Enigma Otiliei

George Calinescu a fost un scriitor, publicist, critic și istoric literar, academician român. Acesta este
considerat drept unul dintre cei mai importanti critici literari români din toate timpurile alaturi de Titu Maiorescu
și Eugen Lovinescu.

Romanul „Enigma Otiliei" a lui George Calinescu a apărut în perioada interbelică, in anul 1938. Acesta este
un roman realist de tip balzacian, modernist, obiectiv şi clasic.

Romanul este specia genului epic in proză, de mare intindere, cu o acțiune ce se desfășoară pe mai multe
planuri narative, cu un număr mare de personaje și un conflict puternic.

Tema operei este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucureștene de la inceputul secolului XX, ceea
ce determina caracterul citadin şi social al operel. Romanul prezintă formarea unui tânar, care inainte de a-şi face
o cariera, trăiește experiența iubirii și a relațiilor de familie.

Titlul operei a fost inițial „Parinții Otiliei,, , acesta reflectă ideea balzaciană a paternității, pentru că fiecare
dintre personaje determina intr-un fel destinul orfanei Otilia, ca nişte părinți. Autorul schimba titlul, iar accentul
cade pe Otilia, astfel aceasta devine o enigma pentru ca fiecare personaj din roman o percepe diferit.

Incipitul este unul specific romanului realist. Acesta fixează cadrul temporal și spațial al acțiunii:intr-o
seară de la inceputul lui julie 1909, cu puțin inainte de orele zece, un tanar de vreo optsprezece ani, imbrăcat in
uniformā de liceean, intră pe strada Antim. venind dinspre strada Sfinții Apostoli".

Acțiunea romanului incepe cu venirea tănarului orfan Felix Sima la Bucureşti, in casa unchiului şi tutorelui
său, pentru a studia medicina. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar, care o crește in casa lui pe Otilia
Marculescu fiica sa vitrega, cu intenția de a o Infia, dar Aglae o consideră un pericol pentru moştenirea fratelut ei.

Conflictul romanului se bazează pe relațiile dintre cele două familii înrudite, cea a lui Costache
Giurgiuveanu și cea a surorii lui Costache, Aglae dar asistăm și la un conflic dintre Felix şi Pascalopol, acesta fiind
pentru mâna Otiliei.

Modul de expunere predominant în text este narațiunea. Aceasta este realizată la persoana a lll-a, cu
focalizarea zero și viziunea „dindàrăt", naratorul fiind omniscient și omniprezent.

O primă secvență narativă semnificativă este reprezentată de vizita Otiliei la moșie la Pascalopol
împreună cu Felix. Pe tot parcursul vizitei, Otilia se plimbă cu tânărul Sima, se simte bine, astfel Felix primește
atenție deosebită, din care putem deduce faptul că protagonista avea sentimente mai presus de cele de rudenie
pentru tânarul băiat.

O altă secvență narativă semnificativă este reprezentată de întoarcerea Otiliei și a lui Pascalopol de la
Paris. Cu toate că pe timpul şederii la Paris Otilia a fost bârfită de rudele sale din familia Tulea, aceasta a ținut să le
ofere cadouri la întoarcerea acasă. Astfel aceasta dă dovadă de bună creștere.

În concluzie, datorită elementelor prezentate ulterior, putem spune că „Enigma Otiliei" a lui George
Călinescu întrunește toate notele definitorii unui roman realist balzacian prin prezentarea critică a unor aspecte
ale societății de la începutul secolului al XX-lea, prin motivul paternității și cel al moștenirii.
 CARACTERIZARE OTILIA
Otilia este personajul principal din opera “Enigma Otiliei” de George Calinescu . Ea este
caracterizata direct si indirect, fiind tipul eternului feminin, dar si proiectia autorului in ipostaza
feminina.
Caracterizarea directa
Caracterizarea directa facuta de narator arata varsta de 18 ani, tanara, fiica celei de-a doua sotii a
lui Costache Giurgiuveanu, el crescand-o ca pe fiica lui. Ea se diferentiaza de celelalte personaje prin
aflarea in mod permanent intr-un proces dinamic, in continua devenire.
Caracterizarea directa facuta de alte personaje contureaza portretul fizic, relatat indiret prin ochii
lui Felix, care sugereaza trasaturile sale morale de delicatete, tinerete, farmec, inocenta si maturitate
“un cap prelung si tanar de fata, incarcat de bucle, cazand pana la umeri. Fata subtirica, imbracata intr-o
rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare la mijloc.” Mos Costache o iubeste pe “fe-fetita mea”, el
fiind “papa” care primeste de la ea un strop de voiniciune, tinerete si lumina, la simpla prezenta a fetei
radea. Pentru Felix, Otilia este o fata deosebita, admirabila, pe care o iubeste, dar a carui comportament
merge dincolo de puterea sa de intelege. Pascalopol vede in Otilia o “mare strensarita”, “un
temperament de artista, femeie in devenire”. In ochii rai ai Aglaei, Otilia este o amenintare la averea lui
Costache si o considera o “usuratica” care cucereste mintile baietilor din familie. In ochii lui Stanica
Ratiu, Otilia este fata delicioasa, relista.
Autocaracterizarea
Otilia Marculescu nu spune prea multe lucruri despre ea, ci lasa faptele sa vorbeasca de la sine.
Este copilaroasa si matura in acelasi timp “Eu am un temperament nefericit, ma plictisesc repede, sufar
cand sunt contrariata”
Caracterizarea indirecta
Caracterizarea indirecta prin fapte, actiuni si gesturi arata ca Otilia este un personaj complex cu
un comportament derutant, fiind capabila de emotii puternice, pentru a trece cu usurinta de la o stare la
alta, imprastiata si visatoare dar si lucida. In relatia cu celelalte personaje, ea da dovada de intelegere.
Ea il iubeste pe Felix, fiind pentru aceasta prima experienta erotica, dar penduleaza intre el si
Pascalopol. Motivatia alegerii poate fi considerat un act de sacrificu pentru Felix, al carui viitor l-ar fi
ruinat alegandu-l.

Concluzie
In concluzie, eseul caracterizare Otilia Marculescu – Otilia este asadar, eternul feminin, plin de
mister, trainic si cuceritor, care fascineaza prin sensibilitate si maturitate.
 REZUMAT
Felix Sima,un tânăr de 18 ani,vine în Bucureşti la unchiul său CostacheGiurgiuveanu pentru a urma
Facultatea de medicină.Ajuns la adresa indicată Otilia,pupila bătranului,îl invită în casă unde cunoşte membrii
familiei: matuşa Aglae,unchiul Simion şi copiii acestora Titi,Aurica ,Olimpia si sotul sau Stanică Raţiu precum şi
prietenul de familie Leonida Pascalopol.

A doua zi Otilia îi arată locuinţa, el remarcă felul jucăuş al fetei şi este surprins cand gaseşte o scrisoare
adresată acesteia, pe numele Otilia Marculescu.Fata este ravnită de Leonida Pascalopol şi invidiată de toţi
membriifamiliei Tulea.

Felix, curios de enigma numelui Mărculescu descoperă soarta Otiliei care nu este cu mult diferită de a sa.
Fata a rămas orfană de mică şi este crescutăde tatăl său vitreg, moş Costache.Pascalopol a cunoscut-o pe mama
Otiliei şi deatunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtandu-i o stimă deosebită.

Rugat de Aglae,Felix îl mediteaze pe Titi care a rămas corigent, şi in aceste imprejurari sora sa Aurica se
ataseaza de tanar. El,însă, se simte tot mai atras de Otilia pe care o admiră şi cu care petrece din ce în ce mai mult
timp.Vede însă în Pascalopol un rival. Între Felix şi Otilia se clădeşte o relaţie de profundă prietenie şi ataşament.
Felix îi mărturiseşte iubirea, iar Otilia pare şi ea înduioşată,însă priveşte totul în mod copilăresc.Grija sa pentru
Felix pare mai mult a unei surori.Ruşinat, Felix îşi pune pe hârtie toate sentimentele sale, trimitandu-i Otilei
scrisoarea, însă ea nu-i dă nici un răspuns.

La invitatia lui Pascalopol,Felix si Otilia se duc la moşia acestuia,unde tinerii profita de timpul petrecut
impreuna,iar după două săptămâni revin acasă. Între timp, fiul Olimpiei şi al lui Stănică, Aurel Raţiu, moare, iar
tatăl înduioşat îi publică în ziar decesul amintind toate rudele, în speranţa de a obţinecât mai mult sprijin
financiar.Stănică este interesat de averea lui moş Costache şi în acest scop îl aduce pe un oarecare doctor
Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul că este bolnav.Singurul care descoperă planul este Pascalopol, şi-l
avertizeaza pe bătrân.

În casă discuţiile despre adopţia Otiliei de către moş Costachedeclanşează un nou val cu scandaluri din
partea Aglaei. În cele din urmă fata îi cere lui moş Costache să nu întocmească formalitatile de adoptie si pleacă
cuPascalopol la moşie, spre surprinderea lui Felix, care rămâne dezamăgit.El se refugiază în braţele unei curtezane
Georgeta.

Moş Costache are planurile sale cu cei doi tineri începând să adune materiale de construcţii pentru o casă
unde cei doi, Felix şi Otilia aveau să stea după moartea sa.

Din cauza unei uşoare insolaţii şi a efortului, moş Costache are un atac, înurma căruia toată familia Tulea
îşi petrece două zile în casa bătrânului ignorând boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la
universitate, carere comandă multă linişte şi odihnă bolnavului.

Moş Costache se însănătoşeşte şi îi alungă din casă pe toţi cei din familiaTulea fiind de acord cu
propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont în bancă pe numele Otiliei cu suma de 300000 lei, însă nu-i dă
banii, încrezându-se în sănătatea sa. Moşierul deschide contul şi depune în el 100000 lei pe numele Otiliei.

Moş Costache ii dăruieşte lui Pascalopol 100000 lei pentruOtilia. Stănică, după indelungi cautari află locul
unde sunt ascunşi banii şi-l jefuieşte. Moş Costache este surprins de atac şi în urma efortului moare.

Stănică divorţează de Olimpia şi se căsătoreşte cu Georgeta, iar apoi intră în politică.

Otilia se căsătoreşte cu Pascalopol si pleacă impreuna la Paris.

Felix, cu ocazia războiului, devine doctor,apoi profesor universitar şi se căsătoreşte bine intrând în cercuri
înalte. Se întâlneşte întâmplător cu Pascalopol pe tren şi află că acesta a divorţatde Otilia, fiind acum căsătorită cu
un om bogat din Buenos Aires.