Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În familiile în care unul din membri este alcoolic, ceilalţi membri au şanse mari să treacă
prin mai multe forme de abuzuri. Practic alcoolicul, în momentul în care bea, îşi va pierde
inhibiţiile şi va face ceea ce simte atunci când nu bea, pentru a-şi arăta puterea. Acest mod de a-
şi arăta puterea este, într-un mod subtil, modul în care persoana bolnavă de alcoolism, se apără.
Stresul major poate da naştere unor episoade de violenţă şi mai rar unei perpetuări a
acesteia. De asemenea agresorul poate fi bolnav mintal şi să manifeste o dorinţă patologică
pentru putere şi control. Agresorii nu sunt de fapt decât nişte persoane slabe, care nu au o
imagine bună de sine.
Intr-o familie bantuita de violenta, copiii cresc intr-o atmosfera in care nevoile lor de
baza (nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste) sunt profund neglijate. Functiile
parentale nu mai pot fi implinite. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa
asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica) sau sa-l
protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Coplesita de rusine pentru
ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea mai importanta relatie interpersonala, de
teroare, de autoacuzatii (Polman,1994) femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din
rolurile impuse de viata familiei.
In atmosfera de violenta, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de
fapt ramane intr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. Aceasta situatie este
probabil si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii.