec pentiu uriaşa d-sale artiştilor dela Teatrul Natfona», ardelenilor „cari ar f i luat lo­ că unele cuvinte ale d sale dlntr’o Paris»
ce le primesc, îndată ce vor bibliotecă, pe care dansul a făgă­ studentul Al. Raîy, ţâranul Şer- cul la conduceri a celor din şedinţă precedentă au fost rău in­
Mai mult de cât tratatul <
vedea că şi ei pot să-şi cum­ duit s’o lase epre folosinţa tine­ peanu. regalu. Vom da mâine cuvân­ terpretate. Nu a avut Intenţia să
atace Marele Cartier General ca 1816, trebuia să ne sprijinim dri
pere deîa oraş cele trebuin­ rime! universitare, I s’a dăruit Dl ministru I Mihalache reamm tarea dlui Vaida, turile noastre pe temeiulprincij
anume imobilul din şoseaua Bo- teşte în cuvântarea d-asle clipele instituţie legală, cl numai unele
cioase cu preţuri omeneşti. organe în dependenţă ale M. G. lor Wilsoniene* Nu trebuia sâ
naporte Nr. 8, în valoare globală trăite în tranşee, când sub pioaea prfczeniâai cu aerai unor execwi
Boalele molipsitoare nu se de 330.000 iei. Q-> cari au lucrat ca stat în stat.
de foc îşi înă ţa sufletul împreună L egăturile fui H orthy c a exlra- imperialişti, şi mai mult câştig,
pot distruge decât prin măsuri Au luat parte la această serbă- cu camarazii d&ale, cetind „Neamul p ă ra tu l Cărei. Din Viena se te- Urmează ia cuvânt d-1 O. Qoga, în simpatia aliaţilor dacă luatri
drastice şi repezi. terire o'm ulţim e de admira ori Românesc“. Se adresează apoi legrafiază : N< ue Freie Presăe pu­ care spune în rezumat: braţe principiile lojh
„Viitorul“ dela 18 Decem­ ai marelui savant, d n vechiul regat d lui N. larga, spunând că corpul blica o senzaţională coresponden­ Marele războiu nu poate fi privit Când ne-am văzut în Budape
vrie reproduce după „Le Jour­ şl pnuturile liberata precum şi o învăţătoresc îl consideră ca pe un ţă din Budapesta, arătând că gu­ prin prizma barierilor înguste ale trebuia să scontăm ’cu toată ea
psrte a oficialităţii. Prometeu al neamului românesc, vernul nu este decât o jucărie ne­ vieţii de stat, el fiind rezultatul gia situaţia noastră favorabilă 4
nal“ o zugrăvire a scumpetei care din_KjăJţi*ile ştiinţei a zmuls putincioasă în mânile amiralului conştiinţei naţionale. Partidele is­
Ia cuvinte înălţătoare au fost s’a făcut nimic. Recunoaştem
şi mizeriei ce domneşte azi la relevate meritele sărbătoritului şi focul şi piinlnvâţMori l-a răspândit Hortby, despre care sunt dovezi torice dîn România n’au reprezen­ linia de hotar trebţia împinsă o
Viena. Dacă „Viitorul“ are recunoştinţa ce i-o păstrează nea­ în pOj or. că stă în legătură cu eximpâratul tat conştiinţa uaţionalâ. Intr’o vre­ departe. Pierdem o parte âta E
cumva vr'un corespondent în mul, de către o mulţime de ora­ După vorbirile domnilor: pro­ Carol, a cirul reîntronare o urmă­ me când toţi poeţii şi artiştii re­ nat, dar iu trebue ţă consideri
Braşov, ar putea să-i scrie că tori. Cel dintâi a voibit I. P. S. Sa topop dr. V. Saftu, Ştefan Ion, reşte Hortby. Neue Freie Presse* prezentau în operele lor viaţa şi Banatul 0 chestie de exploatat
Mitropolitul Moldovei, care a cetit genera! S- Leonte, Gaian şi Pc- cere guvernului să semnaleze con­ sufletul ţăranilor, vechii politiclani interesul partidului lv.
nici aici nu poate să-şi cum­ ferinţei de pace această primejdie nu aveau nici o legătufă cu aceşti
adresa omagială a comitetului or­ licroniade, a răspuns dl N loiga, Oricine âr fi Ihat frânele fcuti
pere ghete, palton etc. mai ganizator, prin care i se dărueşte rosiind o înălţătoare cuvântare cu cerând înlăturarea lui Horthy. ţărani, nului în aceste îmPţijurări trebi
ieftin ca la Viena. chiui N. Iorga căminul. Au urmat care sfa încheiat serbarea. să încheie pacea, N | puteam
Vechile guverne şi parlamente
Azi s’a cerut pentru un car apoi la cuvânt dnii:mînistru I, B vr- făceau declaraţii de prietinie acolo rămânem izolaţi de Jlegăturile i
de lemne — nu era un stan- cea, care reamintind trecutul de unde nu trebuia să existe decât ternaţionale. Dl Goga îedeam
jin 1 — 700 cor. Şi pădurile uriaşă muncă al sărbătorii ului, îl interese adverse. Ideea tratativelor ca toţi să ajute ackalul guve
stau să cadă pe noi î roagă să Le ecelaş îsvor da lu­
mină şi pe viitor. In numele arde­
S itu a ţia U n g a r iei se a g ra v ea ză de Împăcare între Românii din care*nu este ardelean ei al ţ<
româneşti. Declară c| d-ja va sp
Lăcomia de arginţi şi obrăz- Ardeal şi Unguri a pornit din ve­
lenilor, bănăţenilor şi românilor jlni cu toată căldura guvernul.
n?cia bântuie cu prima furie din ţinuturile ungurene a voibit — Nemulţumiri şi ciocniri sângeroase. — chiul regat. Acordul cu Tisza. care
trebuia ratificat la Bucureşti, a Se suspendă şedinţa pentru c
a unei epidemii. Dacă nu se P. S. Sa Episcopul Cristea adu­
când pe di Iorga ca pildă vie de
Horthy nu mai poate susţine ordinea. fost însă respins în Februarie teva minute.
vor lua azi măsurile de ri­ 1914 de către carPdul naţional în La redeschidere, preşedinte
cinste, de jeitfu şi de iubire de Patrule ungureşti de pe T isa a u tras frunte cu d-1 Maniu. Ce conse­
goare, mâne, se poate întâm­ ţară.
dă citire următoarei telegrame
focuri asupra unui p ost rom ânesc, cinţe ar fi avut pentru pregătirea dresată parlamentului român
pla să fie prea târziu. A urmat apoi dna A’exacddna
spiritului pubhc, da:ă acest acord către preşediatele £şuerei italiei
Axente Banciu. Gr. Cafitacuzino în numele Soc. Viena. — Din Budapesta se anunţă că partizanii lui Friederich se săvârşea în pragul isbucnirei
ort. naţionale a femeilor române, au organizat o nouă manifesteţie ostilă !a ziarele „Az Est“ şi „Ndp- Sentimentul de frăţie ca
războiului mondiali
szava“ cari continuă o violentă campenie împotriva fostului ministru. a inspirat demonstraţia Cam
Viena. — Din Budapesta se anunţă că numărul mun­ Vorbind de timpul neutralităţii
României sp^ne, câ d l Brătianu
rei Române, are În târg r
citorilor Jără lucru din oraş e mai mare de 500 de mii. sunet în sufletul italiemil
M ă lă c ilo z L ipsa de alimente creşte zilnic, iar p rewrite au ajuns ja n -
a făcut o politică de duplicitate,
care a avut cele mai dezastruoase bucuroşi că au putut să
ta s iiic : chilogramul de came costă 1 Q0 cor. rezultate încurajând toată opera firme cu orice prilej larg
Odinioară plin de-orgoliu am eşiL de corupţie a duşmanului.
Din cauza lipsei de alimente muncitorimea devine toi lor sprijin de solidaritate
Descoperit, Relativ la atitudinea d-Iui Mar­
mai agresivă, iar Horthy ru mai poate \ine ordinea, nepu• mană faţă de toţi, cu at
Cu piept, cu braţe goale, în mui(imet — tând avea încredere în soldcţi, din care cauză oji[erii sunt ghiloman, care nu a avut o atiîh- mai m ult fui" da
Şi-a început o lume să cârtească . . . dine hctărîtă, d-1 Goga povesteşte
nevoip să ja c ă ei serviciul de santinelă. anecdota şvabului, care în timpul chemaţi la el din isvoare
Vi?na. — D;n Budapesta se anunţă că în urma Intervenţiei alia­ luptelor din 1848 nu ştia ce se îm­ lor tradiţionale fac parte astă
O, nu găsesc o haină să se potrivească, ţilor au fost deschise temniţele, punâudu-se în libertate toţi aceia îm­ brace : Iţarii româneşti sau »ă- din gloriosul Regat Romă
Cu capriciile, cu visul meu, potriva cărora nu s’a putut devedi omorul sau jaful, perte din cei libe­
raţi fc’au constituit în bande cari jefnesc şi omoară. Astfel o ştire ofi­
dragii ungureşti. de care suntem legaţi prin 1
De-aceea singuratic rătăcesc mereu, In continuare aduce elogii oa­ pături puternice de rasă şl c
cial confirmată anunţă câ la KctsketrM, Miskolt fi Diosgyor au Joii
Pe câmpuri, prin păduri, pe unde nu ’ntâlnesc pe nime sângeroase ciocniri între soldcţi şi muncitori, con au declarat greva ge­ menilor cari s*au pus în fruntea simpatie.
A. C o tru ş. nerală din cauza reduc erei la jumutoie a salariilor şi mai ales din m’şcării acţioniste din timpul neu­
tralităţii: N Filipescu, Delavrancea, Preşedintele Camerei Deputi
cauza hpsei de alh\ente, care este insuportabilă. Au fost ucise peste ţilor Orlando.
65 persoane iar foarte multe sunt rănite. Tache Ionescu şl N. Iorga. Nu am
Viena. — Din Budapesta se anunţă că conducătorii partidului so­ învins cu arme şi mnniţi', au în­
roman cial-democrat au comunicat guvernului necesitatea înfiinţării batalioa­
nelor de muncitori penfou menţinerea <^dinei şi prevenirea unei noui
vins soldaţii fără cămaşe şi prost
hrăniţi. Şi văzând ce s'a putut
face în perioada de refacere, m î
Dep. Imbroane, luând cuvânt!
ia în apărare partidele Istorl
spunând că, deşi ele au făcut gr
revoluţiunl. şeltîe inerente unei societăţi ti*«j
S’a spus că Ia noi nu există o seama cum acele mine..i cari cnnţ r \ ! . n . . J ---------------» . LX . ^ ----- J * -1 I întreb dg câte suferind ar fl fost
o la o A « Io Cm f/auidiiiuitic rur, cănfl noi
B .i
doreşte colaborarea cu actualul guvern cu condiţlunea de a avea r§l scutita ţara, Qd^a om ii putui race °°i« »dopata c$e jugul turcesc, <
adevărat din cauză că n’aai avut suntem stăpâni ia noi acasă tot hotărâtor în conducerea chestiunilor interne. Primul ministru Huszár din vreme ordine şl pregătire. împreună cu poporal au făcut R
un capital românesc care &ă o streinul să fie mai taro. Desigur tratează cu socialişti. In continuare d-1 Goga critică mânia mare.
formeze. Acum că stăm în pragul Ii-se vor fi dat siiuaţiuni incom­ Oradea-mGie. —- F a -fid e le u n g u reşti de p e d rea p ta lis e i au modul cum am fost reprezentaţi Dă apoi cetire declaraţionel sei
desvoliării Industriale, trebue să patibile cu sentimentele lor şi de tras m a l m ulte fo c u r i de arm ei a s u p ra p o stu lu i rom ftn eso ăln în străinătate şl mal ales lipsa nată de cei din Uniunea naţional
ne îndreptăm privirea şî spre mun­ aceea au preferat să se reîntoarsă lls x a iu h . (Ay. Dacia). de-o propagandă intensă şi vorbeşte Face menţiunea, că spre deosebi
citori. Astăzi nucleul muncitorilor ?a Moldova. E de sine înţeles, tă de ceilalţi bănăţeiti, cari prote
români îl formează minieri. Capa­ au fost primiţi cu braţele deschise, tând pentru despărţirea Banatuli
citatea de lucru şi îndeosebi patrio­ disputaţi chiar, s’au apucat din nou Scrisori de pe malul m ăre1 Negre au coasimţit totuşi lg semnar
tismul acestor muncitori s’a văzut de lucru unde sunt şi azi. • tratatului şl la sprijinirea guve
în zilele mari ale rezistenţei dîn Către aceşti bravi minieri mă nuluj, d-sa în numele deputaţii
Moldova, in bazinul de cărbuni
Cornăneşti. Deodată cu retragerea
adresez. Să nu creadă că meritele
lor sunt uitate, lupta între capita­
B r aşo y -B u cur eşti-C on sta n ţa bănăţeni din Uniunea naţionala
independentă, declară ea prote
trupelor noastre, s’au retras şi cea lul român şî strein e !a acel aş Prin des'mea cefei trenul gafăe vapoare acostând şi îa legănarea vor defila în Bucureşti în faţa teazâ cu toată hotărârea cont
mai mare parte din minierii ro­ timp şi lupta între muncitorul ro­ din greu. Multe energii trebue să undelor, le simţi şa r’că nerăbda­ M. S. Regefoi. ştirbirii Banatului, contra Semnă
mâni dela Petroşani. Bazinul Co- mân ti muncitorul cutropitor strein consumi astăzi într'un voiaj. Nervii rea de a se vedea pornite spre tratatului şi contra guvernului ca
maneşti era singura resursă car­ în indus'rie. De acest adevăr tre­ Cu acest transport sunt şl for­ semnează.
de la staţie Ia staţie ţi se destind alte tărâmuri unde îşi pot des­ maţiunile sanitare,
boniferă a Moldovei, era sufletul bue să fie pătrunşi cu toţi). Numai şi se contractează îrtr’o gimnas­ cărca povara. Urmează la cuvânt d-1 V. Ma<
circulaţiei, de el depindea dislo­ capitalul român poate să pună pe tică care te consumă. Merg. m de S. M. R. gearu, care critică în term iii asp
carea trupelor, aprovizionarea lor meseriaşul şi muncitorul român îa Portul nu răsună ca altă dată
dcuă zile tot merge*« şi distanţa de acest „vira“ şi maina“ neîntre­ politica economică a partidului n
şi reuşita lor. Aceşti mineri ardeleni posiţla ce o merită şi-i se cuvine. Ca şi cu căile ferate, voiajul în ţional din timpul neutralităţii, fiii
au înţeles această mare importanţă Brasov-Constanţa n’ara parcurs’o. rupt al încărcărilor şi descărcări­ 3. M. R e greu. întârzieri mari
Presa noastră trebue să se ocupe După două zeci şi opt ore, la o- lor. Bogat este portul numai în des întrerupt de pe băncile i
a muncii ior şi fiindcă ei erau mai mult da această clasă în for­ survin şi în mersul vapoarelor. berale.
rele 4 noaptea, am ajuns la Bu­ limbi, Salutului turcesc î* răspunde Cauza? C. F. R. Prin neregularl-
aproape singură specialişti în mine, maţie şî care va fi una din bazele cureşti de unde la 710 dimineaţa La ora 7 şedinţa se ridică asiui
s’au aşezat pe lucru zi şi noapte. unul grecesc, cel albanezesc se tatea că lor ferate, aprovizionarea
puterii noastre. Nu trebue lăsat pornim spre Constanţa. Câmpia ni izbeşte do „zdrasti“ al bulgarilor, ţându-ne continuarea pe a doi
Deşi se lucră în condiţiuni excep­ muncitorul român să fie inlluenţat cu ţiţei a vapoarelor suferă. Aşa zi, când d-1 V. Madgearu îşi v
ţional de grele, hrana era aproape se întinde într’o partî şl alia va­ iar italienii de curând veniţi, iau că -vaporul Împăratul Traian în
şi asimilat ideilor duşmana statu­ gonului restaurant, ca o mare de contact cu resturile din francezi îacheia cuvântarea.
insuficientă, totuşi s’a ajuns ca lui roman şi românismului. Ioc să plece Luni din Constanţa
producţia acestui bazin, care îna­ buruenî. Parcurgem mult şi nicăiri cari se mai găsesc. a plecat tocmai Joi şl azi e aici.
inte de război era circa 3—4 vg. Dcc. 1919. — Bucureşti privirile nu ni se opresc pe vr’un Ieri monotonia portului a fost Tot az! a ajuns şi „Dacia“ din
petec cu semănături. E - dureros Şedinţa de Sâmbătă (20 Dec
zilnic să se înzecească şi să satis­ V. P. zbuciumată de nervozitatea unui Constantinopol.
facă trebuinţelor armatei. pentru noi faptul acesta Altă dată vaporaş de războiu francez care a camerei
monotonia şesului ne delecta ochii E extraordinar lucrul acesta.
în c e rc a re a afeniafclui c e n tra a venit de cme ştie unde, ca să Iutr’o ţară unde petrol e în abun­ La începutul şedinţei se te
Această putere de muncă şl pri­ cu valurile de semănături cari se acosteze. O fi în legătură cu noua unele comnnicărl şl interpelări. 1
cepere a stors admiraţia conducă- pieţei lui l&ră I’i’essoh. Vice închinau în dreapta şi în stânga, situaţie care ni s’a creat, venirea
denţă, să sufere lumea tocmai de
numele grupului socialist din c
toii:or lor şi a autorităţilor mili­ | regale irlandei — spune o tele­ undu’ate de vânt — Ce ne vom acestui TR. francez ?
acest produs. Lumea comentează
merâ dep. Cristesca atrage ate
tare. Mulţi au fost chiar decoraţi. gramă din Cama von, — e aspru fa:e? Semănăturile de toamnă cu durere faptul acesta, şi pentru
ţia asupra lipsei de pâiae, asup
Trebue să amintesc că în armata comentată do toate strasurile opi­ mai nicăiri- nu s’au efectuat. Un Mulţi discută cu aprindere, ne­ străini face impresie rea.
neruşinatelor contrabande ce
noastră nu se decorează decât în niei inclusiv extremiştii. Crima a fior ne trece. Foametea par’că ne aşteptata apariţie. Azi a plecat
Din clipă In clipă se aşteptau practică la graniţă şi cere pr
cazuii de bravură extra ordinară fcsl cornişă de o bandă compusă rânjeşte de prin burueni şi sără­ însă, şi calmul s’a coborât din nou noutăţi dlu Bucureşti cu mersul hibirea definitivă a oricărui e:
nu plouă cu decoraţii ca în alte d;n 10 osmenl înaimEţi cu granate cia de pria toate scândurile vagoa­ şi mai monoton. evenimentelor. Iscălim sau ba? port de cereale.
părţi. de mână, ascunşi după garddrl.
Vice regele trecând in automobil nelor înlănţuite pe linie. este prima întrebare care ţi-o Ministrul St. C. Pop spune, <
Cu aceşti mineri am avut ocazia cu foarte maro iuţeală gloanţele Pe Bărăgân gările ruinate, mărtu­ Zarea mijită de un punct care pune fiştecine când te întâlneşti. guvernul va veni cu un prole
să stau de vorbă, atunci când erau do revolver au ricoşat. Un asasin ria năpraznicei furtuni prin care se tot măreşte. Nu trece mult şi Telefonul de trei zile spune cei de lege foarte aspru astfel cu
gata de plecare acasă. După elibe­ a fost omorât; un detectiv şl câţiva ţara noastră a trecut, — se înalţă Guglielmo Paiasciano ancorează. dela Redacţia „Farului“ nu func­ e în Ideîa celor mai radicali s
rarea Ardealului, adecă ceruseră funcţionari răniţi. din distănţă în distanţă. Unde-s E uu bastiment mare. In el e ve­ ţionează, aşa că enervarea este cialişti relativ la/combaterea sp
voe să se reîntoarcă acasă, voe ce Bonar L’aw declară, că poporul aliaţii să le vază ? Acum când selie, în el e viaţă. Ultimul trans­ mare. Vecinica mizerie a ziarelor culei. Trebuie ca' toţi să n e dea
li s’a şi acordat. Erau cu toţii feri­ englez nu va fi intimidat de astfel ultimatumul lor preocupă întreaga port de legionari viu să debarce în vreme când toată lumea le jutor şi să se cţie câ mişcări
ciţi, că munca lor a contribuit şi de crime şi că ei se va ocupa do lume românească, ruinile acestea pe pământul scump al României aşteaptă cu inima tremurând!. pentru revendi:ărl sunt la loc
ea la realizarea idealului nostru. chestiunea Irlaudel în cocdiţiune în faţa cărora trenul opreşte, par atât de dorite. Şl debarcă fecio­ N’aşi putea să spun dacă opinia timpuri normale, dar acum greve
Am fost chiar suprfus de inteli­ ca siguranţa unităţei echilibrului morminte cu inscripţia „călătorule rii chipeşi ai Ardeiului cu inima publică de aici este pentru sau sunt crime. La căile ferate nu
genţa şi patriotismul lor. Spuneau britanic să nu fie prăbuşită şi să opreşte-|i pasul... aci odihneşte...
plină de mândrie şi în cântece contra iscălirei întru câU majo­ lucrează şi de aceea e criza tra
ca vor să vie acas*, să se apuce nu se facă nici o constrângere pri­ etc. etc. adumbriţi de cele două flamuri ritatea populaţiei acestui oraş sporturilor căci maşini şl vagoa
cu o putere iozeeită de lucru, să vitor la Ulster. La orele 8.42 seara suntem în scumpe — Română şi Italiană — este străină. Ceeace se doreşte avem. Să luăm pildă dela Germ
romănezeze minele Petroşani, şi * Constanţa. Pustiul domneşte îa o* parcurg străzile în admiraţia po­ aci este restabilirea podului d** nia, unda muncitorii lucrează
să facă să uu se scadă producţia Normal zarea circulaţiei tre­ raşul acesta plin de animaţie pulaţiei. E o zi cu soare şi abia pe Borcea pentru ca lumea să-şi ore pe zi.
acestor mine după retragerea ele­ nurilor. Cetim în „Izbânda- : Dl altădată. azi constatăm că oraşul este po­ Vază de afaceri. Dl V. Maglaru eontinuând di
mentelor streine. Mihai Popovici, ministrul lucrări­ Lipsa podului de pe Borcea se pulat. Scumpetea e mare şi aci ca în cursul său, face un aspru rec]
N’a trecut nici două luni şi cea lor publice, lucrează cu multă si­ resimte. Tot comerţul tării, import, Vin feciorii. Sunt 2 batalioane. întreaga ţară. Deşi oraşul este zitor guvernării liberale în c<
mai mare parte din ei ham văzut linţă la normalizarea circulaţiei export e uul aci. Portul tăcut 0- Peste 2400 de soldaţi bine echi­ pustiu, chiriil* smat enorm de scum­ interne şi externe. Analizând pi
reîntorşi la Comâneşti, deziluzio­ trenurilor. Sunt speranţe bune de dilineşte câte-va vaporaşe părâgi- paţi şi circa 50 ofiţeri. Instruiţi pe. S'a o b ip ilt Ifîmea cu jupuitul. gramul blocului parlamentar i
naţi complect. Nu-§i puteau da îndreptare, nite de vremi. Rar de tot se văd bine ca ultimii care vin, mâine Constanţa T2 Dec, Misa mină spunând că partidele n<
 rr teB trr» r n á P t u v i p g >

ra alături tfi vechile

rsi-sa ssa ■şara
şi aliaţii noştri şl de a readuce tara
fern& a Polon e!
In politfra In­
prevede refor­
me sociale şl agrare, făcându-se
I1FORHIA Pentru donaţlunea de 500 cor pe
care dl Adolf Hesshaimer a bine­ 0 societate âe vână­
votarea proecfoîal de
r )a diurnele deputa- ta viaţa constituţională, partidul
conservator progresist nu se crede
în primăvară parcelarea pământu­
rilor, apoi chestia valcrifî cărei şi Şeful rr şerif,-Iui cu ltelo r D I urîofer, 1 verni?b* de trăsuri, 50
voit să o pună îa dlsposiţia Reu­
niune! femeilor române pentru a-
jutorarea văduvelor sărace coml-
toare româneasca
iare se fixează diurna îndreptăţit a-1 refuza concursul. Dr. V. Bramsce, precum suntem finatori de lemne în pădure, 40 — Apel. —
] pe ri când Csiuera unificărei rronfdei fixândr-se uni­ letul Reuniunii aduce cele mai
Pentru aceasta ţara are nevoe de tatea în raport cu cursul străin informaţi, a frst ales secretar în xlleri penfrn feresirău. ’
şl 2000 Tel J» lună tr’un cerc al Maramureşului, Ucenicilor li se mijloceşte locuri călduroase mulţumiri. E !ena Saba- Subscrisa am decis înfiin­
bea e închisă. Preşe- siguranţă în afară, de linişte şi de cu ajutorul unui împrumut extern, deanu vice-presidentă. ţarea unei societăţi româneşti
«raine înăuntru ceeace nu se apoi rn mare împrumut intern f ^ r s u l efe c rfo u ra f e. Mâine în ori-c« branşă, aleasă de ei în­
urilor Legiuitoare vor şişi. Cursul de ortografie se va de vânat pe teritoriul oraşului
poate avea, decât prin muncă stă­ impoz te pe moşteniri şi venit. In Marţi 23 c. oarele 5 p. m. are Ioc, continua Marţia şi Vineria, dela
Ia aceleaşi cheltuell ruitoare gi spornică pe[toate tărâ­ Ocupaţie caută : 2 instalatori de şi judeţului Braşov.
i ca şl Primul injtriătru. politica externă : a’ipîrea Ia an­ Ia liceul ortodox e treia prelegere orele 5 —6, în sala de fizică a li­
murile. tanta şi realizarea Llgei Naţiunilor, din cîclu!: Ortografia română, ţi­ gaz el apaduct (lăcătuşi), 1 frizer ceului ortodox. Taxa de 10 Cor., In consecinţa invităm pe
leşte 190 v o l^t Şl con. de 27 ani, 1 pantofar pentru oăr*
eralll s‘au abţinut. Dl D-l Ungureana, vorbeşte dease- înfre ger era u! Fen fc n şi nut de Dl. Profesor Banciu. Pubii- se plăteşte pentru Întregul curs de to ţi românii din oraşul şi ju ­
menea în chestia externă şi cea rul e Evitat să nu piarză acest ţlle superioare de ghete. 3 iăcăt îşi ortografie.
clarat Prn di. Măn- g e s e rs îu l E erififki reprezmlan- do maşini, 2 mecanici, î faur pen­ deţul B joşov, cari ader ea ză
ndemnteatUe presedin- internă. D-sa cere ca prefecţii şi tul Poloniei a încheiat o convenţie prilej rar de a-şi lămuri anume
i na le primeşte per- secretarii generali să fie numiţi pe econcroicâ, militară, prin care Po­ chestiuni, a-şi corecta anume lip­ tru fabrică, 1 lăcătuş de construc­
ţie. 1 brutar, 4 comercianţi (3 bo-
Din sfreinăfale la hotărârea noastră să bine-,
voiască a participa la adu­
întrebuinţa însă pen- viaţă, căci aşa se face o bună ad­ lonii ©ci pă p iw zo riu districtul suri, de a se pune la curent cu „Eeho de Paris* anunţă că En-
ministraţie. adevărata ortografie românească. gişieri, 1 băcan) 1 scriitor român narea de constituire, care o
>nrl. Gomei şi părţile occidentale din (scrie şl nenv*rg.), â magazineri. ver paşa a fost proclamat rege al
■-* ‘ ■ Şedinţa se ridică. guvernamentale Vinsk şl Voîhinia. La un prpor a cărui Hrubă lite­ Turchestanului. vom ţinea in ziua de 26 De­
rară în trio continuă evoluţie nu Par ©a tfe s@smă @felletelcsr * cemvrie st. n. 1919 la 11 ore
• Sâmbătă (20 Dec.) este definitiv fixată din punct de de zgbls* şi lum inilor de p a ra - In Stockholm au survenit de
Senatului. a. m. în sala c ea # mare de
vedere ortografic, nu este o ruşine Şină Toţi vânzătorii de zahăr fă­ câteva zile numeioase cazuri de
şedinţe a prefecluzei judeţului
b comunicări dl
frai) critică de-
Memoriul prizonierilor cum a arătat aşa de frumos con-
ferenţiaml în prima sa prelegere,
ca publicul cel mare să nu fie în
ră întârziere cel mai tâiz'u rână boală a somnului, mai întotdea na
în 24 Decemvre, rsu ră su vândut cu sfârşit mortal. Boala atinge mai
sau nu zahărul dela oraş, au ass ales persoanele tinere.
Braşov.
Braşov, în 20 Decemvrie 1919,
)\ Vaida. Intre
Bvă unele puncte — Fi,ffiir>ţeTe lígíiuiin din Oriffyaeszcnyfi?. curent cu toate modificările aduse prezenţi ca fă dea socoteala !a
dl A. Porr încredinţătcru5 de vân­
« toan Prişeu m. p,
han Clopote! m. p.
sunt de natură ortografiei; cn atât mai mult a- Pe «Hanii© bântue o grozavă
W zave ce s îndurat scldstil Rcrrân ceasta îrstriun ţinut unde limb« zare al Magistratului. Dacă vân­ furtună, care a distrus cablurile Constatin Proca m . p .
fatea naţională, şi scrisul românesc an fost pri­ zătorii voesc ra Ium'nile de para­ împiedecând navigaţia. Peste 100 Emil Socac/u m. p.\
Juzele controlii- In teritoriul ocupat, di pă îndem­ ca p.rizcnier şi reb la jidani, cârd
încheind socotelile morţilor cu n- gonite şi batjocorite*. E>tein schrmb fină să se vândă cu cartelă s3 fi­ valoare întlrz-aie cu aproape Dr. Tarqiniu Prişca m. p,
şi a tranzitului. nul lor, s ’au trimes oameni Ia ser­ 0 dator e — mai a5es d n rartoa re arătare. Oiiciu! de alimentare 20,010 pasageri sunt rşieptaie în Dr. Alex. Dobrescu m. p.
>ria guvernului în viciul petrolifer să muncească la rrcxlmafie de m inim i» pâră la
la ţifră exactă. bsEpăimânîându re tineretului — ca atunci ch d i se Orăştuesc. New Y îî k Petre Munfean m. p.
firi externe, dl Fe- desfundarea puţurilor de petrol* Dr, Constantin Mona m, p,
că deşi trebuie să pe care Stalul nostru le înfundase. numărul lor, lipsa acestor fraţi rari oferă ocazia să caute să-şi împli­ FenteE mss* sfudcHf lor
putrezesc în cimitirele din Arstro- nească aceste Hm uri. 200 «înufeinl au a’acat garj York Dr, laan Caficu m. p .
de aliaţi, totuşi Această faptă îşi avea însemnătatea ©S?1! Dna Eien» N. Dirna a luliu Suciu m m
[primim ofensa lor. duplă: 1) P erbu că aref cari se Ungaria nu de fcoaîe ci de urizerie Taxa pentru întreg ciclul de lecţii dăruit în amir-tiraa iubirului el soţ de pe coasta msrldională a Irlan­
şi foame provenite din cauza cri­ este numai de lO rorcare. Lecţiile Victor Bran isce m. p.
lei Ferd’nsnd I a trimeteau, plăteau această favoare de z’ufj numelui său 50 cor. Mul­ dei, Petru,Popovig m. p ,
nerătată şi.. că erau trimfşi în ţară: 2) Pentru minalilor de jidani, indiferent de fiind făcute pe înţelesul tuturor gi ţumiri. Dire ţiunea liceului clasic *
a’^ând în vedere urs sccp practic gairer / Co'basi m. p ,
la. Pentru ce a- că atunci când poate se va aduce re ce Ifhamuri au fost, atunci ne gr. or. român. Aviatorul englez Jri Cock care
întrebăm: la ce serveşte buna vo­ oricine, având orice ocupaţ;une şi asiăvarâ traversase Atlanticul în Dr Teodor Sbarcoa m, p ,
^na în luptele po- vre-o vină jidanilor C8ri începu­ Romul Săbcdean rn, p,
seră să plece şi ei ca find de a* inţă a ori cărui ponor care o arată orice s'iupfie socială, este Primit Biaâ&srea îssironîrii ©on- avion, a c?zut Joi în timpul unei
cu bucurie ca andiena. Secretarul loan Dan m, p.
ceastâ meserie (aceasta o ziceau faţă de aceşti vâutură lume. erresölni bisericesc. Din Si­ călătorii din Londra la Paris ’şi a Dumitru Grecian m, p .
mar© tumult D secţ»une! d;dact?re Braşov. muri î.
Iduit. Ministrul Vţad ei până plecau), să aibă drept să Ce foloseşte acest rerpec’abil biu ni se telegrafiaza. că în­ Victor, Moldova* m, p.
zică că nu sunt ei nici cei dintâi cptăfean tuturor paţîonal'tâţ'lor din E em c b liz ările. Rturcul presei trunirea Congresului Naţional Houa Hotă de c sm e rţ g e r- loan Ludu m. p.
rrneralul Lamfrru din Cirj anunţă : „ZUnic se pri­
După V4 de ora şi nici cei după urmă, ci românii. Austro-Ungaria devenită o noră bisericesc convocat pe ziua de manâ va cere guvernului republi­ Virginii! losil m. p.
Câţiva diplomaţi din ei cari făceau Palestină, când ori şi C3re din mesc la acest Comandament cereri cau 10 rai iarde mărci, ca ajutor
9ză şl d-J Ferechide 28 Decembrie a. e. s ’a amâ­ Emil Ba u/escu m, p.
pe făţarnicii, plângând cu lacrimi aceştia cârd votbeau de ludei cum dp concedii pentru oameni de tru­ de construcţie pentru armatori
ia discursul). loan Brotea m. p }
de crocodil pe bieţii persecutaţi, ziceau ei jidanilor, puneau mâna pă mobilizaţi, în scorul de a aju­ nat din motive de ordin su ­ Se ştie că flota cea veche, ger­
ivad, luând cyvân- dar cari po sub mână lucrau de pe baionetă ca semn de revoltă ta la muncile agricole sau alte perior. manii au predat-o aliaţilor.
întreruperea făcută nevoi.
D-sa arată că nu
i ministerială să
comun acord cu foţi ceilalţi j-dani
cerşetoreau certificate de bună
sufletească contra acestor mişei,
acestor păsări răpitoare care Ie Se aduce la cunoştinţa tuturor, F Sa Epîssepul M*rest Úris­
ten spun ziarele bucureştene —
T rupele g erm eae, cu toate agi­
taţiile mona h’ştilor, aud pus jur A-
U ltim a oră.
purtare iscălite de români şl aceasta furau tot pâf ă şi dreptul Ia viaţă. că Marele Cartier General a sta-
lipsă de patriotism, biî't definitiv reguiel? d; pă care s’a decis fă primească a fi can­ mântui repabi can. T elegram . A g e n ţiei D iîcia
se făcea lesne pentru că nu puteai Intru cât e lumea nedreaptă cu ei didat Ia scaunul de MitropolD-
de altă parte-spune să capeţi o treanţă de vecbih ră când şi copii pe cari îi îriâ ’nesi trebue să se dea concedii trupei 0 in ts rn a tîa u iîă ist-tlesîo aiă
în Ioc să mă ala* şi s’au comunicat corpurilor. Primat. e vorba să se cteiez© de către socia­ Guvernai din IVÎiscova şî-a
sau o veche încălţăminte dela ma­ pretutindeni în Aiuiro Ungara
!ă atacaţi Coroana înainte ds a ?e apropia de tine ca Est« de prisos deci a mai mo­ liştii studenţi d>n toată lumea. Cei tr2n%:s m d'Slsgat la Londra.
vată de nimic- Am gazie daeă nu le recunoşteai fru­ Uurîiiv ©. Primim următorul a- dmtâi ^ari au răspuns apelului au
moasa lor purtare pecetluită cu strein, te întrebau cu blândeţea lesta Comandamentul cu ast fel de nunţ : Duminecă 9 Nov. 1919 st. Stockholm — D e lt^ tu l guver­
eehide parte din a- lor copilărească dacă eşti Iudeu ? cereri. Cererile de acest solu ce nou. a avut loc la biserica „Sft fost germanii. nului din Moscova Litvinow a
i ştiu că d-sa era iscălitura ta. Ceva mai mult, că TratJe: U alones, uniunea so«.
aceşti diplomaţi, tot d u dragostea De ce nu se ura soldatul rrmân vor veni la comandament, se vor Alex^“ d;n Bucureşti celebrarea plecat la Londra cu autorizaţia
toţi cei cari se a- pune la dosar. muncitoreşti din Anglia, la congresul
ce ne-o arătau, luaseră iniţiativă cu cel unguresc acolo unde împre­ căsătoriei religioase a Domnif-oares recent, a notârât să ceani guver­ guvernului englez. Litvinow a de­
oanâ, fie prin presă, îndemnând şi pe ceilalţi jidani să jurările îi duseseră să trăiască Aurelia Biegeanu cu Dl Sub.-Lî. clarat reprezentanţilor presei, că
iscuţii. Astăzi d-sa Trasateraraa do fsdn#tr!i nului englez paşapoarte pe?itru
contribue cu bani să facă pe mor împreună? Pentru că amândoi puşi E&ciisreştt fa Bcntâuia. Prin­ Ionel Zăltăreanu din Regimentul delegaţii muncitorilor cari s i cer­ e sigur că va reuşi să încheie
bona Senatului a- faţă în fată ca oameni erau victi­ 89 Infanterîfl având ca naşi pn preliminarii de pace "cu aliaţii.
tdmit ca banca ml- mintele victimelor ce le făcuse un ceteze situaţia diu Ru2ia sovietelor.
monument ca semn de recunoştinţă mele aceluiaşi război, pentru că tre fabricile ungureşti cure Dna şi Dl Sub-L^. loan Gârntţiu
îe fie pentru tăcerea lor mormântaîă. şi 2Coio în legările din ţ2ra un- ou ce/ui gttvernuiui român din Ministerul dâ Râsboiu. L 'psa de sărfenni nu e numai j^âanunzio a ofaşa!
, dar de Corcani gurees:ă aveam acelaş duşman, la noi. In nordul Franţei l i fabrici Fissrn© © ^ l ilia .
lingă nimeni. Nu ge ştiau criminalii de faptele să le dea voe să -şi transferi
acelaşi jidan de pretutindeni care © serbare m ilitară. Ni se co­ textile au încetat lucrul. Mii de Lăibich. — Din Fiume se anunţă
lor şi îndrăsneau să profaneze me­ instalaţiile lor in România se munică următoarele : In 14Decpm- lucrători sânt fără lucru.
întreruperile ma- moria celor cari suferiseră atâta fură ceta ce nu-i aparţine. că populaţia a primit cu linişte şi
litoare că r;m ve- Intru cât a servit interesele află şi marea fabrică meta­ bre cu ocazia trecerii în concediu iOOiâLştii uu avut ua succes demnitate Lupele guvernului co­
rău din partea for, murdârinduîe lurgică Manfred Weiss din limitat al oamendor din contingen­
W luăm locurile, memoria şl atunci când D-zeu îi acestei monarhii aceşti onorabili in Camera belgiană alegând cu 84 mandate de am raiul Caviiiia, că-
penit aici în casa cetăţeni, când adevăraţii fii ai pa­ Budapesta (Le Democrate.) tele cel© mal vechi, soldaţii trecuţi voturi pe d i Brunet prezident. ru'a D’Annuuzio i-a predat oraşul
odihnea în lumea drepturilor. Iucer- în concediu au fost sărbătoriţi lu­
în cuprinsul ho- carea însă le-a dat greş căci nu triei sângerau pe ioate frenturile H u rsal'm ărce! g erm an e a fost formal, învitănd să nu uite că est©
e cafa tuturor B ietele «le z&fcăr sunt necon­ ând masa cu ofiţerii Regimentului
le-am dat voe noi cei cari le-am pe când ei Li făceau toate afa­ diţionat până în 24 Decemvre a se fixat, în Priabnat, la 21 centime italian şl că are datorii faţă de
#m luat sarcina cerile la adăpost şi în dosul fron­ 107; cu prilejui acesta soldatul patria şi poporul său.
bănuit intenţiile căci prin aceasta întrebuinţa spre cumpărarea zahă­ Vssiie Paştiu a rostit o frumoasă frâu eze.
icut-o nu pentru credeau canaliile că se vor spăla tului ? —
)S^ră^ personală, ci rului, căci începând cu zma de 25 cuvântare şi o poezie ocazională Senatul american va semna. Gin Usgar^a.
de crime ca Pilst de condamnarea E folositoare cuiva prietini« Ji­ Decemvre sunt nevalobile. Oficiul în care a dat espresiune sentimen­ „E.ho de Per^s“ anunţă că sena­ Budapesta. — Dui ordinul ga-
tru a puicA contribui la con- lui Christos. dovească care nu ţi-o arată decât
iarea Româiteî Mari. (Aplauze de alimentare Orăşenesc. telor de recunoştinţă faţă de eo* tul american *aratifica, pacea iăsând ▼ernului s’au iuat Întins© «lăsuri
Au adunat o sumă de bani dela atunci câad crede că o poate maadantuî şi ofiţerii Regimentului, totuşi Statele Unite îa afară de de pază pentru ca executarea celor
ungite.) specula ? P e n tru cei 2ă?ă de lucru. Bi­
câţiva slabi de îngeri pe cari i-au roul autoritar pentru nuj'ocirea de cari au fost pentru soldaţi niş?e iiga Naţiunilor; această chest.une 12 bolşevici condamnaţi )a inoari©
. Ferechide)* explică spunând ameninţat că-i va trimite la fabrici N’au făcut dovadă lumei întregi muncă Braşov (Str. Hirscher 26) adevăraţi părinţi îngrijindu-se de va fi reglementată mai târziu. să nu fie tulburată de socialiştii,
i fost răn înţeles şi nu a ata- îusâ piatra nu s’a ridicat; iai cât sunt de capabili de*tct felal ei şi conducâudu-i )a victorie. Re­
Coroana. anunţă, că pot căpăta de lucru : S o rssp o n âe n fă d i s t r u ş i .— In extremişti. Se aurosă chiar ca ora şl
morţii au scăpat de greutatea de crime numai şi numai să iasă 1 cămătar, 1 faur. 1 instalator de gretăm că din lipsă de spaţiu cu trenul Orient expres, un incendiu locul executării nu se vor comu­
edinţa se suspendă pentru un dragostei de caie fuseseră înmor­ b*nul, singurul Duanezeu ia care-şi gaz şi »ppduct, 15 lemnari în Bu­ putem da loc cuvântării şi poezi­ în vagonul postai a distrus între nica, spre a preveni eventuale tur-
; de ară). mântaţi. înch nă viaţa? cureşti pe trei luni, 2 muucitori ei bravului soldat Pâştiu originar Belgrad şi Niş coresrondenţa pen­
i redeschidere se dă cuvântul (Va urma) burări. _______________
Şi când după atâta amar de de maşini, 4 pantofari, 2 rotari, din comuna Draş jv, judeţul Alba- tru Turcia şi ţările balcanice expe­
I Micieseu care spune că, gu- vreme de robie şi suferinţi gro­ 1 strungar în lemn, 2 tâmplari, 1 Inferioară. diată d n Paris. Ceusurat de Ion Brotea

& S’a pierdu! tulul, Dr. Arthur Po’ony de­

putat, dlreetorul Uniunei In- Porci yraşi vii
VESTSRE. iâ
1
i
B c si lA iiy s ft
d acă d in nisip fabrici,
T«î »pre ioumiDeca, în tre iă rp â u -
tia iranvaelor (E âgozâs) şi
fabrica cherestea „Koc is“} o
tfruotrîaşîiuT dm Ardeal, Dr.
R. C zl.11 mare industriaş, Er-
Best Patriche mare proprie­
se află do vânzare la d-nul
Friedrich Schuller Braşov Hin*
Calendare de perete pe carton cu chipurile vacă roşie de 6 ani. Lângă tar, Hei man. Theiler exploa­ tergasse 26 sau . H ala’de car­
B
[Regelui şi Reginei.
Cărţi de învăţături şi sfaturi.
a Lei 2-
$ ra
Pi
cărămizi şi ţigle, blocuri de beton, table de ci-
mext, ţevi de beton şi alte materiale de construit. ra
M
©a a fost un câţ«l.
Csi-co ştiu ceva do vacă să
tator de păduri şi Banea Na-
ţlunei; Cenzorii d nii Iancu
ne 21. 2 —§

Tablouri^^ eIigi°2Se 9* Antialcoolice.

Tablouri Ilustrate culori Viaţa lui Isus. -buc.
Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului: Horia,
[Cloşca şi Mihai Viteazul.
Tablouri 8 culori aurite, cu Domnii Moldo- .
vei şi Munteniei, din Editura „Calendarului l a Lei 3-
[Cultural al Românului“. ■ buc.
Aceste lucrări se găsesc la Tipografia Luceafărul,
Bucureşti, Huma Pompiliu ITr- 7-
Pentru depozitari se fa ce r a b a t 25%. — Posta având
grentăti la expediţie, doritorii a trimite ocastonal, delegaţi
cu costal.
aşin i pentru in d u s tr ia de cim e nt,
c ă r ă m iz i de b e te n , ţig le de cim e n t,
blocuri de ciment, table de ciment. Maşini pen-
ru mestecat betonul. Forme pentru ţevi de beton.
?abiică complectă pentru table de Asbestciment,
Inginerii Szántó şi Beck, Budapesta
- ^i
fcbrică de maşini speciale.
tafonnaţiuni la voiajorul Gottsmann Iosef, Braşov
Iote! >ană.
mia Nr. 30. Cataloage gratuit. 5-5
X3E
2**3S2%1
faggzifm dejColoniale, delicatesa şi băuturi spirtoase
l o a n I. A v H g e a n u
B r a ş o v , S t r . P r u n d u lu i I r . 7
vis-a-vîs de „Liceul-C/i7S/c“
ste asortat cu tot felul de articole din aceasta branşă.
B odega: cu gustări fine şi beuturi escelente.
Servici prompt şi conştienţios.
o ra
Maşini pentru amestecat betonul, fabrică complectă
pentru table de Asbestciment.
o Q
M
Inginerii Szántó şi ieck, Budapesta
o ra fabrică ds mîşini speciale.
ra
®
Informaţi uni la voiajorul Cotitman Iosef, Braşov
Hotel Coroană.
ra
ra
Broşura Nr. 30. Cataloage gratuit.
19—24
Publicaţiune.
In sensul mandatului Nr.
5060/1919. primit dela d-nul
K subprefect, aducem ia cunoş­
& tinţa publicului, că opreliştea
K ordonată din cauza boalei epi­
m demice de plămâni se susţine
w numai în internul cercului de
boală format din comunele
M Bod, Feldioară, Prejmer, ora­
şul Braşov şl din teritoriul
k f botarnic al acestor comune.
W In comunele, cari cad afară
w de acest cerc de boală, comu­
nicarea vitelor cornute este
SI
M
liberă.
Spre a putea duce la îndeplini­
re la timp potrivit dlspozlţiunile
necesare de precauţlune con­
tra boalei de plămâni epide­
mice: provocăm din nou pu­
fjjj blicul, că îndată ce s’a ivit
un caz de îmbolnăvire între
vitele cornute, fără întârziere
să făcă arătare.
Retăceri şi ascunderi de ase­
menea cazuri de boală, vor fi
pedepsite cu cea mai neîndu­
m rată asprime.
Braşov, la 10 Dec. 1919.
1 1 —1 i Reinisch, m. p %
prefect de poliţie.
Tipografia A. Mureşlaau Braaigce & GeiapBraşoy.
ra
ra
comunice la biroul de anun­
ţare a vitelor, «au la Maroti
m
!
Ştefan Turcheş .Str. Princi­
pală. ^ 1— 1
ë reu ţă director al C, F. R. şi
m
•FUNCŢIONAR HJliNAT_
l-t B
m
M
Se caută spre imediată an­
gajare la o casă de împort-
%T-Ă? Export, cunoscând perfect con­
tabilitatea, maşina de sciis,
corespondenţa Română, Ger­
mană, Francesă sau Engleză.
Oferte e se vor adresa Agen­
ţiei de publicitate „Mercur“
Bucureşti, str. Sărindar 12 sub
„Perfect“.
industria Forestieiă din
Transilvania.
Sub această denumire Ua
transformat în Societate după
Iosii!Ren!z & Oo.
legile româneşti vechea So­
cietate Anonimă Transilvă­
neană pentru comerţul de
lemne , trausformându-şi sediul
prima fabrică de easse de bani şi tresori
la Bucureşti.
Str. Lungă Nr. 131, Braşov-vechi
Consiliul de Administraţie
produce: Casse de bani, *Ca­ nou ales a’a întrunit eri şi s’a
sete, Dulapuri pentru docu­ constituit în modul următor:
mente, Teşgheîe pentru giu- Preşedinte d-nul Dr. Theodor
vaericaie, Tresore, Camere Mihaiy vice*preşedinte al Se­
cuiiasate, Casse incastrate în natului. vice-prcşedinţi d nii
zid, Incuetori de siguranţă, N. D. Ghika deputat şi fost
Incuetori orare şi Incuetori ministru şi N. G. Cantacuzino
combinate americane. 8 —10 mare proprietar; Administra-
-3 ^ 1 1 1 t l t
tori-delegaţi d nii N. N. Mur-
comana Baci• găşeanu, deputat şi Ion G.
m l U ! l | /a/fz, Vineri noap­ Btoian directorul general al
tea la ora 1, sau prins 2 cai Bâncei Naţiune!: Membrii d-nii
iepe murge cu hamuri de General C. Ianeovescu, fost
piele (jug) prinse la 2 roate ministru de război, Gr. G.
de car. Cantacuzino, fost ministru de
Avizăm pe proprietar des­ industrie, H. B. Klaesi, mare
pre ele. comerciant, Dr. N. Bardescu,
foat vlce-preşedinte" al Sena-
Mieţianu senator, Mircca Can-
cisov deputat, M. S.eteanu di­
De vânzare l p“S!
rector general îu ministerul
de ilnanţ®, Inginer Gezar Me­
8 săptămâni, în Braşovul
vecbiu Str. Morii 14. l —l
Otto Zsntler, proturist al Băn-
cel Marmoroscii B'ank et Co.
ANUNŢ ~
Consiliul a mvnit directori
pa d mii Inginer Oi«ar Stein­
Aducem la cunoştinţa on.
public că întorcându mă din
străinătate am deschis un ma­
hardt şi inginer inspector sil­
vic .G. Crăeiune cu. gazin do blănărie în Strada
In sebimbul vechiului ca­ Neagră Nr. 10 et I.
pital în Kor. Societatea In­ On. publici găseşte aci cu
dustrie Forestieră din Tran­ preţuri convenabile tot felul
silvania emite acţiuni pentru de blănuri. Primesc de ase­
12'000.000 lei, fiecare acţiune menea ori*ce comandă cu pre­
având & valoare nominală de ţuri foarte reduse.
iei 200 (două sute lei) plus o Rosenberg Simont *
2—3 blănar.
taxă de emisiune de 1*1 25
de f ec.îre acţiuni.
Subserierile pentru disponi- j
biiul rezervat publicului sa vor
faee la Banea Naţiune! 1—1
estaurantul ş! Cafeneaua
. Publicaţiune
R EDOUTB de primai rang
Recunoscută fu mâncări şi
beuturi bune şi eftîne, servi­
Având îa vedere, că gazul
se produce din lemn scump
şi în parte din astfel de căr­
ciu prompt. Se dă în abona-^
mente de mâncări. *
buni, cari îa producerea de
gaz din motive technice şi
economice în timpuri şi în
relaţii ncrmale nici nu sunt C a b i n e t m e d i c a l
luaţi în considerare; de aceea p e n tru
Consiliul orăşenesc a ficsat B ^sale Int£E"fte, p ie le
sub Nr. 17043/1919 preţul [
unui metru cubic de gaz cu s e x is a E e
5 cor. 40 fii. fără considerare
la ce se foloseşte şi cu pu­
Di.BENŢÎA St. Castelului TO
5 -* 11 —12 şi 3 —5
tere retroactivă începând dela
1 Decemvrie a. c. W— .T
H—M— »
1—3
Braşov, la 15 Dec. 1919. Citiţi Frământările «nani
Uzina de gaz oraş. m — 19ÎS proză de /. Clo­
poţel.