Tipuri de dependenţă de internet

Forma generalizată a dependenței de Internet merge împreună cu activități destul de fără

scop pe Internet. Dar, o privire mai atentă relevă faptul că persoanele care utilizează internetul
se pot angaja în activități foarte diferite, cu cauze și mecanisme potențial diferite. Acest lucru
merge mână în mână cu postulatul timpuriu al lui Young, Pistner, O'Mara și Buchanan (1999)
pentru a adopta o viziune mai diferențiată a PIU, luând în considerare activitățile specifice
Internetului.
Dovezile empirice sugerează, de asemenea, diferențierea între o dependență de internet mai
generalizată și tipuri specifice de dependentă de Internet, de exemplu, studiile lui Montag și
colab., 2015 şi Pawlikowski și colab., 2014.
Modelul Montag demonstrează că rezultatele confirmă existența unor forme distincte de
dependenţa de Internet. Dependența de rețele sociale online se corelează în cantități mari cu
dependența generalizată de internet.
Modelul Pawlikowski arata ca cea din urmă formă de dependență de Internet cuprinde
activități puternic direcționate pe Internet, cum ar fi jocul video excesiv online, utilizarea
excesivă a pornografiei online sau site-urile de cumpărături online.
Cercetarea dependenţei din două țări europene și două țări asiatice: Germania şi Suedia,
China şi Taiwan, a arătat ca cea mai mare corelație între dependența generalizată și cea specifică
de internet a fost observată în Germania, corelațiile observate în restul probelor au fost, de
asemenea, substanțiale. Rețelele sociale ar putea fi comparate cu lumi „mici” din întreaga lume,
întrucât activitățile sunt remarcabil de similare: e-mail-ul, mesageria instantanee, căutarea
informațiilor, jocurile din browser și utilizarea multimedia pot fi găsite în „mare” World Wide
Web și în "mic" (Montag, et al, 2015).
Formele de utilizare adictiva a internetului sunt: jocuri, jocuri de noroc, pornografie,
cibersex, rețele sociale, vânzări / cumpărături etc.).
Se disting în mod explicit, între factorii predispozanți care îi fac pe indivizi vulnerabili
pentru dezvoltarea unor tulburări specifice de utilizare a internetului și variabilele care
acționează ca moderatori și mediatori în cadrul procesului de dependență. Variabilele de
moderator și mediator sunt componente importante ale modelelor teoretice pentru tulburările
psihiatrice/psihologice, deoarece intervențiile farmacologice și psihologice pot aborda variabilele
de moderare și mediere în mod eficient, în timp ce anumiți factori de vulnerabilitate (de
exemplu, vulnerabilitatea genetică, personalitatea) pot fi relativ stabili.
Pentru dependența de Internet, două modele teoretice au fost publicate în 2014, unul de
Brand, Young și colab. (2014) și un altul, care se concentrează pe jocurile pe internet, de Dong și
Potenza (2014).
Modelul pentru dependența de Internet propus de către Brand, Young și colab. (2014) (I-
PACE) constă din trei părți: un model care descrie utilizarea funcțională / sănătoasă a
internetului, un model de dependență generalizată de internet și un model global pe tipuri
specifice de dependență de internet. Tipurile specifice se referă la o utilizare captivantă a unui
anumit gen de aplicații sau site-uri, cum ar fi jocurile, jocurile de noroc, pornografia / cibersexul,
cumpărăturile, rețelele sociale sau comunicarea.
Acest model de tulburări specifice utilizării internetului include caracteristici
psihopatologice (de exemplu, depresie, anxietate socială) și trăsături de personalitate
disfuncționale, precum și alte variabile (de exemplu, vulnerabilitatea la stres) ca factori care
reprezintă predispoziții.
Modelul teoretic al tulburării jocurilor pe internet de Dong și Potenza (2014) include, de
asemenea, atitudini personale și procese cognitive. Esențial pentru acest model este legătura
dintre stilul de luare a deciziilor în ceea ce privește căutarea recompensei imediate în ciuda
consecințelor negative pe termen lung și căutarea motivației (poftă) în ceea ce privește un impuls
de a experimenta plăcerea și / sau de a reduce stresul.
Al treilea domeniu implică controlul executiv (inhibiție și monitorizare) asupra căutării
motivației, care se presupune că va fi redus la persoanele cu tulburări de jocuri pe internet.
Această ipoteză este în concordanță cu teoriile și constatările empirice ale funcționării executive
la indivizii dependenți de substanță. În modelul lor, Dong și Potenza (2014) se referă la teorii
despre dependența de substanțe, care sunt centrate pe recompense. Un exemplu este teoria
stimulenței și distincția „plăcere”.
Prevalenţă şi etiologie
În 11 dintre țările cu economii avansate, 87% dintre tineri deţin un dispozitiv de legare la
internet (de exemplu, Statele Unite, Canada). În plus, având în vedere dezvoltarea Wi-Fi și a
marii varietăţi de aplicații pentru smartphone-uri, din ce în ce mai mulți oameni dețin un
smartphone ( aproximativ 60% până la 95% dintre adulții tineri care au un smartphone în țările în
curs de dezvoltare și dezvoltate). Printre cei care dețin un smartphone, Pew Research Center
(2019) a raportat că trei sferturi dintre utilizatorii adulți au accesat internetul cel puțin o dată pe
zi și site-urile de rețele sociale (de exemplu, Facebook, Twitter) ori de câte ori au navigat online
(Leung, Pakpour, Strong, et al., 2019).
În rândul adolescenților, un studiu a investigat prevalența dependenței de internet.
Rezultatele (Leung et al, 2019) au sugerat că 4,7% dintre fete au îndeplinit definiția dependenței
de Internet, astfel cum a fost evaluată de Young’s Internet Addiction Diagnostic Questionnaire
(1998), iar la băieți 4,6%.
Studiul efectuat de El Salhy et al (El Salhy et al, 2018) a relevat că:
(a) prevalența IA (Internet Addiction) a fost de 25,6% în rândul studenților din liceele
elementare, 37,3%, 52,7% gimnaziale și superioare și 60% la universități,
(b) utilizarea SMS și a e-mailurilor / mesageria electronică a crescut odată cu vârsta la
ambele sexe, în timp ce jocurile pe Internet au scăzut în general odată cu înaintarea în vârstă,
(c) utilizarea internetului atât în zilele lucrătoare, cât și în sărbători a crescut odată cu
vârsta și
(d) utilizarea internetului pentru SMS și jocuri provoacă severitatea suferinței
psihologice. Utilizarea internetului pentru e-mail / mesagerie electronică, utilizarea mai lungă a
internetului în vacanță, scurtează durata somnului și vârsta mai mică a primei expuneri la
Internet a prezis scoruri totale mai mari IA în această ordine, în timp ce utilizarea Internetului
pentru studiu a prezis scoruri IA mai mici.
Etiologia presupune factori culturali, psihologici, neurobiologici, economici (Young &
Nabuco de Abreu, 2011). Teoriile biologice sunt reperele cele mai importante pentru abordarea
medicală a dependentelor (Ştefani, 2018).
La adolescenţi, lobul frontal al creierului (regiunea care controlează luarea deciziilor) este
construit, dar nu complet căptuşit cu mielina, semnalele nervoase se mişca mai încet, iar riscul de
a forma dependenţa este mult mai mare. Ei nu au abilitaţi cognitive şi emoţionale ca să se
controleze singuri.
Manifestări clinice
Cu atât de multe utilizări practice ale internetului, semnele dependenței pot fi ușor
mascate sau justificate. Simptomele dependenței de Internet nu pot fi întotdeauna dezvăluite într-
un interviu clinic inițial. Oamenii pot prezenta inițial semne de depresie clinică, tulburare
bipolară, anxietate sau tendințe obsesiv-compulsive, doar profesionistul care tratează să
descopere ulterior semne de abuz de internet la o examinare ulterioară (Young & Nabuco de
Abreu, 2011). Persoana se simte vinovată, ştie că are o problemă, dar nu îşi poate stăpâni dorinţa
de a sta online chiar şi atunci când are alte sarcini (scoală, loc de muncă, întâlniri, masa, etc.)
Atunci când este online, are senzaţia de împlinire, de linişte, fericire, în timp ce offline este
frustrat, anxios, deprimat, tensionat. Persoanele dependente manifesta agresivitate, furie,
resentimente faţă de cei care încearcă corecţia, şi vin cu justificări "cel puţin nu sunt dependent
de alcool sau droguri" : "alte persoane sta pe net mai mult decât mine".
Modificări comportamentale
Persoanele dependente sar peste mese sau iau masa în faţa calculatorului, rămân online
târziu noaptea, interacţionează puţin cu persoanele din familie, colegi, prieteni, interacţionează
mult cu cei din mediul virtual, (Todor, 2013) renunţă la alte hobbyuri, lipsesc de la şcoală sau
locul de muncă, au performante şcolare sau la munca reduse, mint, fura, mai ales cei care au
dependenta de jocuri, pariuri, pornografie.
Manifestări fizice
Mialgii, cefalee, dorsalgii, sindrom de tunel carpian, ochii roşii, tulburări de vedere,
creştere în greutate, sau pierderre semnificativă în greutate datorită alimentaţiei deficitare,
insomnie, oboseala cronică.