LINDA HOWARD

lrvv

/\
SARUTA.MA
JN TIMP CE DORM

KISS ME WHITE ISLEEP

by Linda Howard
Toate drepturile rezervate acestui tiilu apar[in
Editurii MIRON Editura MIRON
Traducerea:
Cornelia Cernetchi-Pascu

UNU

Paris

Lily iqi inclind uqor capul qi zimbi spre insolitorul ei,

Salvatore Nervi, in timp ce qeful de sal6, foarte tdcut qi
grafios, o ajutd s5 se aqeze la masa cea mai bund din acel
restaurant; doar zimbeful ei mai era original, deqi aproape
nimic altceva la ea nu mai era. Ochii ei albastru-arctic
cdpdtaserd o nuanld caldd de ciprui, de la lentilele de
contact; pirul ei blond fusese vopsit intr-o nuanld de gaten-
?nchis-nurc5, cu quviie mai deschise. La citeva zile iqi
qampona riddcinile, ca nu cumva sd se vadd nuanJa de
blond.
Pentru Salvatore Nervi ea eta Denise Morel, un
prenume destul de obiqnuit pentru numeroqii Morel din
Franla, dar nu un nume prea cunos ctLt, ca sd stirneascd
alarmein subconqtient. Salvatore Nervi era un om suspicios
din fire, fapt care i-a salvat viala de atit de multe ori, incit
nici nu-qi mai amintea de toate ocaztrle'Dar, dacdin aceastd
seard totul ar fi mers bine, in sfirqit urma sd fie prins - se
pare, din cauzabdrbdjiei sale. Foarte ironic.
Trecuful ei fabricat la comandd avea doar citeva straturi
superficiale; nu awsese timp s[preg[teascdmai mult. Chiar
ea a pus pariu cd omul nu-qi va pune acolilii s[ sape mai
 LINDA HOWARD
adinc de atit qi cd iqi va pierde rdbdareanecesard aqteptirii
rdspunsurilor, inainte si-i facd avansuri.
in mod normal, dacd era,nevoie de un trecut, Langley
ilpregdtea pentru ea, doar ci de data aceasta era pe cont
propriu. in timpul scurt pe carcl-aavut la dispozilie a fdcut
cum aputut mai bine. Frobabil cd Rodrigo, fiul cel mai mare
al lui Salvatore qi numdrul doi in organizalia Nervi mai fbcea
qi acum sdpdfuri; nici ea nu mai avea mult timp pind ce el
urma sd afle cd aceastd Denise Morel apdnise din senin, cu
doar citeva luni in urmd.
Ah! exclamd Salvatore, instalindu-se pe scaunul sdu,
- niciodat[ nici un vin. A linut si menlioneze asta de la bun
cu un oftat, dupi care ii intoarse zimbetul. Era un birbat
chipeq, in jur de cincizeci de ani; avea un aer tipic italian,
p5ru1negru lucios, ochi cdprui sclipitori qi o gurd senzuald.
Avea mania sd se menfind in form5, deqi nu avea nici un fir
de pir c[runt - poate fiindcd se vopsea. Ardfi minunat in
seara aceasta; ti-am spus-o deja?
De asemeneaavea Ei farmecul acela clasic italian.plcat
cd era un criminal cu singe rece. Ei bine, la fel era qi ea. Aici
se potriveau de minune, deqi ea spera cd nu se vor potrivi
exact. Avea nevoie de o cit de micd nepotrivire.
- Mi-ai spus, comentd ea, privindu-l cu c[ldurd. Avea
un accent pariziwr; se pregitise indelung ca sd atingd acest
nivel. i1i mulqumesc incd o dat5.
Managerul restaurantului, domnul Durand, se apropie
de masa lor qi inclinl capul cu deferenld.
- Monsieur, md bucur si v5 revdd. Am veqti bune: am
frcut rost de o sticld de Chdteau Maximilien optzeci qi doi.
A sosit ieri, iar cind v-am vdnfinumele, am pus-o de-o parte
SARUTA-MA iru IIVP CE DORM
pentru dumneavoastrd.
- Excelent! zise Salvatore, surizdtor. Bordeaux'82 a
fost o recoltd excepfionali qi foarte puline sticle mai r[mi-
seser6. Iar acestea se vindeau la prefuri ridicate. Salvatore
era un cunoscdtor de vinuri qi era dispus sd pldteascd orice
sumd ca sd poatd bea un vin rar. Mai mult de atit, adora
vinul. Nu achiziliona sticle doar ca sd le aibi; el bea vinul,
se delecta cu el gi examina aromele qi buchetul. Se uitd la
Lily zimbind. Vinul acesta este ambrozie;veivedea'
- Me indoiesc, rdspunse ea calm. Nu mi-a plbcut
inceput, anume cd era o franfuzoaicd neobignuitd, care
detesta gustul vinului. Papilele ei gustative aveau gusturi de
plebeu. De fapt, lui Lily ii pldcea sd bea cite un pahar de vin,
dar cind era cu Salvatore, nu era Lily; era Denise Morel, iar
Denise nu bea decit cafea sau api imbuteliatS.
Salvatore rise qi zise:
- Vom vedea. A comandat totuqi cafea pentru ea.
Eia cea de-a treia intilnire a ei cu Salvatore; de la
inceput a jucat destul de dur cu el, mai dur decit qi-ar fi dorit,
fiindcd i-a rcfuzat primele doud invitafii in ora;. Acesta
fusese un.risc calculat, menit si ii domoleasci precaufia.
Salvatore era obiqnuit ca oamenii sd-i solicite at"enlia,
favorurile; nu era deloc obiqnuit si fie refuzat.
Faptul cd in aparenld nu era interesatd de el ii stimi lui
interesul, fiindcI aqa se comporti oamenii puternici: se
a$teapt[ ca allli sd le acorde atenfie 1or. in acelaqi timp ea
rcfuzasb se plieze pe gusturile lui, aqa cum o fEcea acum cu
vinul. La primele doud intilniri pe care le-au avut el a
 LINDA HOWARD
incercat sI o convingd sd guste din vinul lui, iar eaarefinat
cu incdpd,tinare. Nu a mai fost niciodatd cu vreo femeie care
sd nu incerce automat sd-i facd,pe plac, iar acum era intrigat
de distan{a pe care o pistra ea.
Lily detesta sd ias[ cu el, si fie nevoitd s[-i suridd,
discute cu el, sd suporte chiar gi cea mai fireasci atingere.
in cele mai multe situafii a reuqit sd-qi controleze supirarea,
silindu-se sd se concentreze pe ce avea de fdcut, dar uneori
simfea cd-i vine greald" de furie qi durere, fiindcd nu putea
sd-l atace pur qi simplu cu miinile goale.
Dacd ar fi putut, l-ar fi impuqcat, dar el se bucura de o
protectie excelent[. Ca o rutin[, ea era perchezilionatd de
frecarc datd cind i se permitea accesul aproape de el; chiar
qi le primele doud intilniri, care au avut loc la evenimente
sociale, tofi oaspelii fuseseri perchezilionafi in avans.
Salvatore nu se urca niciodati intr-o maqin[ la loc deschis;
qoferul lui trdgea maqina intotdeauna sub o marchizd
protectoare, de unde el urca, apoi n-u mergea nicdieri intr-un
loc unde trebuia sd coboare din vehicul neprotejat. Dac[
ieqirea nu era posibild aqa, atunci nu mergea intr-acolo.
Lily se gindea cd trebuie sd aibd o iegire secretd, sigurd,
din casa lui de la Paris, astfel sd se poatd miqca in voie, f6rd
gtirea nimdnui, iar dacd avea aga ceva, ea nu o detectase inc5.
Acest restaurant era preferatul lui, fiindcd aveao intrare
acoperitd, separatd, pe care o foloseau cei mai mulli clienfi.
Localul era, de asemenea, unul exclusivist; lista de agteptare
era lungd qi oarecum ignorati. Aici clienfii pldteau bine
pentru un loc care le era cunoscut qi sigur, iar managerul
fdcea toate eforturile ca si le asigure securitatea. Nu existau
SARUTA.MAiT rlup cE DoRM
mese aqezate direct la ferestrele principale; existau jardiniere
cu flori.
Coloane din cdrdmidd erau folosite pentru
compartimentarea spafiului, ajutind qi la obturarea vederii
sd spre interior dinspre ferestre. Efecful era unul intim, dar qi
costisitor. O armatd" de chelneri in costume negre forfoteau
de jur imprejurul meselor, umplind paharele, golind
scrumierele, indepdrtind frrimiturile, in general indeplinind
orice dorinld, cu mult inainte de verbalizarea ei.
Afard, pe stradd, erau parcate magini care camuflau qi
ele uqile de ofel, ferestrele din sticld seaxizatd,antiglon!. in
interiorul maqinilor stdteau bodyguarzi inarma{i, care supra-
vegheau strada, precum qi ferestrele clddirilor invecinate,
unde puteau pindi amenin!6ri, reale sau nu.
Singurul mod in care acest restaurant putea fi preluat,
laolaltd cu infamii lui clienli, ar fi fost cu ajutorul unei
rachete ghidate. Orice altceva ar fi depins de noroc qi ar fi
fost imprevizibll. Din nefericire, ea nu dispunea de o rachetd
ghidati.
Otrava era in sticla cu vinul de Bordeaux, care urma sd
fie servit in curind qi era atit de puternicS, incit doar o
jumitate de pahar ar fi fost letald. Managerul se ddduse peste
cap s[ procure acest vin pentru Salvatore, dar Lily se ddduse
qi mai mult peste cap si pund mina pe el prima qi sd aranjeze
ca sticla sd ajung[ in miinile domnului Durand. De cum a
aflat cd ea gi Salvatore vor veni aici la cini, de-abia atunci a
demarat livrarea vinului.
Salvatore va incerca sd o convingd sd impartd vinul cu
el, dar cu siguranfd nu o si se aqtepte ca ea sd bea.
10 LINDA HOWARD
Probabil cd el ar fi dorit ca ea sd impartd patul cu el in
aceastdnoapte, dar ii era predestinat sd fie din nou deizamd-
git. Ura ei era atit de puternicd, incit cu greu s-a forlat si se
lase sSrutatd de el qi sd-i accepte atingerea cu o oarecare
bund dispozi,tie. Pentru nimic in lume nu i-ar permite s[ facd
mai mult de atit. in plus, ea nu intenliona sd mai fie in
compania lui cind otrava o sd inceapd sd-qi faci efectul, iar
asta ar trebui sE se intimple in patru, pind la opt ore de la
ingestie, dupi estimdrile doctorului Speer; in acest rdstimp
ea o sd plece din 1ar5.
Pind ce Salvatore iqi va da seama ci se intimpld ceva
grav, va fi prea tkziu; otrava iEi va fi fEcut deja efectul
devastator, afectindu-i rinichii, ficatul, apoi inima. Va urma
un colaps total al tuturor sistemelor. Ar putea sd mai trliasci
inci weo citeva ore, poate o zi intreagd, pinl ce trupul o s5-
i cedeze. Rodrigo va rdscoli toatd Franfa, c[utind-o pe
Denise Morel, dar ea o sd fie dispdruti - cel puJin pentru o
vreme. Nu avea intenfia sd plece pentru totdeauna.
Otrava nu era arma pe care ar fi ales-o in mod obiqnuit;
la asta s-a ajuns chiar datoritd obsesiei lui Salvatore legatd
de securitate. Metoda ei preferatd era pistolul qi l-ar fi folosit
chiar dacd qtia cd ea insdqi putea fi impuqcati pe loc, dar
pind acum nu reuqise si giseascd o metodd prin care s5
aducd o armd mai aproape de el. Poate cd, dacdnu ar fi lucrat
singur[...poate cd nu.
Salvatore a supraviefuit dupd numeroase incercdri de
asasinat, iar din fiecare invdlase cite ceva. Nici mdcar un
trdgdtor de elitd nu ar fi reugit sd-l nimereascd. 36-l ucizi pe
Salvatore Nervi insemna fie s[ utilizezi otravd, fie o arm[
SARUTA-MA iru rlvp CE DORM 11
masiv5, care i-ar fi ucis qi pe tofi cei afla{i in preajma lui. Pe
Lily nu ar fi deranjat-o sd-l lichideze pe Rodrigo, sau pe
altcineva dinorganizalia lui Salvatore, doar cd Salvatore era
suficient de iste! incit sd se asigure cd mereu in jurul lui se
aflau oameni nevinovafi.
Lily nu putea sd ucidd cu singe rece qi nediscriminato-
riu; cu asta se deosebea radical de Salvatore. Probabil cd asta
era singura diferenfd, dar pentru propria ei sdndtate mintal5,
trebuia sd menJind aceasti diferenf[.
Avea treizeci qi qapte de ani. F[cea asta de cind avea
optsprezece ani, aqadar jumdtate din viafa ei fusese o asasind
qi incd una bund, prin urmare rdmdsese longevivd in aceastd
afacere. La inceput virsta ei areprezentat o avere: era atit de
tindrd qi avea o fald atit de proaspiti, incit nimeni nu o
privea ca pe o ameninfare. Acum nu mai avea aceastd avere,
dar experienfa ii conferise numeroase alte avantaje. Aceeaqi
experienfd, totuqi, a uzat-o in aqa mdsurd, incit uneori se
simfea extrem de fragil6, cam cum este coaja de ou: inc[ o
loviturd ar fi distrus-o.
Sau poate cd deja era distrusi qi nu qi-a dat seama incd.
$tia c[ senza[ia dominantd era aaeea cd nu-i mai rdmdsese
nimic qi cd viala ei era un deqert sterp. Nu putea sd vadd decit
felul din f4a ei Salvatore Nervi se scufunda,la fel cum se
scufunda toatd organizatia lui. Dar el era primul qi cel mai
important, fiindcd el dlduse ordinul sd fie ucigi oamenii pe
care eai-a iubit cel mai mult. Mai departe de acest unic scop
nu putea sd vadi nimic, nici o speranfi, nici un riset, nici o
raz\, de soare. Pentru ea nu insemna aproape nimic, dacd
poate nu va supraviefui obiectivului pe care l-a stabilit
pentru ea insdgi.
 12 LINDA HOWARD
Dar asta nu insemna nicidecum cd va renunfa. Nu era
genul de sinucigaqd; era o chestiune de mindrie profesionald
s5-qi fac[ datoria, dar sd gi scape intreagS. Totuqi, in inima
ei se frdminta speranfa umand cd,, dacd ar putea sd indure,
intr-o zi aceastd, durere sumbri se va diminua, iar ea o sd
poatd regdsi bucuria. Speranla era doar o flbcdruie, dar una
strdlucitoare. P[rerea ei era cd speranla ii fine pe cei mai
mulf i oame ni in prizd, chiar qi in f{a disperdrii copleqitoare,
qi tot datoritd ei pu{ini renun{d.
Acestea fiind spuse, nu-qi fdcea lluzli despre difi-
cultatea gestului pe care voia sd,l faci qi nici in legdturd cu
qansele ei de dup5. Dupd ce va terminatreaba, va trebui sd
dispard complet, presupunind cd va rdmine in viafd. Avocafii
din Washington nu vor fi fericifi pentru cd eal-a scos din joc
pe Nervi. Agadar nu numai Rodrigo va porni in ciutarea ei,
dar;i oamenii ei, iar acum nu credea cd,rezaltatul va fi cu
mult diferit atunci cind oricare dintre ei o sd puni mina pe
ea. iqi pierduse rezervarea,dac[ se poate spune aqa, ceea ce
insemna nu numai c5 devenise neimportantd - dintotdeauan
fusese aqa - dar i se va dori chiar disparifia. Ca o concluzie,
situalia nu era deloc una bund.
Nu se putea intoarce acasd,mai ales cd nici nu mai avea
o casd. Nu le putea pune in pericol pe mama gi sora ei, ca sd
nu rnai vorbim de familia surorii ei. Oricum nu mai vorbise
cu niciuna dintre ele de doi ani...ba nu, erau patru ani de c?nd
nu o sunase pe mama ei. Sau cinci. $tia cd sint bine, fiindcd
era informati periodic, dar nu mai simfea cd arc un loc in
lumea lor, nici acestea in lumea ei.
Nu qi-a mai vdzut farnilia de weo zece anl Ei ficeau
p4rte din inainte, iar acum ea se afla irevocabil in Dupd.
sAnurA-uA iN lup cE DoRM 13
Prietenii ei din domeniu ii deveniserd familie * qi au fost
mdceldrifi.
Din momentul ?n care se zvonise ci Salvatore Nervi era
in spatele morfii prietenilor ei, ea s-a concentrat asupra unui
singur lucru: si se apropie de Salvatore cit se poate de mult,
ca sd-l poatd ucide.
El nici mdcar nu ascundea fapful ci a ordonat uciderea
lor; s-a folosit de aceastd isprav[ ca sd le dea tuturor lec]ia
c[ nu este o idee buni sd-l enervezi. Nu se temea de poli{ie;
cu relafiile lui era de neatins. Salvatore cumpdrase atit de
multe persoane sus-puse, nu numai in Franla, dar in intreaga
Europ6, incit putea totul qi ficea exact cum poftea.
incepu s[-qi dea seama cd Salvatore vorbea cu ea qi era
iritat fiindc5 era evident cd ea nu-i acordd atenfie.
- Scuz6-md, se fiistici ea. Md ingrijoreazd mama. IVI-a
sunat astdzi qi mi-a zis cd a cdzutpe scdri acasd. Spunea cd
nu s-a rdnit, dar cred cd miine voi merge la ea ca s6 verific
personal. Atrecut de gaptezeci qi bdtrinii igi rup oasele uqor,
nu-i a;a?
A fost o minciund agild. Salvatore era italianpin[ in
mdduva oaselor; qi-a adorat mamagi in{elegea devotamentul'
fa[6 de familie. Se schimbd lafa[d qi deveni ingrijorat.
- Da, sigur c[ trebuie sd mergi. Unde locuieqte?
- La Toulouse, rdspunse ea, numind un oraq cit mai
indepdrtat de Paris, dar intre hotarele Franfei. Dac6 el ii
spunea lui Rodrigo despre Toulouse, ea ar fi ciqtigat citeva
ore pin[ ce Rodrigo ar fi pornit si o caute in sud. Desigur,
Rodrigo qi-ar fi pufut da seama cd, ea a menfionat Toulouse
doar ca diversiune; acum nu putea stabili ?nc5 dacd planul
14 LINDA HOWARD
va funcliona sau nu. Nu putea sd piard6 indoindu-se de
indoielile altora. iqi va urma planul qi va spera cd va
funcfiona.
- C?nd te vei intoarce?
- Poimiine, dacd toate s?nt in reguld. Dacd nu... T[cu qi
ridica din umeri.
- Atunci va trebui sd profit[m la maximum de seara
aceasta. Ochii lui pdtrunzitori emanau pasiune qi-i sugerau
exact la ce se gindea acum.
Ea nu se prefrcu. Se retrase incet qi ridicd o sprinceand.
- Poate, zise mieros. Poate c[ nu. Din tonul ei il ldsa sd
inleleagi cd nu tremura de nerdbdare sd se culce cu el.
Mdcar atit, retragerea ei i'a asculit lui interesul qi i-a
ridicat febra din privire. Se gindi ci poate refuzul ei i-a
amintit de zilele tinerefii, cind ii fEcuse curte r[posatei sale
sofii, mama copiilor lui. Fetele tinere din Italia generaliei lui
iqi pizeau cu sfinfenie virtutea, poate cd qi acum o mai
frceau, din cite auzise ea.
Doi chelneri s-au apropiat,unul din ei linind in miini o
sticlS de vin, ca pe o comoard neprefuitd, iar celdlalt ii
aducea ei cafeaua. Ea zimbi in semn de mulgumire. Chel-
nerul ii l5sd cafeaua pe mas6, apoi ea incepu s5-Ei toarne
tacticoasi laptele, fbri sd-i acorde pic de atenfie lui
Salvatore. Chelnerul desfEcu sticla de vin cu gesturi teatrale,
apoi prezentd dopul spre a fi mirosit. De fapt, ea se concentra
asupra sticlei. Cunoscdtorii de vinuri apreciau acest ritual al
dopului, dar ea nu-l infelegea. Singurul ritual legat de vin
era, dupi pdrerea ei acela de a desface sticla qi de a turna
vin in pahag dup[ care vinul trebuia bdut. Nu voia sd
miroasd un dop.
SARUTA.MAilv Tlrup cE DoRM 15
Dupi ce Salvatore a dat din cap apreciativ, chelnerul,
foarte solemn;i conqtient de atenfia celor de la masd, turnd
vin inpaharul lui Salvatore. Lilyiqi linu reptra[iacindil v[zu
pe Salvatore cd agitd vinul in pahar, mirosindu-i buchetul,
apoi soarbe o inghi{iturd.
- Ah! zise el gi inchise ochii de pldcere. Minunat.
Chelnerul se inclinS, de parcd el ar fi fost responsabil
pentru minundJia vinului, apoi l6sd sticla pe masd qi se
retrase.
- Trebuib si-l guqti, ii zise Salvatore lui Lily.
- Ar fi o risip6, zise ea qi biu din cafea. pentru mine,
asta are gust pldcut, addugd qi aritfl spre cafea. Vinul.....bah!
- Crede-md, vinul acesta te va face sd te rdzgindeqti.
- Mi-au mai promis gi alfii inainte. Dar s-au inqelat,
- Ia doar o inghifitud. Atit cit s5-i simli gustul, o tachina
cl Ei pentru prima dati observ5 o scinteie de minie in ochii
lui. El era Salvatore Nervi qi nu era obiqnuit sd fie refuzat,
mai ales dacd persoana era o femeie pe care o onorase cu
atenfia sa.
- Detest vinul...
- Nu ai incercat acest vin, spuse el qi lui sticla, furnd
putin vin intr-un pahag apoi il intinse spre ea. Dacd nu !i se
va pirea ci e paradisul, atunci nu te voi mai ruga niciodatd
sd mai guqti un alt vin. i1i dau cuvintul meu.
Aici era foarte adevdrat, fiindcd urma sd moard. Dar qi
ca va muri, dacd,vabea.
Cind o vdzu cd, dd din cap negativ, igi pierdu rdbdarea
qi atunci puse paharul pe mas[ cu un gest brutal.
- Nu vrei si faci nimic din ce te rog, zise el, sfredelind-