STATUL SI POLITICA

REGIMURI ŞI IDEI POLITICE. DICTATURI ŞI DEMOCRAŢII

Regimul politic reprezintă ansamblul metodelor şi mijloacelor de conducere a societăţii. Din
perspectiva raporturilor dintre individ şi stat, regimurile politice sunt fie democratice, fie autoritare sau
totalitare.

REGIMURI DEMOCRATICE

Statele cu regim politic democratic se caracterizează prin următoarele trăsături :

 Există mai multe partide politice (pluripartidism);
 Partidele ajung la putere în urma alegerilor bazate pe votul universal;
 Există separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească);
 Sunt respectate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti;
 Existenţa statului de drept (respectarea principiului legalităţii şi a drepturilor indivizilor).

REGIMURI TOTALITARE

Totalitarism = Regim politic în care statul controlează toate aspectele vieţii cetăţenilor. A cunoscut mai multe
forme: nazismul, fascismul, comunismul. Statele cu regim politic totalitar în perioada interbelică: Rusia (URSS),
Italia, Germania etc. După Al Doilea Razboi Mondial comunismul s-a răspândit in Europa de est (România,
Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Iugoslavia, RDG), Asia (China, Coreea de Nord, Vietnam) şi
America (Cuba).
Caracteristici comune:
 Existenţa unui singur partid politic;
 Dictatura (Puterea este monopolizată de o persoană sau un grup restrâns de persoane);
 Cenzura şi propaganda;
 Existenţa unei poliţii politice (Gestapo, Ovra, CEKA);
 Dezvoltarea unui cult al personalităţii;

Aplicaţii. Sarcini de lucru:

Sursa A
„Model al regimului parlamentar în secolul al XIX-lea, Marea Britanie şi-a consolidat caracterul de stat
democratic în secolul XX, diminuând rolul politic al Camerei Lorzilor faţă de Camera Comunelor în 1910 şi lărgind
cadrele votului universal după război (drept de vot pentru toţi bărbaţii peste 21 de ani şi femeile de peste 30 de
ani în 1918, iar din 1928 şi pentru femeile de peste 21 de ani). Modul de votare (uninominal majoritar cu un
singur tur) favorizează bipartidismul, incitând alegătorul să voteze „util” (adică pentru unul dintre cei doi
candidaţi susceptibili de a câştiga, neglijându-i pe cei consideraţi a avea mai puţine şanse). Astfel viaţa politică a
Marii Britanii în secolul al XIX-lea fusese marcată de alternanţa celor două mari partide: conservatorii (Tories) şi
liberalii (Whigs). Începând din 1906, partidul laburist va perturba jocul politic tradiţional. O sciziune a partidului
liberal în decembrie 1916, între partizanii fostului prim-ministru Asquith şi ai noului, Lloyd George reuşeşte să
deregleze sistemul bipartit”.
1. Identificaţi numele celor două camere ale Parlamentului britanic şi cele trei partide politice care au dominat viaţa
politică.
2. Exprimaţi-vă un punct de vedere faţă de modificările aduse sistemului de vot din Marea Britanie în 1918 şi
 STATUL SI POLITICA

1928.
3. Identifică două informaţii aflate în relaţie de cauză-efect.
Sursa B
Irlanda cea mai veche şi mai apropiată „colonie” a Marii Britanii poate fi socotită un bun exemplu al problemelor
imperiului. Din anii 1860 naţionaliştii irlandezi au cerut în mod repetat autoguvernare. În 1916 a izbucnit
rebeliunea de la Dublin, care deşi a fost repede înăbuşită a făcut ca Sinn Fein, un partid naţionalist irlandez
extremist să devină mai puternic şi să câştige mai mult sprijin. Un adevărat război civil în aceasta ţară ce va
opune naţionaliştii din IRA (Irish republican Army) forţelor britanice şi Unioniştilor (protestanţi favorabili
menţinerii uniunii cu Marea Britanie) va determina guvernul britanic să decidă împărţirea insulei în 1920-1921,
nord-estul rămânând în Regatul Unit, sudul devenind Statul liber al Irlandei.
4. Identificați cele două tabere ale conflictului din cadrul Irlandei. Prin ce se deosebesc ele? Cum a fost rezolvat
conflictul?
Sursa C Afişul filmului In the Name of the Father
Patru irlandezi au fost arestaţi pentru vina de a fi pus la cale un (În numele tatălui), care narează un fapt
atentat la Lonadra, executat de organizaţia teroristă Armata real de încălcare a drepturilor omului în
Republicana Irlandeză. Gerry Conlon, împreună cu tatăl său, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
Giuseppe, şi alţi membri ai familiei sale au fost de asemenea arestaţi de Nord)
de autorităţile britanice. Cei arestaţi au fost condamnaţi la ani grei
de închisoare pentru o crimă pe care n-au înfăptuit-o. Giuseppe
Conlon a murit în închisoare. În 1989 avocaţii celor patru irlandezi
au demonstrat că aceştia nu erau vinovaţi şi, în consecinţă, au fost
eliberaţi. Abia peste doi ani au fost eliberaţi şi membrii familiei
Conlon. Nu au fost luate măsuri împotriva vinovaţilor şi abia în 2005,
prim-ministrul Tony Blair şi-a cerut scuze pentru eroarea judiciară
considerată a fi cea mai mare din istoria Marii Britanii. În 1993 filmul
In the Name of the Father (În numele tatălui), inspirat din
autobiografia lui Gerry Conlon, a avut 7 nominalizări la premiile
Oscar, avându-l în rolul principal pe Daniel Day Lewis. În 1994, filmul
a primit premiul „Ursul de Aur” la festivalul de la Berlin.
5. Este posibil ca într-un stat democratic să se încalce drepturile omului ? Exprimaţi-vă un punct de vedere faţă
de cazul prezentat în sursa C.
Sursa D Introducerea votului universal (vârsta
„Dreptul cetăţenilor Statelor Unite nu poate fi refuzat sau electorală minimă) în anii interbelici
restricţionat de către Statele Unite sau de către vreunul dintre State Norvegia 23 (bărbaţi) 23 (femei)
pe motiv de sex” (Amendamentul XIX la Constituţia SUA – 26 august Islanda 21 21
1920) Suedia 21 21
Finlanda 24 24
Marea Britanie 21 21
SUA 21 21
România 21 -
6. Analizează sursa D şi stabileşte cărei discriminări politice i se pune capăt în anul 1920 prin noile reglementări.
Compară situaţia acordării votului universal în perioada interbelică în diferitele ţări din lume