Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri

Tehnica
Tehnica-mecanica
mecanica

căutare personalizată
Tehnica mecanica Search
Index » inginerie » Tehnica mecanica
» Strungurile paralele Auto
Desen tehnic

Strungurile paralele
Proiect - motor de curent
continuu cu tensiunea nominala
Anunț închis de Elaborarea otelului in convertizor
DEFORMATII SI DELPASARI .
(ASPECTUL GEOMETRIC AL
PROBLEMELOR DE
REZISTENTA MATERIALELOR)
Instalatii pentru sudare WIG
PROIECT Organe de masini si
PRACTICA Tribologie - transmisie cu
reductor
Instalatii de inversarea sensului
de rotatie (marsului) motoarelor
Strungurile paralele navale
Sisteme de control pentru statii
65. mandrinele universale trebuie sa fie protejate cel putin la partea de betoane
superioara cu aparatori Partile componente ale organelor
mobile
66. functionarea strungului va fi conditionata de pozitia de protectie a PRINCIPALELE DIRECTII DE
ecranului EVOLUTIE A TURNARII
CONTINUE A OTELULUI
67. mandrinele si platourile strungurilor nu vor prezenta parti proeminente Program de mentenanta -
radiale cu exceptia bancurilor de strangere iar acestea nu vor depasi periferia mentenanta preventiva
mandrinei cu mai mult de 1/3 din lungimea lor
68. platourile vor avea marcate vizibil turatia maxima pana la care pot fi
folosite in conditii de securitate
73. strungurile sunt prezentate cu frane care se asigure o franare eficace si
rapida a axului principal dupa decuplare
79. fixarea cutitelor de strung in suport trebuie facuta inlatimea cuitului sa
corespunda procesului de aschiere

Inaltimea cutitului care iese din suport nu trebuie sa depaseasca de 1.5 din
inaltimea capului cutitului pentru strunjire normala. Vom Anunț
încercaînchis de
să nu de
Anunț închis mai afișăm acest
anunț
Semnalați ca anunț inadecvat
Fixarea cutittului in suport se va face cu cel putin 2 suruburi care vor fi bine
stranse De ce se afișează acest anunț?

85. La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa mobila iar pinola se
va bloca in pozitia de strangere
86. Slabirea piesei din pinola papusei se poate efectua numai dupa oprirea
strungului
87. La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elestice strangerea si desfacerea
bucsei se va face numai dupa oprirea completa a masinii.
Strunguri Carusel
83. La strungurile carusel la care echilibrarea traversei si a suportului se face
cu contra greutati, acestea trebuie sa fie ingradite
94. La strung carusel se vor prevedea paravane de protectie reglabile pentru
prevenira accidentelor cauzate de aschiile proiectate sau de piesele
proeminente in rotatie.

Anunțsăînchis de
CNC
Vom încerca
Anunț nu mai
închis deafișămUsed Maschinery
acest anunț -
Semnalați ca anunț inadecvat De ce se afișează acest anunț?
Lathe/Machining Center/Milling
Anunț SAS Alatnih Strojeva

Learn more

96. Se interzice urcarea pe platoul strungului in timp ce masina este conectata

la reteaua de alimentare.
Localizarea unui
Strunguri revolver si automate mobil
97. Strungurile automate trebuie sa fie prevazute cu aparatori pentru Anunț geoloc.mobi

stropi Fertilizer Machine

99. La strunguri automate se vor prelucra numai bare drepte tesite la ambele Price
capete Anunț ms

100. Strungurile automate si cele revolver trebuie destinate pentru Strunjirea -

prelucrarea barelor trebuie sa fie prevazute pe toata lungimea lor cu aparatori prelucrarea prin...
care vor fi prevazute la randul lor cu dispozitive de amortizare a zgomotului. rasfoiesc.com

Masini de frezat Wood Pallet Machine

Sales
102. Masinile de frezat trebuie sa fie astfel concepute incat rotile de mana cu
maner ale avansului sa nu se roteasca in timpul avansului rapid Anunț Shanghai Pallet Machinery

Masini de rectificat
103. In timpul inlocuirii rotilor de schimb masina de frezat trebuie sa fie
deconectata de la retea
rasfoiesc.com
Anunț
Vom încerca săînchis
Anunț nu mai
închis
de
CNC
deafișămRouter Milling
acest anunț Machines - MASINI DE FREZAT
Semnalați ca anunț inadecvat De ce se afișează acest anunț?
Delivery UK & Europe
rasfoiesc.com

Anunț bionicasystems.com Masini-unelte de

netezit

Learn more rasfoiesc.com

Tehnologia de
104. Inainte de montarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, daca prelucrare a filetelor
corespunde materialului ce urmeaza sa se prelucreze precum si regimul de rasfoiesc.com
lucru indicat in fisa
PROCESUL DE
108. Montarea si demontarea frezei se va face cu mainile protejate FREZARE

109. Dupa fixarea si reglarea piesei se va regla si dispozitivul de protectie rasfoiesc.com

astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea Tehnologia
muncitorului. prelucrarii prin...

110. Fixarea pieselor pe masinile de prelucrat trebuie sa se execute cu rasfoiesc.com

dispozitive speciale de fixare in menghina. Se interzice improvozatiile pentru Brosarea - prelucrare

fixarea piesei. prin aschiere a...

117. La operatia de frezare, cuplarea avanslui se va face numai dupa pornirea rasfoiesc.com

prealabila a axului frezei. La oprirea masinei de frezat se va decupla intai Frezarea si

avansul , apoi se va opri axul piesei. prelucrarea...
Masini de rabotat, mortezat si brosat rasfoiesc.com

130. Sepingurile trebuie sa fie prevazute cu colectoare de aschii prinse de PRECIZIA DE

masa masinii. Pe peretele colectorului in fata capului port scula, se va monta PRELUCRARE SI...
unn ecran rabatabil, care sa opreasca zborul aschiilor. rasfoiesc.com

131. La rabotezele la care cursa maxima a masie mobile depaseste gabaritul

batiului spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade.
140. Masinile de brosat interior verticale trebuie sa aibe un dispozitiv de
protectie care sa fereasca muncitorii care sa fereasca muncitorii de acccidente
in cazul caderii brosei din dispozitivul de prindere.

Anunț
Vom încerca săînchis
Anunț nu mai
închis
de
CNC
deafișămRouter Milling
acest anunț Machines -
Semnalați ca anunț inadecvat De ce se afișează acest anunț?
Delivery UK & Europe
Anunț bionicasystems.com

Learn more

144. Masinile de brosat trebuie sa fie prevazute cu dispozitive corespunzatoare

de racire a sculei. Brosele nu se racesc cu bumbac sau carpa uda.
Masini de gaurit si alezat
146. Inaintea fixarii piesei pe masa masinii se va curata masa masinii si
canalele ei de aschii
147. Prinderea piesei si desprinderea acesteia de pe masa se ca face numai
dupa ce axul principal s-a oprit complet.
149. Cursa sculei trebuie sa fie astfel reglata incat sa se poata retrage cat mai
mult la fixarea sau desprinderea piesei.
150. Inaintea pornirii maseinii se va alege regimul de lucru corespunzator
operatiei care se executa
153. Se interzice franarea mandrinei cu mana in timpul functionarii masiniei
pentru strangerea sculei.
154. Burghiul sau alezorul introdus in axul principal trebuie sa fie centrat si
fixat.
155. Scoaterea burghiului sau alezorului din axul principal se va face numai cu
ajutorul unei scule speciale
159. Se interzice folosirea burghiilor necorespunzatoare sau prost ascutite
165. Se recomanda camasinile de gaurit si alezat sa fie prevazute cu
posibilitatea de franare a arborelui principal. Timpul de franare pana la oprirea
arborelui principal se recomanda sa fie de 6 sec.
Masini de rectificat, polizoare si corpuri abrazive
177. Masinile fixe care utlizeaza corpuri abrazive trebuie astfel concepute incat
vibratiile sa aibe o valoare cat mai redusa. Ele trebuie sa fie ancorate rezistent
de fundatie.
178. Toate masinile trebuie sa fie echipate cu carcase de protectie pentru
asigurarea protectie lucratoruluiin cazul spargerii accidentale a corpului
abraziv.

Anunț
Vom încerca săînchis
nu mai de
Waterjet-Arges
Anunț închis deafișăm acest anunț
Semnalați ca anunț inadecvat De ce se afișează acest anunț?
Debitam orice material costuri mici Plastic
piatra sticla inox aluminiu
Anunț waterjet-arges.ro

Aflați mai multe

187. Masinile de rectificat rotund cu prelucrarea intre varfuri trebuie dotate cu

dipozitive de bflocare care sa excluda posibilitatea deplasarii accidentale a
pinolei papusii mobile. Aceste masini trebuiesa fie prevazute cu livrete pentru
rectificarea pieselor lungi.
188. Masinile de rectificat rotunde cu avans prin patrundere trebuie sa fie
dotate dupa necesitate cu dispozitive de control activ.
216. Transportul corpurilor abrazive se vor face cu mijloace de transport
acoperite si inchise in conditii de imobilizare pentru a fi evitate izbirea sau
frecarea acestora intre ele sau cu peretii mijlocului de transport
217. Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire
232. Carcasele de protectie trebuie sa fie din otel si astfel concepute astfel
incat sa permita inlocuirea cat mai usoara a corpului abraziv. Carcasele de
protectie trebuie sa fie astfel concepute si executate incat sa retina bucatele c
orpului abraziv in cazul spargerii acesteia fara a se deforma sau deplasa.
PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE
Strunjirea este metoda de prelucrare prin aschiere la care miscarea de
aschiere este circulara, materializata prin rotatia piesei in jurul axei sale, iar
miscarea de avans este rectilinie fiind materializata prin deplasrea sculei.
Prin strunjire se prelucreaza suprafete, in general, de revolutie
exterioara sau interioara, utilizandu-se drept scule aschietoare cutite se
strunjit sau scule speciale, iar ca masini-unelte se utilizeaza strungurile.
Masina-unealta de tipul strungului este destinata prelucrarii
suprafetelor de revolutie prin combinarea a doua miscari, a miscarii principale
de aschiere si miscarii de avans. Miscarea principala de aschiere este miscarea
de rotatie, executata de semifabricat, iar miscarea de avans
este in general rectilinie, executata de scula care deregula este un cutit de
strung.
Operatia caracterstica este cea de strunjire, dar pot fi executate si alte
tipuri de operatii. De exemplu gauriri, alezari cu cutitul sau alezorul, rectificari
chiar si frezari daca freza este prinsa in arborele principal, iar semifabricatul
pe sania transversala.
Pe strungurile longitudinale universale se pot prelucra piese de forme si
dimensiuni foarte diferite. Operatiile pot fi executate cu o singura prindere sau
cu mai multe prinderi. Semifabricatul este fixat intre varfuri, cand lungimea lui
depaseste mult diametrul; in platan sau in mandrina univesala, cand diametrul
este mai mare decat lungimea.

Anunțsăînchis de
CNC
Vom încerca
Anunț nu mai
închis deafișămUsed Maschinery
acest anunț -
Semnalați ca anunț inadecvat De ce se afișează acest anunț?
Lathe/Machining Center/Milling
Anunț SAS Alatnih Strojeva

Learn more

Parametri caracteristici principali sunt distanta maxima intre varfuri si

diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor sau deasupra saniei
transversale. Strungurile sunt caracterizate si de urmatoarele marimi:
greutatea si dimensiunile de gabarit, numarul treptelor de turatie, diametrul
alezajului arborelui principal, marimaea canalului real la arborele principal,
puterea motorului antrenor si a surubului conducator.
Dupa destinatie strungurile pot fi:
normale;
carusel
de deblanare
revolvere
frontale
semiautomate
automate
Scule pentru prelucrarea prin aschiere:
de masini se folosesc foarte multe tipo-dimensiuni de cutite pentru aschiere
datorita diversitatii mari de masini-unelte pe care lucreaza, datorita varietatii
de piese prelucrate, datorita gamei largi de operatii si datorita conditiilor
diferite impuse pieselor prelucrate. Tinand seama de toate acestea, cutitele se

clasifica dupa criteriile prezentate in continuare. 1) In

functie de directia si sensul avansului se deosebesc:
1,a - cutite cu avans longitudi-nal, pe dreapta (cu avans de la dreapta la
stinga) sau pe stanga (cu avans de la stinga la dreapta), fig. 13.1;
1,b - cutite cu avans tangential, fig. 13.2;
1,c - cutite cu avans transversal, fig. 13.3,g,h,i,j. 2) Dupa tipul masinii unelte
pe care se folosesc:
2,a - cutite pentru strung, fig. 13.1, 13.2, 13.3;
2,b - cutite pentru raboteza, fig. 13.4,c;

Fig. 13.2. Cutit cu posibil avans tangential.

2,c - cutite pentru morteza;
2,d - cutite pentru strunguri automate si semiautomate;
2,e - cutite pentru masini de alezat, fig. 13.8, (fig. 13.9);
2,f - cutite speciale pentru masini speciale.
3) Dupa forma capului si pozitia acestuia in raport cu corpul se detaseaza:
3,a - cutite drepte, fig. 13.4,a;
3,b - cutite cotite spre stanga sau spre dreapta, fig. 13.4,b;
3,c - cutite incovoiate inainte sau inapoi, folosite la rabotare, fig. 13.4,c;

Fig. 13.3. Forme constructive de cutite de strung din oteluri de scule.

3,d - cutite cu capul ingustat (simetrice, ingustate pe dreapta, ingustate pe
stanga), fig. 13.4,d.

Anunț
Vom încerca săînchis
Anunț nu mai
închis
de
Dulapuri scule
deafișăm acest anunț CNC -
Semnalați ca anunț inadecvat De ce se afișează acest anunț?
EMPORO RO - EMPORO -
Dulapuri metalice CNC
Anunț emporo.ro

Aflați mai multe

4) Dupa destinatie, respectiv dupa operatia efectuata, se deosebesc:

4,a - cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor lise
exterioare, fig. 13.4;
4,b - cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor lise
interioare, fig. 13.5;
4,c - cutite pentru prelucrarea su-prafetelor profilate exterioare sau interioare,
fig. 13.6.
5) Dupa asezarea cutitului in raport cu piesa se pot evidentia:
5,a - cutite cu dispozitie radiala, fig. 13.3;
5,b - cutite cu dispozitie tangentiala, fig. 13.2.
6) Dupa materialul din care sunt construite partile active se deosebesc:
6,a - cutite din oteluri de scule;

Fig. 13.4. Forme diferite ale capului si corpului cutitelor.

6,b - cutite cu partea activa din carburi metalice;
6,c - cutite cu partea activa din mase mineralo-ceramice (oxizi sinterizati);
6,d - cutite cu partea activa pe baza de diamant sau azotura cubica de bor.
7) Dupa modul de realizare tehnologica sunt:
7,a - cutite monobloc;
7,b - cutite realizate din doua sau mai multe materiale, asamblate prin suda-
re, lipire sau fixare mecanica.
13.3. CUTITE CU TAISUL DIN CARBURI METALICE
Aparitia intre materialele pentru scule aschietoare a carburilor metalice
a reprezentat o revolutie in constructia de masini, deoarece duritatea si
rezistenta lor ridicate la temperaturi inalte, mult superioare otelului rapid, au
permis lucrul cu viteze de aschiere substantial marite, sporind productivitatea
si economicitatea prelucrarilor de aschiere.
Cutitele cu partea activa din carburi metalice se executa in doua
constructii diferite, si anume cu placuta din carburi metalice lipita si cu placuta
din carburi metalice fixata mecanic (asamblata demontabil). Fiecare din cele
doua variante are avantaje si dezavantaje, ceea ce face ca fiecare sa-si aiba
domeniul precis de aplicabilitate.

Fig. 13.17. Constructii de cutite de strung pentru prelucrari exterioare, cu

placute din carburi metalice lipite.
Astfel placutele cu placute lipite sunt mai rigide, permitand aschierea
cu avansuri si adancimi de aschiere superioare, si permit un numar mare de
reascutiri. Pe de alta parte, lipirea si reascutirea acestor placute sunt operatii
tehnologice riscante, putand duce la compromiterea placutei. In plus, dupa
consumarea rezervei de reascutire, din placuta si uneori din corp nu se mai
recuperteaza nimic. Pentru placutele fixate mecanic lucrurile se petrec invers
decat la cele anterioare, in plus existind avantaje in productia de serie prin
micsorarea substantiala a timpilor consumati cu reglarea la cota a cutitului.
Fixarea piesei
Piesa ce urmeaza a se prelucra se fixeaza intr-un dispozitiv tinand seama de
forma si dimensiunile ei.
Cel mai des se folaseste sistemul de fixare a apiselor in universal.
Universalul este un sistem de fixare prevazut cu trei bacuri care realizeaza
simultan centrarea si strangerea pieselor avand diametru intr-o gaura relativ
mare.
Cele 3 bacuri: 1 se deplaseaza in consolele din corpul 2 al universalului fiind
antrenate de filetul plan 5 de pe fata frontala a rotii dintate 3 care la randul ei
este antrenata de pinionul conic 4.
Universalul este montat pe capatul arborelui principalprin insurubare avand un
sistem de asigurare. Pt platourile de dimesiuni mici, operatia de montare se
realizeaza fara dificultati, ele putand fi montate normal. In cazul universalelor
mai grele se recomanda introducerea unei bucse 2 in interiorul universalului
de care se prinde in vederea ridicarii si introducerii pe un dorn L montat in
arborele principal al strungului. In acest mod se evita scaparea universalului si
montarea mai usoara pe capatul filetelor al arborelui principal.
Pt deblocare se actioneaza cutia de viteze la cea mai mica turatie se
introduce dornul in arborele principal apoi cu un ciocan de lemn se impiedica
rotirea in sens invers a universalului. Piesele de diametru mic se strang cu
bacurile in pozitie normala. In varful pieselor de lungime mica si diametru
mare, centrarea si prinderea se executa prin actionarea bacurilor de la interior
spre ext. Datorita prinderii piesei pe pozitia anterioara a bacurilor 2 acestea se
uzeaza. Pentru a afixa corect piesa 1 intr-un asemenea universal este
necesara introducerea unui adaos 3 ca in figura:
Fig. 4.9. Forme de suprafete generate pe strung.
Prelucrari executate pe strung:
In general operatiile de strunjire se clasifica in functie de forma geometrica a
suprafetei obtinute si a modului in care se materializeaza curba generatoare:
a. Strunjirea suprafetelor plane se utilizeaza pentru executarea unor suprafete
plane perpendiculare pe axa de rotatie a piesei cu urmatoarele variante:

- cu avans transversal la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie a

piesei
- prin retezare la care avansul este tot transversal si se executa in scopul
separarii piesei sau a partilor piesei din semifabricat
- cu avans longitudinal la care avansul este parallel cu axa de rotatie a
piesei, iar taisul cutitului este cel putin la fel de lat cu suprafata plana inelara
care se obtine pe piesa
b. Strunjirea suprafetelor de revolutie se utilizeaza pentru executarea unor
suprafete de revolutie coaxiale cu axa de rotatie a piesei, cu urmatoarele
variante:
- cu avans longitudinal la care avansul este paralel cu axa de rotatie a
piesei;
- cu cutit lat cu avans transversal, lucrandu-se cu un cutit cu raza la varf
foarte mare si unghi de atac al taisului secundar foarte mic
- de decojire cu avans longitudinal, de cele mai multe ori cu utilizarea unei
scule rotative multicutit cu unghi mic de atac, metoda aplicabila la prelucrarea
pieselor de gabarit mare, greu de rotit.
- prin retezare cu avans longitudinal, aplicabila in cazul retezarilor unor saibe
sau discu-ri circulare dintr-un semifabricat de tip disc;
- strunjirea suprafetelor conice la care miscarile sunt aceleasi cu cele de la
prelucrarea suprafetelor cilindrice, suprafata conica rezultand din reglari ale
masinii unelte cum ar fi: dezaxarea papusii mobile la prelucrarea pieselor
prinse intre varfuri, sau inclinarea saniei port-cutit cu avans longitudinal.
- cu avans transversal la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie a
piesei taisu-lui cutitului este cel putin la fel de lat ca suprafata de executat.
c. Strunjirea filetului se executa cu scule profilate care executa avansul de
rotatie egal cu pasul filetului; in functie de scula utilizata si forma suprafetei
infasuratoare a filetului se disting:
- filetarea cu cutitul la care avansul este paralel cu axa de rotatie a piesei si
foloseste drept scula un cutit filetat cu unghiul la varf corespunzator cu cel al
filetului.
- prelucrarea filetelor plane, procedeu la care avansul este transversal
folosindu-se un cutit de filetat profilat simplu (cu un singur tais principal) iar
avansul pe dinte este egal cu pasul elicei.
d. Strunjirea cu scule profilate este procedeul de strunjire care utilizeaza o
scula profilata ce reprezinta profilul complementar al profilului filetului piesei,
in functie de felul avansu
lui poate fi:
- cu avans longitudinal la care avansul este paralel cu axa de rotatie a
piesei iar cutitul are taisul profilat cu latimea mai mare sau egala cu a
suprafetei de executat, sau cutitul executa un canal inelar, pe suprafata
frontala a piesei.
- cu avans transversal, la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie
a piesei iar taisul sculei are latimea mai mare, sau egala cu suprafata de
executat cu variantele: canela
re sau executarea unui canal circular; tesirea exterioara sau interioara.
PRELUCRAREA PRIN FREZARE
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere care utilizeaza
scule de frezat (freze) cu mai multe taisuri dispuse in mod diferit pe
suprafetele unor corpuri de revolutie la care miscarea de aschiere, de rotatie,
este executata de scula si miscarea de avans, rectilinie este executata de
piesa sau scula.
Miscarea de avans presupune o deplasare intre scula si piesa montata
notata μs care se exprima in rot/min a frezei.

Prelucrerea prin frezare poate fi realizata in contra avansului sau in

sensul avansului. Frezarea in contra avansului se foloseste frecvent deoarece
dintii sculei sunt solicitati in mod propriu.
Frezarea in sensul avansului se aplica mai des la operatiile de
degrosare sau de frezare rapida.

Tipuri de freze
Frezele se pot clasifica dupa mai multe criterii, dupa cum urmeaza:

1. Dupa felul suprafetelor pe care sunt dispusi dintii:

a) freze cilindrice, avand dintii dispusi numai pe suprafata
cilindrica exterioara (fig. 16.1,a);
b) freze disc, cu dintii dispusi pe suprafata cilindrica, si uneori cu
taisuri si pe una sau pe ambele suprafete frontale (fig. 16.1,b);
c) freze cilindro-frontale, avand dintii dispusi pe suprafata
cilindrica si pe una din suprafetele frontale (fig. 16.1,c);
d) freze frontale, cu dintii dispusi pe una din suprafetele frontale
ale frezei (fig. 16.1,d).
Atat frezele cilindro-frontale cat si cele frontale au taisuri atat pe partea
frontala, cat si pe cea de revolutie, dar la frezele frontale, aceste taisuri sunt
de lungime foarte mica, in comparatie cu lungimea taisurilor periferice de la
frezele cilindro-frontale;
e) freze unghiulare, avand dintii dispusi pe suprafete conice (fig.
16.1,e);
f) freze profilate, cu dintii dispusi pe suprafete profilate de
revolutie (fig. 16.1,f).
2. Dupa forma dintilor frezei se deosebesc:
a) freze cu dinti frezati avand directoarea fetei de asezare
rectilinie, care se ascut pe fata de asezare sau pe fata de asezare si de
degajare (fig. 16.2,a,b);
b) freze cu dinti detalonati avand directoarea fetei de asezare
spirala arhimedica (sau logaritmica), care se ascut pe fata de degajare (fig.
16.2,c).

Fig. 16.1. Tipuri de freze.

Frezele cu dinti executati prin frezare prezinta unele avantaje in raport
cu frezele avand dinti detalonati,care constau in:

- durabilitate de pana la de doua ori mai mare;

- executie mai simpla a dintilor (cu exceptia frezelor profilate care
necesita dispozitive speciale pentru frezarea si ascutirea dintilor);
- rugozitate mai mica a suprafetelor prelucrate.
Ca dezavantaje se mentioneaza micsorarea sectiunii canalelor pentru
evacuarea aschiilor si a diametrului exterior prin reascutire.
Avantajele prezentate sunt precumpanitoare, recomandandu-se ca
frezele cu dinti detalonati sa fie utilizate numai daca este absolut necesar (de
ex. la frezarea suprafetelor profilate).

Fig. 16.2. Ascutirea frezelor cu dinti frezati si detalonati.

Fig. 16.3. Dispozitia dintilor frezelor.

Clasificarea elementelor frezelor se face conform STAS 577/1-1978
dupa urmatoarele elemente:
1. Dupa dantura frezelor:
a) dantura dreapta (fig. 16.3,a);
b) dantura elicoidala cu elice pe dreapta sau cu elice pe stanga
(fig. 16.3,b,c)
c) dantura in zig-zag (fig. 16.3,d).
2. Dupa forma dintilor frezelor:
a) dinte triunghiular (fig. 16.4,a);
b) dinte cu spate curb (fig. 16.4,b);
c) dinte cu fateta proeminenta (fig 16.4,c);
d) dinte trapezoidal (fig. 16.4,d);
e) dinte detalonat (fig. 16.4,e).
3.Dupa forma taisurilor frezelor:
a) tais neted (continuu) (fig. 16.5,a);

Fig. 16.4. Forme ale dintilor frezelor.

b) tais intrerupt (fig 16.5,b);
c) tais rotund (pentru degro-sare) (fig. 16.5,d);
4. Dupa pasul danturii frezelor:
a) freze cu pas unghiular constant (fig. 16.6,a)
b) freze cu pas unghiular variabil (fig. 16.6,b)
5. Dupa modul de pozitionare-fixare pe masina-unealta:
a) freze cu coada:
a.1. cilindrica
a.1.1. neteda (fig. 16.7,a);

Fig. 16.5. Forme ale taisurilor frezelor.

a.1.2. cu aplatizare (fig. 16.7,b);
a.1.3. filetata (fig. 16.7,c)
a.2. conica
a.2.1. cu con Morse, cu gaura filetata (fig. 16.7,d);
a.2.2. cu con Morse, cu gaura filetata si aplatizare pentru antrenare (fig.
16.7,e);
a.2.3. cu con Morse, cu cap de evacuare (fig. 16.7,f);
a.2.4. cu con Morse, cu cap de evacuare si locas pentru fixare pe
con (fig. 16.7,g);

a.2.5. cu con 7:24 (fig. 16.7,h);

b) freze cu alezaj
b.1. alezaj cilindric (fig. 16.8,a);
b.2. alezaj cilindric si gauri de antrenare (fig. 16.9,b);
b.3. alezaj cilindric cu canal de pana longitudinal (fig. 16.8,c);
b.4. alezaj cilindric cu canal de pana frontal (fig. 16.8,d);
b.5. alezaj cilindric cu canal de pana frontal si gauri pentru montare
(fig. 16.8,e);
b.6. alezaj cilindric filetat (fig. 16.8,f);
b.7. alezaj conic (fig. 16.8,g).

Fig. 16.6. Pasul unghiular al dintilor frezelor.

Fig. 5.28. Tipuri de freze

Freza cilindrica cu dinti rari, elicoidali.

Freza tip “stiulete de porumb”.

Masini de frezat
Masinile de frezat sunt destinate prelucrarii suprafetelor plane, profilate (plan
si spatial), a canalelor de diferite forme etc. Accesoriile si echipamentele de
comanda numerica permit prelucrarea suprafetelor elicoidale, a suprafetelor
alezajelor prin frezare, a danturilor etc. Masinile de frezat universalefac parte
din categoria masinilor de frezat cu consola.
In fig. 5.39 se evidentiaza ansamblurile principale. Astfel, pe placa de baza
este asezat montantul. Pe partea din fata a acestuia se afla ghidajele verticale,
in lungul carora
se deplaseaza consola C actionata in directie verticala de un mecanism surub-
piulita.
Intre sania transversala ST si masa M exista o placa pivotanta
(nereprezentata) prin intermediul careia masa se poate pozitiona circular,
unghiul maxim de pozitionare fiind ± 450.
Masa se poate deplasa in directie longitudinala in lungul ghidajelor
prezente in partea superioara a saniei transversale.
In mod similar, saniatransversala se deplaseaza fata de consola.
Actionarea pentru deplasarea pe ambele directii se face cu un mecanism
surub-piulita.
Masina poate lucra ca masina de frezat orizontala sau verticala, in al
doilea caz fiind necesar un dispozitiv suplimentar care schimba directia de
rotatie a arborelui principal.
Schema cinematica structurala a masinii de frezat universale este
prezentata in fig. 5.40.
Fig. 5.39 Blocurile componente ale
masinii de frezat universale.
Prelucrari executate pe masini de
frezat
In functie de suprafata activa a sculei
aschietoare operatiile de frezare se
clasifica astfel:
a. Frezare cilindrica la care freza
aschiaza cu taisurile principale aflate
pe suprafata sa cilindrica, scula
denumindu-se freza cilindrica, iar
daca are o latime mica se numeste
freza disc. In functie de sensul
miscarii de avans executata de piesa se disting metodele:
- frezare in sens contrar avansului care se aplica deobicei la degrosarea
semifabricate-lor sau cand exista la suprafata acestora o creasta dura,
deoarece dintii frezei se uzeaza mai incet intrand in material de la partea
subtire a aschiei, neproducand socuri mari in material iar componenta
verticala a fortei de aschiere apasa semifabricatul pe masa masinii, fiind
suficiente forte mici de strangere
b. Frezare frontala la care taisurile se afla pe suprafata frontala a frezei, care
prelucreaza semifabricatul.
c. Frezarea cilindro-frontala la care semifabricatul este prelucrat simultan cu
ajutorul
taisurilor principale de pe partea cilindrica a frezei si taisurile secundare aflate
pe partea frontala a acesteia. Prin operatiile de frezare cilindrica frontala si
cilindro-frontala se realizeaza suprafete plane.
d. Frezarea supafetelor de revolutie, uzual cilindrice, se caracterizeaza prin
faptul ca miscarea de avans este circulara, prelucrandu-se suprafete
exterioare sau interioare
e. Frezarea suprafetelor elicoidale se caracterizeaza prin faptul ca miscarea de
avans este elicoidala, realizata de obicei prin compunerea unei rotatii si a unei
translatii, cu raport constant, efectuate de catre piesa, ca de exemplu frezarea
filetelor sau a melcilor.
- frezarea filetelor lungi se face utlizand o freza disc profilata, ingusta,
corespunzand doar unui gol al filetului, a carui axa este inclinata in directia
pantei filetului si avand un avans corespunzator pasului filetului sau utilizand o
freza speciala care, odata cu misca-rea principala de rotatie are si o miscare
de avans longitudinala. In cazul prelucrarii de acest fel este necesar ceva mai
mult de o rotatie a piesei iar latimea frezei determina lungimea maxima a
filetului executat.
f. Frezare prin rualre necesita o freza cu profil de referinta, are executa
simultan o misca-re de avans si o miscare de rulare.
RABOTAREA MATERIALELOR
Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere care utlizeaza
scule (cutite de rabotat) la care axa longitudinala este perpendicular ape
directia miscarii de aschiere.
Miscarea de aschiere este orizontala repetata, de cele mai multe ori
rectilinie, iar miscarea este de avans intermitenta, efectuata cand scula nu
este in contact cu piesa.
Miscarea de aschiere este executata de piesa la masina de rabotat, sau
scula la rabotarea longitudianala executata pe seping.
Masini de rabotat:
a. masini de rabotat transversale → este o masina cu cutit mobil
b. masini de rabotat longitudinale (raboteze) → se folosesc in special pentru
prelucrarea pieselor la care predomina lungimea.
Scule aschietoare folosite la rabotare:
- pentru prelucrarea pe masina de rabotat se foloseste mai multe tipuri de
cutite asemanatoare cu cele utilizate la strunjire.
la rabotare cutitele lucreaza in conditii mai grele din cauza socurilor puternice
care se produc la patrunderea lor in metale
Tipuri de cutite:
a. cutite normale → se folosesc pentru prelucrarea de degrosare
b. cutite drepte
c. cutite incovoiate si cotite
d. cutite late si cotite
e. cutite de canelat
f. cutite de retezat

Prelucrari executate pe masinile de rabotat:

a. prelucrarea suprafetelor orizontale se executa pe masinile de rabotat cu
cutite normale
b. prelucrarea suprafetelor normale → se executa pe masini transversale sau
longitudinale in functie de dimensiunile piesei de prelucrat
c. prelucrarea suprafetelor inclinate → se executa in mod similar ca
suprafetele verticale cu deosebirea ca scula avanseaza dupa o directie
inclinata.
Prelucrarea prin mortezare
Mortezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere care utilizeaza cutite de
mortezat, scule la care axa longitudinala este orientata dupa directia miscarii
de aschiere.
Miscarea de aschiere este verticala, repetata, de cele mai multe ori
rectilinie, executata de scula, iar miscarea de avans este intermitenta
executata cand scula nu se afla in contact cu semifabricatul. Mortezarea este
utilizata in mod special pentru prelucrarea suprafetelor poligonale interioare.
Masina de mortezat

Masina de mortezat se carcterizeaza prin miscarea principala rectilinie

alternativa efectuata de scula in planul vertical. Ele sunt destinate pentru
prelucrarea prin rabotare a diferitelor suprafete plane, circulare, profilate,
interioare sau exterioare in productie individuala sau in serie.
Prelucrarea piesei are loc prin actionarea sculei, montata pe berbec,
care executa miscarea principala rectilinie alternativa de aschiere si
deplasarea piesei, fixata pe masa circulara care executa miscarea secundara
de avans transversal, longitudinal sau circular. Cursa activa a sculei este de
sus in jos – aschierea. Miscarea de avans a piesei este intermitenta si are loc
la sfarsitul cursei pasive. Intre cele doua miscari trebuie sa existe o
sincronizare. Se pot executa prelucrari dupa o directie inclinata prin rotirea
capului masinii in jurul axei XOY cu aproximativ 10-150 intr-o parte si in
cealalta.
Prelucrari executate pe masini de mortezat sunt acele prelucrari
asupra suprafetelor inguste dar si late in acelasi timp, in special canale si
suprafete interioare si exterioare care sunt greu de executat prin alte
procedee de prelucrare.
Mortezarea se foloseste numai la productia individuala si de serie mica in
atelierele de intretinere si scularie.
Masinile de mortezat pot fi grupate dupa lungimea cursei L a berbecului in:
- masini de mortezat mici, cu L<250 mm
- masini de mortezat mijlocii, cu L=250……800 mm
- masini de mortezat mari, cu L>800 mm
Dupa tipul lor, avem masini de mortezat:
- obisnuite
- transportabile
- speciale
La unele msini de mortezat in vederea maririi gradului de
universalitate, capul cu ghidajele berbecului se poate inclina fata de axa
verticala.

Politica de confidentialitate

Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate