Problema 11 - volumul timpului de studiu: care este încărcătura de ore pe

săptămână și la nivel anual .

Organizarea modulară (Programa școlară): Înseamnă elaborarea unor
structuri curriculare, autonome, care pot fi parcurse relativ independent în cadrul
unei discipline sau în cadrul un program de studii.
Componenetele organizării modulare sunt:
1. obiectivele;
2. precondițiile – starea de pregătire pe care trebuie să o aibă un subiect;
3. corp al modulului – activități de predare-învățare și feedback. Modulul
conține un sistem de evaluare ce indică performanțe, criterii și metode;
4. variabila de timp.
Avantajele organizării modulare:
- ne permite să identificăm eșecurile sau dificultățile pe care le întampină un
elev;
- permite o mai bună organizare și formare a procesului de formare;
- permite o personalizare a avutelor de învățare;
- permite focalizarea pe competențele predeterminate;
- subiectul poate să aleagă la nivelul disciplinei mai multe module.
Problemele critice ale programei:
1. organizatorii care structurează o programă;
2. supraîncărcarea programelor;
3. concepția care fundamentează proiecția programei. Avem 5 concepții:
învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și superior.
Probleme ale organizării modulare:
1. numărul de module;
2. standardele de performanță care trebuie să însoțească competențele implicate
la nivelul fiecărui modul;
3. nu sunt îndeplinite precondițiile stabilite modulului;
4. Ce se întâmplă dacă se produce automatizarea?;
5. opțiunile elevului.

Manualul școlar
Perspectiva politică - manualul este un instrument al reformei.
Perspectiva psihopedagogică – construcția, implementarea și evaluarea
fiecărui manual.
Perspectiva economică – criteriul de acceptare al manualului este costul pe
care îl implică. Manualul este un instrument care asistă cadrul didactic în realizarea
activității sale. Manualul este o problemă de business. Manualul se reprezintă sub
forma unui pachet la care au acces profesorul și elevul.
 Funcțiile manualului școlar:
1. informativă – cale de acces la cunoaștere;
2. formativă – să formeze atitudini, deprinderi, abilități, capacități;
3. evaluare – introduce probe de evaluare prin care profesorul stabilește nivelul
de cunoștiinte al elevului;
4. motivațională – un manual trebuie să cultive apetitul pentru cunoaștere,
studiu;
5. de a-l învăța pe elev cum să învețe.
Problemele critice legate de manualul școlar:
1. criteriile unui manual bun;
2. calitatea grilelor de evaluare a manualelor școlare;
3. costurile unui manual;
4. calitatea informației din manual.

Finalități educaționale. Teoria și metodologia obiectivelor educaționale

Obiective:
- să examinăm noțiunea de finalitate în relație cu mai mulți parametrii – 7
categorii;
- să definească și să coreleze principalele categorii de finalități educaționale;
- să definească și să analizeze rolul competenței în elaborarea și realizarea
programelor de formare;
- să descrie funcțiile pedagogice ale obiectivelor educaționale;
- să demonstreze contribuția lor la gestionarea practicii educaționale;
- să interpreteze dimensiunea axiologică a obiectivelor educaționale,
evidențiind 3 tipuri de relații între curriculum și valori;
- să enunțe și să interpreteze politicile trans-europene, europene și naționale în
domeniul definirii și selecției competențelor educaționale;
- să enunțe și să caracterizeze principalele metode de definire a obiectivelor
educaționale;
- să utilizeze efectiv metodologia operaționalizării formulând în mod
independent obiective operaționale;
- să demonstreze valoarea și limitele operaționalizării obiectivelor;
- să diferențieze domeniile clasificării obiectivelor educaționale și să descrie
cel puțin un sistem de clasificare pentru fiecare domeniu;
- să interpreteze modelul taxonomic al lui Benjamin Bloom și să ilustreze
fiecarea categorie cu câte un exemplu;
- să evalueze taxonomia lui Bloom din punct de vedere teoretic și practic;
- să prezinte și să interpreteze dezvoltările actuale cognitiviste ale taxonomiei
Bloom;
- să definească criteriile de analiză a calității obiectivelor.
 Teme de discutie:
- grila de analiză cu 7 criterii;
- tipuri de finalități și relațiile dintre ele;
- funcțiile pedagogice ale obiectivelor;
- competența organizatorului modern al curriculumului;
- metodologia determinării și evaluării obiectivelor.

Ce înțelegem prin finalitățile educației?

Înțelegem tipuri care urmează să se producă în conștiința și conduita
elevului, schimbări care vizează modele de cunoaștere comportamentale și
atitudinale. Indică diferite rezultate așteptate ale educației la niveluri diferite, grade
de generalitate.
Tipurile de finalități educaționale
Delimitări:
- idealurile educaționale;
- scopuri – achiziții ample detectabile pe intervale mari de timp;
- obiective – achiziții concrete detectabile după un timp mai scurt, generale
(cadru), intermediare (de referință) și specifice.
Obiectivele (terminale și intermediare) sunt subordonate scopurilor.
Obiective:
- predeterminate (apar în programe);
- emergente;
- instrucționale/ operalizate;
- expresive;
- cognitive;
- afectiv-atitudinale;
- psiho-motorii.