Karen Rose - Să Nu Spui Nimănui

Era un plan disperat.
Dar Mary Grace W inters ştia că singura

şansă de salvare pentru ea şi fiul ei de agresiunile unui soţ poliţist
era să-si însceneze m oartea. Acum tot ce a rămas din fosta ei
viaţă se află pe fundul unui lac.
înarm ată cu o nouă identitate — C aroline Stewart —, aflată
într-un oraş nou, ea îşi găseşte refugiul la sute de kilometri depăr
tare şi aproape că uită coşmarul pe care l-a lăsat in trecut in urmă
cu nouă ani. Ba chiar prinde curajul să dea o jio u ă şansă dragos
tei, care a apărut în viaţa ei sub chipul lui M ax H u n ter — un
chipeş profesor de istorie şi fost star N B A , un bărbat care însă
poartă propriile traum e fizice şi em oţionale. D ar pe măsură ce
povestea lor de iubire prinde aripi, iar pasiunea dintre ei devine
tot mai fierbinte, trecutul este gata să o prindă din urmă, ame-
ninţându-i pacea cu greu găsită şi pe toţi cei pe care îi iubeşte.
Asta dacă nu are curajul să ia viitorul în propriile m âin i...
♦
„Un roman care te înfioară ca o mână rece pe ceafa, dar temperat

de personaje vii şi de o poveste de dragoste mişcătoare.
Publishers Weekly
♦
K A R EN R O SE şi-a făcut debutul cu romanul Să nu spui nimănui

în 2 0 0 3 . De atunci, a publicat mai m ult de 15 rom ane, best-
selleruri New York Times, USA Today, Londons Sunday Times sau
Der Spiegel, care au fost traduse în peste 2 0 de limbi.
Tradiţie din 1989
ISBN 978-606-33-5040-5
e '
Book 9 786063 350405
disponibil
prolog
Asheville, Carolina de Nord
Cu nouă ani în urmă
Zgomotele o linişteau. Bipul uşor al monitoarelor,

zgomotul făcut de pantofii infirmierelor pe podeaua
de gresie, vocile înăbuşite de pe coridoare. Durerea se
îndepărta uşor transformându'se într-un somn agitat.
„Sunt în siguranţă“, îşi spuse ea în timp ce se rupea încet
de realitate.
-U n d e e soţia mea? Trebuie să-mi văd soţia!
Vocea disperată o făcu pe Mary Grace să se trezească
din aţipeală. încercă să deschidă ochii, apoi îşi aminti că
erau încă umflaţi şi nu-i putea deschide. E aici.
Cineva îl oprise. Cineva cu o voce gravă care se auzi
din cealaltă parte a micii încăperi. Probabil doctorul.
„Da, asta trebuie să fi fost.“
-Trebuie să mergeţi încet, domnule poliţist Winters.
Trebuie să fiţi calm cu soţia dumneavoastră.
- Ce S'a întâmplat? Daţi-mi drumul! Trebuie s-o văd
pe Mary Grace!
- Soţia dumneavoastră a suferit un accident grav. Nu
arată foarte bine.
-C e ... Ea îl auzi cum îşi dregea glasul. Cât de grav
e rănită? w ,
Mary Grace îşi încordă auzul. C ât de grav e rănita.
Durerea ascuţită din cap şi din braţ ameninţau sa-i
copleşească luciditatea. Restul trupului îi era amorţit.
„Probabil analgezicele“, îşi spuse ea, luptându-se cu valul
de ceaţă care ameninţa sa o învăluie.
- Are un braţ rupt, atât de rău încât a trebuit sa'l ti-
xam în două locuri. Are piciorul drept rupt. A trebuit
el, chiar deasupra g e n u n c h iu lu i. Are
Scanned by CamSca
8 Karen R ose
contuzii m ultiple pe faţă şi pe ceafă. O tăietură adâncă

deasupra ochiului. Câţiva milimetri mai jos si putea să-si
piardă ochiul.
M ary G race se strădui să nu tremure. O durea mult
prea tare dacă îşi mişca chiar şi involuntar capul.
- D ar se va face bine.
Auzi disperarea din vocea soţului.
Lunga pauză care urmă făcu să se accelereze bătăile
in im ii lui M ary Grace.
- S e va face bine, nu-i aşa? La naiba, doctore, spune-
ţi-mi adevăml!
„Da, şi eu te rog“, îşi spuse Mary Grace. „Şi grăbeşte-te!“
Amorţeala o cuprindea deja din nou.
- Soţia dumneavoastră a căzut pe o scară, d om nu
le p o liţist W inters. Şi-a fracturat coloana la vertebra
a noua, A zăcut acolo inconştientă, cu leziuni ale mă-
duvei spinării.
- Oh, Dumnezeule!
Inima care îi bătea mai tare se linişti. M ai trecu o
clipă înainte de a respira încă o dată, şi făcu asta cu
un efort.
-A re... e vorba de o oarecare paralizie.
„Oh, Doamne, Dumnezeule", îşi spuse Mary Grace.
„Oh, Doamne, Dumnezeule!“
- E ... permanentă?
- în acest stadiu e greu de spus. Trebuie să lăsăm
inflam aţia să se retragă, apoi vom chem a un neuro
log de la Raleigh să o examineze cu aten ţie pe soţia
dumneavoastră.
- Pot... pot să o văd?
-N u m ai câteva minute. Eu o să aştept aici.
II auzi târându-şi picioarele prin camera de spital, cu
cizmele lui de cowboy care se frecau de pardoseala de
gresie. Apoi îi simţi mirosul, acel aftershave cu un iz pu-
ternic cu care îşi dădea întotdeauna. Şi pe urmă îi simţi
căldura trupului masiv aplecat deasupra ei.
- Gracie, spuse el îndurerat. Mary G race, ce ti-ai fă-
cut, iubito?
, . - • 9
Să nu s p u i nim ănui
, t \e mari Pe dosul palmei ei, trimiţându-i

Îşi trecu degetele ™ P ş. buze,e lui * at,nsera
o b i î Î S « ¿*ilS^ “ nd° SSrUtâP‘ "

si apoi pâna spre uJ ^ h e' ce trebuia sâ se întâm ple. Se
AmnC\aeasntaa" t o d că se va întâm pla. D ar faptul ca
aştep tase la a s t a ş t . mai in .
ştia nu însem na ca se u rechea e i, atat de
_ U n singur cuvânt, şopt ^ sin
bî „ S « » sS ta c li“ su flctent d in capul- T “
"câ n d « f i « u t « tiaeS de eL G te a ţa ii in to a tse *» ■
macul pu t şi slm pl u n u su p o rt să te
văd în halul ăsta. . i •i •

C o rp u l ei se strânse in stin ctiv la auzul to n u lu i Iu
în d u rerat, şi sim ţi d urerea în fie ca re m u şch i care i
- T im p u l p entru astăzi a tre cu t, d o m n u le p o liţis t

W inters. D e ce nu vă întoarceţi la secţie, iar n o i o să vă
sunăm dacă apare vreo schimbare? Sau în că şi mai bin e,
mergeţi acasă.
- Aşa o să fac. O ftă sfâşietor d in ad ân cu l in im ii.
U nde este băiatul?
Brusc, inim a ei care bătea cu putere se opri din nou.
Robbie. Unde era Robbie? O am intire confuză îi reveni în
m inte. R o b b ie, ţinând-o de m ână, im plorând-o sâ nu
moară, implorând-o să aştepte am bulanţa. A fost acum
sau data trecută? Se luptă cu efectele m edicam entelor
care îi am orţeau m intea, pentru că trebuia să ştie cu
cine era fiul ei.
10 Karen Rote
- E cu asistentul social al spitalului. Ştiţi că băiatul

a găsit-o. Acest tip de şoc poate provoca o mare traumă
em oţionala pentru cineva de vârsta lui.
V ocea dură a lui R ob străbătu încăperea. „Acum e
lângă doctor“, îşi spuse ea. „Pleacă. O să rămână singur
cu fiul nieu.“
- E un băiat puternic. Va supravieţui.
M ary G race sim ţi cum m âinile ei strângeau ce a r
ceaful răsucindu-l până când începură să o doară de
getele. D etaşare. Se sim ţi detaşată de propria m inte.
Neajutorată în propriul corp. „Va supravieţui. Trebuie să
supravieţuiască. Te rog, Robbie, rezistă doar până când
am sâ ajung acasă.“1
„Iar atunci viaţa se va schimba.“ O să se apere singu
ră. O să-şi apere fiul. Jură că Rob W inters n o să le mai
tacă rău niciodată. Dar cumJ
„O să găsesc eu o cale.“
c ap ito lu l 1
Lacul Douglas, în estul statului Tennessee

D um inică, 4 m artie
0 9 .3 0
- D oam ne, urăsc partea asta a m eseriei. C um poţi să

m ănânci într-un m om ent ca ăsta. . . „ _r__
H utchins privi întinderea liniştită a lacului Dougla^
în această dim ineaţă calm ă şi se gândi la cadavrul pe
care fără d oar şi poate îl vor aduce la suprafaţa şi la
stupiditatea morţii. Term ină restul gogoşii cu calmul im
perturbabil al unui şerif veteran, aşa cum era el.
- Pentru că n-o să am chef să m ănânc când îl vor scoa
te pe puşti. Şi nici nu vreau să m or de foam e. A n in ca
o p r i v i r e ’ înţelegătoare feţei îngreţoşate a celui mai nou
ajutor al său. O să te obişnuieşti cu asta, băiete.
M cC oy clătină din cap.
- A i crede că devin mai conştienţi.
-P u ş tii nu devin niciodată „mai co n ştien ţi . O să te
obişnuieşti şi cu asta. M ai ales când sunt în vacanţa de
primăvară. M ă aştept să mai scot vreo doi din lac până
la sfârşitul sezonului. _
- C ând se va sfârşi toată treaba, presupun că eu trebu
ie să le aduc la cunoştinţă părinţilor.
H utchins ridică din um eri şi îşi aprinse o ţigară.
- T u ai început-o, băiete. Aşa că de ce să n-o duci până
la capăt? Nu e nici sarcina mea preferată, dar trebuie să
înveţi să dai veştile proaste.
M cC oy se concentra asupra bărcii care trăgea încet pe
fundul lacului ancora de dragare.
- Ei încă mai speră că o să-l găsim în viaţă pe undeva.
C e D um nezeu, H u tch , cum se p ot agăţa părinţii aşa,
12 Karen Rose
de orice speranţă? C eilalţi băieţi au povestit destul de

clar. Beau şi se prosteau pe acolo, iar puştiul şi-a avariat
skijeti.il. L-au văzut cum se scufundă.
H utchins trase din ţigară şi dădu drumul unui nor de
fum împreună cu un oftat.
- C o p i i i su n t proşti. îţi to t spun chestia asta. D ar
părinţii... C lătin ă din capul încărunţit. Ei speră. Speră
până când îi aduci să identifice cadavrul la morgă.
- S a u ce-o mai fi rămas din el, mormăi McCoy.
-T yler, se auzi o voce din staţia de emisie a lui McCoy.
- D a , W end ell, răspunse M cCoy, în ghiţind nod ul
care îi urcase în gât imaginându-şi ce era pe cale să ridice
la suprafaţă ancora lui Wendell. Ce-ai găsit?
- Păi, nu e un cadavru, asta e al dracului de sigur.
H utchins înşfacă staţia.
- C e to t spui acolo, băiete?
- Şerifule, e o maşină.
H utchins pufni.
- Sunt destule maşini pe fundul Iacului să umpli un
cim itir de maşini. Şi casa străbunicii mele e pe-acolo.
Toate rahaturile alea erau rămăşiţe de când au to ri
tăţile din Tennessee inundaseră zona atunci când co n
struiseră barajele în anii 1930. Toată lumea ştia asta.
-D a , dar toate sunt Ford T. Asta e mai nouă. Pare
un Ford de Ia sfârşitul anilor ’80. Pe bancheta din spate
este un rucsac mic de copil - unul din ăla cu Ţestoasele
Ninja. II aducem la mal.
Dară n Î ! al naibii!, HuS i n s strivi ţigara cu călcâiul.

^ apo1 « -ti
Asheville, Ca roiina de Nord

Duminică, 4 nutrtie
2 3.30
-N e m e rn ic u l! Băiatul icni. jigodie'

R ob W m ters îl privi imnasik I j ,
începuse deja să dea o ch if peste can S - ^ ^ 1 ^
cap. i>a-i fie ru şin e.
S ă nu spui nimănui 13
Crezuse că băiatul avea mai multă tărie. El, la 14 ani,

fusese capabil să suporte bătăile bătrânului cu capul sus.
A plică şi mai m ultă presiune pe mâna cu piele neagră
pe ca re’o prinsese ca într-o m enghină. Numai o idee
mai multă. Băiatul gemu din nou şi se sprijini moale de
zidul aleii, dar cu suficientă forţă ca să se audă „trosc“
cân d ţeasta lui lânoasă cu codiţe caraghioase se lovi
de cărăm idă.
- N u ştiu n im ic. Ţi-am spus deja asta. Baiatul trase
aer In piept si îşi smuci mâna să şi-o elibereze. Poţi să-mi
dai drumul. Jur că n o să mă duc la nici un sticlete. Jur,
frate! Pe m orm ântul maică-mii!
Buzele lui W in ters se arcuiră batjocoritoare.
- Fac pariu pe bonurile de masă pe o lună ale mă-tii
că este cât se poate de vie, iar dacă vrei să rămâi în viaţă
îm p reu nă cu ea, o să-mi spui ce vreau să aflu. Vocea
lui W in ters era încă scăzută şi calmă, în contrast izbitor
cu văicărelile icnite care ieşeau dintre buzele umflate şi
pline de sânge ale puştiului. Alonzo Jones. Unde este.
B ăiatul se zbătu, dar W inters îl ţinea bine proptit de
zidul stră d u ţe i. S c â n c i, dar W in te rs nu făcu decât
să sporească strânsoarea care îi zdrobea osul. W in ter
se aplecă spre capul băiatului până cand buzele lui u
atinseră urechea. ^ - „„
-A s c u ltă , b ăiete, si bagă bine la cap, pentru ca^nu
am de gând să-ţi spun decât o dată. E u tre b m e s a şt u
unde îl găsesc pe Alonzo Jones iar tu treb u iesa p o ţisa ^
foloseşti în continuare mâna. Daca strâng n u ™ m p
m ai m u l,, o sH> P " ' t™ ,otd “ Z S i s r i fâ
o să-ţi facă problem e data viitoare cand te hotărăşti
spargi un magazin non-stop de cartier.
O ch ii băiatului se măriră şi mai tare, iar albul lor stra
luci intens în întuneric. fiu a[ naibii!
-N -am spart nici un magazin, fra - J ascuţit,
U ltim ele cuvinte îi ieşiră din gura pe
pentru că W inters mai sporise puţm u ^ te T u şi
- B a ai făcu t-o. Te avem pe
ban d a aia d in care faci parte condusă de
14 Karen Rose
d om n A lonzo Jo n e s. A cum ori vii cu m in e la secţie

să ne p ovesteşti to tu l despre cum aţi băgat cu ţitu l
intr-un b ărb at alb de 6 2 de an i, n eîn arm at, ori îm i
spui mie unde îl găsesc pe Alonzo Jones. II vreau pe el
mai m ult decât vreau să-ţi văd curul am ărât putrezind
în închisoare.
Puştiul îşi linse buzele de sânge, şi ochii i se îngustară
de ură.
- E şti poliţai? Să fiu al dracului, frate. Nu su n t obli
gat să vorbesc cu tine. Nu sunt obligat să vorbesc cu
nim eni, doar cu avocatul meu. T ratam en t bru tal din
partea poliţiei. Ştiu că vouă, poliţailor albi, vă place să
ne bateţi pe noi, negrii. Se lăsă pe spate, rezemându-se
de perete, şi pe buza superioară îi apărură broboane de
sudoare, în timp ce încerca să-şi elibereze mâna. C urul
tău o să putrezească.
W inters zâmbi şi îi făcu plăcere să vadă ura din ochii
băiatului transformându-se din nou în frică. Strânse. Pu
ternic. Şi îşi înălţă capul ca să poată auzi peste ţipetele
băiatului sunetul cartilajului care trosneşte.
-Ticălos jegos!
- Ce mai vocabular îţi dă voie să foloseşti mama aia a
ta pioasă. Jones. Acum.
Băiatul se încovoie din nou, iar genunchii lui se loviră
de asfalt.
- E cu femeia lui.
Winters eliberă mâna băiatului şi îşi încleşta degetele
pe gatul lui murdar şi costeliv, împingându-1 în ain te cu
d iS cu « T i " “ mp “ acesra !}i priM e mâna schU*

-N um ele ei?
-N u ...
¥ n'Baţi?lui ialnică'Winttrs
- c t a Ş Ş s s r ann8ele biia“ iui-
E ! u5; A “ s tls e
S ă nu spu i nim ănui 15
_ N um ele de fam ilie - îl lovi din nou cu vârful cizmei

în burtă şi îl răsturnă pe spate - rahat cu ochi fricos.
U n geamăt stins pluti prin aer. _
-P ie rc e . C haniqu a Pierce. C o a... feză. In... centru.
W in ters se strâmbă când conţinu tu l stom acului băia-
tului se împrăştie peste cizmele lui.
- Scârbos ce... Furia lui se în te ţi am estecându-se cu
dezgustul şi îl lovi din nou cu piciorul pe băiat. Şi încă
o dată. S i'în c ă o dată. A cum ştii şi tu ce a sim ţit bă
trânul făcut ghem pe podeaua magazinului într-o baltă
îşi sterse o cizmă pe pantalonii murdari ai băiatului,

lăsând pe ei cea mai mare parte din vomă. A poi ochi şi
îl lovi din nou cu piciorul cu sălbăticie. Trupul sfrijit se
izbi de zidul de cărăm idă, băiatul dădu och ii peste cap
şi începu să-i curgă sângele pe la colţu l gurii. O ultim ă
lovitură în cap încheie treaba, şi băiatul fu scutu rat de
un spasm, apoi îşi dădu ultim a suflare.
W in te rs respiră ad ânc şi îşi şterse şi cealaltă cizmă
murdară pe cămaşa băiatului.
U n derbedeu mai puţin pe străzi. C onsidera că făcuse
o treabă bună. îşi scoase mănuşile de cauciuc d in m âini
şi le aruncă în al treilea co n tain e r de g unoi pe lângă
care trecu. N iciodată nu eşti în siguranţă cu derbedeii
ăştia de pe străzi. Poţi lua b o li urâte de pe blestem atele
astea de străzi.
C â n d term in a de străbătu t cei cin ci sute de m etri
spre locul în care îşi parcase cam ioneta, îşi scosese deja
fesele de bum bac d in tre măsele şi o braji, proteza falsă
de pe dinţii de sus şi peruca căruntă de pe cap. N im eni
n-ar fi putut face legătura între el şi acel derbedeu chiar
dacă cineva s-ar fi d eranjat su ficient ca să chem e poliţia.
A runcă o privire rapidă de-a lungul străzii înainte de a-şi
ascunde peruca. îşi schim bă cizmele, punând perechea
murdară în spate cu o strâm bătură. Erau cele mai bune
cizme ale lui. A poi ridică d in um eri. Sue A n n o să le
cureţe mai târziu. Sări în scaunul şoferului, la trei metri
înălţim e şi apărat de blindaj împotriva gloanţelor.
16 Karen Rose
Era timpul să-i facă o vizită d om nişoarei C h an iq u a

Pierce.
Mergea de mai puţin de cinci m inute când sim ţi cum
pagerul îi vibrează la şold. A ru ncă cu coada och iu lu i
o privire asupra num ărului în timp ce-şi ţinea privirea
aţintită asupra delincvenţilor care dădeau târco ale pe
acolo la ore la care majoritatea oam enilor d ecenţi erau
în paturile lor. Să fie al dracului! N en o ro cita aia nu-1
putea lăsa în pace nici cin ci minute? Scoase telefon u l
din buzunar cu un mârâit şi formă num ărul ei.
-R o ss.
W inters scrâşni din dinţi. Ross, adică lo co ten e n ta .
Adică J'A 'P'I'T'Ă , scris cu litere m ari negre. A d ică ne
mernica aia care i-a furat postul care ar fi trebu it să fie
al lui.
Puse în voce atâta sinceritate plină de efuziuni cât să
nu i se facă greaţă.
-W in ters. C e s-a întâmplat?
- Acelaşi lucru ca şi în ultimele sase dăti când te-am
apelat pe pager în ultim a oră. C e p o ate să fie mai
le d eteo iv ? ^ ^ răSpUmi la aPelurile m ele, dom nu-
ş s r s Carolinade su d -
Eram cu un informator, doamnă lo co ten en t
- L-ai găsit pe Jones? îcnenr.
- N u , dar ştiu unde este.
- T e deranjează dacă-mi spui si mie?
sa'l Poată trim ite pe unul dinrrp ■■ ■
favoriţi aleşi pe sprânceană, care o p u m u î n i ^ - V *
descinderea? A l dracului , i fie d a ci i “ fa c i ’ “
PrÎ n Sa aŞtrPt până când voi fi sigur
Sa nu spu i nim ănui 17
- E cu prietena iui.
D e p artea cealaltă urm ă o scurtă tăcere ten sio n ată.
Slabă victorie, îşi spuse el.
- D o m n u le detectiv, prietena asta are un nume? b l te
rog să nu te jo c i d in n o u cu m ine. V reau răspunsuri şi
le vreau pe lo c. _ _
W in ters îşi m uşcă buzele atat de tare încât il durură
dinţii.
- Se num eşte C h a n iq u a Priest.
Sau P ierce’ P uştiul bolborosise ceva, la capătul pute
rilor. E ra posibil să fi spus Priest.
- A i o adresă?
- în cen tru l oraşului, asta e to t ce am .
- N e e de ajutor, d om nule detectiv. Ţ in e-ţi inform ato
rul la în d em ână în caz că m ai avem întrebări.
W in ters se strădui să nu chicotească. Inform atoru l lui
răspundea acum la în treb ări în vârful u nei furci încin se.
- D a, d om nu le, spuse el, ştiind că „d o m n u le“ o sco
tea d in sărite mai m ult d ecât orice altceva, dar p ractic
n u era ceva cu care să-l poată agăţa. Aveţi vreun m otiv
anum e pentru care m-aţi apelat pe pager, d oam n ă loco
te n en t Ross?
- D a. Te-a cău tat la telefon, un anum e şerif H u tch in s,
d in d istrictu l Sevier, d in T en nessee. Sp u n ea că trebu ie
să-l suni de urgenţă.
T u ru i num ărul de telefon, iar el î\ m em ora im ediat.
Avea o m em orie bu nă la num ere şi num e. Trecuse prin
d istrictul Sevier în drum spre G atlin bu rg, dar nu auzise
niciod ată de H utchins.
W in ters intră în parcarea prim ului magazin non-stop
de cartier pe care îl văzu şi tastă num ărul lui H utchins.
Ş e rifu l era d isp o n ib il, ii spuse aju to ru l acestuia, şi îl
rugă să aştepte. W in ters îl b o m b ăn i în tim p ce aştepta.
Sper să fie ceva im portant, îşi spuse el. îşi folosean iin u -
tele de pe celular aşteptându-1 pe ţărănoiul ăsta. în cele
din urmă ilustrul şerif veni la telefon, suflând din greu.
- îm i pare rău că v-am făcut să aşteptaţi atât de m ult,
d o m n u le p o liţist W in te rs , spuse el, iar W in ters auzi
IS Karen Rose
pe fund al scârţâind unui scaun pe care se pare că se

aşezase şeriful.
- Detectivul W inters, îl corectă el tăios.
Nu i-o fi spus Ross? Nemernica!
- O h , îm i pare rău. L o co ten en ta d um n eavoastră
mi-a spus ca aţi fost promovat. C reierul meu e puţin
în cin s în m om entul ăsta. Am dragat toată ziua lacul
Douglas în căutarea victim ei unui accid ent şi tocm ai
am avut „plăcerea“ de a vorbi cu părinţii.
- C e păcat, remarcă Winters, dându-şi exasperat ochii
peste cap.
- Dar vă întrebaţi ce are asta de-a face cu d um nea
voastră, nu? Uite care e treaba, domnule W inters, când
dragam lacul am dat peste altceva. M-am gândit că ar
trebui să aflaţi înainte de a implica oficialităţile.
Winters îl ascultă, şi brusc locotenenta Ross şi AJon-
zo Jones devenită ultimele lucruri care îl preocupau.
\
Descoperiseră maşina lui. O furie neputincioasă care
durase şapte ani îl cuprinse rapid cu forţa unui tren de
marfă. Ii găsiseră maşina, dar băiatul lui nu era în ea.
Şi nici soţia lui.
capitolul 2
Chicago
Luni, 5 manie
07.00
- D eci, cu ce ocazie?
° lu ă * ■ *
g răb i, întoarse capul cu c o l t u r i l c S f I - " “ S™'
semn de în c r u n t,« şi pri“ cu •v ‘n J“ ,
tul ca tim pul de reacţie nervoasă nu f,,«i etesta
făcea să se simtâ o străină în propria n ie lT ] ^
şi bagă la loc periuţa de rimei în tub '
- Ştii că nu trebuie să faci asta.
Să nu spui nimănui 19
D an a se rezem ă de tocu l uşii de la dorm itor, cu

b raţele în cru cişa te lejer şi cu o sprânceană ridicată
a mirare.
- îm i pare rău. R idică un colţ al gurii. Arăţi ca un
raton asim etric.
C aroline scoase un oftat în timp ce îşi studia în og!in-
dă m achiajul com prom is.
-N -a m nevoie de asta astăzi, Dana. Su nt destul de
stresată şi fără să te furişezi tu prin spatele meu.
Scoto ci prin sertar după un tub cu demachiant pen
tru ochi.
D ana deveni băţoasă.
- N u ra-am furişat. Te-am strigat când am intrat în
apartam ent şi am vorbit cinci m inute cu Tom înainte
de a veni aici. T u pur şi simplu nu auzeai. O h , pentru
num ele lui Dumnezeu, Caro. Nu trebuie să faci atâta caz
din asta. Şterge-te şi gata!
C arolin e închise un ochi şi frecă.
- N u pot. E rezistent la apă.
- U ră sc ch e stiile astea rezistente la apă. D ana se
aplecă peste măsuţa de toaletă a lui C aroline şi ridică
tubul de rim ei. D e când ai în ceput să foloseşti rimei
rezistent la apă?
C a ro lin e îi luă tubul d in mână şi se concentra să-şi
refacă m achiajul.
- D e când a m urit Eli.
D ana se întristă.
- îm i pare rău, C aroline. Nu m-am gândit,
C arolin e închise sertarul cu zgomot.
- Nu-i nim ic. Ai zice că până acum ar fi trebuit să-mi
treacă, dar se pare că nu trece o zi fără să mă smiorcăî cel
puţin o dată sau de două ori.
- A u trecut doar două luni, scumpo.
- D ouă lu ni şi douăsprezece zile.
Eli Brad ford fusese profesorul, şeful şi prietenul ei.
în afară de D an a şi T o m , Eli fusese singurul om din
lum e care îi cunoştea cel mai ascuns secret. Simţi cum
i se pune un nod în gât, ca reacţie de acum obişnuita
20 K aren R ose
la orice am intire legată de om ul care îi fusese vreodată

cel mai apropiat în rolul de tată. A cum era m o rt şi îj
era dor de el mai m ult decât îşi putuse închip u i. Se stră
dui să se gândească la altceva.
- P ă i , acum dacă to t ai dat buzna peste m in e, spu
ne-mi cum arăt?
D ana îşi ţuguie buzele şi în clin ă capul cu păr roşcat
în tr o parte, prefăcându-se că acceptă nevoia tui Caro-
line de a schimba subiectul.
- S e vede diferenţa la rădăcina părului. A i nevoie de
un retuş.
C aroline se aplecă în faţă ca să-şi studieze creştetul
capului. Pe o porţiune a părului se vedea destul de bine
o dungă subţire de auriu, care contrasta pu ternic cu bu
clele castanii-cafenii.
-F ir-a r să fie. Mi-am vopsit răd ăcin ile acu m două
săptămâni.
- Ţi-am spus să nu alegi o culoare atât de închisă. Dar
m-ai ascultat? Nuuu.
-A m făcut pe deşteapta. A tunci mi s-a păru t că era
cel mai bun lucru.
Şî-l aranja repede pe spate, ascunzând cea m ai mare
parte din auriul care o dădea de gol.
Dana clătină din cap.
- Da-na.
n I , ------— a v*
-r a z a buna trece primejdia rea.
Era răsnnnciil j __ i
C on trastu l face ca faţa ta să pară atât de palidă. Mai ales

în perioada asta a anului, la ieşirea din iarnă.
-M u lţu m e sc m ult.
D ana zâmbi larg, iar atm osfera din încăpere se lumi-
03 ^Pentru puţin. D ar puloverul îm i place. Albastrul se

asortează cu ochii tăi.
_ E prea pu ţin şi prea târziu, draga m ea prietenă. Şs
asta ca să mă exprim eufem istic.
E ra foarte departe de adevăr, şi am ândouă ştiau acest
lucru. C o m b in aţia u nică de râs şi lu ciditate a D anei o
ajutase pe C arolin e să depăşească m ulte zile negre. Erau
cele mai b u n e prietene. Ş i petrecându-şi atât de m ulţi
ani într-o singurătate totală, C aroline Stew art era pe de
plin con ştientă de valoarea unei prietene foarte bune ca
D ana Dupinsky. N ici nu putea exista cineva m ai bu n,
mai inteligent şi mai loial. C arolin e îşi puse în picioare
o pereche de balerini cu tocul jos.
- Poţi să spui că ăştia au costat 10,99 $ la reduceri?
D ana aru n că o privire rapidă în jo s spre p icioarele
lui C arolin e.
-N u . Pentru ce atâta agitaţie în dim ineaţa asta? Şi ca
să revenim de unde am plecat - cu ce ocazie?
- N oul meu şef începe lucrul astăzi. Vreau doar să fac
o im presie bună. Se răsuci şi pe o parte, şi pe cealaltă
la oglindă, inspectând aspectul final. Vreau să las o im
presie de profesionalism fără să exagerez. Se privi mai
de aproape. Crezi că cerceii ăştia sunt prea spectaculoşi,
cam prea de sâmbătă seara?
D ana pufni.
- F a t o , cerceii ăştia su nt to t atât de spectaculoşi ca
viaţa ta sentim entală.
-A c u m nu mă bate şi tu la cap cu viaţa mea amoroa
să. Răspunde-mi doar la întrebare.
- T u nu ai viaţă amoroasă, Caroline. Iar cerceii îţi vin
bine. Nu-ţi face griji. Arăţi minunat. Eşti o secretară gro
zavă. N oul tău şef o să fie impresionat.
C aroline oftă.
1
22 Knreii Rose
- S p e r să fie aşa. Mă obişnuisem atât de m ult sa lucrez

pentru EU. Ştiam ce dorea chiar şi în ainte ca el sa rm-o
ceară. Trebuie neapărat să-mi păstrez slujba asta, m acar
^ D u p ă 'c e 'v a term ina Facultatea de D rept, problem ele

zilnice legate de adm inistrarea catedrei de istorie de la
C arrington College vor fi de dom eniul trecutului.
- O să fie bine.
C aroline o privi urât cu coada ochiului.
-în to td eau n a spui aşa.
- Ş i am întotdeauna dreptate.
C aroline zâmbi.
- Eşti aşa o nătângă.
- Dar sunt o nătângă care are dreptate.
- Asta aşa e.
Se apropie de oglindă şi îşi trase în jos gulerul pulove
rului, studiindu-şi partea laterală a gâtului.
-N u se vede, spuse Dana încet. încetează să-ţi mai
faci griji.
Caroline îşi aranja la loc gulerul pu loveru lu i şi se
îndreptă.
- Atunci sunt gata să-l cunosc pe doctorul M axim ilian
Alexander Hunter.
Dana râse.
-A şa îl cheamă? Pare să fie un bătrân p ro feso r de
istorie care are vreo patru sute de ani.
- Este profesor de istorie.
- Exact asta voiam să spun.
Caroline ridică din umeri.
-P ro babil că nu este mai bătrân decât era E li. Atât
timp cat nu sunt obligată să lucrez pentru M onika Shaw,
de am şi tot aşS(- f C ŞI Un C3ngUr îm Păiat de patru sute

fi fericită.
O luă spre bucătărie, cu Dana pe urm ele ei.
C a r X ? c h S t i ^ p 0? r v l? uSpe T t0 a f ■-
mâncându-şi cerealele Cheerios maSa " î “*
să. Probabil că mânca o cutie pe g { f u '“ T
P 21• 14 ani creştea din
Să nu spu i nim ănui 23
ce în ce mai m ult, m âncându-i practic urechile. îşi luă

vocea de „m am ă .
- D an a, treb u ie să încetezi să-i mai spui Baba C loan-
ţa-Shaw.
- Las-o b a ltă , m am ă, sp u se T o m , o p rin du -se cu
lingura la ju m ătate a dru m ului spre gură. Te-am văzut
cum râdeai.
- Nasol! C a ro lin e îi ciufuli părul blond sârmos. Tuns
foarte scurt, îi dădea senzaţia că e o perie care o gâdilă
în palm ă. M-ai prins. Trebuie să te grăbeşti sau o să...
- Pierd autobuzul, term ină Tom propoziţia. M ai arun
că patru linguri cu vârf în gură înainte de a-şi lua rucsa
cul. T reb u ie să plec. D upă ore am antrenam ent, mamă.
Nu ajung acasă până la cinci.
- A i...
- G r ijă , com pletă el cu un zâmbet obraznic. Şi tu la
fel. Succes pentru astăzi cu Hunter. Zâmbetul îi dispăru.
Şi ai grijă cu Shaw, da?
C arolin e întinse m âna să-i prindă obrazul. La cei 1,85
ai lui abia îi putea atinge obrazul.
- D a. Ţi-am spus să nu te îngrijorezi. Shaw nu ne poa
te face nici un rău. Este m eschină şi răzbunătoare, însă
mai probabil câştig eu Premiul N obel pentru Pace decât
să-şi facă Shaw asta timp să scorm onească după secretele
fam iliei noastre. Nu-ţi face griji, scumpule! Te rog!
Tom se în cru ntă, cu ochii săi albaştri răscoliţi de un
am estec de team ă şi furie.
- T u nu eşti îngrijorată niciodată?
C a ro lin e îi studie faţa care sem ăna perfect cu a ei.
Soarta fusese îngăduitoare cu ei în privinţa asta. Dacă ar
fi sem ănat cu el, i-ar fi fost mult mai greu să se ascundă.
- Ba da, su n t îngrijorată, răspunse ea cu sinceritate.
Trecuseră prin atât de multe împreună, încât merita pe
deplin să i se spună adevărul. U neori trece câte o zi fără
să-mi fac griji că va ţâşni din spatele vreunui tufiş şi mă
va târî cu forţa înapoi, dar acele zile sunt puţine şi foarte
departe una de alta. S u n t zile în care mi-aş dori să ne
putem în to arce şi să ne ascundem la Hanover House,
Knreti R ose
24
dar ştiu că D ana ne-ar trim ite cu un şut în fu n d înapoi
^ v E Î c u m în o ch ii lui licăreşte u n surâs şi îşi dădu

seam a că glum a îl făcu se să-şi d ep ăşeasca te a m a , Ca
de D ana veni alături de T om şi îl cuprinse cu b ra ţu l pe

după um eri.
- Aş face-o. în felul ăsta aş fi vrăjitoarea cea rea.
T om reuşi să zâmbească slab. u , .
- D a, îm i am intesc. „M ănâncă-ţi mazărea , o im ita
el. „Fă-ţi lecţiile!“ „Fără N intendo după o p t şi ju m atate
s e a r a . “ Frate, ce m-am mai bu cu rat când am ie şit din
închisoarea aia!
Nu se bucurase. C aroline îşi am intea acea zi în care
părăsiseră adăpostul H anover H ouse p e n tru lu m ea
mare şi rea din centrul oraşului C hicago, d oar cu o va
liză plină cu haine donate de alţi oam eni cu m ai m ult
noroc. îşi amintea lacrimile lui tăcute, expresia îngrozi
toare de spaimă de pe faţa lui mică, felul în c a r e privirea
lui rătăcea scrutătoare încoace şi în co lo . în to td e a u n a
scrutătoare. Dar se supusese. îşi pusese m âna lui m ică
într-a ei şi plecase fără să se uite o singură dată înapoi.
Străbătuse un drum lung în aceşti şapte ani. A m ân d o i
se schimbaseră.
-T om , iubitule. Caroline clătină din cap, căutându-şi
cuvintele. încă îmi este teamă. D ar nu mai sunt îngrozi'
tă. El ne poate găsi, asta e adevărat. Poate apărea brusc
din spatele oricărui tufiş încercând să ne târască înapoi
în Carolina de Nord.
Carolina de Nord nu mai însem na „acasă“ pentru
nici unul din ei. Vorbeau întotdeauna despre „el“, ni-
co d ata despre tată“ sau „soţ“. Nu mai folosiseră nici
in ruptul capului numele lăsate în urmă. Erau si acum
la fel de vigilenţi in privinţa acelor mici lucruri âsa cum
h icm rin eîn 11 ***** ^ înainte‘ A tenfia acordată acelor
lucruri neînsemnate u ţinuse în siguranţă.
să-ţi pară rău.1' mUh ^ bm e Să fii în siguranţă decât

S ă nu spui nim ănui 25
Să'ti pară tău însem na de fapt să fii mort.

C a ro lin e îsi îndreptă puţin spatele.
D ar acum suntem am ândoi mai puternici. Avem la
dispoziţie arm e pe care atu nci nu le-am avut.
D an a strânse cu putere um erii lui lom .
_ D a, cum aş fi eu, de pildă.
C a ro lin e zâm bi. ,
- S i ea e o arm ă teribilă, nu uita. D ar mai e şi altceva.
A cum m i-am făcu t o ed u caţie. îm i cu nosc drepturile.
Ezită. Ş i ştiu cum să fug.
T o n i strânse din d inţi.
- Nu m ai vreau să fug. _
- Ş i probabil că n-o să mai fugim m ciodata. Dar daca
apare el... _
- D acă apare, n o să te părăsesc.
C a ro lin e o ftă, apoi ridică din umeri.
-S c u m p u le , a m discutat asta d e m u d e ori.
- N o să fug, a firm ă el cu h o ta ra re. N o sa te las
“ T í a deodată că are m ult m ai m ul, decât 14 ani Îşi

dădu seam a c i fiu l ei se m aram a Í ' devenea repede ba
bat. Ş i ştia ce trebu ie să spună, chiar daca vorbele
în ţ! C r D a nc ! âacea zi va veni vreodată, o să rămânem

îm preun ă. în tin s e d in nou m âna sa-, °
acum nu-ţi face griji! Şi n ici m â.ne, ş. nic. pouna ne
- Fiecare zi la rândul ei, murmura ca pentru el msuş -
- L-ai edu cat bine, C aro. cea mai
C a ro lin e îşi m ută privirea de la f u d « P ^
b u n ă p rie te n ă pe care o avea. 1 ^ u c a s e r a
preună. E a şi D an a. Ş i îm preuna ^ ea s a u ^ n u ,^
era cap abil să supravieţuiasca or¿ce e[ ¡me-
în co n ju ra se de p rieten i care ar i a siguranţă
d iat dacă e i i s-ar fi în tâm plat ceva. Aceasta sig
era reco n fo rtan tă. k,,nă scumpule!
- E tim pul să pleci la şcoală. Sa aii ^ ^ pe
- O să în ce rc. Şovăi, apoi se apleca sa
obraz. La revedere.
1
26 Karcn R ose
T râ n ti uşa când ieşi, şi m icul ap artam en t se cutrem u-

ră. C a ro lin e răm ase nem işcată tim p de o clip ă, ap o i se
puse d in n o u în mişcare.
- V rei o cafea?
- N u . A m bău t deja una. D e la ce s-a tras to ată dis
cuţia asta?
- O h , Tom este îngrijorat că Shaw va căuta să se răz
b u n e pe m ine pentru că am făcut parte din co m itetu l
care l-a recom and at pe H unter să ocupe fu n cţia lui Eli
de şef de catedră.
- Pusese ochii pe ea, nu?
- î n c ă din prim a zi. C red că num ăra zilele până la
p en sion area lui Eli. Apoi, când el a avut acel a ta c de
co rd ... îşi drese glasul în ainte ca vocea să i se cu rm e.
Se strădui să-şi stăpânească mâinile atunci când îşi turnă
o ceaşcă de cafea. Trebuia s-o fi văzut la în m o rm â n
tarea lui Eli.
- A m văzut-o. Dana scoase o cutie cu frişcă p en tru
cafea şi puse puţină în ceaşca lui C arolin e. E ra... Luă
cutia de fund şi o îndreptă spre lumina de deasupra lor.
Foarte mulţumită de ea.
- E i bine, sunt atât de bucuroasă că n-o să trebuiască
să lucrez pentru ea. Hunter ar trebui să fie ceva m ai rău
decât Jack Spintecătorul ca să mă facă să-l antipatizez la
fel de mult cum o... antipatizez pe M onika Shaw.
-Antipatizez? Dana se opri din turnat cereale intr-un
castron şi privi peste umăr cu un zâmbet sarcastic. C e
cuvinte dure din partea doamnei în această dim ineaţă!
Caroline îi zâmbi şi ea sarcastic.
mulţumită?" U™ C' ^ ° meSchină- A cum eSci

C hicotim ! răguşit al Danei umplu mica bucătărie
-S u n t. Merge şi adevărul g o l i
c - â f t s a - Pr‘V,Ka “ Upra P 'i " «<

Am crezut că nu vrei micul dejun.
~-.Nu, am spus că nu vreau cafea „
lapurile mele din bucătărie sunt goale ^
S ă nu sp u i nim ănui 27
_ Da-na.
C a ro lin e o ftă. S e aşezară la masă.
- C e este?
-L e -a i d at toată m âncarea copiilor, nu-i aşa.
N ici m ăcar nu era o întrebare.
D an a îşi ridică sfidătoare bărbia.
- D a, le-am dat-o lor, spuse, şi um erii i se încovoiarâ.
A m prim it acea fam ilie ieri. D in Toledo. Erau m orţi de
foam e, C aro, la propriu. M am a era atât de plină de vâ-
nătâi în câ t n ici m ăcar nu-ţi dădeai seama de forma feţei
ei Spatele ei... Se cutrem ură. în că mă afectează, chiar şi
după atâta vrem e. _
- A sta p en tru că eşti om . D acă n-ai fi, n-ai ri nici pe
departe aşa bu n ă la ceea ce faci.
Ia r ceea ce făcea D an a, reflectă C arolin e, era să sal
veze vieţi. La propriu. D ana conducea Hanover House,
un ad ăp ost p en tru fem eile victim e ale violen ţei şi co
piii lor. Le oferea un lo c sigur în care să stea, îngrijire
m edicală pentru cei care aveau nevoie - iar m ajoritatea
aveau în m od sigur nevoie. Şi cel mai bun lucru dintre
toate, H anover H ouse oferea speranţă şi prom isiunea
unui n ou în cep u t. Şi asta chiar însem na un nou în ce
p u t C a ro lin e nu era sigură de unde făcea D ana rost
de cârd u rile de asigurare socială şi de certificatele de
naştere şi nu în trebase niciod ată. Fusese atât de recu
noscătoare să prim ească un certificat de naştere cu nou^
num e al fiului ei, în cât plânsese, îşi am intea acea clipă
ca si când totu l s-ar fi petrecut ieri, nu cu şapte ani in
urmă. T o m Stew art. N ăscut la spitalul Rush M emorial
din C hicago, Illinois. Tată necunoscut. Numele de fami
lie se potrivea cu cel d in certificatul de naştere...
m u tat“ de ea. C arolin e Stewart. Existau chiar une e zi e
în care trecea o oră sau două fără să-şi a m i n teasca cine
era cu adevărat. D e unde venea cu adevărat, cea ary
G race W in te rs nu era d ecât un coşmar cump it*
M ary G race dispăruse. j
C arolin e Stew art era viitorul ei. Iar Caro ine <
gând să profite din plin de asta.
p
2H Killt'll K iM
- C n io lln e í
Punn I'fttu r u ll n n i i r n In c u n i h h i ,
Ctll\*lhie oHrt.
- U n in u l mrt «ftiulonm In pi Inin mdn e x p m i'iiiíi |„
I lniU'WI 1Il'llNO, So tlltllIKl1 I H'Nt l* IIKINll fll II MlInIIHt' lllrtllll
Pnnot, Miullhul ivnivfliK’li* ilr mil' m lill t ilp iul nl |*• li ir
n cl el, |H‘ cure mi le okiri'vniu' prtnrt iitliiu I. ^1 In | >i Inin
men rx p r iir ii|il on line, O c f ell iIih’ i Mnmtf l-ijll l>lm*/
Purl null iU' nlnwllA,
- O ml ihi Mne duprt ertiovn m v tie Niimn, A m vcnli
direct iU' In iulíl|n>Nii I liuil illn tiv cnplll n o n w i i Î din
Toledo my u liiloc|lceu Nircploroel ijL.i
- $ l \l-nl pciitvni ihmi píen ln yrl|iinlii I.
- A iv niimni I re! mil. SI i' nl mill'll *U’ liiNpfllmrtiilnl,
O c h ll Dintel nc iimesIrA, liirru ih’o I'I b iiii Ii In ru, I n dm
cu \ Cnnillnc, 1'rtlniiil mv c liu iilir , Mul turtle in ule inn
mci Ini, L-niu (¡mu In h n |c peniru efi mi pillen nil Men
r tntlns tn pm. S|iitlrle lul rni o inmv vAnAIitU* nen^ il,
t
1 Ipn de 11retire dnirt cAml ll iilliiKcmn. Tnlrtl Ini,,, I m i i
mile liHvpnrit niVl *lrolnm.-il pe niirujl, Tnlrtl lul l-ti urn i n
fljíiim, IV pldonic, d liiru 1mVl In!
Suíplmil I sc nprl In ufli. PAdu deopnrio linlul c(l i t *
rcnlc mAncnir dour pe Junirtltilc,
Cnrollnc Ntrrtnw mul nur mrtnu flkuifl iuiinn n I liin d ,
tar a , rculit tA milnrt l9| pIpAl proprllle elcnirlce d r pe «111,
n , ¿ t n Í K ’ r |l^ m ’ , r k‘ IIC l)IH !rc m i< im ife l in e rti m i
cn M cflil!hn f'H u ^ ^ U ‘ ,w n iu ™ ^
m I h mn i Í , \m 'C 'dr
pnrnl linn til iil mlrnxiil iutii T ’""1
n in11ie
’10’m"'»
„n. H 'n J Hurt Irloi
T r e h u l e í t C!-mICJ , l nl| 1 Vor vlm lcc« , Unnn,

trícele Interinare, ' °* ,' ^ ' 1 ml 1 w v ln ^ “ ’
Dnnn clfltinft din cup,
de olnwltfl, ,,1U* ,Mlt ,IIW ^ »rollne, S tllil nlrtl
nlciudntfl, Nu I p I ^ Í i X h n í™ '" * ? ' 1,11,1,1 mi ‘ '•w"“'"

C U , ,1 « . i j l S f t ,, ¡ H U M ' l" «
ur,lsí llp w im ijl |I'elllllHl’
j
Illl i u i ' f i i i ii l n i i l m i l '//
„n ţl |Ml lid I' ' I ' 1 mul lilllIlM M i Diiliilllll, I Iil-P I ţl n h i n i |

, (lllil Mlllll lililí lllllll' 1 J< UM'I jl '" ( 'I I >!“<M <il<¡f.O
hIIiIIMi ( ¡lililí 1)1 Hlllllf I Í flMM I< III< II<' I " 1,111 <l< IUV I'
| lllllll MUI lllllilili'lHIJlll |ill|i'Mll< (i, I hll lili '/I (1*1Ifl'/I J 1“ I
, n |in nii< me <i lllllllIIM, îţi '>|'ii‘>''1 innllni I iiviiiu h <|<
lili lllllliili' IM'IhiIiiii pfl«lllH<' \ i>lililí ii ¡<)lrt f\
A l i n i i I ' I 1' | r lll 1 '•I* MM'i 1' 111MI 'Jl I/Mil! I IH Mlf ll<" V'/f
mfllK mui l i i n i 1 i íin'l vt'í li o d l l i i i l l i i f ,1/1/ ,1i< i i i pa n ii
MICII i lll ţi i M VIMl f |a iiiíIim iin «lili ilillli|iil(ll<' i i " l< i 'l*'ţj
ţl c i r mint (Hlţlli i m n |/oiiIm, l'ilur u n y i v <f,*l '(*' M r
llr In mnim I >ni ii'ii I Jiiitjiiinil I mu ţl l'it''!' MI I'»1 ■,il
(ll’HI lllfi lili I IIHMllin I ll l| lA 11MI ll/l lo l 1 1< Ll*l< ll< I A u llllilt'
i ni luí i r m i iiiIiji Hi < M il i 0 llu l ll|«t'»( i l/líii ţi a I n i> Iilltá
n| 1 1 4 1 J 111 ifrin i, S | l( 'l 1 fl lili m i |ii|ii ilrlMi l i i i i l r <l<' llMífal
In ţ 1 1 ni 1 (1 .
I hiliii ivllţl iil 1 lili Minim n |m^ln ţ I Iţi ţlrfst' o< I1II1
Mulţumi'1« , ilm mi (mi. I itIuiIm ‘-"i turt tnt/irí olí vfa\
0 0 liu o ( .(iily,
l l A l i ' l r l u l f l'n l 'til liM i c i l j i r i n i / i n í l i p iiim i <lr j i r A h l ,
1 ) in iiii ( ) oii v í l i l c u i'c Im <\ I >m n 11re i w v n l r «I«* u n d n i>
lt II, II nfl I l llMIII |H- Jim |i 11111 I ,Mt\
I >11<M11lll I r e mi 11 un pMilliilHI prlMtliimií i'iirr Iţi n l f '
ron /îmi v l c l l l f ni vi ili i ni ii j |imiiI n i n<lrtpn&i, (!AimI Hurta
iIi'mi lilac u 11iii nil ii li'lir/ c, I l i l l n l í l i r t'lilli'íí ll/l ilt'^rl
MllM’lilliţninr,
• N li 'l nfl l i l i Ic H rtm li’ţ l l uri « ţm l 1111, I ) iu ít i r e p u í i e i l , o
uri le í ijl 111 l u l n ţin , ţ| ni 1n u l «IcM l i m i l L v n n íl- i» I m l c w
p e ytti m m 11111 <ItM A llllr lile » n i /(lili,
t Iiumi II I h u i d ne Im « iv i)Iiiiri l» ln v l( l,
- A l iliMpi ule, l ¡red ofl o un rrtmrtn niel crtfcvii n rr ,
O vo*l hkií UI | h* l iv lr í
- l'r u l i n M l , I! In l i l n m tu d u p r i- im ilim i iih Iii,
l i v l r i'o p io X M n in jii'h Io m iiiI l<ir n u m i n , «i l u l n l m ' r i i t f l
liiK lir i i l i' iii'iinrt n t i v u Jiiiim í’ni' In 1nti)i 11n i . l í v l e l o i i i l n t u
l.ln n n I n l l i i i p c r I I I IIIII M tiiN U illr In l !iiiiIiim i< ’U 4 ■nilv'W«'»
t i h i l o 11 ţ | 11J11111 p r ( ' i t n i l l n o In n i ' i T d i i r l i i t u l c u t o it r c l
tío iM o r lo .
30 K aren R ose
-S p u n e -i că su n t bin e. Se îngrijorează când nu mă

d u c acasă.
- O să-i spun. A cum trebu ie să plec la serv iciu . Nu
vreau să-l fac să aştepte pe doctorul M axim ilian Hunter
ch iar d in prim a zi.
Asheviiie
Luni, 5 martie
0 8 .0 0
- T e ... Sue A nn îşi drese glasul. Te sim ţi b in e , Rob?

D um nezeu să-l apere de femeile proaste. W in te rs stă
tea pe marginea patului în chiloţi, cu capul în m âin i, iar
donşoara cea deşteaptă voia să ştie dacă se sim ţea bine.
-A ră t ca şi când m-aş sim ţi bine, Su e A nn?
Ea tăcu o clipă în ain te de a răspunde în şo a p tă , în
stilul ei plângăcios.
-N u , Rob. Pot să-ţi aduc ceva? O aspirină?
El se gândi la sticla goală de pe nop tieră. „ în c ă ceva
de băut. închise şi mai strâns ochii peste care îşi ţinea
mâinile apăsate. „Fiul meu. îm i vreau fiu l." D a r fiu l lui
nu va veni niciodată aici. Acum ştia acest lucru.
- N u , nu poţi să-mi aduci n im ic, răsp u nse el acru.
D oar sa ieşi dracului de aici şi să mă laşi în pace.
i e f r i n î n T '3“ ’ dln lem n SCârţîi •' " s'm t i p a rfu m u l

n m to s a Zt a i iîl“mgreţosa,
mgreroşa. “ aPr° Pla d e Cl M irosu l 11 c ° P leS i '!l
- R o b , ştiu că eşti supărat, dar
d e tăcere " ^ dUre' e fu o c lip ă lunga
el, încordându” p u m n u l ' Pa“ " In tcleS i? ţcră5ni
cu S^ nm e 'e idiCS ,nCC' i5° r de * * * * > . p ip ă in d u *

- V r e i micul dejun?
W in ters sim ţi cum i se întoarce stomacul numai când

auzi de m âncare. îşi roti violent pumnul, dar o rată la
mustaţă pentru că ea se trase repede înapoi.
- C e vreau de la tin e este să-ţi ţii blestemata aia de
gură. Vreau ca fiul meu să fie aici şi nu pe fundul lacului
D ouglas. Vreau ca o ricin e s-a atins de un fir de păr din
capul lui să m oară.
îsi urm ări m âinile cum se încleştau şi se descleştau.
C e d orea era sâ-l găsească pe cel care îi luase fiul şi să-l
om oare cu m âinile lui pe nem ernic.
- N u ştii dacă e m ort, R ob. N-au descoperit nici... îşi
drese din nou glasul şi îşi strânse cu o mână o şuviţă de
pâr rebelă în co cu l ei d em odat. Poate că ai putea avea
un alt copil. A l nostru.
O ceaţă roşie îi în tu necă privirea şi. se ridică în picioa
re în ce t, am enin ţător.
- C rezi că orice plod de-al tău i-ar putea lua locul?
îl cu p rin se u n val p lăcu t de satisfacţie atu nci când
sim ţi cu m d osu l p alm ei lui atinge m axilarul ei. Când
auzi su n etu l în ă b u şit făcu t de trupu l ei izbindu-se de
perete. D e plânsul în ăbu şit pe care ea încercă să şi-l as
cu nd ă în tim p ce se târa într-un colţ. T ârfă proastă!
- Ieşi afară im ediat!
- D ar ar fi co p ilu l tău, R ob, şopti Sue A n n din colţul
ei. Fiul tău.
- Fir-ar al dracului, nu te târgui cu mine. Tresări când
sim ţi că fem urul îi pulsează sub talpa lui. Să nu mă con
trazici n icio d ată. A p oi se îndreptă, se duse spre pat şi se
în tin se în el. Lasă-mă singur!
A uzi fo şn e tu l ro ch ie i ei când se ridică în picioare.
O d in io a ră fusese acceptabilă. C hiar drăguţă dacă te ui
tai b in e-b in e la ea. D ar tim pul nu fusese blând cu bue
A n n , E adevărat că în că putea să gătească şi să eretice.
D ar gândul că s-ar putea însura cu ea era suficient ca sa
i se facă şi m ai rău de la stom ac. Şi ar fi tre uit sa aca
acest lu cru . Să se în so are cu ea. D acă ar 1 vrur„?*
alt fiu , ar fi treb u it să fie însurat cu femeia care i p
în p ân tec. P entru ca n im en i să nu poată spune c
■
32 Karen Rose
W in ters nu a făcut ceea ce se cuvenea pentru băiatul lui.

N im en i. întoarse capul şi o văzu retrăgându-se spre uşă,
- Su e Ann?
- D a, R ob. _ _ _
- Sun-o pe Ross şi spune-i că am gripa. Nu m a duc
azi la serviciu.
O surprinse uitându-se la sticla goală şi îşi m iji ochii,
satisfăcut să vadă cutn faţa ei rotu nd ă păleşte şi mai
mult.
- Da, Rob.
Uşa scârţâi când ea o deschise.
-A m lăsat nişte cizme pe veranda din spate. Trebuie
curăţate.
- Da, Rob.
El aşteptă până când se închise uşa. Se în toarse încet
pe burtă şi luă fotografia înrămată de pe noptieră. Din
ea îl privea ca întotdeauna un băieţel cu p ăru l blond
deschis şi cu ochi albaştri şi serioşi. Şi to t ca întotdeau
na R ob W in ters în ch ise o ch ii şi îşi im ag in ă cu m îl
pedepseste pe cel care îi furase fiul. D ar astăzi... Astăzi
era altfel. Astăzi pedeapsa va fi in finit m ai severă. Pen
tru ca înainte ca Hutchins să scoată m aşina la suprafaţă
? XIf ase u^ g răunte de speranţă că R ob b ie va veni
niciodată acasă. * * * “ R o b b ie ° U Va m ai veni
capitolul 3
Carrington College, Chicago
Luni, 5 martie
10.15
Lum ea pretindea că zilelp i

dar tui C aroline îi dădeau un Î 1 era,U u n in fer? ’
norm alitate. în viaţa ei e x i s t a s e r â ^ r T ^ b in e 'ven it
stab ile. Cum va bugetele în™ ■ e puţine lucruri
întrebările constante ale stu d e n ^ î^ 1^ d o cu m entelor,
ale studenţilor n einform aţi, toate
păreau mai degrabă să o susţină decât să îi creeze bătăi

de cap. A sta era lu m ea ei. U n a m ică, iar unii ar pu
tea spune in sig n ifian tă. D ar era lum ea ei şi îi mergea
bine aici.
G u ra ei sch iţă un zâm bet trist când privirea îi căzu
în tâ m p lă to r pe fotografia în răm ată a lui Eli aflată pe
biroul ei. Fusese prim ul ei profesor aici la Carrington.
Prim ul şi cel m ai bu n. Avea darul neobişnuit de a crea
o im agine trid im e n sio n ală a istoriei, una care trăia şi
respira şi care o incitase pe C arolin e încă de la început.
Avusese în vedere m ulte specializări care ar fi ajutat-o în
program ul de pregătire p en tru F acu ltatea de D rept.
U n singur curs cu E li Bradford făcuse ca alegerea ei să
fie extrem de uşoară.
îşi am inti de prim a ei săptăm ână de cursuri la seral.
Senzaţia ciudată de a se afla din nou într-o sală de curs
după atâţia ani. E ra o m am ă tânără cu un fiu de şapte
ani, cu o slu jbă epuizantă cu program întreg şi cu atât
de pu ţin tim p liber răm as ca să se bucure de singurul
curs pe care putuse să şi-l perm ită în acel trim estru. Eli
o observase şi o rugase să m ai răm ână la sfârşitul celui
de-al treilea curs.
O bservase privirea ei tem ătoare ca a unui iepuraş la
gândul că va răm âne singură cu el, iar ea văzuse compa
siunea din och ii lui bătrâni şi blânzi.
- îm i devoraţi cursul, dom nişoară Stewart, spusese el.
Asta îm i place.
A poi îi propusese să fie secretara lui, împreună cu re
ducerile substanţiale de taxe şcolare pe care Carrington
C ollege le oferea an gajaţilor săi. îi făcuse un program
flexibil, perm iţându-i să-şi organizeze munca în funcţie
de orarul ei de la facultate şi să-l aducă pe Tom la birou
în tim pul vacan ţelor şcolare şi al weekendurilor în care
lucra. M ulţu m ită lui E li şi D anei, nu fusese nevoită ni
ciodată să-şi angajeze babysitter, nici măcar o dată în cei
Şapte an i de când ajunsese la C bicago, având aproape
num ai căm aşa de pe ea.
34 Karen R ose
Iar acum el era m ort. Eli era m ort. Regreta profund

acest lucru. Nu o va vedea niciodată term inând faculta
tea, deşi era atât de aproape de acest lucru. N u m ai avea
d ecât un trimestru până la obţinerea diplom ei. în că nu-i
venea să creadă. Ea, care renunţase la studii în timpul
liceu lu i, va avea în curând o diplom ă universitară. In
adâncul sufletului ei îi era recunoscătoare D anei pentru
că o îm pinsese de la spate să-şi dea exam enele pentru
a o b ţin e o diplom ă de absolvire a liceului. In adâncul
su fletu lu i ei îi m ulţum ea lui Eli pen tru că îi oferise
şansa să realizeze mult mai m ult decât visase vreodată câ
este posibil.
O ftatul ei adânc răvăşi hârtiile de pe birou. Iar acum
el era mort.
C aroline privi ceasul, hotărâtă să nu se lase doborâtă
de întristare întreaga zi. Nu mai avea d ecât o oră până
când urma să apară d octorul H u nter, e x a c t su ficien t
IB timp ca să termine situaţia cu plăţile angajaţilor.
|W Zgomotul de târşâit de picioare îi tulbură concentra-
^ rea asupra docum entului. M ai auzise acest zgom ot, cu
m ult timp în urmă. Era zgomotul d in sp itale, făcu t de
pacienţii care îşi târau picioarele pe pardoselile de gresie,
al cadrelor pentru mers şi al bastoanelor pe care aceştia
se sprijineau în timp ce se luptau d in greu să înveţe să
meargă din nou. Acest zgomot încă o făcea sâ se înfioa-
re. D ar nu se înfiora. Era o lege nescrisă a p rocesu lu i de
vindecare. Nu trebuia să arăţi niciodată m ilă sau repul'
sie pentru cei din jurul tău, A cesta era un p rin cip iu etic
foarte puternic printre cei care fuseseră zdrobiţi şi erau
in procesul de refacere.
C aro lin e se strădui din greu să afişeze un zâm bet sin
cer, îşi ridica ochii de pe hârtie, şi târşâitul în ce tă , iar ea
văzu o m ana mare şi frum oasă cu degete lu n gi ţinând
capaţul curbat al unu , baston de lem n. îşi m u | privirea
un p ic mai sus ş, d escop eri o talie îngu stă şi u n piept
foarte lat acoperit de haina unui costum la d ou ă rânduri
de n astu ri. îşi îngh iţi n o d u l d in gât, S i îsi m u ră orivi'
rea „ m ai sus. O c h ii ei c o n r i n J â „ * £ ^ 3 S
ajunseră la chipul bărbatului care stătea în faţa biroului

ei. Era în alt, mai în alt decât Tom . Era enigmatic, dar cu
siguranţă fără să aibă nim ic ameninţător, avea maxilare
p u ternice şi pătrate şi sprâncenele negre uşor unite. Pă-
rul era negru şi des, tuns scurt la ceafă. O şuviţă îi cădea
pe frunte dându-i o înfăţişare aproape copilărească. Cos
tum ul lui era bleum arin, bine croit şi se potrivea foarte
b in e pe u m erii largi. Purta o cravată cu model care îi
evidenţia m uşchii puternici ai gâtului. O chii lui cenuşii
o studiau, iar gura serioasă nu lăsa să se vadă nici o urmă
de zâm bet. Pe neaşteptate îşi prinse bastonul la spate de
curea, ascunzându-1 sub haina costumului.
în m od inexplicabil inim a lui C aroline începu să bată
mai tare. C u m ar spune D ana, acesta era un bărbat cu
B m are. în clip a aceea C aro lin e înţelese ce înseam nă
„sex-appeal“. îl em ana prin toţi porii lui perfecţi.
Indurare.
îşi drese vocea.
- V ă p o t...
Se p o tic n i şi sim ţi cum faţa îi ardea de stânjeneală.
D eşi u n b ă rb a t care arăta ca el probabil că le făcea pe
fem ei să saliveze d upă el şi să se bâlbâie în fiecare zi.
îşi drese d in n o u vocea.
- V ă p o t aju ta cu ceva?
- A ş a sper. O cau t pe C arolin e Stewart.
O c h ii fe m e ii se făcu ră m ari, iar M ax sim ţi brusc
cum în căp erea se micşorează. Zâmbetul ei fusese sincer,
ap ro ap e în d e a ju n s să-l facă să-şi piardă aspectul serios
pe ca re d o rise să-l ad o p te în prim a lu i zi aici. ăru
castan iu -în ch is îi atârna pe spate într-o c o a d ă lejera, a-
sând să-i scape câteva şuviţe care îi încadrau raţa. ra o
faţă fru m o asă, cu trăsături regulate. U n nas p cm yit e
m are, buze cărn o ase, sprâncene delicate şi ar^LI' te
b ător. D a r o c h ii ei erau cei care îl atrasera. A lb a şm ca
M area C a ra ib e lo r şi în care puteai citi c a într'0 ^ '
era im p resio n ată de aspectul lui. îşi dădu Prâ u[
m a de asta. Era surprinsă, dar nu deranjată e
36 Knren Rose
lu i. Această reacţie era mai puţin obişn u ită şi însem na

destul de mult pentru el.
A tunci, ea se ridică în picioare şi îi în tin se m ân a cu
ferm itate. U nghiile frum oase, în g rijite şi n e lă cu ite se
asortau cu m achiajul foarte d iscret al feţei ei. C apul
ei nu îi ajungea la um ăr. N u m ai fa p tu l că o pri
vea îl făcea să se simtă mai m are şi m ai p u te rn ic . Ha
vo rbi din nou, cu o voce dulce. T ă ră g ă n a tă , adâncă
şi foarte senzuală.
- Eu sunt Caroline Stewart.
Zâmbetul ei devenise puţin mai senin, iar buzele lui
tresăriră uşor drept reacţie. Secretara lu i. M ă i să fie!
V iaţa începea în cele din urmă să-i surâdă şi lui, îşi spuse
în timp ce strângea mâna care îi fusese oferită.
- E u sunt doctorul Hunter, Ea făcu o ch ii m ari şi ră
mase cu gura căscată. M âna ei m ică se înm u ie în mâna
lui. Mă aşteptaţi, nu-i aşa?
- Eu... ăăă. îşi înghiţi nodul şi îşi recăpăta stăpânirea
de sine. Da, sigur că vă aşteptam. Buzele ei se arcuită
şi pe un obraz îi apăru o gropiţă. D oar că nu pe dum
neavoastră vă aşteptam. Nu chiar, spuse ea strângându-i
mana din toată inima.
-D a r pe cine aşteptaţi mai exact?
" un bărbat de 65 de ani. îşi în clin ă capul în tro
n o scu t^ e WaHp'n ăla bătrân‘ L' ^
nu-i aşa? ^ rayson, unul dintre ceilalţi profesori,
El aprobă precaut cu un gest din cap
d ^ n u T Vamt ° d a a U iMer™ 1 E * l-ara avut cu

J S e c r e r a r . lui chicoti, pe un M tn citcM de o ^
r a ^ L îlX T r â X : decanul
îşi ridică p i i v i « , '™ o „ £ ^ ¿ " ^ ' “ " ţ n 'la c v â ts r a ic .
devreme sau mai târziu mk> va p f ă H D ^ J ° gr‘iâ ’
tră sunteţi noul meu tdnăr sef K t dumneavoas-
doctor H unter1 ’ aţl venit> domnule
S ă nu spu i n im ănui 37
D răguţă si ferm ecătoare. „Cu fiecare m om ent, situaţia

devine to t m ai b u n ă “, îşi spuse el.
- M u lţ u m e s c . M ă b u cu r să vă cu n osc, dom nişoară
Stew art.
-T o a t ă lu m ea de aici îm i spune C aroline. Dumnea
voastră cu m p re fe ra ţi să vi se spună? O ch ii ei de un
albastru -închis îl priviră ju cău şi. Sper că nu VTeţi să vă
spunem pe n u m ele întreg.
D e data asta el fu cel care zâmbi larg.
- A ţ i m e rita d in plin s-o fac. Ezită, apoi se hotărî.
Va în cep e această n ou ă etapă a vieţii sale fără vechile
o p relişti. S-a te rm in a t cu „d om nule d o ctor H u n ter“.
Poţi să-mi spui M ax.
- E m u lt mai b in e decât M axim ilian Alexander. Clă-
tină din cap cu o ch ii în că plini de veselie. Părinţii tăi au
avut aşteptări m ari de la tine.
El îi aprecie sim ţul um orului.
- N u pentTU asta avem copii?
C a ro lin e se gândi la Tom şi la to t ce sacrificase şi va
con tin u a să sacrifice pentru el.
- D a, ai absolută dreptate. Ieşi din spatele biroului şi
veni în faţa lui, cu capul în că pu ţin în clin at pe spate.
O să-ţi arăt birou l tău, apoi va trebui să-mi spui ce vrei
să facem în continuare.
Ea p o rn i spre o uşă închisă, iar M ax rămase pe loc
tim p de câteva clip e în care inim a îi bătu mai tare,
cu o ch ii n ed ezlipiţi de coapsele ei rotunde care se le
gănau graţios în tim p ce mergea. Fervoarea pe care o
resim ţi în to t tru p u l îl luă prin surprindere. „Nu fi
n e b u n “, se d o je n i singur. „Nu încerca s-o înlocuieşti
pe Elise îndrăgostindu-te de prima femeie care îţi iese
în ca le,“ Ştia că n-o să asculte ce-şi spunea singur, cu
privirea în că fixată asupra posteriorului rotund din fus
ta neagră simplă. înghiţi, de-abia reuşind să-şi dezlipeas
că privirea la tim p atunci când ea se opri cu mana pe
clanţă. Privi peste umăr şi văzu că rămăsese înţepenit în
acelaşi loc.
- Acesta e biroul tău, spuse ea, cu privirea redevenită
serioasă.
Schimbarea fusese bruscă şi evidentă, la fel ca şi strâiv
gerea de inimă provocată de tristeţea din su fletu l lui. Vo-
cea ei spusese „biroul tău“. Privirea ei spusese că acesta îi
va aparţine pentru totdeauna lui E li Bradford. II adorase
pe bătrânul profesor, asta era clar.
Max îşi luă bastonul şi o urm ă în birou l cu lambriuri
din lemn, cu şiruri întregi de rafturi cu cărţi încastrate
în perete. Podeaua era acoperită de o m ochetă m oale de
culoare roşu-închis, care contrasta frum os cu lem nul. Mi
rosul puternic de lămâie al sprayului de cu răţat mobila
combinat cu mirosul plăcut de cărţi vechi şi cu mirosul
de piele al unei canapele vechi lungi şi uzate erau per
fecte să te facă să aţipeşti când şi cân d . P ere ţii erau
acoperiţi cu un amestec eclectic de reproduceri înrămate
de M onet, W arhol şi O ’Keeffe. Intr-un co lt al încăperii,
doua aeromodele, un Spirfire englezesc si u n Messer-
schm itt M E-109 german atârnate de nişte fire subţiri,
m T Î 11 K 1 aerianf ' M ax observă cu u n zâm bet că
M esserschmitt'ul se prăbuşea în flăcări. Se părea că în
U „ \ t r 'Ui B rld « ^ t i g a u băieţii b S n i.
cu un fotoliu^ţ16^1V£C ' mahon dom ina încăperea,
i r "ceaidadea
o lereastra mare - c; re-p' imea lum
in curtea ™ d in i unde
înzăpezită » « &câte
k
un student rătăcit înfrunta ’
rii. Era un birou foarte fr,,m ~ Pnm averi timpu-
D ar biroul era I T C m° S’ 1Şl sPuse el m ulţum it,
din sprâncene la vederea K S S S j f ‘ R id k ă ^
cărţi, făcând să iasă în evidcnfl f e " era pl,n “
fel În cât st'ră 'iu d rea s S u Î d e ' p ’ r i " - ” iah“ elele

deranjeze. Pnm avara să nu mai
d in « ^ u T l £ r o f e e “ 1' frum « e Pri™li*d

n ile cu flo ri afe F a c S u ' PC ? 7 * “ . d| * * * *
Şl văiu privirea lui atintită asu n il k ! ra S e întoarse
al d o ctoru lu i Bradford Nu " î ! b ,.t o u lu iS<>l- A fost...
eram sigură dacă vei dori
S ă nu sp u i n im ăn u i 39
să ai p rop riu l b iro u sau vei dori să-l foloseşti pe acesta,

îsi trecu m ân a peste su prafaţa lui uzată, într-o mângâ
i e instin ctivă. A m u n catalog pe care îl poţi folosi să
com anzi orice îţi doreşti ca să-l utilezi, dacă te hotărăşti
să-l păstrezi.
îsi rid ică privirea să-l privească în ochi, iar el nu era
sigur dacă c h ia r era c o n ştie n tă de expresia rugătoare
care răzbatea d in ad ân cu l o ch ilo r ei albaştri. Era mai
em o ţio n a n tă d ecâ t zâm betu l de acu m câteva m inute.
D eca n u l W h itfie ld îi spusese cât de m u lt fusese iubit
Bradford. E ra evident că secretara lui fusese unul dintre
oam enii cei m ai ataşaţi de el.
Ea în g h iţi greu şi întoarse capul, dar nu înainte ca el
să sesizeze strălucirea scurtă de regret din o ch ii ei.
- D a că te h o tă ră şti... să nu păstrezi lu crurile lu i, te
rog să-mi spui. S u n t foarte m u lţi printre n o i care ar fi
fericiţi să le ia.
M ân a care m ângâia b iro u l trem ura, transm iţându-i
un fio r de com pasiune prin to t corpul. Sentim entul, ne
cu n oscu t, îl luă prin surprindere. Avea un birou, unul
pe care şi-l făcuse cu ani în urmă la com andă pe măsura
în ălţim ii sale, dar num ai ideea de a vedea şi mai multă
tristeţe în och ii ei deveni brusc insuportabilă.
- C on sid er că este o onoare să păstrez biroul aşa cum
este, C arolin e. Uşurarea ei era aproape tangibilă. Totuşi,
cred că o să cer ceva m obilă în plus. Se întoarse şi studie
spaţiul disponibil. A m un taburet. Pentru picior, adăugă
el, în cru n tân d u -se uşor. Spre lauda ei, nici măcar nu
clipi şi nu păru absolut deloc stânjenită. Crescu şi mai
m ult în o ch ii lui. Şi o măsuţă pentru computer.
- O să mă îngrijesc eu de ele. Su n t încă în Denver?
- N u, sunt în casa mea din W h eaton, cam la o oră de
mers cu m aşina d in oraş.
C arolin e îşi ridică privirea surprinsă către el.
- A i deja o casa în Chicago? .
- A fost a b u n icii m ele. Mi-a lăsat-o mie acum câţiva
ani, iar u n u l dintre nepoţii mei a locuit acolo şi a avut
grijă de ea. D ar i s-a o ferit un post pe Coasta de fcst
40 Karen Rose
si s-a mutat săptămâna trecută. Vestea prim ită de la de.

canul W hitfield a fost... providenţială.
Gândurile îi fugiră către Denver, către durerea de a
lăsa în urmă ceea ce nu avusese niciodată cu adevărat.
V enirea la Chicago în acest m o m en t era într-adevăt
providenţială.
- Păi, bine, dacă îmi dai adresa o să aranjez să fie adu
să aici mobila şi orice altceva mai doreşti. Şovăi, iar ochii
aceia albaştri trădară nesiguranţa. C e altceva mai doreşti
să fac astăzi pentru tine?
Max ridică din sprâncene.
-N u am mai devenit niciod ată şef de cated ră ime
diat după moartea neaşteptată a titu larulu i. C e mi-ai
recomanda?
Observă că ea respiră u şu rată. C e fel de om se
aşteptase ea să fie? Era puţin probabil ca reputatia lui sâ
i o fi luat atât de repede înainte.
-P ăi, am dosarele de personal şi bugetul departamen
tului pe care trebuie să le examinezi - începu ea să nu
mere pe degete sarcinile - şi trebuie să sem nezi statele
de plată astăzi, altfel angajaţii se vor revolta. Ti-am pre-
gătit oraru ai primul curs mâine-dimineaţă la nouă si
r “ f f Eli pregătise însemnări pentru to t semestrul.
Le poţi folosi pe ale lui, sau pe ale tale, bineînţeles. Ai
programate întâlniri cu echipa ta începând de astăzi de
la unu şi jum ătate până la cinci si n ni - T i
W hitfield la sase. O să trimită n m - J CU f
toate dosarele studenţilor, b i n e t ^ r . ? ' 1' ’
s e m ^ S « „ S rS f rid,Că o m ân i in
Spat
T sşi" eu
eu o
o catea.
cafea? bu
S ^m, "mea
am “pe îfusul
“ ? '“ “ 1' al
orar S ' Denverului.
P«“
G ropiţa ei reapăru în obraz. uenveruiui
- O să fac pentru amândoi. C um o bei?
LvU frişca şi zahăr. M ult zahăr ^
cafetieră, o să mi-o fac singur si n-o să'r coJ nam>
Porni să se aşeze la birou, ca să-si elih ^2
presiune. Şi... Caroline? Ş e^bereze coapsa de
E a se în to a rse d in uşa b iro u lu i, iar el... o privi, in-

c a p a b ilsă-şi m ai ţin ă o ch ii a ţin tiţi num ai asupra feţei
ei drăguţe.
Era la fel de atrăgătoare atu nci cand se apropia ca şi
a tu n ci cân d se în d e p ă rta , d ecise el rapid. îm b ră ca tă
în tr o fustă neagră fără pretenţii, era imaginea fem inităţii
în stare pură. C u loarea puloverului ei albastru pe gât îi
punea şi mai b in e în valoare albastrul-închis al ochilor,
si se m u la le je r pe ceea ce păreau a fi n işte sâni foar
te frum oşi. Palm ele îl m âncau în tim p ce o m ăsura cu
privirea. Avea d im en siu n i p erfecte, înd eaju n s în cât s-o
cuprindă în braţe, dar nu prea m ari. îi plăcuseră în to t
deauna fem eile cu o siluetă cu rotu njim i. Silueta lui Ca-
Toline Stew art era pur şi simplu perfectă. Fusta acoperea
nişte coapse zvelte şi cădea până la jum ătatea gam bei de
unde cio rap ii transp arenţi îi acopereau restul picioare
lor foarte fru m oase. P an to fii ei erau co n fo rta b ili, fără
să aibă a bso lu t n im ic sp ectacu lo s, şi cu to ate astea îi
puneau perfect în evidenţă gambele. Brusc, îşi ridică din
nou privirea spre faţa ei. E a îl privea in sisten t, iar în
ochii ei se citea u n interes crescând. Şi ceea ce vedea pe
faţa ei chiar era interes. Ş i în că unul plăcut. îşi petrecuse
în izolare o b u n ă bu cată de tim p, dar nu atât de m ult
în câ t să nu recu noască privirea u nei fem ei co n ştien te
de prezenţa u n u i bărbat. C o n ştie n tă în m odul cel mai
sincer, onest şi respectabil. Respectabil. Cuvântul în sine
îl surprinse când îi veni în m inte. îl străfulgera brusc o
hotărâre, u na pe care o va analiza mai târziu la sânge.
5 era u n nou în cep u t, o a doua şansă, iar de astăzi
va în cep e să onoreze această hotărâre pe care o luase
singur, aceea de a în fru n ta viaţa cu spontaneitate.
Prim ul dosar pe care îl va citi va fi cel al lui C aroline,
Şi va căuta să vadă în prim ul rând dacă era măritată. Iar
dacă nu era m ăritată, o va invita să iasă cu el. Simplu ca
bună ziua.
In tim p ce el o studia din cap până în picioare, Caro-
ine sim ţi un val de căldură urcându-i pe ceafă. îşi dădu
seama că este extrem de atrasă, şi îşi înghiţi em oţiile
42 Karen Rose
când deveni încă o dată conştientă de trecerea timpului.

Stătea acolo, uitându-se ţintă la el de cel puţin un mi
nut. HI îi spusese ceva. Deşi lucrul despre care vorbeau
devenise brusc o am intire încetosată.
- Da?
Ştia că ochii lui cenuşii o măsurau, iar acest fapt o
făcu să se înfioare în adâncul fiinţei ei, în tim p ce se
întreba care fuseseră concluziile lui. Era un bărbat foarte
atrăgător. îşi stăpâni tremurul. Şi era şi şeful ei. Era pe
un teritoriu foarte nesigur şi periculos.
-P u n e -ţi şi ţie o ceaşcă de cafea şi vino să stăm de
vorbă. Prim ul lucru pe care vreau să-l fac este să încep
să te cunosc.
C aroline îl găsi după douăzeci de m inute stând la bi

roul lui Eli, înconjurat de teancuri de cărţi ale lui Eli.
Nu, se corectă ea, simţind din nou durerea pierderii su
ferite. Stând la biroul Iui Max, înconjurat de teancuri de
cărţi ale lui Max. Era o deosebire im portantă şi trebuia
să şi-o reamintească în fiecare zi.
îşi drese glasul şi aşeză tava pe colţul biroului.
- A i aici frişca şi zahărul. De data asta te las să-ţi pui
singur, apoi voi şti pentru viitor cum o preferi.
Sprâncenele lui M ax se uniră în prim a în cru n tare
serioasă pe care o văzuse la el.
- Caroline, am vorbit serios când ţi-am spus de cafea.
Nu e treaba ta sa-mi pregăteşti cafeaua. S u n t perfect ca
pabil sa mi-o pregătesc singur.
^ Se a ' eză.P f scau nu l d in faţa b iro u lu i
că d n r* f .^ b e l e m âini. Avea impresia fermă
'¡e a ’ !ja c u
de E h a'?L-l SingUf Cafeaua nu avea nim ic

Z T secretarelor, ci era legată în în-
m n sd m h n " V '013 să dovedească că bastonul nu
pentru ea era ‘Z T f ^ ar' fi Stat lu crurile’
nirea de a dnv i m S^gUr “ în telegea Por'
de a dovedi ca handicapu nu îl îm n ie d in s i se
com porte normal. îm piedica sa se
Ridică din umeri şi spuse:
Să nu spui nimănui
43
-M ie îm i convine. D ar o să refuzi şi choux à la creme

preparate de mine?
Expresia încru n tată dispăru brusc.
- Choux à la crème? Preparate de tine?
Ea îşi ascunse zâm betul după ceaşca de cafea. Era
clar că bărbatul ăsta m inu n at avea o slăbiciune pentru
dulciuri.
- S u n t pe tavă. Făcute de mine.
C ând luă prim a înghiţitu ră pe faţa lui se aşternu o
expresie de apreciere evidentă.
- C aroline, îţi propun un târg. Eu aduc cafeaua şi tu
aduci prăjiturile.
îşi linse degetele, iar gestul o făcu pe Caroline să sim
tă mici palpitaţii prin to t corpul. Erau asemănătoare cu
cele sim ţite în prim ele câteva dăţi când ei şt Danei li
se scurseseră o ch ii după tipul din reclama la coca-cola
dietetică, dar acestea erau mult mai puternice. Şi mo
dul în care o ch ii lu i cenuşii se concentraseră asupra
feţei ei... Luă o în ghiţitu ră de cafea, tresărind când se
arse cu ea pe gât.
-A ş a d eci... El se lăsă pe spate în fotoliu şi îi cercetă
faţa. Povesteşte-mi despre tine!
C aroline ridică din nou din umeri, stânjenită de pri
virea lui iscoditoare.
-M i-e team ă că nu sunt multe de spus. Sunt aici de
aproape şapte ani şi am lucrat ca şefă de birou şi secre
tară a d octorului Bm dford. Fac tot ce este de făcut, iar
în timpul care-mi mai rămâne învăţ pentru lucrarea mea
de diplomă.
-D e c i eşti şi studentă?
- S u n t u na d in tre stu d entele tale. Monarhie con
titu ţion ală. A m auzit că ai un curs grozav despre Mag-
na Carta. , . .;
-V a trebui să-mi spui după ce o să-l audiezi. ona
constituţională este un curs pentru mas„teran^ ’ 5 - aj
in nou pe spătarul fotoliului. Atunci insea
term inat colegiul?
44 Karen R ose
- N u , lucrez în că la diplom ă. A m m ers la cu rsu l de

m onarhie con stitu ţion ală doar de plăcere, su n t d oar au
ditoare, nu p rim esc n o te . S e în trista. A m vru t să-l am
pentru ultim a dată pe E li ca profesor. O să term in cole
giul la sfârşitul trim estrului de primăvară.
- Ş i după aceea ce o să faci?
Ea ridică uşor bărbia.
- A m fost admisă la Facultatea de D rept a Universităţii
Illinois.
E l îşi lăsă uşor capul într-o parte.
-Facu ltatea de D rept a Universităţii Illinois. Bravo ţie!
V ei continu a să lucrezi aici după ce-ţi vei lua diplom a?
N u m ai faptul că o lăudase o făcu să-şi d orească să
roşească. Iar ea nu fusese niciod ată în stare să-şi co n
troleze ten d in ţa de a roşi. A sta era crucea pe care tre
buia s-o poarte. Se foi pe scaun, îşi încrucişă picioarele,
observându-i privirea care îi urm ărea în lin işte fiecare
mişcare. Indurare.
- Păi, planul nostru era ca eu să lucrez cu jum ătate de
norm ă, iar Evie să facă restul treburilor, dar E li a avut
grijă şi de asta.
El simţi cum îi tremură vocea şi îşi înfrânse em oţia.
Simplul fapt că Eli nu uitase de ea în testam entul lui era
suficient s-o impresioneze până la lacrimi. îi dăruise atât
de multe de-a lungul anilor. Şi acum ...
-M i-a lăsat su ficienţi bani să-mi plătesc stu d iile şi
pentru cheltuieli personale. Aşa că Evie îmi va prelua
toate responsabilităţile când voi absolvi.
- Evie?
j “S * Y ^ soni â este cea care mă ajută acum ,
dar bli a fost de acord că până când voi term ina eu co
legiul va fi pregătită.
M ax văzu cum i se încălzise privirea a tu n ci când
am intise de asistenta ei. Fără îndoială că în ea se citea
afecţiunea, dar el totuşi spuse exact ceea ce gândea.
- Nu vreau să jignesc amintirea doctorului Bradford,
dar asta trebuie să decid eu însum i. A poi observă fas-
cin at o străfulgerare în ochii ei albaştri, safire asortate
S ă nu spui nimănui
45
cu pielea ei ca de fildeş. „Şi este şi un pic temperamen

tală“, îşi spuse el, găsind că acest lucru era mai degrabă
provocator. A m spus că „nu vreau să jignesc', Caroline
Strălucirea se stinse im ediat, şi ea lăsă privirea în jos',
respirând adânc.
- îm i pare rău. B ineînţeles că aşa vei face. Se îndreptă
în scaun şi ridică din nou capul. Aşadar, ce mai doreşti
să ştii?
„Vrei să iei cin a cu m ine mâine-seară?“ ar fi vrut s-o
întrebe, dar se stăp ân i. Ţ in ân d con t de ataşamentul
ei faţă de doctoru l Bradford, o să-i lase ceva timp să se
obişnuiască cu prezenţa lui. Apoi îşi va putea permite să
fie spontan, îşi prom ise el.
- De unde eşti?
C arolin e îşi stăpâni im boldul de a tresări şi îl privi
cu ochii m ari. D eşi era pregătită pentru asta, întrebarea
încă o deruta. D etesta obligaţia de a-şi inventa un trecut.
Dar era necesar. în că. Şi întotdeauna va fi.
- M-am născut în St. Louis. Aşa era trecut în certifi
catul ei de naştere „împrumutat“. Dar părinţii mei s-au
mutat de m ulte ori când eram co p il..
Asta o ajuta să explice accentul ei nazal din Carolina
de Nord de care nu fusese în stare niciodată să se deba-
raseze com plet.
-T a tă l tău a fost militar?
C aroline clătină d in cap. . . ,
-N u , pur şi simplu s-au mutat de multe ori. ana
urmă am sfârşit prin a renunţa la şcoală înainte e rer
minarea liceului. M ăcar asta era a d e v ă r a t . La acea ^
era însărcinată cu Tom şi teribil de î n s p a i m a n t a t a -
că atunci când am ajuns la C h i c a g o mi-am ua ,
de bacalaureat în particular şi mi-am luat un serv
depozit în timp ce seara urmam cursuri <.e‘ se ri^jce
Lucrul la depozit fusese atât de greu, tre ^ ţncj
cutii care cântăreau aproape cât ea. n ,‘ kastonca
o_chinuiau durerile de spate şi se folosea <-
să ajungă din micul ei apartament la s a ţ « , p^na
aPoi la m uncă. în multe nopţi plângea de duru
46 Karen Rose
adorm ea. N um ai o hotărâre de nestrăm u tat, insistenţa

co n tin u ă a D an ei şi gând ul că fiu l ei o să crească în
sărăcie o făcuseră să exerseze dactilografia şi stenografia
până când o durea spatele şi îi ardeau ochii.
-A p o i l-am cunoscut pe Eli, el mi-a oferit o slu jb ă şi
de atunci sunt aici.
M ax deschise dosarul ei care se afla deasupra vrafului
de dosare de pe birou. Aşteptă până când el făcu ochii
mari, ştiind că dăduse peste inform aţia cu T om .
- Şi am u n fiu de 14 ani.
O c h ii lu i cen u şii afişară u n in tere s su rp rin z ă to r
atunci când făcu calculul în m inte.
- D e aceea ai ren unţat la şcoală. Nu puteai avea mai
m ult de...
Ea îşi înălţă privirea.
-A veam 16 ani când s-a născut.
El o privi pătrunzător în ochi.
- Şi în curând îţi vei lua diplom a. Sp er că fiu l tău te
apreciază la adevărata ta valoare.
Ea se înduioşa imediat.
-T o m este un băiat bun. Su n t foarte m ândră de el.
- L a fel şi doctorul Bradford, dacă e să te iei după
aceste însem nări. M ax închise dosarul şi îşi luă ceaşca.
Aşadar, o să fii avocată. îi făcu cu ochiul, cu o suferinţă
jucată. O să fii un rechin corporatist?
C aroline râse din toată inim a, iscând u n zâm bet de
surprindere din partea lui.
- O h, nu, nu eu. O să mă specializez pe dreptul familiei.
_ O să le reprezinte pe fem eile m altratate, pe fem eile ai
căror soţi de succes le-au părăsit pentru alte fem ei mai
tinere, lăsându-le fără mijloace clare de subzistenţă. O să
le reprezinte şi va ieşi învingătoare.
-N -o să fii niciodată milionară.
- N u . D ar o să-mi câştig respectul faţă de m ine.
O ch ii lui scânteiară pentru o clipă, apoi căzură pe
urm ătorul dosar.
"T u n e-m ă la curent cu restul echipei mele. în cep e cu
W ade Orayson.
Sn nu spui nim ănui
47
- E l l-a a ju tat pe E li să pună pe picioare catedra aici la

C a r r in g to n .A absolvit Universitatea Illinois...
‘ - N u , asta p o t să citesc şi eu. Povesteşte-mi despre el.
C arolin e îl privi serioasă timp de o clipă lungă.
_W ad e este u n o m bu n. D e treabă, amabil. Ţi-ar da şi
cămaşa de pe el dacă ar şti că ai nevoie. Este genial şi mo
dest. El şi soţia lui locu iesc în că în apartamentul pe care
l-au avut de la titu larizarea lu i. Joacă în fiecare săptă
mână canastă cu prieten ii pe care îi au de ani în şir.
M ax n o tă ceva pe cop erta interioară a dosarului.
- C e ai scris acolo?
M ax rid ică o c h ii şi îi în fru n tă privirea serioasă cu
aceeaşi reţinere.
- C ă e ioial.
Ea aprobă satisfăcută din cap.
- A i d reptate.
El ridică din sprâncene.
- D e asta su n t şef de catedră.
R eplica lu i avu efectu l scontat, făcând-o să râdă din
nou din to ată inim a. Avea u n râs m inunat, şi el voia să-l
audă cât m ai des. M ai trecură în revistă alţi trei profesori
şi şase asistenţi şi ajunseră la ultimul dosar de pe birou.
- Ei, acu m să trecem la M on ika Shaw.
Zâm betul dispăru brusc. Faţa lui Caroline împietri.
Ei bine, asta era grăitor, îşi spuse Max. Stătea pe scaun,
încercând în m od evident să-şi aleagă cuvintele cu mare
grijă. E l aşteptă răbdător, curios să afle cât de diplomata
putea fi.
- D o c t o r u l Shaw este... Ezită, oftă, apoi c o n t i n u a .
D octorul Shaw este foarte meticuloasă. ^ _ . .
E l a ştep tă , a p o i se în c ru n tă când ea îşi incr
m âinile în p o a lă şi strân se buzele pline care
o lin ie su bţire.
- Ş i? '
- C am asta e to t.
- N u p oate fi to t, C aroline.
Se în cru n tă şi ea, răm ânând nemişcata
~Asta e to t ce o să afli de la mine.
4S Karen R ose
-A tu n ci asta spune destul de multe.

Ha ridică încordată din umeri, iar asta exprima şi mai
multe.
- V ă rog, dom nule doctor Hunter. M ax, adăugă ea
atunci când gura lui se deschise s-o corecteze. Te rog să
nu-mi ceri să spun mai multe. Ca şi în cazul lui Evie,
va trebui să faci propriile evaluări în privinţa noastră, a
tuturor. Inclusiv a mea. Nu vreau să umblu cu to t felul
de povesti din prima ta zi aici.
El se întrebă dacă era conştientă că vocea ei se îngrosa
atunci când era agitată. Practic devenea un zbârnâit. In
alte îm prejurări ar fi găsit acest lucru ferm ecător, dar
acum nu detecta decât tristeţe.
- E-n regulă. Se strădui să-şi înfrângă dezamăgirea care
îl ameninţa când ea se ridică în picioare. Ajunge pentru
prima zi. Când o s-o întâlnesc?
- Pe cine?
- Pe doctorul Shaw.
In ochii ei expresivi jucau o m ultitudine de em oţii.
Sigur că se aşteptase la supărare şi resentim ent, dar în
doiala de sine din ochii ei îl nedumeri profund. M onika
Shaw o făcea pe Carolme să se simtă inferioară. Era evi
dent. Cumva, acest lucru îl supără foarte tare pe Max.
- O să te întâlneşti cu ea la două si jum ătate. Dacă
mai doreşti şi altceva, cheamă-mă!
Districtul Sevier, Tennessee

Luni, 5 martie
15.30
W .nters se apropia încet de garajul politiei din distric-

1 j ' ŞIA LCarenPaS, devenea mai dificil. Fuses
garajul din Asheville de sute de ori, poate de mii de ori
A s h S n PaiSpre:/ Ce ani de servici“ ^ politia din
^ h e v ille . Dar înainte fusese întotdeauna cu problem e
de serviciu. In această zi... îm pinse usa grea de otel si o
deschise, şi sim ţi cum inim a K ba£e m a. ^ ^
S ă nu sptd nimănui 49
z[ va vedea ultim ul loc în care fusese fiul lui înainte de

a-i-fi— lu at- W in ters nu reuşea să spună cuvintele care
defineau soarta lui R obbie al lui.
M irosul de ulei îl izbi din plin. Cum reuşeau meca
nicii să răm ână lucizi în locul ăsta? Nu exista ventilaţie.
Luă o ultim ă gură ad âncă de aer pe jumătate proas
păt şi se strădui să-şi pună picioarele în mişcare. Patru
maşini de po liţie parcate la rând, care aşteptau lucrări
de întreţinere. Restul spaţiului era plin cu o mulţime de
diverse vehicu le, de la un elegant Corvette roşu până
la Fordul aco p erit de n oroi pe care îl recunoscu cu o
strângere de inim ă în clipa în care privirea i se opri asu
pra lui.
Şeful de garaj se num ea Russ Vandalia.
- Vandalia! strigă el, sperând ca acesta să nu fie acolo.
Spera să poată exam ina măcar o dată maşina înaintea
oricui altcuiva. V oia dovezi. Voia indicii. II voia pe tică
losul care îl răpise pe scumpul său fiu şi îl trimisese pe
fundul lacului Douglas.
- D a, ce doriţi? răspunse Vandalia cu un glas liniştit şi
un accent pu ternic, apărând de după o maşină aflată la
câţiva m etri depărtare, cu faţa bătrână şi zbârcită acope
rită de m urdărie, cu un obraz cu barbă căruntă umflat
din pricina u nei bu căţi de tutun de mestecat pe care o
ţinea în gură. C u ce p o t să vă ajut? ^ , ,
V andalia se în toarse să scuipe discret într-o cutie e
cafea M axwell H ouse d in tablă. ,
- S u n t d e te c tiv u l R o b W in te rs de la po ina
Asheville. . . i=r.-nT
V andalia îl cercetă timp de o clipă lungă, apoi
din cap. _ . ,
~ M ă gândeam eu că trebuie să apăreţi curant ^
Fără sâ m ai spună vreun cuvânt se mtoa q
Jr v a lu l d in tre m aşinile parcate. Câteva
dubiţă m ică cu faţa tam ponată, o seri nomnierilor.
5\eze îi C crvette-ui roşu aprins ca maşm' P el.
Vandalia mângâie Corvette-ul când trecură p
50 Karen R ose
- O disputa între traficanţii de droguri pe Autostrad

4 0 , com en tă el. O să fiu în prim ul rând când o s-o scoa
tă la licitaţie pe drăgălaşa asta.
în cele d in urm ă aju n se la cea m ai plină de n oroi
maşină din garaj. Plăcuţa cu num ărul de înm atriculare
fusese curăţată, dar W in ters nu avu nevoie să se uite la
ea. O ştia pe de rost. Numărul ei fusese pe lista tuturor
secţiilor de poliţie din C arolina de Nord şi de Sud şi din
alte trei state. El însuşi o căuta cu privirea de fiecare dată
când mergea cu maşina.
B in eîn ţeles că nu ar fi fost posibil să o vadă vreoda
tă. N im en i n-ar fi putut s-o vadă. Era clar că fusese de
foarte, foarte mult timp pe fundul lacului Douglas. Ră
mase nem işcat, privind maşina, până când Vandalia tuşi
lângă el.
- F o r d T em po, din 1984. E ste a d u m n eavoastră.
Poliţia din districtul Sevier a verificat ieri-dim ineaţă nu
merele de înm atriculare şi seria şasiului im ediat după
ce au scos-o la suprafaţă. A ajuns aici ieri după-amiază.
- A ţi descoperit ceva în interior? se trezi el întrebând.
Vandalia ridică din umeri.
-C a m o tonă de mâl. U n rucsac de băiat.
W inters simţi cum se sufocă.
- C u Ţestoasele Ninja? întrebă el răguşit.
-D a .
W inters îşi înghiţi nodul din gât care am eninţa să-l
sufoce de moarte. El i-1 dăduse. Când îm plinise şapte
ani. Robbie fusese atât de mândru de rucsac. îşi aminti
cum îl inspectase Robbie, serios şi atent. C um îşi îndrep
tase spinarea ca un soldat când îl pusese în spate pen
tru prima oară. Cum spusese respectuos, „M ulţumesc,
tată , aşa cum băieţii din ziua de azi n o mai fac. Băiatul
ui tusese deosebit. Pumnii i se strânseră
- Altceva?
e^ftuf mUtă Stânênit greutatea de pe un picior
-D om nu le detectiv, nici măcar n-ar trebui să vă aflaţi

aici înainte ca primele...
51
W inters făcu u n singur pas înainte, uitându-se dur la

trupul filiform îm brăcat într-o salopetă murdară al lui
Russell Vandalia.
- Altceva? scrâşni el printre dinţii încleştaţi.
V and alia răm ase n em işcat, fără să i se clintească
vreun m u şch i. W in te rs îl ura, ura modul în care se
mişca cu nen o ro cita aia de viteiă de melc, fără să-i pese
de lucrurile im p ortan te care se petreceau în jurul lui.
Apoi V andalia ridică din nou din umeri şi se întoarse
să scuipe încă o dată în blestemata aia de cutie de cafea.
- Poşeta soţiei dumneavoastră.
- Portofelul ei?
- E încă în ea. C u perm isul de conducere. Nu sunt
bani sau cărţi de credit.
C ărţi de credit nu avusese. Nu-i permisese niciodată
acest lucru. Lui M ary Grace nu aveai încredere să-i dai
mai m ult de douăzeci de dolari odată, darămite un card
de credit. Portofelul ei era încă acolo, dar era gol. Fuse
se jefuită. Sim ţea că explodează. Băiatul lui fusese ucis
pentru douăzeci de dolari.
- Altceva? , ., <
- Cadrul ei de mers, pe bancheta din spate. Un set de
cabluri de pornire în portbagaj. Se opri şi naica in n
din um eri. O statuetă pe podeaua maşina in re
locului şoferului. .. , _
W inters inspiră scurt, simţind că 1 se zbârleşte
fir de păr de pe ceafă.
G araju l şi to ate celelalte lucruri carf^T* în'timp

acolo se estompară pierzându-se in în'căpăţăna
ce el se concentra asupra bătrânului < înainte,
să răm ână tăcu t. W in ters mai tac simţindcăim-
îngropându-si mâinile adânc în buzun* , DUternic ca
boldul de a-1 sugruma pe V andal.a era prea pi
să-i reziste.
-C e-aispus? , . nrecauţie- Cam de
- O statuetă. Vandalia îl PrlVl. , J :n statuetele alea
douăzeci de centimetri înălţime.
Karat Roie
52
ieftine pe care le pui în grădină - le-am văzut ca m cu

dolari Ia Carolina Pottery. Nu su n t catolic,
cin cisp re z e ce
pot spune sigur pe cine reprezintă. Poate pe
asa ca nu
Fecioara Maria. , . .
-U n d e este? întrebă W in ters cu o voce ferm a şt
impersonală. „ . . _ , .
Nu voia să-i tre:ească suspiciuni bătrânului. ireo u ia
să studieze cu atenţie statueta. Urm ări direcţia pe care
¡■o indică umărul lui Vandalia care se în to arse către o
masă de lângă maşină. Fără să-şi poată crede o ch ilo r,
Winters se apropie de masă stăpânindu-şi cu greu urle
tul fioros şi furia ucigătoare care îl cuprinsese.
Era acolo. Blestemata de statuetă. E a i-o dăduse. Ne
norocita de infirmieră stagiară, care îşi băga nasu l în
toate treburile celorlalţi. Cea tânără. C ea care îl privea
ca pe o scursură, ca pe un parazit care nu- m erita să
trăiască. Cea care o răsfăţa pe M ary G race ca şi cân d
ar fi fost un soi de victimă. Ha! Singurul fel de victim ă
care fusese Mary Grace fusese cel al propriei ei prostii
şi al nesupunerii. Chiar existenţa acelei statu ete era o
dovadă de netăgăduit
Winters privi fără să-i vină să creadă crăpăturile din
ghipsul statuetei, amintindu-şi limpede ziua în care îi
adusese fundul jalnic acasă de la spital. Sora-şefă, cea
mai în vârstă, spusese că soţia Iui avea nevoie să mai stea
acolo încă trei luni, sau putea să meargă într-un centru
de recuperare de lux. Rahaturi! C eea ce îi treb u ia lui
i e r a ,Sa 5C în t° arcâ acasă‘ Lenevise în
a a . Î i n Pt tTel -Vn‘’ m timp “ d făcea toate corvezile
K a m r a s e T r“ ^ f R° bbie CUrat * b in e h răn it.
mâncf re Pentru acasă de Ia
L c a ro a n e le c , h J°n stră2ii- se săturase de
macaroanele cu branza pe care Robbie Ie gătea h fiecare
masa cand băiatul făcea de m âncare -
care rufele la c u ,ă ,îtoria U n S k l f “ T
s ă r u t a s e de m o d u l j a l n i c î „ c a r ° l i u f,e s p a la M ' S e
Şi făcea paturile. Se s â n i « « r i r . curăţa pe jos
de femeie. Ca * să facă trebu ri
pa*»"""
a să se m işte. S u fic ie n t cât să facă treburile casni-

M arv ¿ r a c e treb u ia sâ fie acasă. A co lo era locul ei.
Asa că îşi adusese so ţia acasă. E a voia să păstreze s u
ra de fapt se gând ise că el o să-i dea voie s-o păstreze,
tUesă’i a m in tea scă d e in firm ie ra b ăg ăcioasă care strica
® altora si care îl tratase de parcă ar fi fost u n mon-
^n-u Idolul acela ca to lic u râ t stătuse pe m ăsuţa de lângă
natul ei de spital atât de m u lt, în câ t lăsase o urm ă cura
tă pe suprafaţa p lin ă de p ra f pe care in firm ierele nu se
oboseau n icio d a tă s-o cu reţe. Sp italu l fusese o cocină.
în clipa în care ea se târâse pe uşa de la intrare ajutată
de cadru, el sm u lsese g e a n ta ei d in m âinile lui R ob b ie
si îi arătase sta tu e ta . Ii spu sese să u ite to t ce auzise în
spital. A cu m era acasă. C a sa lu i, u n d e el era stăpân.
Acolo u n d e el lu a h o tă râ r ile şi nu vreun d o cto r care
mai făcea şi pe m o ralistu l sau vreo zăpăcită de infirm ieră
care se credea b in e in te n ţio n a tă . S e aşteptase la o m ică
rezistenţă, d ar ea îl su rp rin sese. O c h ii ei îl fulgeraseră
cu ură, atât de v io le n tă şi n eaştep tată în cât pentru m o
ment fusese lu at p rin su rp rin d ere. D ar dosul palm ei lui
îi risipise o b ră z n ic ia , iar în clip a în care ea se ridicase
din nou cu d ificu ltate în picioare, blestem ata de statuetă
era făcută ţăn d ări pe pod eau a bu cătăriei. îi ordonase lui
Robbie să m ătu re p o d eau a, iar R o b b ie adunase ascultă
tor bucăţile şi le pu sese în co şu l de gunoi d in bucătărie.
Şi cu asta se isp răvise. N u m ai fusese n evoit să se uite
vreodată la o b ie ctu l ăla o rib il.
Până astăzi. C ră p ă tu rile d in m aterial e r a u l a r g i , iar
m uchiile c io b ite . S ta tu e ta fu sese reasam blată şi lipită.
Jşi m iji o ch ii. O păstrase. M ary G ra ce păstrase statueta
în secret în p o fid a o rd in e lo r lui stricte. Iar acum iat-o
ac° la , alături de ru csacu l lu i R o b b ie şi celelalte obiecte
Pe care Russell V an d alia le găsise în m aşină.
S im ţi cu m îl cu p rin d e u n v al de fu rie rece, p u n i
datoare. T o a te a ce ste a in d ic a u u n singu r lucru, a -,i
^ b b i e n u fu seseră ră p iţi, aşa cu m se tem use ei in toţi
ani. T ică lo a să in trig an tă, m a n i p u l a t o a r e şi nunci-
°asă. P l ă n u i s e a ce st lu cru . Fuga lui M ary G race us
54 Karen R ose
prem editată. îi furase băiatul cu prem editare. D ar cum

ajunsese m aşina în lacul Douglas? D e ce nu iuase statue
ta şi poşeta? U nd e se dusese? C um îşi câştigase existenţa?
C um îl întreţinuse pe fiul lui? Era o oloagă, o schiloadă.
Nu era capabilă de nici un efort fizic susţinut. Nu era în
stare să facă nici o m uncă necalificată. Şi era al dracului
de sigur că nu era su ficien t de deşteaptă să-şi găsească
ceva m ai bu n decât să frece podelele.
Avusese nevoie de asistenţă. Asistenţă publică. Ajutor
social. G ân d u l că fiu l său a trăit din aju to r social era
su ficien t să-l facă să-i vină rău de la stom ac. D a, asta
trebuie să fi făcut, altfel ar fi m urit de foam e. D ar ca să
primească asistenţă socială ar fi avut nevoie de permisul
de conducere, de cârdul de asigurare socială. D e vreun
docum ent de identitate. îi trebuiseră acele lucruri. Aşa
că de ce le lăsase acolo? D oar dacă...
U n gând începu să-i încolţească în m inte.
D e necrezut.
Imposibil.
D oar dacă nu plănuise să dispară. Să devină altcineva.
în mod şocant, acest lucru îl întări. M ary G race nu
era suficient de deşteaptă să însceneze un plan aşa com
plicat. Nu era suficient de puternică nici să care un coş
cu rufe mai m ult de doi metri. Nu putuse s-o scoată la
cap ăt de una singură. Probabil că prim ise ajutor. Era
singura explicaţie pentru m odul în care dispăruse cu
totul. Furia începu să dispară făcând loc unui tăciune
m in u scu l care începu să strălucească, trezit d in nou
la viaţă.
Speranţa. Dacă Mary G race fugise, fugise cu a d e v ă r a t
de el, luase şi băiatul. N-ar fi plecat niciodată fără băiat.
Fiul lui trăia. Pe undeva.
O să-l găsească. Şi o să-l aducă acasă.
Ş i pe M ary G race să o ferească Dumnezeu, pentru că
atu nci când va term ina cu ea, num ai Dumnezeu ar mai
putea să o ajute.
O s-o găsească. O riu n d e, oricine ar fi fost. Iar atunci,

fie al dracului, o să-şi term ine în sfârşit treaba pe care
sa
fi trebuit s-o term ine cu ani în urmă.
ar
cap ito lu l 4
Chicago
Luni, 5 martie
18.00
- Hi, cum a mers? o întrebă Dana.

Caroline o privi peste umăr în timp ce îşi atâma haina
în debara. D ana stătea întinsă pe ceva ce aducea în mod
jalnic cu o canapea, pe care C aroline spera s-o schimbe
într-o bună zi. Tom stătea alături de ea, împăiţind amân
doi un castron cu flo ricele care scădeau văzând cu ochii.
Cum m erseseră lucrurile? Până la două şi jumătate
totul m ersese... dum nezeieşte. Iar la două şi jumătate,
după ce M o n ik a Sh aw îi aruncase o privire lui Max
Hunter? Ei bine, totul o luase razna foarte rapid.
Era foarte afectată. U m ilită. Şi nu voia să discute des
pre asta.
“ în că m ai eşti aici? o scru tă C arolin e bănuitoare.
Eşti bolnavă? Te-ai m olipsit şi tu cu infecţia de la băie
ţelul ăla?
-M u , m am i. Nu su n t bolnavă. Vezi? Dana scoase
limba. Aaaa.
Caroline îşi dădu ochii peste cap, exasperată. ^
“ Bravo, D ana! D ata viitoare, înghite mai întâi or
«lele, te rog! _ . . -
Tom chicoti şi, fără să se uite, ridică o mâna sa
Palma cu Dana.
“ Asta a fost m işto, D ana. >0u nu
“ Mă gândeam eu. D ana bătu palma cu ° • ’ t
„încă“ pe aici. Ţi-am mâncat terciul de
'Şte scaune, am d orm it în patul tău, apoi ţu i f .e
u Şul şi periuţa de dinţi înainte de a mă duce . P
56 Karen Rose
să încerc să cer ceva bani pentru cheltuieli curente. Apoi

am trecut pe aici ca să-ţi ofer aju to r n e c o n d iţio n a t în
ca : că noul tău şef este insuportabil. Aşa este?
Caroline o săgeta cu privirea când trecu pe lângă ca
napea în drum spre bucătărie. După mirosul din încăpe
re, Tom băgase o pizza îngheţată la cuptor.
-M i-a i folosit periuţa de dinţi? Tom , vreau să-ţi văd
tema la matematică. Dacă iei sub nouă excursia cu cor
tul se anulează, tinere.
-A m luat nouă plus, mamă, răspunse T o m liniştit,
fără să mai râdă.
- E i , bravo! Mă bucur. Adulmecă din nou aerul. Ai
luat plasticul de pe pizza înainte de a o băga la cuptor?
Tom tresări şi sări în picioare cu o m işcare graţioasă,
în ciuda faptului că era înalt şi deşirat.
- Hmm, aşa cred. Mă duc să verific.
-H a i, du-te! Caroline clătină din cap şi îm pinse tean
cul de manuale şcolare ale lui Tom într-un co lţ al micii
mese de bucătărie cu mai multă forţă decât era necesar.
Iar când termini, poţi să muţi cărţile astea în cam era ta?
Tom îi aruncă o privire întrebătoare.
-Sigur, mamă. S-a întâmplat ceva?
Caroline se aşeză la masă, obosita şi supărată. Si ră
nită. Şi geloasă? Da, şi asta, se strădui ea să recunoască.
Ceea ce o înfuria si mai mult.
-N u .
-A h a.
Ea întoarse capul într-o parte şi îi aruncă o nouă pri
vire sfredelitoare.
- C e vrea să însemne asta?
- - s' rnPû ,,aâ •Tom zâmbi ferm ecător în timp
ce închidea uşa cuptorului. M irosu l de ars era de la
branza care a căzut pe elem entul electric de încălzire.
Nici vorbă de plastic.
Zâmbetul lui larg îşi atinsese scopul, înăbuşin d cel
puţin o parte din supărarea care m ocnise în ea toată
dupa-amiaza. Se simţea puţin vinovată. U ra să se răsteas
că la Tom. Era un copil bun
S ă nu spu i nim ănui
57
_A sta e b ine. C e ai vrut să spui cu aha?

Ţom o ftă şi privi spre D ana după ajutor. Când văzu
că nu se întâm plă n im ic, îşi îndreptă umerii şi se pregăti
să-şi în fru nte m am a ca un bărbat.
- C â n d in tri su p ărată fo c şi-mi dai cărţile la o par
te nu m ă în tre b a „Ce-ai făcu t astăzi, scumpule?" lălăi el
imitând destul de b in e vocea tărăgănată a lui Caroline.
Iar când te în tre b ce s-a întâm plat tu răspunzi „nimic“,
mormăi el pe u n to n m o ro căn o s şi ridică din umeri.
Pentru m ine înseam n ă că e nasol. O ri s-a întâmplat ceva
cu adevărat rău, caz în care su nt pe cale să mă îngrijorez,
sau este - îşi drese el delicat vocea - timpul să dau o fugă
până la magazinul d in colţ şi să cumpăr ciocolată ieftină
în cantităţi m ari.
Dana râse şi îşi în tin se picioarele lungi pe canapea.
-T e -a ca teg o risit b in e drept o amărâtă de instiga
toare, C a ro . O c h ii îi ju cau în cap. Scumpule, o imită
ea piţigăiat.
C arolin e se strâm bă, apoi râse, pentru prima oară ae
la ora d ouă şi ju m ă ta te dupâ-amiaza când cotoroanţa
Shaw îşi fă cu se a p a riţia d eg ajată la întâln irea cu
Max H unter.
- V o i , o a m e n i b u n i, ar trebu i să fiţi fericiţi că vă
iubesc.
Tom sim ula u n o ftat foarte dramatic de uşurare.
- A tu n c i nu tre b u ie să aduc punga de noua sute
de grame de b o m b o an e M S lM? E aproape Paşte e ar
trebui d e-acu m să aibă d in cele în culori frumoase
cu migdale. . .
-M e rg i cam d eparte, tinere. Caroline îl avertiza
degetul. V in o aici!
El se con form ă si o strânse puternic în . . ,
-A cu m te sim ţi bine? îi şopti el, deşi în brava
adolescent se putea citi îngrijorarea. ?
-E x c e le n t! C â t m ai are pizza până s e tace.
. - U n sfert de o r i. Cu un aer de şm e d w
d a tin ă a p ro b ato r d in cap. Da, doamna,
58 Knren Rose
cărţile în camera mea ca să-i poţi spune Danei pentru ce

eşti cu adevărat supărată.
Dana îi dădu în glumă una în umăr.
- Ş i să nu te în to rci până nu sun clo p o ţelu l pen
tru cină.
-N u avem clopoţel pentru cină.
Dana ridică din umeri.
- Exact aşa mâ gândeam şi eu. Zâmbi când el se înde
părtă, apoi se aşeză pe fotoliul de lângă Caroline. Asta
aşa, ca să ştii, n-am folosit periuţa ta de dinţi. Am fu
rat una nouă din dulap. îşi încrucişa m âinile pe masă
şi continuă imitând tonul ei tărăgănat de mai înainte,
Cum ţi-ai petrecut ziua, scumpo’
Caroline ridică din nou privirea în sus de exasperare.
-Bine.
- Ş i are 5 0 0 de ani şi e un moş morocănos şi ursuz?
Caroline se uită urât la ea.
-N u .
- Bineee, replică Dana. 95 şi îşi scoate proteza denta
ră exact în momentele nepotrivite?
Caroline îşi muşcă buza care îi zvâcnea.
-N u . îşi scoase elasticul care îi ţinea coada şi dădu
drumul părului încet. E... Clătină din cap, bucurându-se
puţin de senzaţia părului care atârna liber. E altfel.
- U n ucigaş cu un topor?
-N u .
- Am nci spune-mi, pentru Dumnezeu. Stau ca pe ace.
C aroline privi din nou spre cer.
- î ţ i aminteşti de reclama la coca-cola dietetică?
D ana se lăsă pe spate în fotoliul ei, uimită.
-N u se poate.
- Ba se poate. Doctorul Maximilian Alexander Hun
ter este o com binaţie între tipul din reclama la coca şi
Jack Lord din Hawaii Five-O.
- O o h , am fost întotdeauna de părere că era sexy.
cu felul în care părul îi cădea pe frunte şi cum purta
costumele aiea negre fără să transpire nici un pic, deşi
pe afară în Hawaii erau două sute de grade. S-a d o v e d i t
59
- era un bărbat care există cu adevărat, un bărbat cu B

Ca re Arde-i, D an n o 1. Păi dacă noul tău şef este arătos
nentru ce faci faţa asta lungă?
C a ro lin e îşi m iji ochii, simţindu-se irascibilă şi puţin
răutăcioasă.
„Mu sunt sigura.
Gura D anei exprim a o îm bufnare compătimitoare
care însă fu trădată co m p let de och ii ei căprui care
râdeau.
-Vai, biata Caroline! Iţi face inimioara să o ia razna?
Caroline clătină din cap.
-As vrea eu.
-Atunci să bată ca un ciocan pneumatic. Oh, Doam
ne, fluieră ea când C aroline aprobă din cap. Asta nu
e bine pentru tine.
-D e ce zici asta?
Dana îşi bătu uşor bărbia cu degetul arătător.
-Păi hai să vedem! Caroline Stewart, cea care a reuşit
să evite cu succes orice implicare intr-o relaţie cu un băr
bat, de când o cunosc eu. Brusc se trezeşte faţă în faţă
cu un tip extrem de atrăgător. Pariez că şi el te-a plăcut.
Asta înrăutăţeşte situaţia şi mai tare.
Caroline se lăsă pe spate în fotoliu şi îşi încrucişa
braţele pe piept.
-N u evit bărbaţii, protestă ea.
-D a , tu şi grupul seniorilor de la Clubul Rotary.
Wade? Eli? D octorul Lee? Ăştia nu contează. Sunt si
guri. Personaje paterne. Prea bătrâni ca să constituie
p ameninţare. D in prima zi te-ai înconjurat de bărbaţi
mofensivi. Nu că te-ar învinovăţi cineva, bineînţeles.
“ Bineînţeles, mormăi Caroline,
■-Iar acum, în mica ta lume sigură este aruncat un
arbat foarte sexy. inim a ta începe să ţopăie...
• " . um> bum , bu m “, o corectă pesimistă Caroline
^ gând. î j b atea din nou tare, numai amintindu-şi
se l C* 1 unu*a d in tre p erso najele serialului H awaii Fite-O, cu care

s facheie m ulte episoade (n .tr.)
60
K aren R ose
insistenţa privirii lui când o m ăsu ra d in cap până jj,

picioare. Şi m odul în care reacţionase tru p u l ei.
- B i n e , atunci, bum, bum. A cu m eşti ispitită. N u vre
să fii ispitită pentru că eşti speriată. C a ro lin e , este pU|
şi simplu o prostie, ştii şi tu. N u toţi b ărb aţii su n t răi.
Dacă lucrurile ar fi fost aşa de sim ple.
-Ţ i-a spus cineva vreodată că eşti p lictisitoare când t<
amesteci în treburile altuia?
- T u , şi asta zilnic. Nu contează. A cum am dreptate
E drăguţ?
C aroline aprobă din cap, cu un aer n efericit.
- Te-a observat şi el?
Caroline ridică din umeri.
- M-a privit.
Dana se lăsă pe spate în fotoliu, cu och ii ei căprui vi
şi bănuitori.
-C u m ?
C aroline închise ochii. „Ca şi când aş fi fost singuri
femeie din lum e“, îşi spuse ea. „C a şi cân d aş fi fost.,
seducătoare. Drăguţă. C a şi când m-ar fi dorit. Micuţi
domnişoara naivă. C a şi când l-ai putea tenta pe un băi
bat ca Max H unter.“ Vezi să nu.
Dana fluieră încetişor.
-U a u ! Aşa ai roşit şi când te-a privit?
Caroline simţi cum i se strânge stomacul.
- Probabil.
- Ş l ce e rău în asta? U nii bărbaţi, surpriză, vor să l
scoată în oraş pe femei.
Caroline îşi înghiţi nodul. Nu-i va îngădui sub nici <
forma doctorului Maximilian Hunter s-o tulbure. Pur $
simplu asta nu se va întâmpla.
- O h. Atunci ce s-a întâmplat? întrebă Dana cu o voc
plina de înţelegere.
-Shaw .
- O h , ce Dumnezeu, Caro.
- Nu, vorbesc serios. Trebuia s-o fi văzut, D ana. A ir
trat şi a cerut sa-1 vadă înainte de ora programată. El er
inca cu Wade in birou. Aşa că am bătut la uşă să văi
S ă nu sp u i n im ăn u i
61
j ^ term in ă cu râ n d cu îâde, dar ea m-a dat la o parte

u o n o n şa la n ţă regească. M -a co n ced iat de parcă aş fi
fost servitoarea casei. A p o i a în ce p u t să-l ţintuiascâ cu
PF- Să se u ite u rât la el? în treb ă D ana care se aplecase în

fată, cu co atele pe m asă şi cu bărbia sprijinită în pumn.
'-N u , priviri languroase.
C aroline îi arătă cu m , apoi se prăbuşi în scaunul ei.
Fusese a tâ t d e u m ilito r. In im a ei în că nu se potolise
după ce el se u itase la ea în birou cu privirea aceea arză
toare, când M o n ik a a in trat în scenă şi a învăţat-o vreo
câteva lucruri despre ce îşi doresc cu adevărat bărbaţii.
A fost su fic ie n t să-i a ru n ce o privire lui M ax Hunter
si în M o n ik a s-a d ecla n şa t in stin ctu l de vânătoare, şi-a
scuturat părul blo n d platin at, şi-a îndreptat umerii în ta
iorul strâm t d in m ătase, scoţându-şi sânii în faţă pentru
a fi apreciaţi pe d eplin de M ax. Ş i ca întotdeauna când
era pusă în faţa eleg an ţei natu rale a M onikăi, stima ei
de sine se prăbuşea.
Dana tresări.
- O h , nu.
- O h , da.
- Ş i d octorul H u n ter al tău a m uşcat momeala?
- C um p u tea să n-o facă? La urma urm elor e şi el
bărbat.
Asta era eufem ism ul secolului. M ax Hunter reprezen
ta chintesenţa n o ţiu n ii de bărbat.
-C a ro lin e , nu eşti corectă, faţă de el şi faţă de tine.
Nu toţi b ărb aţii se lasă fraieriţi de o faţă drăguţă, iar
Shaw nu este nici m ăcar atât de drăguţă.
- E splendidă, D ana, ştii şi tu asta.
-A re un ten urât pe care îl ascunde cu fond de ten c e
C[ncizeci de dolari cutia. . , .
Caroline zâmbi, încân tată de loialitatea Danei, c iar
acâ era părtinitoare şi reuşi să aprecieze întreaga situa
lC 'n êvărata ei valoare.
" O ricum nu contează.
62 Kiiroi Rose
De această data D ana fu cea care o scru tă cn

insistenţă.
- Pentru ce dracu nu contează?
-P e n tr u că nu su nt liberă p en tru n ici u n b ărb at. N icj
acum , nici în viitor.
E ra adevărul. T reb u ia să fie adevărul.
-C arolin e...
C a ro lin e rid ică o m ân ă s o fac pe D a n a să tacă, în
tim p ce-şi fre c a fru n te a cu ce a la ltă m â n ă . în cep ea
s-o doară capul.
- A m m ai avut această d iscuţie şi în ain te. N-ar fi co
rect pentru m ine să încep o relaţie cu cineva ştiind că nu
sunt liberă. Bigam ia este încă în afara legii.
D ana îşi ţuguie buzele.
- L a fel este şi să-ţi snopeşti nevasta în b ă ta ie până
aproape s o om ori.
-A ş a că, dacă ţi se face u n rău, asta nu înseam nă că
eşti îndreptăţit să faci şi tu...
- U n rău, o completă D ana nerăbdătoare. Trebuie să
te strâng de gât ca să te fac să asculţi de vocea raţiunii?
D o ar dacă un bărbat este interesat de tin e, asta nu în
seamnă că trebuie să te m ăriţi cu el. Du-te la o întâlnire,
distrează-te! U n m ic sărut. O mângâiere. N ici puţin sex
nu strică. Isuse, C aroline...
C aro lin e izbi cu palm a în masă, în treru p ân d -o pe
D ana în m ijlo cu l arg u m en taţiei. Ştergând u-şi brusc
im aginile apărute în m inte num ai la auzul cuvintelor
„puţin sex . Nu va exista nim ic de genul „puţin sex“ cu
un bărbat ca M ax Hunter.
- Destul. N-o să concurez cu M onika sau cu altcinev
în privinţa asta. N o să fiu interesată de M ax Hunter,
nspiră, îşi ţinu respiraţia, apoi expiră. Am trecut pe la
H anover House la prânz şi o să fii în cân tată să afli că
febra lui Cody a scăzut astăzi de dim ineaţă după ce ai
plecat de acolo. D octo ru l Lee spune că o să fie bine.
Dar nu sunt atât de sigură în privinţa mamei lui. După
cum o văd eu, este pur şi simplu posibil să se întoarcă
la soţul ei.
Sti nu sp u i n im ăn u i ^
Dana îşi în cru cişa b ra ţele la piept şi îşi întoarse capul
S ch im b i s u b ie c tu l, C a r o . Ş i fie că îţi place, fie

"rh iar nu este treab a ta d acă ea răm âne sau se întoar-
nu, u *“1' . .
ce la soţul ei.
C a r o l i n e se în c ru n ta . Aveau aceasta d iscuţie de fie-
care dată când o fe m e ie p ărăsea sigu ranţa adăpostului
pentru a se în to a rce la p arten eru l ei violent.
-R ă m â i sau nu la cină?
Dana oftă, se d eten sio n ă şi îşi trecu m âna liberă prin
părul scurt.
. - Sigur. Ştii că m ă dau în v ân t după pizza preambalată
si oricum to t nu am n im ic de m âncare prin dulapuri.
Caroline se rid ică d e la m asă.
- Atunci îţi fac o salată. Pot să pariez că într-o săptă
mână ai face sc o rb u t d acă nu te-aş face eu să m ănânci
nişte legume.
-C aroline?
C aroline se în to a rs e în uşa m icii b u cătării şi sim ţi
o nouă undă de en erv are văzând expresia satisfăcută şi
atotştiutoare de pe faţa celei mai bu ne prietene a ei. Asta
era problem a cu ce i m ai b u n i p rieten i. Te cunoşteau
întotdeauna m u lt prea b in e .
- C e e?
-N egrul îţi vine b in e . Iar m âine nu uita să-ţi retuşezi
rădăcinile părului în a in te de a pleca la serviciu.
Biroul Statal de Investigaţii

Raleigh., Caroiina de Nord
Luni, 5 martie
19.00
Agentul special S tev en T h a tc h e r de la Biroul Sta-

a de Investigaţii din C aro iin a de Nord avea o durere
_unipHtă de cap. O durere de cap continuă şi sâcâitoa-
¡j" ftumea m ătuşa H elen . Sora mamei lui. Era bine
nteu ţio n ată. C h ia r era. Şi nu fusese întotd eauna
64 Karen Rose
o b ătaie de cap. D e fapt era m ă tu şa lu i preferat' •

iubea sincer. C â n d era u n puşti roşcovan si pistn &?i°
opt ani îl luase la pescuit. Să fie ăl naibii, dar f ' ^ '
a ru n ca u nd iţa ca un p ro fe sio n ist. R efu za sâ-si
prada prinsă, dar se revanşa p răjind ce cu răţa el r f j
era un adolescent roşcovan şi uscăţiv de 13 ani I
învăţat să danseze şi să prindă cu acul un bu ch et de I V
pe corsajul rochiei unei fete fără să p ractice acupunctura
sau sa fie pălm uit. C ând la 18 ani fusese m ire si tată în
devenire stangaci şi nervos, îi legase papionul si îi
sese ca facea ceea ce se cuvenea. S e extaziase si ajutase
la schim barea scu tecelo r p entru fiecare d in tre cei trei
băieţi ai lui.
Ş i îl ţin u se de m ână cân d , Ia 3 3 de a n i, îsi îngro-
cu ei h S ’ * Uf mă Cu Crei anL S e mutase

cu ei m ea în ain te ca b ăieţilo r să li se u suce lacrimile
şi avusese grija de ei. Şi încă m ai avea g rijă d e toti.
erau D e r S ^ 2SigUra că cio ra P ii băieţilor

Se a s S i S Ş1 Chl3r SC P0Criveau cu altul,
cu m ode In s l ÎÎ Cravată ^ ia u n sacou
cu m oaei in spic. lica n ta cântece de - i ■ l
mai m ic şi îl culca cu un s ă m T Î g b e a tu lu i cel
muri îndepărtate cu dragoni Pescuia o T i —
îl învăţa pe cel mare să dfnseze şi să n r î n Î Î ^ T §‘
corsajul fetelor. prtnda buch eţele m
într-adevăr, era mătuşa lui «referară q- i
tot sufletul. ° iubea din
Cuintoate
nuia astea
această ea era cauza durerii de can
clipă, P care -i u-
il chi-
Pentru că acum, la 3 6 de ani, cu părui r
mai stinsese către ceea ce mătuşa Helen n „ ?U Care Se
miu, cu pistruii care păliseră si ei si r„ J a Un ară'
gol, era un bărbat liber, iar c o p iii’aveau ‘neIar
mama. Ar fi trebuit să ştie. Asa îi spunea m* 0ie de o
Zilnic. D e fapt, chiar în clipa asta. Si a v e a S Şa HeIen-
potrivea perfect... îşi dădu ochii peste cap 1 se
Ea avea întotdeauna fata care i se potrivea perf ^ nc'os.
•.v .\ A .
S ă n u sp u i n im ăn u i 65
„ ă ra ru l sc a u n u lu i şi se frecă la o ch i. Nu
Se lăsa pe SP £ de cap era acolo şi contin u a sâ
ajuta la n i ® £ ^ t£ n a d ta te a acelu i afurisit de iepuraş
r ă m â n ă - H elen c . e a ţ ş . d o r e a c e l m a l m u lt
roz cu b a te m - la F' ^ ^ ^ cu o n c£ preţ El
ex act lucrul p sim p lu în că o problem ă în viaţa lui
bine, asta ar P . g ţeven m u tă te lefo n u l la cealaltă
pUnt i lu r S o s a r u l p e care îl citea când îl sunase ea.
uteCJ\e Ş H elen N -U . N u vreau să ies cu verişoara nepoa-
S S S T J S Î o poate face pe Maica Teteza « atate ca
H‘-A re^prop tiatarcă de pescuitîÎ'ademeni Helen. Co

radar pen tru peşti. Ş i cu G P S .
Steven se în d rep tă în scaun. Helen?
-Z ău ? îşi m ij. o ch ii. N u m a ^ ^ ' X e n d e . U n
Asta ar p u tea fi o scăpare cu b e n e f ^ ^ lui şi
mijloc de a scăpa cateva lu n i de n
în acelaşi tim p de a se distra un pic cu adevarat.
- D ou ă sute d e cai putere. nersoa-
Steven îşi m u scă bu zele. U ra I n t e l ^ lle cu P 61^ ,
ne n e c u n o sc u te re co m a n d a te de e e .
ce n aiba, fem eia avea rad ar p en tru bancurile: d p e ^
G PS şi o b arcă cu u n m o to r de d o u a i s u t e d e ^ U ^
de nasoală p u tea să fie? U n a , P ° atf ooate până
regina fru m u seţii şi H e le n îl va lăsa in pa ,
la toam n ă d acă îi intrau toate cărţile.
- B i n e , b in e . D a-m i num ărul ei de « le to n . ^
-M -a m g ând it eu că chestia cu arca o . £ . g şti
spuse H e le n , extrem de satisfăcu ta d
m ofturos în m aterie de fem ei, Steven.
- Ş t i u . N u m ăru l ei? C u u n o fta t in terio r U
mapa de b irou . O să în cerc s-o sun m am e.
- D e ce n u în seara asta? n n să ceafa. Pe
-N u -m i forţa m âna, H elen. Steven } • telefoane.
lângă asta, t r e b u i e să m ai răspund la cateva
Nu mă aştepta cu cin a, dar spune-i lui Nickv
ajung acasă la timp ca să-l culc. 0 si
T elefona la patru din cele şase apeluri primite t-
indu-te pe toate de pe listă. M ai avea două, apoi aci:
cu o cina reîncălzită şi poate o bere rece, spera el Si n
baieţu. întotdeauna cu băieţii. '
- Steven?
Steven îşi ridică privirea şi îl văzu pe şeful său rezemai
de cadrul uşii biroului, cu faţa lui de obicei jovială în
cruntată, şi cu un dosar sub braţ. Steven puse receptorul
in furcă.
- C e s-a întâmplat?
- U n caz nou din Asheville.
„ Agentul special şef Lennie Farrell puse dosarul chiai
in m ijlocul mapei de pe biroul lui Steven. Farrell era un
obsedat al detaliilor, uneori până aproape îi scotea din
sărite pe toţi subordonaţii. D ar era un om bun şi un
conducător bun. Iar Steven îl respecta.
-V reau să te duci mâine acolo şi să studiezi problema.
oteven deschise dosarul si parcurse rapid primele
câteva pagini.
--îm i amintesc vag de dosarul ăsta. Soţia şi fiul unui
poliţist care au dispărut, când? Acum şapte ani? Cum
a ajuns dosarul ăsta aşa repede la tine? De-abia au scos
maşina ieri de dim ineaţă. îl cercetă cu privirea pe Far-
De ce nu se ocupă de el biroul din Asheville? Este
jurisdicţia lor. C e se întâmplă, Lennie?
Farrell ridică din umeri.
- Exact la prânz am prim it un telefon de la şeful bi
roului din Asheville. Se afla în biroul procurorului dis
trictual acum şapte ani şi la acea vreme era de părere
că soţul era vinovat, dar n-au existat suficiente dovezi ca
să-l pună sub acuzare. E îngrijorat ca acest caz să nu fie
băgat din nou sub preş. Se pare că destui oam eni din
poliţia din Asheville au legături personale cu soţul, lu
cru care îl face să se îngrijoreze în privinţa unui conflict
de interese la biroul din Asheville. Farrell ezită. Apoi îşi
îndreptă spinarea. Am primit, de asemenea, un telefon
W ...V
67
Să nu s p u i nim ănui
u or*r razul. A cu m este la pen-

je b deteCt'iVU\car^1£ cu n o a şte m de m u lţi an i. Ş i el a
i El Si " C ev tac“ t. V rea ca de d a « « - * <»“
creiut că so ţu l e r ^ si pentru c o p il-
ceea ce trebuie pe . pTet de o clipă lunga.
f “lEfonat pr,ma
dată ţie saU k ir0UÛ!^ ° oci evid en t stân jen it.
Farrell se s i m ţ e a i m e a r g ă p e filie r a o fic ia la ,
.M i e . l-am r e c < > m a n d a t » m eM gap pe ^ A
să sune la biroul nostru 1 1 - 1 preluăm cazul,
făcut-o, şi biroul local ne-a ceru ^ nou
Steven aruncă o privire pe dosar, apoi il privi
p' Ş t i u . fos, p o liţist Şi s.a p en sio n at d in poliţia

din Asheville, nu-i aşa? _ Steven
Fatrell făcu o m işcate scurta d m cap pe^ ^
o interpretă drept încuviinţare. E r intern
masă tâmplele, sim ţind cum durerea de cap i se m te ^
sifică. Mai trecuse prin astfel de cazuri şi prim it
rareori frumos. B iro u l S tatal de Investiga iocalâ. De
rareori cu b raţele d eschise de către po 1 agenţii
obicei, cel puţin u n poliţist local Ii consi terenul
Biroului Statal de Investigaţii n l*.te, in/ ; sti„aţii avea
lor. Adevărul era că B iro u l Statal *
mijloace de investigaţie mai bune in as ăseiele din
slavă D om nului, nu se întâm plau n n ! c .,1 Drezenta lui
Catolina de Nord. O ricum , era p r° ai . ' j rf»nt: un „atnes-
^ fie considerată de către poliţia locala drept un
tec din afară“ . , . : mr.licat în an-
-P o liţia locală ştie câ voi fi Şl eu
cheta lor?
Parrell încuviinţă din cap. , p o litie i d in
- D e fapt, l o c o t e n e n t a care « t e ş « ţn aceas-
Asheville a te le fo n a t birou lu i no viu mele ei. este
ta d im in eaţă. îş i v erifică agen ^ ¡ată de biroul
Antoinette Ross. 1 se spune o . • Biroului Statal
Nostru d in A sh eville. E a a c e ru t a]
/ / v
6S Kiircn Rose
de Investigaţii, aşa încât poţi conta cel puţin pe co o pe

rarea conducerii.
Steven zâmbi superior.
- înainte sau după ce tatăl tău a vorbit cu ea?
Farrell clătină din cap şi zâmbi uşor.
- Asta trebuie să o întrebi pe ea.
Steven m ai stud ie o dată d osaru l. E rau puţin
informaţii de valoare.
-N u s-a descoperit nici un cadavru?
-N u . Farrell se aşeză pe colţul biroului lui. Ş i nu a
existat nici ind icii că s-ar fi com is vreun act crirnin;
atunci când soţia şi băiatul au dispărut acum şapte an
Steven se încruntă văzând privirea tulburată din ocli
lui Farrell.
- D ar acum?
Expresia de pe faţa lui Farrell îi spuse că nu ştia.
- Asta vreau sâ descoperi.
Steven închise dosarul.
- O să pornesc la prima oră a dim ineţii. îi mai zâm
o dată cu subînţeles lu i Farrell. O h , şi o să-i transn
salutări de la tine tatălui tău când o să vorbesc cu el.
Farrell se ridică şi se îndreptă spre uşă.
- Şi ai grijă ca mama să-ţi dea nişte plăcintă d in aia
cartofi dulci. E cea mai bună.
Chicago
L u n i, 5 martie
21.00
M ax se relaxa la volanul m aşinii sale, resimţind

mod plăcut oboseala primei zile petrecute la Carring
College, şi descoperi că drumul cu maşina spre casă
părea familiar şi liniştitor. îiv e n ea încă greu să se £
dească că aceea era casa lui. îi aparţinuse b u n icii H
ter încă dinainte ca el, fraţii şi surorile lui să se na
Situată la vest de Chicago, pe un teren vălurit cu
me, era veche şi expusă vânturilor şi masivă... şi abs
69
minunată. Zâmbi atunci cand o luă pe drumul secundar

ie pe terenul lui. C an d era copil se agăţase de acele
nei crengi, alergase m sus şi în jos pe drum, cu David
i cu Peter alături de el, cu Catherine pe urmele lor si
Pliiabeth care plângea pentru că o lăsaseră din nou în
urmă- îi lipsiseră cu toţii, erau familia lui. Nu îsi dăduse
seama cât de mult îi lipseau până când Cathy îi telefona
se să-l roage să vină acasă. C el mai mare dintre băieţii ei
îsi luase o slujbă în Virginia, iar casa rămânea din nou
goală. Mesajul decanului W hitfield fusese cu adevărat
providenţial, exact aşa cum îi spusese lui Caroline Ste-
vv artîn acea dimineaţă.
Acum se gândea că ea fusese o surpriză foarte plăcută.
Toate secretarele catedrelor de istorie pe care le cunos
cuse fuseseră cărunte, trecute de 50 de ani şi cu aer de
bunici. C aroline num ai aşa nu era. Fu cuprins de un
val de excitaţie când îşi am inti de formele ei rotunde,
de modul ferm ecător în care a roşit când şi-a dat seama
că el o studia. Era tot ceea ce căutase. Frumoasă, umană.
Evident inteligentă. Păcat că nu-şi preţuia valoarea aşa
cum trebuie. D acă ar fi făcut-o, Monika Shavv n-ar fi fost
capabilă niciodată să stingă atât de repede lumina aceea
din privirea ei. Furia îl rosese prin interior şi îi fusese
necesar şi ultim ul strop de energie ca să se stăpâneas
că şi să nu-i spună M onikăi Shaw să se ducă dracului.
Mai vârstnicul profesor Wade Grayson îl avertizase în
privinţa lui Shaw. Şi avusese dreptate. Dar văzând cum
Monika o dăduse afară pe Caroline ca şi când ar fi fost o
servitoare, iar ea o regină, declanşase în el un sentiment
de afecţiune, o nevoie acută de a o proteja pe Caro-
line, care îl luase prin surprindere. Şi acum, după câte
va ore, când îşi aducea am inte, sentimentul încă îl lua
prin surprindere.
S u r p r i z a deveni si mai mare când intră p e a l e e a din
faţa casei şi găsi un Ford Thunderbird clasic care ocupa
m a i mult de j u m ă t a t e din ea. .
- D a v id , b o m b ă n i el, c u u n a m e s te c de bucu rie ,
enervare.
70 K aren R ose
îşi parcă m aşina cât putu m ai departe în stânga F0

d u lu i, călcân d pe iarba aco p erită de zăpadă. G eru l /"
c e n t de prim ăvară în că le m ai făcea n ecazu ri, lăsând
în urm a lui petice de gheaţă parţial topită. O să i se um
ple p antofii de zloată până când o să ajungă în casă Dar
b u cu ria ieşi învingătoare. D avid era acolo. Iar lui Ma*
îi tusese dor de el.
M ax găsi uşa de la intrare descuiată, şi urechile lui au
ziră u n sfârâit, iar nasul sim ţi miros de prăjeală, îşi lăsă
servieta pe pardoseala din lem n a holu lu i şi îşi atârnă
paltonul într-unul din cuierele pe care bu n icu l H unter
le b ătu se pe p erete cu şaizeci de an i în u rm ă. E ra în
sfârşit acasă.
- David!
- In bucătărie.
M ax se lăsă cond us de m iros şi îl găsi pe fratele său
scuturând energic un wok mare cu legume aflat pe ara
gaz. David înălţă capul zâmbind larg şi an ii părură să se
topească.
- Era şi timpul să vii acasă.
D ădu drum ul mânerului lung al wokului şi îl prinse
pe M ax în tr o îm brăţişare de urs. Trecură câteva secunde
în care fraţii rămaseră înlănţuiţi într-o îm brăţişare since
ră. La fel de înalţi şi solizi, formaseră cândva o pereche
form idabilă. Şi în ciuda celor doi ani care îi despărţeau,
fuseseră în to td eau n a o pereche. Cu o ultim ă strânsoa-
re zdravănă, David se desprinse prim ul şi se întoarse Ia
gătitul lui.
M ax privi peste um ărul lui David la legum ele care
sfârâiau.
- D e când eşti aici?
- D e când m am a şi cu m ine am term inat să-ţi cumpă
răm de m âncare acum trei ore. David îşi ridică privirea
către tavan ca şi când ar fi ceru t în găd u inţă, iar Max
râse. D ulapurile tale su n t um plute aşa cum trebuie
- M ai bine tu decât eu. M ax se mai îm blânzi. A t r e c u t
printr-o grămadă de necazuri din cauza mea,
- S e bucură să te aibă acasă. în sfârşit.
S ă n u sp u i n im ăn u i
n vid făcu o m işcare m agică d in în cheietura mâinii

te legu m ele fă c u ră o m işca re p ericu loasă, sfâr-
’■T n mod m iracu los în a p o i în wok.
privi cu a fe c ţiu n e în ju r. B u cătăria era veche
■ ătoare, cu pereţii îm p o d o b iţi cu splinuţe uriaşe şi
^ U r n e te .’ B u n ic a H u n te r p u sese ta p e tu l atu n ci
i g[ era copil, iar M ax îl urâse la fel de mult atunci ca
C3 acum. D ar făcea p arte in te g ra n tă d in acest loc, la
fel ca potcoava agăţată d easu p ra uşii şi masa străveche
s i s c a u n e l e cu spătare d in îm pletitu ră de trestie de zahăr.
Mama le num ea an tich ită ţi. B u n ica spunea pur şi sim

plu că erau vechi.
-M ă b u cu r că su n t acasă. C h e stia aia miroase bine.
David îi zâmbi cu înţeles.
-C redeam că ai avut o în tâ ln ire la o cină.
-Antreuri.
Fusese o frip tu ră, d a r... ce n aib a, trecuseră câteva
ore bune.
David îl servi cu o p lecăciu n e teatrală, apoi se aşeză
alături de el la vechea masă.
- Ia Ioc şi savurează! A i p rim it câteva apeluri telefoni
ce cât timp ai fost plecat.
Spatele lu i M a x se în d re p tă în scau nu l cu spătar
împletit.
-D e Ia cine?
- D e la agenta ta im o b ilia ră d in Denver. A i o ofer-
pentru a p a rta m en tu l tău , u na bu n ă. l-am spus s-o
accepte.
Max făcu och ii m ari, nevenindu-i să creadă.
'C e i-ai spus?
David râse înfu n d at.
"E şti încă atât de previzibil, M ax. I-am spus că o să-ţi
ransmit m esajul. D ar ar trebu i s-o accepţi; e o ofertă
avă. Se opri. A p oi a telefon at cineva numit Ed.
-oi?
~ 1 era singurul p rieten pe care şi-l făcuse în anii în
locuise în Denver. David îşi muşcă buza, şov ăind .
spus că n u nta a decurs foarte bine.
72 Kareit R ase
M ax trase aer adânc în piept, apoi dădu d ru m ul unui

oftat.
- Ei bine, cred că asta a fost.
David lăsă furculiţa jos şi îşi propti bărbia în pumni
cu coatele pe masă.
- M ax, ce s-a întâmplat?
M ax îşi privi circum spect fratele, apoi privirea afectu
oasă din ochii cenuşii ai acestuia, atât de asem ănători cu
ai lui, făcu să dispară orice urmă de rezistenţă.
- O chem a Elise. A m fost îm preună doi an i, am ce
rut-o în căsătorie, ea a acceptat, apoi acum şase luni s-a
răzgândit spunând că a cu n oscu t pe cineva „m ai potri
vit“- Ii era imposibil să-şi ascundă am ărăciunea din voce.
N unta ei a fost cea care s-a desfăşurat perfect.
David îl privi scurt.
-P ă i, nu mi-ai spus prea multe.
- Da, păi, în esenţă, cam asta e.
Pumnii lui David căzură pe masă cu o m işcare bruta
lă, dar controlată, făcând să zăngăne argintăria.
- V r e i să-mi spui că ai fost logodit şi nu ne-ai spus
niciodată despre ea? N-ai adus-o n icio d ată acasă să ne
cunoască? N ici măcar pe mama? T im p de doi ani?
T onul vocii lui creştea cu fiecare întrebare, astfel încât
pe ultim a aproape că o strigase.
M ax se sim ţi ruşinat.
- C am aşa ceva.
David clătină din cap cu o expresie uluită.
- Ş i pentru ce n-ai făcut-o?
„Pentru ce n-am făcu to?"
- N u ştiu. Poate pentru că am ştiut că n o să vă placă.
David se strădui vizibil să se calmeze.
- Şi pentru ce ai fi crezut una ca asta?
M ax plimba mâncarea prin farfurie. C u toate că mai
evreme îi fusese foame, îi pierise pofta de m âncare.
r ~ . r!Cru nu v' ar ^ plăcut. R id ică d in um eri şi se
toi stânjenit, sub privirile insistente ale fratelui său.' Nu
era... ca noi.
-D a r cum era... Protestantă?
.fn\ în râs, n ep reg ă tit p en tru um orul sec al lui

]via * Puu
fapt; n u era n im ic . E ra ag n o stică. D ar nu
U sta e r avorba. E lise e ra ... E ra ... C e naiba, David,
desPre aS -nrpne să vo rbesc, ar părea că mi-a fost ruşine
nricum aş increF
j ni si n-a fost aşa.
Păi spune şi lasă-m ă p e m in e sa ju d ec.
Max luă o în g h iţitu ră şi se gândi b in e la răspunsul pe
u r m a să-l dea în tim p ce m esteca şi înghiţea.
^ Elise era b o g a tă . E ra s o fis tic a tă şi d ram atică. Era
actriţă. . _ ,
-N u ! Spune-rm ca nu-i aşa.
David se trase în a p o i cu o o ro a re ju c a tă şi îşi făcu
cruce.
Max se în cru n tă.
-N u trebuie să fii sarcastic. E u m ă străduiesc din greu.
- îm i pare rău. D avid se rid ică, aduse două beri din
frigider şi sc o a se u n d e s fă c ă to r d e s tic le d in sertar.
Ia! Să facem pace.
- E-n regulă.
Max luă sticla, în c ă în c ru n ta t.
- Ei, cum ai cu n o scu t-o p e D o n şo ara C ea Bogată? ges
ticula David cu sticla, cân tâ n d u ltim ele două cuvinte ale
cântecului lui Billy Jo e l.
David îl făcea să se sim tă m ai b in e , în pofida stării lui
de spirit. în to td e a u n a reuşise să facă asta.
- A avut u n ro l în tr-o p ro d u c ţie lo ca lă cu Richard
111-lea şi a v en it la m in e să se d o cu m en teze. Nu ştiu
ce să spun, Dave. A m fo st fascin at. Era diferită de toate
erneile pe care le văzusem de ani întregi.
-C u m aşa?
■Era... in cred ib il de fru m oasă.
"T u n-ai ales n icio d a tă altfel de fem ei, Max.
-A sta a fost valabil în a in te.
ticla $e lovi d e m asă cu o bu fn itu ră.
QJ . îu d racu lu i d acă vreau să m ai aud asta încă
ată. N -o să-m i sp u i c ă tim p de d oisp rezece ani
A
74 K aren R o se
n e n o ro c iţi n-ai fost în stare să atragi m ăcar o sineu -

fem eie frum oasă? ră
M ax îşi m iji o ch ii. D u p ă ce-i vedeau cica tric ile , ni
u n a n u m ai răm ân e a p rin p re ajm ă s u fic ie n t de Vnul'
tim p ca să devină specială pentru el.
- C a m aşa ceva.
- Dă-o dracului, M ax! Toată chestia aia cu b ărb at doar
pe ju m ătate a fost o prostie acum m u lţi ani şi e o prostie
şi acum .
- N u , D avid, nu e.
- A i scăpat de scaunul cu rotile în că în ain te de a mer
ge la D enver. D o a r ştiu ce spun - am sta t cu tin e în
ca m eră la B o sto n fiecare blestem at de an d o ar ca să-ti
trag şu tu ri în fund să te trim it la recuperare.
- Ş i îţi su n t recu noscător pentru asta.
M ax îi era m ai m u lt d ecâ t re cu n o sc ă to r. îi era în
d a to ra t pe veci lu i D avid p e n tru că la 2 0 şi ceva de
an i re n u n ţa se la patru ani d in viaţă ca să-l îm pingă
de la spate să-şi recapete m o b ilitatea aproape com plet.
F ap tu l că p u te a m erge cu p icio a re le Iui era m eritul
lu i D avid. C u m ar fi p u tu t să se revanşeze vreodată
pentru asta?
David îşi încrucişă braţele la piept.
- U răsc să te aud vorbind pe to n u l ăsta.
M ax ridică m irat dintr-o sprânceană.
- C e ton? în treb ă el liniştit.
D avid m orm ăi o înjurătură pe faţă.
- T o n u l ăsta. A sta care spune „Nu mă atin g e“. C hiar
n u înţelegi absolu t nim ic? Nu-mi doresc blestem ata ta de
recu n o ştin ţă, M ax. Nu mi-am dorit-o niciod ată.
M ax sim ţi cu m i se ridică părul pe ceafă.
-A tu n c i ce vrei?
David se ridică de la masă şi începu să facă curăţenie
în bu cătărie, cău tân d o rice lucru pe care şi-ar fi putut
revărsa furia. U n a d in farfu riile b u n icii H u n ter se făcu
ţănd ări când o aru ncă în vechea chiuvetă d in porţelan.
Vreau să vorbeşti cu m ine. Se întoarse să-şi înfrunte

t le, iar P e Û' Se CÎtea ° su ê rin ţă sinceră. îmi
^ ^ fratele în apoi.
^R ugăm intea făcu tă d in su flet îl afectă mai mult decât
fi nutut-o face o ricare alte cuvinte. O ch ii lui Max se
Ochiseră si sim ţi cu m îl gâtuie em oţia.
'n tors, Dave.
-T e-ai în to rs d o a r fizic, M ax . Eu te vreau pe tine.
î n m o d i n c r e d i b i l , vo cea lui Dave se frânse. Mi-a fost
dor de tine. îşi în g h iţi n o d u l d in gât, străduindu-se să
nU-i dea lacrim ile. Te iu besc. T o ţi te iubim . întoarce-te
acasă, Max.
Umerii lui M ax se în covoiară când îşi îngropă faţa în
palme. C um putuse să-i rănească în halul ăsta pe oame
nii pe care îi iubea cel m ai mult?
-N u i-am spus n icio d ată lui Elise.
David în g en u n ch e pe lin o leu m u l rece şi îi desprinse
lui Max m âinile de pe faţă.
-N u i-ai spus n icio d ată despre accident? Despre sca
unul cu rotile? D e ce d racu ’ n u i-ai spus?
Râsul lui M ax răsu nă g âtu it şi răguşit.
-P en tru că su n t u n ... cu m îm i spuneai tu altădată?
- U n ticălos care îşi plânge singur de milă.
-D a . Exact asta am fost.
-A şa că n-ai p u tu t s-o ad uci niciod ată acasă, pentru
că ar fi auzit de la u n u l d in tre n oi.
-C a m aşa ceva.
-M a x , spu se el cu u n a m e ste c de com p asiu ne şi
dezgust.
-Ş tiu .
-N u , nu ştii. M am a cred e că îţi este ruşine cu ea.
Max îşi ridică privirea, cu o expresie înverşunată.
-N -am sim ţit n icio d ată aşa ceva.
-A tu n c i de ce ai răm as d ep arte atâta vreme, M a x
entru ce te-ai m u ta t to c m a i în cealaltă parte a ţării.
- 1 să nu-mi spu i că a fo st d in cauza serviciului- A i i
Putut ocupa u n p o st la o rice universitate din Chicago.
76 K aren R osa
Ş i p en tru ce a tu n ci când veneai acasă erai întotdeaun

atât d e... distant?
M ax îşi înd rep tă privirea în altă parte.
- S u n t prea m u lte în trebări.
- T e a m in tea m în d iscu ţii cân d şi cân d , replică sţ
David.
- Ş i care e concluzia?
M a x sim ţi d isp reţu l d in p ro p ria voce, d ar nu si
pu tu rep rim a ex act la fel cum nu ar fi p u tu t particip
la o cu rsă d e alergare pe 5 k ilo m e tri. In o rice caz n
în prezent.
D av id se dădu u n p ic în a p o i şi se aşeză b in e p
călcâie.
- V in o v a t. N o i cred em că te sim ţi vinovat. Pentr
tata.
-A s ta trebuie să fie cel mai ridic...
Se întrerupse, iar David ridică dintr-o sprânceană c
înţeles. A l n aibii să fie David cu intuiţia asta a lui.
- E o prostie să te simţi vinovat după atâta vreme, Ma:
M ax privi în jos spre David, care era încă în genunch
- C r e d că vă datorez o explicaţie, oam eni buni.
C ând auzi asta, David ridică din umeri.
- Ş i de ce s-a m ăritat Elise a ta cu altcineva?
M ax îşi muşcă buza şi se hotărî să ignore cea mai ev
d entă m otivaţie a lui Elise.
- A spus că avea nevoie de cineva cu mai multă,
vână.
-A .s p u s ea „vână“? H ohotul de râs veni de undev
din adâncul lui David. Nu credeam că bogătaşii au voi
să folosească acel cuvânt.
- T e crezi prea deştept.
Lui M ax însă nu-i ieşi rem arca pe care ar fi vrut-
dispreţuitoare, pentru că buzele i se s t r â m b a u involui
tar. David se pricepea atât de bine să-l facă să râdă.
- A m prins şi eu câte ceva la Harvard.
- Poate câteva infirm iere la centrul de recuperare.
-T re b u ia să-mi umplu şi eu cu ceva orele pe care
petreceam singur când tu erai la cursuri.
-■■nsamt
S ă nu spu i nim ănui ' yj
gsti un mare n em ernic.

Id o h .d u ru le !
Max redeveni serios.
A spUs că nu su n t su ticient de spontan pentru ea.
păi asta e destul de adevărat.
S p r â n c e n e l e lui M ax se uniră când se încruntă.
„Nu esti spontan, M ax. A cceptă realitatea. Gândeşti

■ j racUlui de mult. David se ridică şi îşi scutură praful
de pe genunchi. A cu m trebu ie să plec. Mâine am trei
motoare la care trebuie să lucrez.
Max se ridică şi el în picioare, tresărind atunci cand
durerea p r e z e n t ă perm anent îi arse coapsa.
- C u m îţi merge afacerea?
Cu partea lui din m oştenirea bunicii Hunter, David
î s i deschisese propriul service auto.
' - Anul trecut am avut ceva profit. In sfârşit. David îşi

puse mănuşile şi paltonul. O h , şi ai mai avut un mesaj.
Cineva care se num ea C aroline.
Inima lui M ax tresări.
-Secretara mea.
David ridică din sprâncene.
-N u zău?
-M ai taci. C e a spus?
David rânji. _ . .
-Numai că a aranjat cu firma de mutărisă-ţi ia ucru
rile. O să vină cineva m âine cu ele şi voia să rie sigura a
o să fie cineva acasă.
- Se mişcă repede. . .. iL„cfri
în mintea lui M ax apăru faţa ei, cu ochii a Ş
care râdeau spre el în timp ce gropiţa din o r
adâncea. Apoi och ii m inţii lui coborâră aljnl^\|
de formele ei care um pleau puloverul ace a <
Of, frate. Putea pune pariu că subconştientul Iu.
ocupat să zămislească nişte fantezii intere
să-i ocupe visele la noapte.
-Oh?
Max se încruntă.
78 Knren R ose
- Ia-ţi m intea de la prostii. D ar era exact lu crul la c

îi zbura lui m intea în acel m om en t. Este o tânără ahs^
lu t încântătoare care are un fiu.
- Ş i u n soţ?
- N u . Nu are aşa ceva.
- Ş i ai de gând să fii spontan?
A fu risit să fie , d ar D ave c h ia r se p rice p e a să-i Ci-
tească gândurile.
-M -a m gândit şi la chestia asta.
David izbucni în râs şi se în d rep tă sp re uşa de la
intrare.
-N u m a i tu ai putea să te gând eşti să fii spon tan ,
M ax. N um ai tu. M i-ar plăcea s-o cu n o sc p e rso n a l pe
această C aroline.
M ax simţi cum un junghi de gelozie îi înţeapă inima
atât de brusc încât fu şocat. N ici m ăcar nu voia să si-1
imagineze pe David uitându-se la C aroline şi cu atât mai
puţin să o întâlnească.
- S ă nu...
O rd in u l lui se opri la m ijlocul propoziţiei, d ar cele
doua cuvinte furioase reverberară, iar restul propoziţiei
ram ase suspendat în aer între ei. Sa nu îndrăzneşti. Ochit
lui David se umplură de o suferinţă evidentă, iar M ax se
sim ţi brusc extrem de josnic.
- A m spus că aş vrea s ^ întâlnesc, M ax, nu să fug in
1 c “ ea : Pot să,'mi Săsesc şi singur fem ei. Nu am
nevoie sa le fur pe ale tale, adăugă el calm .
U esch.se uşa de la intrare, şi M ax tresări, mai mult
din pricina chtpului ca de gheaţă al fratelui său decât a
aerului rece care pătrunse în to t holul de la intrare.
M ax aju n se la uşă la tim p ca să-şi p rin d ă fratele
ae umăr.
- î m i pare rău, David.
-M d a .
reproş^ tăios.
renrn ™ 1 CUVâm T° Stit de David era în cărcat de un
- T e rog, poţi să te întorci şi să te uiţi la mine?
Sa n u sp u i n im ăn u i 79
Max aşteptă ca D av id să se în to a rc ă , dar descoperi

- mi-si Purea p r‘vi fra te le în o c,li după toate ce,e în '
c? plate. M ax îşi c o b o r î p riv irea că tre m âna în care
ţinea atât d e s tr â n s b a s t o n u l, î n c â t în c h e ie tu r ile
i se albiseră. _ . , .
-îm i pare rau, eu ... O la tin a d in cap şi se îndepărtă.
îti mulţumesc p entru cin ă.
’ Chiar şi M ax îşi d ăd u seam a că folosea tonu l pe care
David îl dispreţuia a tâ t de m u lt. A şteptă, sperând ca uşa
să se închidă cu zgom ot. D ar nu se întâm plă aşa.
Simţi cum m âna lui D avid îi strânge um ărul.
- C e s-a întâm plat, M ax? în treb ă el încetişor. C e s-a în
tâmplat de te-a făcu t să crezi că te-aş putea răni vreodată?
Max îşi co b o rî bru sc capul, co m p let epuizat. Apoi ve
niră şi cuvintele. C a şi cân d le-ar fi p u tu t reţin e chiar
dacă ar fi încercat.
-N u suporta să m ă privească. Elise. Nlu suporta când
alţi oameni mă priveau cu ...
Lăsă ideea să plutească, iar lin iştea fu m ai grea decât
ar fi putut fi cuvântul.
David nu spuse n im ic, ci d oar îl strânse tare de umăr.
- A spus că voia u n b ă rb a t norm al.
Gata. Ii scăpase. în sfârşit. R everbera în m intea lui.
Normal. Normal. A şa cu m era păcăliciu l ăla cu care se
măritase în D enver. Aşa cu m el nu era.
Urmă o clip ă d e tăcere lungă. A p o i David îşi drese
vocea.
“ Bravo ei! T u nu eşti n o rm al,
ax simţi cum se înăbu şă. L acrim ile îi umeziră ochii
Pentru prim a d ată d u p ă c in e ştie câ t tim p. Era ului-
a r’l cu adevărat u lu ito r să sesizezi diferenţa când exact
tite j a^pţ'.Uv^nte erau rostite cu sem nificaţii diferite. Ros-
p e Ll'se, fuseseră lipsite de su flet şi reci, devastatoare
rose-1* R °stite de D avid, fuseseră ca o pătură căldu-
acare îl învăluise. Şi îl devastase.
ţ)avidU ,nu a' fo s t n ic io d a tă n o rm al, M ax, co n tin u ă
’ lar M ax auzi vo cea în m od norm al baritonală
80 Karen Rose
a fratelui său sufocată de lacrim i. Tu ai fost pur si si

fratele m eu. '
îşi retrase m âna, şi M ax se sim ţi a b a n d o n a t.
C e i d o i răm ase ră aşa p â n ă c â n d tă c e r e a dev ■
stân jen itoare. n*
M ax îşi drese vocea.
- Eşti liber mâine-seară la cin ă .7
- D acă găteşti tu, categoric su n t in d isp o n ib il.
Vocea lui David era veselă, dar în acelaşi tim p fortată
- Ce-ai zice să cum păr o pizza?
-A tu n c i aş zice că ai o întâln ire. D avid se întrerupse
Pe la cinci? '
M ax aprobă d in cap, fără să se întoarcă spre fratele lui
şi spre uşa deschisă.
- L a cinci e bine.
Uşa se închise, iar casa b u n icii H u n te r... casa lui se
scufundă în tăcere. A scultă vuietul m o to ru lu i maşinii
clasice a lui David pe alee până cân d a ce sta se stinse
in d ep artare. A p o i îşi şterse faţa u m ed ă. E ra acasă,
in srarsit.
capitolul 5
C hicago
M arţi, 6 m artie
1 0 .5 5
C a ro lin e în ch ise uşa b iro u lu i lu i E li a p ro a p e fără

zgom ot, apoi se în to arse şi îşi sp rijin i fru n te a de lem-
toată 03 plâcea ch estia asta. N im ic din
a i £ w eStea; ICÎ m ăcar 0 ferâm ă. T o a tă ch estia asta
a erJ 7 ? Ş‘ 4 m e 6 C3re Se jo a câ de'a şo arecele şi pis*
era I, supraeyalua^ M ai ales cân d bărbatul
p 4 teste r ! ^ Un e l ^ teU Vara- ia r fem eia se purta
prosteşte ca o adolescentă.
¡uidem ohi|dăânC CăUCân,d m irosuI P re g n a n t al sprayu-

cu m iros de lăm âie şi al lo ţiu n ii după ras
■- a ţf
Sfl rm spui n im ăn u i 8l
Old Spi^c a lu* care îi lin iştea întotdeauna nervii

■n trecut. S im ţi în să m iro su l lem nos pe care ajunsese
1 asocieie atât de repede cu M ax H unter şi ca reacţie
pulsul i se a cceleră. In tr-o singu ră zi această încăpere
încetase să-i mai ap arţin ă lui E li, să fie paradisul sigur pe
care ajunsese să-l preţuiască. A cu m îi aparţinea lui Max.
Ea se afla acum pe u n terito riu străin. Era o intrusă.
Visa. O h , D o a m n e ! E x p iră ad ân c şi dădu drumul
aerului pe care nu-şi d ăduse seam a că îl reţinuse în plă
mâni, iar m in tea îi fu invad ată de visele din noaptea
trecută care o şocaseră, o lăsaseră cu pielea sensibilizată
si cu corpul pulsându-i aco lo und e nu mai simţise nicio
dată până atu nci o astfel de senzaţie. U ndeva jos. Acum
ştia ce în seam n ă acest lu cru . Pe de o parte, se întreba
cum ajunsese la 3 0 d e a n i fără să-şi sim tă pulsul pal
pitând în ad ân cu l c e lo r m ai in tim e părţi ale corpului.
Pe de altă parte, şi-ar fi d o rit să m ai treacă alţi câţiva ani
fără să afle cu exactitate ce pierduse. Era o senzaţie pri
mordială. S e cu trem u ră şi îşi strânse picioarele.
Indurare.
Era şi devastatoare, pentru că acum aflase şi ce înseam
nă „iubire n eîm p ărtăşită“. B in e , d o rin ţă neîmpărtăşită,
oricum. T rase d in n o u a d â n c aer în piept, încercând
să-şi liniştească b ă tă ile in im ii care o luase razna, sim-
ţindu-se şi mai prost în această clipă. Proastă şi furioasă.
Şi îndurerată. M ai ales înd u rerată.
_ Max nu era a c o lo . E ra î n c ă în sala de curs, sporo-
vâind cu ce le d o u ă fru m u s e ţi v o lu p tu o ase care stă
teau în prim ul rând şi îi so rb eau fiecare cuvânt. Missi
Şi Stephie. C a r o lin e îşi d ăd u ex asp erată o ch ii peste
caP amintindu-şi m od u l în care râdeau la fiecare glumă
a *ui, în cru cişând u-şi d estul de vizibil picioarele lungi,
Soaie până la tivul fa ste lo r lor m ini la lim ita d e c e n ţ e i.
lci Un f id. N ici o cica tric e . P r o b a b i l că nu aveau nici
ttne care să le în tre ru p ă bro n zu l de pe pielea pe care
„ Pastrau au rie ch iar si pe tim pu l iernii reci din i
y > . graţie salo n u lu i de bro n zat din afara c a m p u s u lu i
care îl frecventau. T in e re , cu picioare lungi, graţioase.
A
S2 Karen Rose
C aroline se încruntă, sim ţind cum fruntea i se cuteazo

pe lemnul neted. Şi pe deasupra mai aveau şi note bune.
Nu aveau nici m ăcar decenţa de a fi nişte piţipoance
blonde proaste care vor pica la examene şi vor fi silite
să se m ărite cu bărbaţi cu cincizeci de ani mai bătrâni
decât ele.
C aroline aşteptase câteva m inute după curs, având
de gând să se întoarcă în birou împreună cu el. „Fii sin
ceră cu [ine, Caroline", se dojeni ea cu asprime. Pe cine
păcălea? Zăbovise pe acolo, în speranţa că va răpi câteva
m inute în care să fie numai ei doi, în speranţa că va ve
dea acei ochi cenuşii enigmatici concentraţi asupra ei cu
aceeaşi privire distrugătoare, care o măsuraseră din cap
până în picioare cu o zi înainte, cântărindu-i... calităţile.
O ftă adânc, răcorindu-şi fruntea înfierbântată. Cât
de caraghioasă putea să fie. O singură dată, fir-ar să fie,
doar o dată fusese obiectul privirii înfierbântate a unui
bărbat şi i se urcase la cap. Toată noaptea nu se mai
gândise la altceva. Şi blestemase în tăcere zâmbetele cu
subînţeles pe care Dana i le aruncase în tim pul cinei.
Sigur, după ce Tom plecase la culcare, îşi permisese ca
înjurăturile să nu mai fie atât de tăcute. D ana doar zânv
bise cu gura până la urechi şi îi ream intise ca a doua zi
să se îm brace în negru. Se oferise ch iar să-i vopsească
rădăcinile părului.
- O să-mi vopsesc singură blestem atele alea de rădă
cini, m orm ăise C aroline.
Ş i o făcuse. Şi pentru ce? Pentru ca M ax H u n ter s-o
ignore total şi să tânjească după nişte fete care au jum ă
tate din vârsta Iui? Bine, două treimi din vârsta Iui. Avea
treizeci şi şase de ani. V erificase ea.
De altfel ce mai conta? O copleşi o jen ă subită pentru
nebunia ei prostească.
- Nu-mi vine să cred, Eli, m urm ură ea. S u n t geloasa.
Su nt geloasă pe un bărbat care nu a făcu t n im ic altceva
ecât să-mi zâmbească. D ar ce zâm bet avea M ax. Sunt
em nă de to ată m ila, E li. C lă tin ă d in ca p , fre c â n '
u-şi fruntea de uşă. S u n t pur şi simplu d em nă de milă-
s ă nu spu i nim ănui 83
, . . cu greutate n o d u l d in gât. Şi sunt singură,

îşi fag*11’ într-o şoaptă aproape neauzită. Am obosit
S te T a r e să tot fiu 'singură
î ndrepta şi se în to arse sa arunce o privire prin bi-
1ne care prietenul e i m o rt îl ocupase timp de patru-
•deani Masa cu com p u teru l lui M ax ocupa spaţiul
ieC'de se aflase masa de m arm ură pentru şah a lui Eli. Eli
U,V ade stătuseră la ea în nu m eroase zile ciorovăindu-se
asupra urm ătoarei m u tă ri, d iscu tân d p o litică, discu
tând cine era cel mai m are cân tăreţ din grupul R at Pack
sau cine va primi u ltim a prăjitu ră de casă făcută de ea.
Adorase să-i audă vo rb in d . Zilele ei nu erau îm plinite
fără Eli.
Dana avea dreptate. S e în co n ju ra se de bărbaţi siguri
şi inaccesibili. Ş i va co n tin u a să procedeze aşa, probabil
cu ajutorul lui M ax H u n ter. Poate că ieri o privise puţin
mai insistent, m ă su râ n d o d in cap până în picioare, dar
de îndată ce o să le vadă pe tin erele d in cam pus, ea o să
cadă pe ultim ul loc.
Nu era nici o problem ă. O ric u m nu se afla în situaţia
de a flirta cu un b ă rb a t ca M ax H u n ter şi de fapt cu nici
un bărbat.
Dar faptul că o privise n u d ău n ase egoului ei. A tât
timp cât asta era to t ce îi p erm itea.
I ° chii !’ căzură pe cu tia de pe podea, de lângă biroul
Ul Max. Ii sosiseră acceso riile p en tru birou.
7 E timpul să încetezi să visezi cu o ch ii deschişi şi să-ţi
datoria pentru salariul pe care îl prim eşti, C aroline,
urrtiură ea, îşi rid ică ro ch ia neagră peste genunchi şi
‘"genunche lângă cu tie.
^ W ille , Caroli'na d e N o r d
Q
ansai VL.n ^ atch er se o p ri în uşă, aru n cân d o privire de
u asupra d ep artam e n tu lu i o m u cid eri al poliţiei
84
Karen Rose
d in A sheville. E ra a m e n a ja t ca u n spaţiu deschis cu I -

, 1 fo to g ra fii ale c e lo r m ai u rm ă rite p e rso a n e d in ,
pe to ţi p e re ţii, a se m e n i a lto r su te de d en artim ,» 'l3
p o liţie d e pe te rito riu l statu lu i. T e le fo an ele su n au o i
p n m a n ta zumzăia, iar d in cân d în când prind ea c n ™ T
o ch iu lu i fla sh u l u n u i co p iato r. M iro su l d e cafea treziV
S d e .f ! ° r ' c e le fă cu te la m icro u n d e nu -i făcea p lăce^
R esp ira ad ân c, în ce rcâ n d să se o b işn u iască cu gândul câ
s-ar putea sa fie o investigaţie de durată. C asă, dulce casă
S tev e n se o p ri în faţa celu i m ai ap ro p iat b iro u la care
ta te a cin ev a , al că ru i o c u p a n t avea in te n tia d e a bate
ceva la o veche m aşin ă de scris m anu ală, cău tân d si bă-
tan d cu degetele arătătoare groase câte o literă pe rând
Stev en privi tim p de o clipă, su rprins să vadă u na dintre
a cele v e c h i m a şin i în că în uz. Pe p lăcu ţa de pe biroul
b a rb a ru lu i m asiv scria „D et. B . Jo lle y 1“. N u puteai să
speri d ecât că aşa va fi. Jovial, adică.
- D etectiv u l jolley?
Jo lle y îşi rid ică privirea de la activitatea lui, cu ochii
m ijiţi su sp râ n cen e le dese şi că ru n te şi o grim asă pe
aţa^ în c ru n ta tă . „N u este o im agine fid elă a num elui
sau , îşi spuse Steven.
- ra.sP urise Jolley cu o voce bu bu ito are, adâncă şi
răguşită. O c h ii lui se fixară pe servieta lui Steven, apoi
se rid ica ră să'i în tâln ească privirea. C e doriţi?
- O ca u t pe d o am n a lo co te n e n t Ross.
Jo lle y se rezem ă de spătarul scaunului, cu capul uşor
în c lin a t şi cu privirea to t m ijită.
- B iro u l ei este a co lo , făcu el u n gest cu capul spre
peretele în d ep ărtat. C in e sunteţi?
Stev en îşi scoase insigna.
-T h a tc h e r , B S I.
O b ra jii lu i Jolley se ap rin seră, apoi roşeaţa co b o rî şi
spre şi gâtul cărn os.
- Nu el a făcut-o.
S p rân cen e le lu i Steven se ridicară m irate.
J o c d e c u v in te - In lim b a en gleză, în o rig in a l, jolly în se a m n ă vesel,

jo v ial (n .tr.)
85
.poftim ?
Jolley se rid ică în p ic io a r e , şi Stev en se trezi fată
în faţă cu un d etectiv agresiv de 1,9 0 înălţim e şi peste
1 1 0 kilograme.
-A m spus că nu W in te r s a făcu t-o, m ârâi Jolley şi
se aplecă ap ro p iin d u -şi faţa de a lui Steven su ficient
de mult în câ t acesta să-i vadă lim pede ochii injectaţi,
încerca în m od clar să-l intim ideze. Era mai mult decât
o privire ostilă, şi m ai m u lt d ecât se aşteptase Steven.
Ar fi mai b in e să faci stânga îm p re ju r şi să te duci de
unde ai venit.
Steven trase a er în p ie p t şi h o tă rî rapid că nu era
înţelept să-i sp u n ă lu i jo lle y că nu se exprim ase chiar
corect.
-U ite ce este, d o m n u le detectiv, vă rog să vă daţi la o
parte. Am în tâln ire cu lo co ten e n tu l Ross.
-B e n . U n alt d etectiv apăru exact din spatele umă
rului drept al lui Jolley. S tai jo s şi calmează-te! C hiar în
momentul ăsta, B en .
Nou-venitul îl bătu pe u m ăr pe Jolley şi îl împinse pe
scaunul său, în ch izân d o ch ii când Jolley se conform ă
ară tragere de inim ă. A p oi deschise ochii, şi Steven văzu
în ei o uşurare evidentă.
"P e aici, a g e n t T h a tc h e r . L o c o te n e n tu l Ross vă
aŞteaptâ.
Steven îl urmă, observând cum strângea pumnii mâi-
¿ 0r Pe care le ţin ea pe lângă corp . Se opriră chiar în
ia biroului lui Ross, iar detectivul se întoarse spre el.
s P^r ca îl veţi ierta pe B en Jolley. El şi Rob Winters
SDr'--Prêî eni de cand am in trat eu în PoiiPe- ben a fost
acu^ atu n ci când soţia şi fiul lui au dispărut
din1!! ^ en ^'a aP arat atunci şi este gata s-o facă
^4 iet,‘,U au afla t că toată treaba începe din nou,
i au devenit... cam irascibili.
PieDt/en stud*e faţa detectivului, părul lui a u riu per ect
^ o ch ii alb aştri m ari. A r fi putut părea un
- ndru, poate chiar efem inat, dacă n-ar fi fost umeru
86 Knren Rose
m u scu lo şi de fundaş de fotbal am erican şi în c r e ţitu l

ad ân ci care îi brăzdau co lţu rile ochilor.
- Ş i dum neavoastră? S u n teţi to t irascibil?
C o lţu l gurii d etectivului se ridică uşor.
- C r e d că o să vă las să vă daţi singur seam a. Sunt
d etectivu l L a m b ert, Jo n a th a n L am bert. Să-m i spuneţi
dacă aveţi nevoie de ceva cât tim p veţi fi aici. Se întoarse
şi b ă tu u şor în uşa lu i R oss, deschizând-o din aceeaşi
m işcare. T o n i, agentul BS1 este aici. D om nu le agent spe
cial T h atch er, v o prezint pe loco ten en tu l Ross.
A p oi cu o în clin are a capului se în to arse pe călcâie
şi se în d ep ărtă lăsându-1 pe Steven să-i privească încrun
ta t spatele.
- A gentul special Thatcher?
Stev en îşi în to a rse b ru sc aten ţia către fem eia care
stătea în faţa lui. D eci ea era lo co ten en tu l Antoinette
R oss. O m o lo g u l lui L en n ie de la birou l din Asheville
îi ţinuse o predică despre ea, în care îi dăduse referinţe
exem plare. Ross era o poliţistă bună, principială. Dură.
Steven rid ică m irat o sprânceană. Nu părea deloc aşa
d ură, deşi părea iute, având corpul zvelt al unei alergă
toare. O privire spre peretele opus îi confirm ă impresia.
R oss îi urm ări privirea, şi buzele i se arcuiră într-un zâm
b e t afectuos când privi fotografia unei alergătoare cu un
n u m ăr pe piept.
- A m scos trei ore şi douăzeci de m inute. A fost vi
su l m eu d in to td e a u n a , să alerg la m arato n u l de la
New York.
- V i s u l m eu d in to td eau n a a fost ca la un m araton
să aju ng la finiş fără să fac atac de cord, glumi Steven,
iar R oss râse uşor şi închise uşa.
- L u a ţi loc, agent special Thatcher. V ă m ulţumesc ca
aţi venit.
Steven se aşeză pe u n scaun cu spătarul drept, iar
ea se aşeză pe scaunul ei capitonat. El scoase din servieta
dosarul pe care i-1 dăduse Lennie.
- A m citit dosarul. N u sunt prea multe informaţii-
se în cru n tă şi îşi puse o pereche de ochelari.

R°sS ,m Sertar de lângă g enunchiu l ei şi scoase un
Deschise ui
pl‘C ai ci n u s u n t prea m u lte. îi aruncă lui
' NU’ Drivire cu sprâncen ele uşor încruntate. Am aici
Stevenop câteva transcrieri ale relatărilor mar-
^ T o r Eu ştiu că au fost m ai m ulte.
Steven îşi dădu capul pe spate, încruntându-se şi el.
-A ti lucrat la caz acum şapte ani?
Mu dar îm i am intesc că am auzit de el. La acea vre-
măucram sub acoperire la narcotice.
Deci era dură.
- O misiune n ep lăcu tă ch iar şi într-un oraş mic ca
Asheville. . . . .
R o ss îş i s c o a s e o c h e l a r i i , îi p u s e p e b i r o u ş i îş i m a sa
rădăcina n a s u lu i . _
-D a, aşa a fost. în orice caz, nu eram prezentă aici în
secţia de poliţie în fiecare zi, aşa că nu îm i amintesc în de-
tali’u ce s-a întâm plat. D ar au existat mai multe date.
Steven se aşeză mai bine în scaunul tare şi puse glezna
unui picior peste g en u n ch iu l celu ilalt, urmărind-o cu
privirea în tot acest tim p.
-Pentru ce aţi ch e m at B iro u l Statal de Investigaţii,
doamnă locoten en t Ross?
Ross îl privi şi ea n eclin tită.
-A g en tT h atch er, am avut to t timpul un... presenti
ment în privinţa lui W in ters. M ă... deranjează. Nu ştiu
dacă este justificat sau doar o reacţie pur umană la faptul
ţâ Winters îşi arată zilnic lipsa de respect faţă de nune.
am făcut raport pentru insubordonare acum şase luni.
~ Pot să întreb de ce?
Ross se ridică în picioare. S e întoarse şi fixă cu priv i
rea copacii care înmugureau afară, dincolo de fereastra ei.
l ~ ^ u a fost uşor pentru o fem eie de culoare să evina
c°te n e n t.
o ^ esuPun că nu, m urm ură Steven, puţin surprins sa
^ ă pe Ross exprimându-se atât de deschis.
SS Karen R ose
- S ă spunem d oar că detectivul W in te rs a pus la ¡n

doială m etodele mele de avansare şi angajam entul me
tară de principiile sfinte ale căsătoriei.
- Im prudenţă, rem arcă Steven urm ărindu-i cu mare
atenţie linia rigidă a spatelui.
- In faţa mea şi a oam enilor mei, spuse Ross încet.
- Im prudenţă şi prostie.
Ross se întoarse de la fereastră cu o expresie hotărâtă
pe faţă.
- Mi-a contestat public autoritatea. Reproşul lui a fost
şi el to t public. Toată lumea ştie acest lucru. Vreau să se
facă dreptate pentru Mary G race W inters şi fiul ei. Dacă
W inters are vreo implicare, vreau să ştiu acest lucru. Dar
mai vreau şi să fiu foarte sigură că această anchetă va fi
condusă intr-un mod care să respecte drepturile civile ale
lui W in ters şi să nu afecteze credibilitatea acestei secţii
N-o să fie o sarcină plăcută, dom nule agent Thatcher.
- N ic i nu mă aşteptam să fie, d oam nă locoten en t.
- M ulţi dintre oam enii mei vă vor trata cu dispreţ şi
lipsă de respect.
- C a B en Jolley?
U n zâmbet trist îi deforma un co lţ al gurii.
- înţeleg că l-aţi cunoscut.
Steven se ridică în picioare, îşi puse am bele mâini pe
birou l ei foarte dezordonat, se aplecă în faţă şi o privi
d irect în och ii căprui şi neliniştiţi.
- Locotenente, nu mă aflu aici ca să câştig un concurs
de popularitate, ci ca să descopăr adevărul despre ce s-a
întâm plat cu acea femeie şi copilul ei acum şapte ani. Pri
virea Iui se îmblânzi. Aşa că hai să-i dăm drumul, ce ziceţi?
Chicago
M arti, 6 martie
11.15
M ax se grăbi din sala de curs cât de repede era în sta'

re. Crezuse că tinerele alea nu vor m ai pleca niciodată-
i ch ico te li si zâm bete sfioase. D ar aşa era

Ţoate nutna ^ vedeau în toată splendoarea lui
i > dT 0 ânâ când îl vedeau cu m se lupta să traverse-
bastonu i sp rjjjn in d u -se de blestem atu l ăla de obiect.
ie incăpere^ u ce râ m ăSese stân d pe scaun în spatele
jgu ştia pe^ b aston u l ascu n s, p ân ă când fetele plecaseră.
cal era o u rm ă d e m ân d rie care îi mai rămăsese,
gânuia
unacareincai>pcia p
v u te a face o fem eie sexy să întoar-
05Bunele făcuse să în to a rc ă cap u l, îşi spuse el sim ţind

îl cuprindea dezgustul. O făcu se şi pe C aro lin e să
întoarcă capul cu to tu l în tim p ce se în d rep ta spre uşă.
îl asteptase să-şi te rm in e fle că re a la cu tin erele, iar ochii
ei expresivi d e v e n ise ră d in ce în ce m ai trişti până
când în cele d in u rm ă se în to rse se şi părăsise încăperea.
Iar el o lăsase să plece fără să sp u n ă u n cuvânt. C lătin ă
din cap, furios pe el în su şi. D avid a avut dreptate. „Sunt
cu adevărat u n tică lo s ca re îşi p lânge sing u r de m ilă“,
îşi spuse când în cele d in u rm ă în raza lui vizuală apăru
uşa de la clăd irea în care era b iro u l lu i. G â fâ in d puţin
din cauza efortu lu i, d esch ise uşa de la in trare a biroului,
fiind gata să ro stească n işte cu v in te de scuză.
Biroul ei era gol.
Ha nu era aco lo . Nu-1 aştep ta. îşi te rm in ă gândul, râ
zând de el însuşi. S p e ra se ca ea să aştepte cu nerăbdare
glorioasa lui în to a rcere . „D u m n ezeu le, su n t aşa un dobi-
toc egoist", îşi spu se el, iar d ezgustul faţă de sine însuşi
eveni Ş' m ai p u te rn ic . V ia ţa lu i C a ro lin e nu se invar-
tea juru l lui, c h ia r d a c ă g â n d u rile lu i se învârtiseră
S f t l n ju ru l ei d in clip a în care intrase în acest birou,
V .e
c j. .
ore m ai d evrem e.
f ra b u b a. îşi d o rea o fem eie, fem eia potrivită, a
re 61 se în v â rtă în ju ru l lu i, sau cel pu ţin îşi do-
jşi i"3 . Sa în c e n tru l g â n d u rilo r ei. A l sufletului ei.
timD° > je Sâ îe în c e n tru l su fle tu lu i u n ei fem ei de m ult
t\u De era u n se c re t p rea b in e ascu n s, sau cel puţin
ritru eî- îşi d o re a p e cin ev a căru ia să-i pese de el,
90 K aren Rose
să-l asculte. Să se uite la el cu o dorinţă de netăgăduit •

ochi. C hiar şi după ce i-ar fi văzut bastonul, 1(1
Şi cicatricele.
M ax parcurse cei câţiva paşi de la uşa de la intrare la
biroul lui C aroline şi ridică absent pixul ei. Aici dăinuia
mirosul ei, subtil şi... fem inin. C ochet. Ea îi văzuse bas
tonul şi n-o deranjase. îşi dăduse seama imediat. Ştiuse
instinctiv că o fem eie precum C arolin e nu ar fi evitat
o im perfecţiune. C el puţin aşa îşi dorea să creadă. îsj
dorea foarte m ult să creadă.
Puse uşor pixul lui C aroline pe birou, privind tean
curile ordonate de hârtii şi lista cu sarcini de îndeplinit.
C u o listă atât de lungă, nu-şi putea perm ite să lip.
sească foarte m ult de la biroul ei. Se va întoarce destul
de curând, iar el îi va cere im ediat scuze. D ar în acest
m om ent avea şi el treburile lui de făcut.
îşi alungă din m inte gândurile cu privire la scuze,
iar locul lor fu luat de planurile pentru cursul de după-a-
miază. C u rsu l de m on arhie co n stitu ţio n a lă mersese
bine în acea dim ineaţă, studenţii care absolviseră deja
fiind atenţi şi interactivi. Dar în după-amiaza asta avea
un grup de boboci care aleseseră cursul lui, deoarece
colegiul le ceruse să aleagă un curs opţional. Majoritatea
erau probabil nişte puşti care sparg baloane de gumă de
m estecat şi care încă îşi cumpără cutii cu crem ă pentru
coşuri. C ei mai mulţi vor fi probabil plictisiţi până peste
cap. Va fi o provocare să le capteze atenţia. Lui îi plăceau
provocările. îi plăcea când puştii se concen trau asupra
poveştii lui şi ştia că erau cu totul sub vraja lui. Cursul
de după-amiază era dedicat Războiului Civil A m erican.
Provocarea era să vii cu o poveste care să rivalizeze cu
sângele şi violen ţa celo r de la H ollyw ood. Iar el avea
una perfectă.
M ax deschise uşa biroului său. Şi se opri. Brusc.
Toate gândurile legate de am putări în fio răto are pe
câm purile de luptă, fierăstraie, muşcatul beţelor ş i stl'
clele de whisky ieftin se evaporară într-o clipă.
Făcu ochii mari.
Să tui spu i nim ănui 91
Gu ra ise u se ă .
GâtUli' Sexpîodâe '

C u v in te le îi v e n iră neauzite pe buzele pe
S n t e a c a d e ca u ciu c m o a le.
C roii ne stătea în g e n u n ch i pe podea şi se uita într-o
Fundul ei era în d r e p ta t d ir e c t spre el, rotund şi
CUt'f P erfect m o d e la t, de m ă rim e a p erfectă pentru
^ V in ile Iui să-l c u p rin d ă . îşi în c le ş ta p u m n ii ca să
lupte împotriva valu lu i de d o rin ţă care urla prin trupul
lui Acolo, în g e n u n c h i... Fiecare fan tezie în fie rb â n ta -
ti si u m e d ă d in n o a p te a tre cu tă îi străfu lgera prin faţa
ochilor. Fiecare s câ n ce t, fie c a re m ic geam ăt pe care ea le
scosese în visele lu i îi u m p lu ră u rech ile.
N-ar fi trebuit s-o privească. N-ar fi trebuit să se holbe
ze la ea. N-ar fi trebuit să şi-o imagineze întinsă goală în
patul lui, privindu -1 cu o ch ii aceia albaştri plini de pasi
une, care im ploră... O h , D um nezeule! Lucrurile pentru
care îl implora în visele lui.*.
înghiţi în sec şi în cercă să-şi umezească gura mai us
cată decât deşertul M ojave. Ea se mişcă în timp ce căuta
mai adânc prin cutie, um erii o luară într-o parte, fundul
rotund în cealaltă, iar ro ch ia neagră sexy se întinse pe
rotunjimile ei. E l în g h iţi d in nou în sec. „Un bărbat
decent şi-ar în toarce privirea în altă parte“, îşi spuse el.
Separe că el nu era un bărbat decent. Nu, nu era deloc
un bărbat decent. Era atât de excitat în cât îl durea. Tre
sări şi făcu un singur pas în ain te, cu picioarele conduse
de creierul care acum îi pulsa în pantaloni.
Corpul ei se în cord a uşor, iar capul brun se ridică în
Momentul în care îi sim ţi prezenţa.
„ ^ aroline fu sm ulsă d in visarea ei cu ochii deschişi
ca auz* sunetul slab făcut de un târşâit de picioare pe
covor exact în clipa în care m irosul coloniei lui îi ajunse
l i nas' Pr‘vi peste um ăr şi văzu suprafaţa neagră şi scra-
Clt0ate a pantofilor lui M ax H unter chiar în spatele ei.
92 Knrei r Rose
T rase cu greu aer în piept. E l se în to rse se. Numaj

faptu l că era co n ştie n tă de prezenţa lui acolo făcea ca
încăperea să i se pară mai m ică.
-T e -a i în to rs, spuse ea în cet, nedezlipindu-şi privirea
de la p an tofii lui. R echizitele tale su n t aici. Dacă-mi lasj
câteva m inu te o să ţi le aranjez în sertar.
„Pleacă de aici im ediat“, îşi spuse ea în gând, în timp
ce furia în cep ea să m ocnească în ea. „Nu mă obliga să
văd că nu su n t deloc d eosebită.“
P a n to fii s tră lu c ito ri n u se c lin tir ă n ic i m ăcar un
cen tim etru .
C aro lin e oftă, lăsându-şi um erii să se încovoaie. Ori
cu m , ce mai conta? „N ici m ăcar nu te gândi, se dojeni
singură. „N ici m ăcar nu te gândi la o cu rte înconjurată
de u n gărduleţ, la co p ii bru n eţi şi la «iubito, am venit
acasă»“. Pur şi sim plu... pur şi simplu nu te gândi.“ Ace
le lucruri nu erau pentru ea.
- A m fă cu t n işte cafea în b iro u l m eu . Serveşte-te
j singur!
/ E l nu spuse nim ic, n ici măcar nu încercă să răspundă.
' D ar ea îl sim ţea. Energia care îi sensibiliza pielea îi făcea
firişoarele de păr de pe braţe să se ridice. S e sprijini de
co lţu rile cu tiei şi se ridică în picioare, apoi se întoarse
cu faţa spre el dintr-o singură mişcare.
Ş i se opri. B rusc. El era aproape, fixând-o cu privirea,
cu faţa îm p ietrită şi m isterioasă, cu u n m u şchi care îi
tresărea spasm odic pe un obraz, cu o m ână cu pumnul
strâns pe lângă co rp . M ân a care strângea b asto n u l era
în cleştată atât de tare în câ t în ch eietu rile i se albiseră cu
to tu l. O c h ii ei căzură asupra m âin ilo r lui care se des
chiseră, cu palm ele în tin se şi crispate, apoi se strânseră
d in nou.
Avea m âinile mari.
P um nii m ari.
S im ţi cu m o p an ică fam iliară se in sinuează în in te'
riorul ei, undeva adânc u n d e nu putea lu pta cu ea, n-o
putea înăbuşi, n-o putea face să dispară. în ce rcă sâ trag3
aer în plăm âni, dar aerul era prea dens. Picioarele îi efaU
I
Sa nu spu i n im ăn u i 93
b iar covorul ca o m elasă. C h iar dacă mintea

jjd e p W ^ V ac£St b ă rb a t n u era R o b , ci M ax H unter,
îi sPuneacy ar d acă ştia că n u m ai era în C arolin a de
ţr fr f « : în C hicago, la ad ăpost de pum nii lui Rob, chiar
H°rd'cU nU m aj era tim id a, în spăim ântată, fricoasa
^ 'Grace, picioarele ei făcu ră u n pas înapoi. Se stră-
j f ^ ' n răsputeri să-şi m o bilizeze to ată voinţa de care
J Ul u'nea, îşi d esp rin se o c h ii de pe p u m n ii lui M ax şi
ţi'privi în faţă. O c h ii lui. erau d u ri şi strălu citori. Era
'incredibil de'furios. . . . .
îsi stoarse m in te a în tă c e re ca sa in tu iasca motivul
furiei lui subite, ce ar fi p u tu t să facă să-l aducă în starea
asta, încercă să găsească cu v in tele potrivite care să-i îm
blânzească faţa, care să-l facă să-şi relaxeze pum nii. Să-l
facă să plece.
Dar nu-i trecea p rin m in te ce să spună aşa că îl privea
neajutorată, cu in im a b âtân d u -i în piept ca aripile unei
rândunici prinse în co liv ie. E l n u plecă, ci făcu u n pas
mare înainte, iar apoi, ca într-o m işcare cu încetinitorul,
palma m âinii lib ere se d eschise şi se ridică spre faţa ei.
Ea tresări, se d ăd u în a p o i cu atâta p u tere în cât fu
cât pe ce să cadă pe sp ate, în ăb u şin d u -şi u n strigăt de
spaimă atunci când m arg in ea ascu ţită a cutiei îi pătrun
se în gambă, iar p ic io a r e le e i p ierd u ră co n ta ctu l cu
Podeaua m o ch e ta tă . Ş i la fel de rep ed e m âinile lu i o
prinseră ferm de b ra ţe , rid icâ n d -o în a p o i în picioare
?i eliberând-o atu n ci cân d îşi red o b ân d i echilibrul.
Ea deschise o c h ii, n u fo a rte su rp rin să că îi închise-
Se strâns. E l era prea ap ro ap e, cu vârfurile lustruite ale
Pantofilor la u n c e n tim e tru d e v ârfu rile p an tofilor ei.
aton u l lu i zăcea p e covor în poziţia în care îl aruncase
5 -0 prindă să nu cad ă. T im p de o fracţiu ne de secun-
a ea îşi im agină că o sâ -1 apu ce si o să-l folosească să se
aPere cu el.
în clipa aceea el vorbi cu o voce evident îngrijorată.
aroline, te sim ţi bine?
94 Knren R o se
E a îşi rid ică în c e t privirea şi se rugă ca fu ria lui s,~

d is p ă r u t. I se tăie resp iraţia. F u ria disp ăruse într-ade ‘
şi fusese în lo cu ită d e o b lâ n d e ţe n eaştep tată. Var
- î m i pare rău. Ş i vocea i se m ai îm b lân zise. Mâini]
lui erau foarte aproape de u m erii ei, pregătite s-o prindă6
D a r n o a tin se. N -o p rin se cu p u tere. Nu-i lăsă vânătâi
N -am v ru t să te sp erii. T e sim ţi bine?
E a în cu v iin ţă d in cap , in cap ab ilă să rostească vreun
cu vân t d in p ricin a n o d u lu i de frică d in gât.
S p r â n c e n e le lu i se îm b in a r ă , d ân d u -i instan tan eu
o expresie de au to ritate.
- A tu n c i sp u n e ceva. M ă sperii.
C a r o lin e tu şi să-şi dreagă v o cea. O d u rea gâtu l. 0
d urea şi co rp u l, m ai ales spatele, d in p ricin a muşchilor
în co rd a ţi. C â n d devenea prea în co rd a tă o d u rea întot
d eau n a sp atele, d in cauza accid en tu lu i avut cu atât de
m u lţi a n i în u rm ă. M ai exact cu n o u ă an i în urm ă.
Nouă ani. În ălţă capul, dorindu-şi ca sp aim a să se re
tragă, d orind u -şi ca m u şchii să i se relaxeze. Trecuseră
n o u ă ani de când el o îm pinsese în jo s pe scări. Şap te ani
de când reuşise să evadeze. Şapte a n i de frică, de privit
to t tim p u l în spate. D e făcu t u n pas în a p o i de fiecare
dată când cineva în tin d ea m âna s-o atingă.
C â t tim p îi va m ai perm ite acelu i b ărb at să-i afecteze
viaţa? A celui bărbat. S e strădui să se gândească la numele
lui. Rob WinteTS. U n ticălos m alefic căruia îi făcea plăcere
să-i terorizeze pe cei m ai slabi d ecât el. Fu invadată de
am in tirea an ilo r de consiliere cu D ana, şi ceva, o fărâm ă
de în ţe le p ciu n e făcu un declic în m intea ei. „E l... N u“,
îşi p o ru n ci C a ro lin e . „Spune-i n u m ele. R o b W in ters.
R o b W in te rs nu-ţi m ai poate face rău .“ R o b a dispărut-
M ary G ra ce a dispărut. A ici era C aro lin e. „S u n t aici şi
o să răm ân a ic i“, îşi spuse ea.
„Aşa că răm âi, C a ro lin e . încetează să m ai fugi!“
To tu şi co n tin u a să fugă. A cum nu d in diverse locuri,
ci de o am en i. C â t tim p o să-i m ai perm ită lui R o b W in -
ters s-o ţin ă izolată de celelalte fiin ţe um ane?
A cest lucru trebuia să înceteze. D e astăzi.
S ă n u sp u i n im ă n u i 95
Din c,'Ja face ca acest lu cru să în ceteze. Ea însăşi. De

PîUtelegerea acestu i lu cru îi dădu putere. Putere şi
astăzi- 1in< bru scă de eu fo rie. E ra captivant si electri-
0 dezlănţuire ui
îaiit- E r a - reaj-tate sj se bru sc în ap o i atunci când
V t a " p ° cni d in degete în faţă.
C arolin e, sp u n e ceva in clip a asta sau chem pe cine-
de la ca b in e tu l m ed ical. E şti albă ca varul.
vaC aroline se sim ţi je n a ta în sin e a ei, şi stânjeneala o
rinse a lu n g â n d în c â n ta r e a de a fi d ev en it stăpâna
destinului ei. R e alitatea se p ro fila am en in ţăto are în faţa
ei sub forma u nei isp ite sexu ale m ascu lin e superbe, de
doi metri, care o p rivea a cu m ca şi cân d ar fi pierdut
toate creioanele d in cu tie.
- Sunt bine, reuşi ea să sp u n ă, ap o i trase adânc aer în
piept. Mă sim t b in e .
Şi aşa se va sim ţi. M ai târziu . F aptu l că acum avea un
suport m ental n u în se m n a că va deveni im ed iat Femeia
Minune sau D r. L a u ra 1, co n ştie n tiza ea. Avea nevoie să
fie singură, undeva u n d e să p o ată rum ega evenim entele
din ultimele zece m in u te şi să dea frâu liber în intim itate
agitaţiei rezultate în u rm a acestu i şoc.
-îm i pare rău. D e o b ic e i n u m ă co m p o rt aşa. O co li
cutia cu rechizite de pe p o d ea. O să m ă dau la o parte
din calea ta.
. “ Caroline, aşteaptă! S ta i jo s!
Ea deschise gura să protesteze când el o îm pinse şi o
aşeză pe unul d in scau n ele d in faţa birou lu i său.
“ Stai liniştită u n m in u t.
lăsă în ce t în tr-u n g e n u n c h i, în tin zân d mâna pen-
a apuca bastonu l, ap o i se rid ică şi răm ase în picioare
^ g â scaunul ei, cu expresia d e în grijorare încă întipări
Pe faţă. Ii atin se u şor fru n tea cu m âna.
a bine? E sti atât de palidă! D acă eşti bolnava,
^ _ _ ^ ^ Ş ă f ii acasă, în pat.
' \nraciSütherine Schlessinger, m oderatoarea unei emisiuni de ra-

’ Dr. Laura P rogram (n.tr.)
96 Karen R ose
Ea ar fi vrut să se prelingă pe podea.

- M ă sim t bine.
El strânse buzele a neîncred ere.
- D a, se vede. Nu părea d eloc convins. De-abia îti
v in e cu loarea în o b ra ji. E xistă cineva căru ia ar trehr
să-i telefonez? 1
Ea clătină din cap.
- Nu. D e fapt am nevoie de puţin aer.
„Şi o gaură în care să m ă târăsc“, îşi spuse ea.
- A t u n c i v in o cu m in e ! O să facem o plimbare
pe afară.
Ii în tin se braţul cu o expresie în că îngrijorată.
- C h i a r m ă...
- B in e . A m auzit. D ar p u r şi sim p lu n u te cred.
C olţu rile gurii Iui coborâră într-un uşor sem n de iritare.
Ridică-te în picioare dacă poţi.
Agasarea îşi făcu loc, în lo cu in d stânjen eala. Ea dădu
drum ul unui o fta t plictisit.
- D om n u le d octor H unter, vă rog! S u n t absolut capa
b ilă să-mi p o rt singură de grijă.
E l se dădu un pas înapoi şi ridică d in um eri.
- B in e, cum vrei. V oiam d oar să te aju t.
C aro lin e se ridică, încercând să-şi m en ţin ă echilibrul.
D e la accid ent nu mai fusese n icio d ată ca în ain te. încă
perea se înclină, apoi se îndreptă de la sine.
- Iţi su n t recunoscătoare. Sin cer.
Privi în sus spre el şi văzu că avea m axilarele încordate
şi îşi ţinea m âinile strâns încru cişate la piept, rezemat pe
ju m ătate de biro u l său.
Privirea lui era co n cen trată cu totul asupra feţei ei, cu
gura în că strânsă în sem n de îngrijorare.
- Eşti am eţită.
C a ro lin e se strădui să zâm bească.
- Ş i n ici m ăcar nu su n t blon d ă.
G raţie vopselei de păr C lairol, m ăcar atât era a d e v ă r a t -
- N u e n im ic am uzant aici, C a ro lin e . M ax se aprop>e
d e ea şi îi p rin se b ărb ia cu d egetele, rid icând u -i capu ■
P u p ilele su n t în regulă.
Să nu spui nim ănui 97
* ţrhiti din greu. Sim p la atingere a m âinii lui aflate

? ei îi’trim itea m ici fio ri p rin trup.
Pe * m iiin teti si m ed ic, d o m n u le d o ctor Hunter?
ă r i » uşor un c o lţ al gurii
¡s]u dar am p etrecu t d estu i tim p prin spitale ca să
^ G u ra îu i devenise d in n o u serio asă. P rivirea î i era

■ â a ţin tită asupra feţei ei, în că iscod itoare. C arolin e se
simţi ca şi când ar fi fo st in sp e c ta tă . A p o i, în tim p ce
el îşi continua cercetarea tăcu tă, ea se sim ţi ca şi când
ar fi fost su spend ată în aer, la h o ta ru l cu ceva nou.
Simţi o strângere de in im ă. S im ţi fu rn icătu ri în sâni. Pri
virea lui devenea din ce în ce m ai in ten să, exact aşa cum
arătase când intrase prim a dată în în căp ere. C ân d fusese
supărat Dar acum nu m ai era supărat. O a re atu nci fuse
se supărat? A cum n u m ai era aşa d e sigură.
El o privea în că fix, ţin ân d u -i în c ă b ărb ia cu degetele.
- Ce e?
Avusese inten ţia ca to n u l ei să fie in so le n t şi sarcastic.
In schimb, cuvintele îi ieşiseră pe u n to n răguşit. Şoptit.
Sexy? Dumnezeule.1 N u ştia că v o ce a ei p u te a su n a aşa.
Ochii lui gânditori o scru tau ap ro ap e im perceptibil. Slă-
istrânsoarea asupra feţei e i, dar m ân a lu i răm ase acolo
Ufl ASra' m ^n 8 â indu-i b ă rb ia cu d egetul arătător.
“Ai nişte o ch i in cred ib ili, m u rm u ră el.
j 1 ,a icu och ii m ari. P rivirea lu i răm ase n em işcată, ne-
sesifs U"S* a e *' ^ oam ne' N u , m a i în a in te n u fuse-
ochuPar‘a t* Um to tu l era a b s o lu t clar. E xp resia dură,
Era 0 *Cante\ţto r i> p u m n ii în c le ş ta ţi. N u , n u era furie.
din îi„I1,:en Care n e a şte p ta tă a a ce lo r priviri fierb in ţi
■nziua precedentă.
cu zg o m o t n o d u l d in gât, sim ţin d că
de el \ j° Pa n t^ P ericu lo asă. A cu m nu îi m ai era fri-
^ eten ţâ ' U’ Cateô r 'c: n u îi e r a fric ă . D a r era o m are
^faţa expntTe -a nu ^ ^ fr ‘c ă de el şi a se pierde cu totul
tk n'arcatipeSlei a ce ô c ^ ‘ ce n u şii. A sta era o lin ie de
P e care n-ar fi tr e b u it s-o d epăşească. C h ia r
9S K a r a t R ose
n-ar ti tre b u it s-o depăşească. O lin ie d e care em l

im p ru d en t să se apropie.
-Ă ă â ... m u lţu m esc, şopti ea.
Mulţumesc? C â t de elocventă era după aproape sa™
an i lungi de educaţie la colegiu. Profesorii ei de en’ol
ar putea fi a tâ t de m ândri de ea. C o n fru n ta tă cu al P'
lea val de stânjeneală în mai pu ţin de o ju m ătate de n°-
în ch ise och ii ei „in cred ibili". 3
S e aşteptă ca el să-i dea drum ul la bărbie şi să râdă d
id io ţen ia ei stângace. ’ *
D ar el îşi trecu degetul m are peste buzele ei. O dată
de d ou ă ori. D e trei ori.
Indurare.
- D eschid e och ii, îi ceru el cu blând eţe.
C a ro lin e se co n fo rm ă, tem ându-se de amuzamentu
co n d escen d en t pe care ştia că o să-l descopere pe faţa lui
II privi cu coad a o ch iu lu i, în co rd ân d u -şi la maximum
privirea periferică într-un efo rt sin cer de a-i evita faţa.
E l îşi drese glasul şi îi îndreptă faţa spre el. C u blândeţe
- S u n t ch iar aici, C arolin e.
Ea se strădui să-l privească în faţă. Ş i în ce rcă să-şi re
capete răsuflarea norm ală. A sta nu era condescendenţi.
N ic i am u zam en t. O c h ii lui erau n e d e z lip iţi de ai ei,
m isterioşi şi copleşitori. în ei se putea citi interesul.
P ericolu l.
D ar ei nu-i era team ă. Nu, team a era la sfârşitul listei
de senzaţii pe care le sim ţea în acel m o m en t. Pe u l ti m u l
lo c . Pe p rim u l loc? A rd o are. P oftă. D o rin ţă a b s o l u t ă .
D isp erată, se im agină trăgând lin ia aceea pe nisip. Linia
p este care n-ar fi tre b u it să treacă. L in ia de care n-ar fi
tre b u it n ici m ăcar să se apropie. E a nu era pregătită. E!
era. Pregătit. Sexy. B lân d .
- îm i pare rău, spuse el în cet.
- Pentru ce?
Buzele ei m im ară cu vân tu l, dar nu ieşi n ici u n sunet.
D egetu l lui m are îi m ân g âie buza de jo s şi un fio f 11
2 gudui şira sp in ă rii, făcân d -o să se cu tre m u re până >n
v ârfurile degetelor.
P entru d i m i n e a ţ a a s t a .
’ lin e îşi î n c r e ţ i s p r â n c e n e l e m ir a ta , c r e ie r u l
p r 0 at n e în ţe le g â n d ce v o ia el să sp u n ă. A poi
ej înceţ * S tu d e n te le lu i. M issi. S te p h ie . P icioa-
ce3|îa d zâm bete s tră lu c ito a re , b ro n z au riu . G elozia
re, ii"® apariţia, s p o n ta n ă şi n e d o rită . E a strânse din
J î ajCşj încercă să se retrag ă, d ar el îi ţin e a ferm băr
bia Ar fi putut să d ep u n ă m ai m u lt e fo rt să se retragă,
^ Se strădui să zâm bească, d ar sim ţi că nu reuşeşte de

cât să-şi arate d inţii.
-N u e nevoie să te scuzi, M a x . P o ţi să v o rb eşti cu
oricine viei. S u n t sigu ră că M issi şi S te p h ie vor fi mai
m u lt decât d oritoare să-ţi facă o co n versaţie interesantă.
îşi simţi ră u ta te a d in v o ce în tim p ce ro ste a n u
mele de alint ale tin ere lo r, în treb ân d u -se dacă ar fi fost
la fel de atrăgătoare şi în cazul în care le-ar fi ch e m a t
Hildegarde sau G e rtru d e . B in e în ţe le s că ar fi fost. A r fi
tiecut drept H ild ie sau G e rtie .
Max clătină d in cap, rid icân d dintr-o sp rânceană.
-Poate pentru a lţii care au 2 2 de a n i. N u şi p entru
mine. O ch ii lu i s c â n te ia r ă . E u c a u t pe cin e v a p u ţin
mai... Ezită, A p o i rid ică d in u m eri. V in o să iei cin a cu
mine! Te rog!
Caroline răm ase cu gura căscată. M a x i-o în ch ise cu
egetul care în că îi ţin e a b ă rb ia .
-Eu?
ro^ aXjZ“m b i cu u n a e r s e r io s şi p riv i în ju r p rin bi-
de sMai VeZ|pe cin ev a pe aici? D a, tu . P entru ce eşti atât

vnr U.rprinsă? P ro b a b il că ex istă to t tim p u l b ărb aţi care
* * * te scoată în oraş.
^ li_ne îşi în g h iţi em o ţia .
Und' nU des P e ca t a* cred e-
Zâmk e t^ ? are ^n *a a ‘a P e n isip?
„T e t u l u ' P ă l i p u ţin câ n d ea îl refuză.
Vezi cu cineva, C a ro lin e ?
100 Karen R ose
E a clătină din cap, „N u-ţU ere să te m ăriţi cu el ¡j-

to! îţ i cere să iei cina cu el.“ In m od sigur o cină n-ar
rău nim ănu i. Sau nu? ace
-A tu n c i ce spui de cină?
C a ro lin e îşi um plu p lăm ân ii cu aer, dar i Se n-
că nu înd eajuns. Se sim ţea în co lţită. în tr-u n echiliK^
precar pe m arginea prăpastiei. E ra stăp ân ă pe SOa TU
ei, îşi controla propriul destin. Îh î, vezi să nu. Atu 3
pentru ce îi apărea în m inte im aginea caraghioasă a^'
W ile E . Coyote aflat în cădere liberă, ţin ân d acea micj
umbrelă tâmpită?
-B in e .
G ura lui zâmbi, un zâmbet adevărat care îi transfer-
mă faţa, iar C aroline avu sentim entu l clar că se simţea
uşurat. C a şi când dacă l-ar fi refuzat ar fi însem nat ceva
pentru el. Poate chiar l-ar fi afectat. Părea de necrezut
Dar se întâmplaseră lucruri ciudate.
La urma urmei doctorul M axim ilian H u nter o invita
se la cină. Iar ea acceptase.
indurare.
capitolul 6
Asfieville, Caro lina de Nord

Marti, 6 martie
13.00
Ea era pe undeva. Ştia.

Chestia asta îl rodea. C um făcuse?
W inters se lăsă pe spate în fotoliul său de piele de
calculator, cu braţele strâns încrucişate la piept, ura
rmd cum se învârteşte mica clepsidră de pe ecra n ă
nticase fiecare bază de date şi încercase fiecare mot
e căutare pe care le ştia şi nu găsise n ici o i n f o r m a
espre Mary Grace sau altă com binaţie de Mary, Gr»
Winters sau Putnam, num ele ei de fată. Era ca şi d
ar fi dispărut de pe faţa pământului.
dispăruse fără să lase nici o singură nenorocită
plănuise ch e stia asta? C in e o ajutase? Nu era

r ■ nt de d eşteaptă să p lăn u iască o astfel de scăpare
s nici dacă tru p u l i-ar fi fost sănătos, ceea ce nu
singura
paieta cazul.
Unde era:
Unde era Robbie? A r tr e b u i să aib ă 14 an i, tocm ai
at transforma în b ă rb a t. W in te r s îşi în fip se degete
le în braţe, în ce rcân d să-şi stăp ân ească valul subit de
durere şi furie. P ierd u se atât de m u lt tim p din viaţa
fiului său. Ea îi fu rase acest lu cru , îl privase de m ici
le plăceri de a u rm ări cu m fiu ! său devenea bărbat.
Fără în d rum area lu i, p ro b a b il că R o b b ie devenise
moale, un răsfăţat. T re b u ia să aranjeze chestia asta în
scurt timp atunci când îşi va recăpăta fiul. O să fie difi
cil să şteargă urm ele a şapte ani de creştere proastă, dar
o va face, in d iferen t cât de drastice ar fi fost măsurile
ce trebuiau luate.
Clepsidra dispăru, iar în lo cu l ei apăru o casetă de
dialog: Rezultatele cău tăm : 0 . E ra ultim a bază de date
pentru căutare pe caTe o ştia.
-La dracu’, m orm ăi el şi în tin se m âna după doza cu
bere de pe biroul său. Era goală. La dracu’. Sue Ann!
Strivi doza cu o m ână şi o aruncă în coşul de gunoi.
-Su n t aici, R ob, spuse S u e A n n în cet din spatele lui.
Lângă umărul lui apăru o doză cu bere rece. Trebuie să
« f c P ta ţl Să-ţi mai aduc şi altceva înainte de a pleca?
Winters o privi peste umăr. V ân ătăile de pe faţa ei
'ncepuseră să pălească şi îşi acoperise urmele în mod ac
ceptabil cu fard. E l făcu un sem n scurt cu capul spre uşă.
u-te! Opreşte-te la A B C când te întorci acasă. Nu
Prea mai am j acki
'R o b ...
neaj ^ era m iorlăită şi plângăcioasă, aşa cum deve-
- ^ J'to td eau na e*a c t atu nci când începea să se plângă
Whisky Jack Daniels (n .tr.)
102 Karen Rose
că treb u ie să m eargă Ia m agazinul d e b ău tu ri. îl căi

n erv i. S e în to a rse în scau n să o privească d irect î n f
aia ro tu n d ă. Ea tresări şi se trase un pas în a p o i. ^
- C e este, S u e,A n n ?
- N u-nu te d u ci la lucru astăzi? se b âlb âi ea.
Privirea ei se rid ică spre ecran u l co m p u teru lu i da
nu sch iţă n ic i u n g est d e a a scu n d e ceea ce căuta Su
A n n era prea proastă ca să ştie şi de cap ul ei. Era absoW
im p o sibil să în ţeleagă ceva d in cău tările lui.
-M i-a m lu at liber.
S e în to a rse spre co m p u teru l său, ignorân d -o total.
- C -cât t-timp?
E l se în to arse d in n o u şi ridică p u m n u l. S e sim ţi satis
fă cu t cân d ea păli şi se m ai retrase d oi paşi.
- P â n ă cân d voi fi gata să m ă în to rc . A cu m ieşi afară
p ână cân d n o să răm âi în ţe p e n ită aici vreo câteva zile,
S u e A n n rid ică o m ân ă tre m u ră to a re la falcă, unde
în că se vedea dovada u ltim ei în tâ ln iri a p u m n u lu i lui cu
osul, dacă priveai su ficie n t d e ate n t. D ăd u d in cap că a
în ţeles şi se în to arse spre uşă.
R o b se în to a rse la co m p u teru l lu i.
- N u uita de m agazinul A B C .
- D a, R o b .
U şa se în ch ise, şi el răm ase d in n o u singu r. E ra ca şi
cân d S u e A n n n-ar fi e x istat n icio d a tă . M in te a lui stătea
d in n o u n u m ai la M ary G ra ce . Ş i Ia R o b b ie .
C e era de făcut?
C u m p u te a să dea de urm a ei d acă îşi sch im b a se nu
m ele? D acă o găsea pe ea, îl găsea şi p e R o b b ie . Ştia asta.
M a jo r ita te a c o p iilo r d isp ăru ţi răm ân eau d isp ăru ţi. Erau
fo a rte u şo r de a scu n s. D a r u n a d u lt tre b u ia să m ănân
ce, tre b u ia să aib ă u n v e n it de vreu n fel o a r e c a r e . Asta
în s e m n a dovezi. T re b u ia d o a r să d e sc o p e re u n d e erau
a sc u n se a ce le dovezi.
U n g r ă u n te d e te a m ă se in s in u a în m in te a lu i î°
tim p ce stătea p e g â n d u ri. D a r d a că ea era s u f i c i e n t oe
d eşteap tă? D a că n o va găsi n icio d ată? D a că nu-şi va gâsl
fiu l n icio d a tă ?
______________________________________________ ^
hori privirea spre m âin i. T rem u rau . îi era frică,

pum nii şi în cleşta d in ţii. O va găsi. Era posibil
¡şi 5 trânse j estcaptă d ecâ t o crezuse el. D ar nu era mai
sâfie m.a.1 tj ecât el f asta era al d racu lu i de sigur. Şi nici
£je'teaPsuficient de d eşteap tă să fi făcu t totu l singură,
buia să găsească p e rso an a care o ajutase. Persoana
nusese la cale d etaliile răp irii fiu lu i lui de către ea.
^ Se ridică în p icio are şi în ce p u să m ăsoare livingul cu
ul ca o felină în ch isă în cu şcă, cău tân d vreo fisură în
geamul care îl separa d e răspu nsul care exista pe undeva.
^ D acă^ ra vorba d e b ă trâ n a infirm ieră-şefă de la spiţa-

Iul Asheville G e n e ra l, n u p u tea o b ţin e în acest m o m en t
nici o inform aţie d e la ea. M u rise cam la şase lu n i după
dispariţia lui M ary G ra c e . S trâ n se buzele. A cu m îi părea
rău că alesese ex a ct cu rb a aia de p e d ru m u l de m u nte ca
să o forţeze să iasă de pe d ru m pe In firm ie ra cea Evla
vioasă. Â r fi treb u it să aleagă u n lo c cu o pantă mai lină
de unde să cadă, să fi su p ravieţu it, dar să o fi înspăim ân
tat suficient d e tare p e b a b a aia uscată şi cârtitoare ca să
nu mai dea şi alte fo to g ra fii p o liţiei. B ătrân a infirm ieră
era atât de sigură că e l o făcu se, a tâ t de sigură că el îşi
ucisese soţia şi fiu l. N e n o ro c ita aia băgăreaţă le furnizase
detectivilor care a n ch e ta se ră răpirea fiu lu i său fotografii
pe care i le făcu se lu i M ary G ra c e în tim p u l şed erii ei
■n spital. V o rb ise to t tim p u l cu u n d etectiv, G ab e Far-
ţell, care se u ita la el ca la u n ra h a t de pe p a n to f de
iscare dată cân d ap ărea o fo to g ra fie n o u ă. In firm iera
tabuia oprită.
Lui W in ters îi părea rău în să că o o p rise definitiv.
Mintea îi fugi în a p o i la sta tu e ta crăp ată şi lipită din
u aPul cu dovezi d in d istric tu l Sevier. A sistenta aiasta-
gara îi dăduse statu ia lu i M ary G ra ce . Poate că îi dăduse
^ m a i multe.
J ebuia să afle u n d e era a cu m acea asistentă,
ss J CoLnectă m o d e m u l si lu ă te le fo n u l să sune la spjta
m. >dar răm ase cu recep to ru l în m ână, fără sa or
n um ărul, p â n ă c â n d în ce p u să se audă zgomo
ăla e n e rv a n t. N u p u te a să te le fo n e ze si să în tr e b ,
şi sim p lu . Pentru că, îşi spu se el cu m axilarul
ch iar in aceasta clip a u n „agent sp e cial“ d e la B SI î*
in b iro u l lui R oss. T râ n ti recep to ru l în furcă. D o î
e a B iro u l S ta ta l... cu m îl ch e m a pe tip?... Thatch
da R oss o să se asigure că agentu l T h a tc h e r o să Db
och ii d irect pe el ca ţin tă a an ch etei
W in te rs îşi ţinu în frâu im bold u l de a arunca cu ceva
E l însuşi. Suspect. D m n o u . Fusese destul de râu si prima
nnraK -M r “ “ înctâm P le d in n o u asta. Era aproape im
posibil de crezut Ş i totuşi B e n jo lle y îl su nase pe c d u b
şi 11 spusese acest lucru cu n ici o ju m ă ta te de oră înainte
M e n ta sa ai am ici în d ep artam en t. C e l p u ţin va fi ţinut
în m o d T 311 ^ ^ de k serv iciu - N u 'Si făcea griji

m r d eo seblt că va « acuzat de ceva.
Nu făcuse n im ic rău.
sim nlu cornP u teru l- N u putea pur si

a X r5 V T b Spital Şi să în tr e b e d e asistenta
C hi r H ^ 3 1 1 3iUnS 1 3 T h a tc h e r- si în că repede.
îl v o r n i , ? 3 n i ! r r'1 în g rij° ra t că vo* g ^ i ceva, ştia si că
rim n , ^ 5 ga Sâ Între în c o n « d i u fără saiariu cât
la T m * T j CeaSUi m ° rţii Şi vo r co n tro la , ca până
la urm a sa nu descopere n im ic.
N u i Z ? aibă T eS !a f 'şierele P erso n alu Iu i spitalului?

în cerca I - 6pea d esû ^ de b in e la co m p u te re nici ca sâ
>ncerce m acar acest lucru de u n u l singur.
uia oar să găsească pe cineva care se pricepea-
Aşheville, C arolin a de Nord

M arţi, 6 martie
14.25
-E i?
b iro d lu T s te v e n . ^ ^ ^ C o n fed n î e care devenise

S ă n u s p u i n im ă n u i
105
Steven dădu sc a u n u l în a p o i d e la m asă, ridicându-se

-n picioare. îşi trecu m â n a p este ceafă şi îşi arcui spatele
¿a să-şi în tind ă m u şch ii care răm ăseseră im obilizaţi prea
roU_ Cred că o sp ita lita te a d u m n e a v o a stră lasă de dorit,

doamnă lo c o te n e n t R o ss, sp u se cu un zâm bet o b o s it’
Trebuie să fie vreo şaizeci şi c in c i de grade aici.
Ross se sp rijin i de cad ru l u şii.
-S-a făcut p u ţin cam că ld u ţ, re cu n o sc u ea. M ai ales
când soarele in tră p e fereastra a ceea m ică.
Steven îşi slăbi cravata în c ă u n ce n tim etru şi îşi desfă
cu nasturele de la guler.
-P u ţin cam căld uţ? C u m e în ca m era asta în august?
Nu mai contează. N ici n u \Teau să ştiu.
- A fost cam era n o a s tră p e n tru in te ro g a to rii, zâm bi
ea, iar Steven fu lu a t p rin su rp rin d e re de im pactul zâm
betului asupra fe ţe i e i. C â n d zâm b ea, R oss d evenea o
femeie atrăgătoare. D a r sta tu l a găsit d e cu viinţă că era
un tratament crud şi n e o b iş n u it p en tru cei care nu erau
j ' A cu n i câţiva a n i ne-au c o n stru it o încăpe-
nă P entTU in te ro g a to rii, iar acu m păstrăm
oasî a in.c^ ere P e n tru o a sp e ţii d e vază. R edeveni seri
că n u 1 S^re te a n c u ^ su b ţire de d osare. Ţ i-am spus
DerlTr6 ^ ea ,m u ^t ’ d a r este t o t ce a v e n it de la arhivă.
Privirea’"' ^ P r° k e le . V o ce a e i d eveni m ai dură când
ditih-A a 11 Caz.u P e d o u ă fo to g ra fii p rin se pe fata unuia
■ X â - K - f a * . F o to g r a fii
^ teîn n . aP Uca fo to g ra fiile d e c o ltu ri, stu d iin d cu pri-
Pt.ma C a tă u n a - a Po i Pe cealaltă.
^ ^ ani ^.PêZj n ta P e M a ry G ra c e W in te rs , poate pe
care zâmb 3 P e P ‘c >or u n b ă ie ţe l b lo n d de doi ani
Parodie d in ţişo ri. B uzele erau în tin se într-o
Pe depa it e n ta d e z â m b e t ca re n u se potrivea nici
° Prezenta ° U ? rivirea ei te m ă to a re . A doua fotografie
mai târzjn Î T . a r y C r a c e W in te r s în sp ital, d o i ani
pr® afât de Ce cazu se P e scări. O p arte a feţei ei
Ul ei hlUmÎi ^ în c â t a p ro a p e că n-o recu n o şteai.
° n d f u s e s e m ă c e lă r it d e o in f ir m ie r ă
106 Karen R ose
b ine in ten ţio n ată ca să i se poată acorda îngrijiri în tim

pul u rm ă to a re lo r trei lu n i în care răm ăsese în spita[
Părul de lângă u n ban d aj u m flat fusese ras, iar restui
părului blo n d fusese tuns cam la doi cen tim etri pe tot
restul capului.
D in pu nct de vedere personal, fotografiile îi răscoleau
stom acul. D in p u n ct de vedere profesional, corespun
deau n o ţiu n ii de violenţă dom estică. D in nefericire nu
exista n ici cea mai mică dovadă care să demonstreze că
W in te rs fusese acuzat vreod ată de v io len ţă domesti
că. Iar chestia asta îl deranja. Băgă cu grijă fotografiile
în tr-u n plic, apoi îşi ridică privirea şi o văzu pe Ross
studiindu -1 cu o expresie îngrijorată.
Steven ridică din um eri şi apoi îi în tin se dintr-o sin
gură mişcare.
- N u ştiu. M ă aşteptam cumva să găsesc cel puţin o re
latare a cuiva din această secţie care îl bănu ia pe el. Până
la urmă au fost răpiţi soţia şi băieţelul unui poliţist,.,
- La vremea aceea poliţiştii care au an ch etat au decis
că ea fugise luând şi băiatul, spuse Ross.
„Nu to ţi p o liţiştii“, îşi spuse Steven în gând. „Nu şi
tatăl lui Lennie Farrell.“
- D a, am văzut. Au crezut că M ary G race W inters a
fugit p en tru că soţu l ei avea o aventură cu vecina de
alături. O bservă că faţa lui Ross se încordează. Credeţi
acest lucru, doam nă locotenent?
Ross aprobă din cap, iar buzele arcuite îi trădau iritarea-
- în m od sigur acest lucru era plauzibil. R ob a avut
întotd eauna mare trecere la fem ei. D ar ceea ce mă pune
pe gânduri este băiatul. R ob W in ters părea să-şi iubeas
că băiatul la nebu n ie, a su ferit an i în şir pentru m ic ul
R o b b ie . Nu-1 văd făcându-i v reu n rău băiatu lu i. N-a
crezut niciod ată că soţia lui a fugit. A fost î n t o t d e a u n a
convins că un răufăcător îi răpise din răzbunare. Ridic®
din um eri. N ici asta nu e im posibil. De-a lungul a n i l ° r
W in ters a făcut o m ulţim e de arestări. Adevărul e că nu
ştiu, T hatch er. Pentru asta am fost de acord să te ocup1
de caz.
tei c o b o r i d in n o u privirea spre fotografii.

Steven i, ^ vorêsc cu W in te rs cât se poate de repede,
^ v rea , gsa jvju est;e a ici astăzi. Şi-a lu at o
A’ c o n c e d iu , adăugă ea, răspunzând d in ain te în-
P 'S r iic a r e ar fi u rm at în m od evid ent.
E n regulă. C u m stăm cu p o liţiştii care au an ch etat
C3 lUputet^vorbTcu F arrell, dar cu Y ork, nu.

Steven’ îşi strânse n o d u l de la cravată.
_De ce nu şi cu York?
_A murit anul trecu t.
Steven se în cru n tă.
- La datorie?
-A tac de cord . O m u lu i îi plăcea să m ăn ân ce absolut
orice.
Steven chicoti.
-în seam nă că a m u rit fericit.
Ea zâmbi din n o u .
-C â ts e poate de fericit. Farrell locuieşte sus în m unţi,
lângă Boone. V ă puteţi vedea m âin e cu el. Astăzi e într-o
excursie la pescuit cu n işte p u şti de la organizaţia locală
de cercetaşi, îi spuse în tim p ce el îşi strângea dosarele.
O să vă placă G a b e F arrell. E u n tip cin stit şi direct.
-A m auzit că so ţia lui face o p lă cin tă cu carto fi dulci
teribil de bună.
- Păcătos de b u n ă.
Warţi, 6 martie
17.01
car^ ^ cyse ora c in c i. în sfârşit. M ax în ch ise cartea pe

P â n d e a că o citeşte. A scu ltase toată după-amiaza
?i ^ *asPundea ea la telefo an e, cu accen tu l ei sudic, sexy
s e car e P ătru n d ea p rin pereţi. A scultase cum
Satea să plece, în treb ân d u -se dacă se gândea la el.
10S Karen Rose
El se gândise a! dracului de sigur la ea. Toată după-am^

za. IntrebândU'Se unde s-o ducă la cină. Aşteptând seara
aşa cum nu mai aşteptase nim ic de foarte multă vreme
Inchipuindu'şi că o va săruta când îşi vor lua rămas-bun
seara, sperând ca şi ea să-i răspundă la sărut aşa cum
reacţionase la acea simplă atingere pe buză.
Dumnezeule! De-abia o atinsese şi era gata să-şi dea
drumul. Se înfiorase de fiecare dată când îi atinsese buza
cu degetul mare,, iar ochii ei deveniseră mai largi cu fie-
care respiraţie. în orice caz, ind iferent ce ar fi simţit,
era inocentă, iar ochii aceia ai ei radiaseră consterna
re, apoi uimire. Mai fusese şi altceva acolo, îşi spuse el,
muşcându'şi îngrijorat buza de jo s. Fusese surprinsă
când se apropiase de ea. C aroline era în mod evident
puţin sfioasă.
O bătaie uşoară în uşă îi întrerupse gândurile. C
roline. Numai gândul la numele ei făceau să-i apară în
m inte o grămadă de imagini interesante. Se îndreptă
în fotoliul său,
- Intră. Reuşi să păstreze pe faţă un zâmbet în ciud
unui mic acces de dezamăgire atunci când pe uşă intră
o tânără înaltă, cu părul negru tuns scurt. C u ce pot să
te ajut, Evie?
Evie W ilson se apropie cu tim iditate. C ă tot venise
vorba de sfioşenie. Tânăra se mişca precum un mânz
cu picioare lungi, pe care nu era întotdeauna sigură. El
nu era sigur dacă va fi o secretară bună sau nu după ce
Caroline îşi va încheia studiile. Nu va fi în stare să-şi dea
seama până când ea nu-şi va depăşi pasiunea subită şi nU
va înceta să se uite la el ca la o vedetă de cinem a. „Sau ca
la o celebritate sportivă“, se amuză el în gând, îşi alunga
imediat gândul nedorit.
-V o iam doar să ştiu dacă doriţi ceva de la biblioteca,
îi propuse ea cu voce slabă şi nesigură.
-N u , mulţumesc, Evie.
încercă să-i zâmbească liniştitor. Nu era o b i ş n u i t ctj
amabilităţile şi efuziunile. Se simţea mai în largul l u i
se spună „domnule“ şi „doctore“ şi să i se îndeplineasCl
S ă nu spui nim ănui 109
cererile. D ar zâmbetul fusese şi el bun la ceva,

¡mediat c ^vje roşise până în vârful urechilor şi se
je vreme ^ -^ â in d un salu t de rămas-bun. Max oftă.
fetrâseseâ q secretară tânără. îşi dorea o secretară mai
ţ ^ l 1 stă mai eficientă şi care să nu fie leşinată după el.
‘"Asta clupă C aroline, b in eîn ţeles. Ea putea să leşine
, - e[ J e câte ori dorea. Tocm ai îşi încuiase sertarul
biroului când auzi o altă bătaie în uşă.
-Intră, strigă el.
Apoi oftă neauzit când un miros excesiv de parfum
pătrunse şi se răspândi în încăpere. Era doctorul Mo-
nika Shaw. O evitase întreaga zi. îşi ridică ochii şi o văzu
in cadrul uşii deschise, urmărindu-l în tăcere cu o privire
de animal de pradă. C unoştea această privire. O avusese
adesea şi Elise. Acum ştia câtă lipsă de sinceritate expri
ma. Gura rujată strid ent se arcui în ceea ce el crezu că
se voia un zâmbet seducător. Rezistă im boldului de a
striga după ajutor.
-Vă pot ajuta cu ceva, doam nă doctor Shaw?
Ea înainta provocatoare, cu coapsele care păreau că se
mişcă independent una de alta.
-Spune-mi te rog M onika.
Max stătea în fotoliul lui, cu degetele m âinilor spriji
nite unele de altele deasupra birou lu i, sperând că pare
•nabordabil.
'D eci, pot să te aju t cu ceva, M onika?
"Sper că da.
Un^nezeule, to rcea . E l se gândi la o pisică care
« J * saTa asupra u n u i b ie t şoarece. Păcat că nu
*=£Uri de şoareci la doi m etri înălţim e.
co c o r e ia m Sa s a t e s c o l: l a ° p r i Şi Şe
aCUtţ1 cu ° coapsă pe co lţu l b irou lu i lui, astfel încât
zâtor ţera.apêcatâ spre el. Parfumul ei era atât de patrun-
cateHr aProaPe că îl îneca. C a să-ţi urez bun venit la
_p,a noastră.
Ea s*' ţtluliUrnesc pentru invitaţie, M onika, dar...
e mai aplecă vreo câţiva centim etri spre el.
110 Karen R ose
- Ş t i u un mic restaurant franţuzesc fabulos dc Kî

gan Avenue. A m făcut rezervare pentru ora şapte ^
M ax se lăsă tare pe spate cu scaunul, si auzi arr i
scârţâind parcă în sem n de protest. ’ ‘ l*e
- F o a r t e frum os d in partea ta, M o n ik a, dar am t
planuri pentru seara asta. alte
Zâm betul ei se stinse, şi ea se bosum flă,
- Zău, M ax, cum ai putea avea alte planuri pent
seara asta? Eşti în C hicago de mai puţin de o săptămâna1
D eg etele ei se apropiară în ce t de m âinile lui. El |e
retrase repede de pe birou si îsi încrucişa braţele la niP™
- A m alt program. ' ' P ept
Se ridică stângaci şi se în tin se după baston, dar Shaw
reacţio n a mai^ rapid şi i-o luă în ain te. E! întinse mâna
după baston. In Ioc să i-1 dea, ea îl luă de mâna,
- Anulează-1, m u rm u ră ea. îţi garantez eu că o să
m erite.
El îşi retrase m âna şi îşi încru cişa din nou braţele la
piept.
- Nu vreau să-mi anulez program ul. A cum fii atât de
b u n ă să-mi dai bastonul şi o să-ţi urez o seară bună.
- D ar...
U şa birou lu i se deschise şi am ând oi se întoarseră să
privească, M ax rugându-se să nu fie C a ro lin e . Reuşise
să aplaneze povestea cu cele două studente din dimineaţa
aceea, dar ştia că, atu n ci când Shaw era prin preajmă,
C a ro lin e se sim ţea d eo seb it de vu lnerabilă. Făcu ochii
m ari când îl văzu pe David intrând în încăpere.
- M ax, sper că nu ai de gând să-mi tragi chiulul, da?
Şi spre co n stern a re a lui, David traversă încăperea
şi îl luă vesel pe după u m eri. în tin se m âna liberă spre
M onika în sem n de salut.
- B u n ă , eu su n t D avid. P a rte n eru l lui M ax în a c e a s
tă seară.
M o n ik a răm ase cu g u r a căscată, arătând câteva plo111'
b e arg in tii în fu n d u l g u rii. E x trem de n e a t r ă g ă t o a r e ,
îşi spuse M ax, străduindu-se să-şi m e n ţin ă faţa serioasa
Să nu spu i nim ănui
1 sub c o n t r o l . M o n ik a era com plet îngrozită. îşi

i* r ■ ju m ă ta te şi întinse mâna către David.
reVe\/nYdoi— vă cunoaşteţi?
Oh da, răspunse David degajat, scuturându-i mâna
i m u ltă putere decât era cazul. Am fost împreună
^vfrvard. î* adresă o privire tandră lui Max. Am fost...
I a' de camera. V ocea i se îndulci. Nu-i aşa, Max?
Cu o ch ii mari, M ax aprobă d in cap, incapabil să vor-
I ascâ. Monika făcuse deja un pas înapoi.
D avid îl trase lângă el şi îşi puse capul pe umărul lui.
-Eram practic nedespărţiţi de când eram... copii, n-ai
spune ş i tu la fel, Max?
Max încuviinţa din nou d in cap. Îşi drese glasul.
-N e d e s p ă r ţ iţ i- Aşa în câ t înţelegi, M on ik a, chiar nu
pot să iau cina cu tine, astă-seară şi în nici o altă seară.
Nu te su p eri? în tin se m âna. M o n ik a îi dădu bastonul.
îşi reveni u im itor, faţa ei trecân d de la expresia de
apoplexie la cea de regret.
-îm i pare rău, M ax. Nu am ştiu t că ai o legătură cu
cineva. îi aruncă o privire lui David care zâmbea radios,
îmi pare b in e că te-am cu n o scu t, D avid. V â urez... o
seară plăcută.
-M ulţumim. David aprobă din cap, întruchiparea vie
a inocenţei. O să m âncăm pizza, nu-i aşa, Max?
Max înghiţi în sec. îi prom isese o pizza lui David în
seara trecută. Planul de a lua cina cu C aroline îl făcuse
sâ uite.
-Piiza. Da. B u n ă seara, M o n ik a.
0 urmăriră ieşind d in în căp ere, fără să-şi mai mişte
coapsele independent u na de alta. A scultară până când
auziră uşa de afară închizându-se, apoi M ax se întoarse
arneninţător, desprinzând cu forţa m âna fratelui de pe
umărul său.
“ Ce dracului crezi că faci?
■Javid rânji.
Te salvez de o fem eie. Nu voiai sâ ieşi cu ea, nu-i aşa?
-■M* ’ncercă Pa fă serios.
u>nu voiam , dar asta nu-ţi dă nici un drept să...
112 K aren R ose
David îl în g h io n ti în coaste,
- N u fi n e r e c u n o s c ă to r ! A r fi p u tu t fi in
p o litic... c°tect
- A r fi p u tu t fi! izbucni M ax. Ş tii ce necazuri
David ridică d in um eri.
- D ar asta o sâ te ţină departe de ghearele ei nPn,
o lungă perioadă. ru
Zâm bi d in n ou larg, iar M ax sim ţi cum i se înrnoa
in im a. Aşa era fratele lui m ai m ic care fusese întotdeai]6
na în stare să-şi folosească acel sim ţ scandalos al uitioru-
lui p entru a face su portabilă chiar şi cea m ai neagră zi
- H ai să m ergem la o pizza!
M ax luă o expresie nefericită.
- C h ia r am alte planuri, Dave.
D avid se în cru n tă.
- C h i a r vrei să-mi tragi chiulul? Pentru cine?
- Pentru C a ro ... V ocea i se blocă, şi sim ţi că-1 cuprin
de panica. O h , D um nezeule, sper că n-a auzit nim ic din
to ate astea. Se grăbi spre uşa de legătură cu biroul ex
terior cât de repede îi îngăduiau picioarele. La dracu’.
E a stătea la birou l ei, cu faţa în m âin i, iar umerii îi
trem u rau . M ax se în c ru n tă a m e n in ţă to r spre David
şi parcurse d istan ţa care îl despărţea de b iro u l lui Ca-
ro lin e. S e aşeză pe co lţu l b iro u lu i şi îi atin se umărul
cu blândeţe.
-C a r o lin e , nu ştiu ce ai auzit, dar nu m-aş fi dus ni
cio d ată să cinez cu M o n ik a, iar ăsta este num ai idio
tul de fratele m eu. U m erii ei se zguduiră şi mai tare.
Nu mi-aş fi făcut planuri cu tin e d o ar de dragul de a le
face, sincer.
- D ar aveai de gând să nu te ţii de cu vânt în privinţa
planurilor pe care le-ai făcut cu m ine, se am estecă David
cu b lâ n d e ţe , u rm ă rin d sc e n a de la o d ista n ţă sufici-
e n t de m are, în câ t M ax ar fi tre b u it să se ridice în pi'
cioare şi să înainteze câţiva paşi spre el ca să-l pocnească-
- G u r a , David, şuieră M ax. A i făcu t destule pentru o
singură zi. S e în to arse spre C a ro lin e care în că îşi ţinea
Să nu spui ttitmnui
cUnsă în m âin i. T e rog să nu plângi. Fratele meu
m işcă d egeteic cioar atât cat sa vacja prin-
tre ^ n U 4 faCe să p lece, spuse ea printre suspine.
TeS ă s â m âinile să alu n ece în jo s de Ia ochi pentru a-şi

3 miri dând la iveală lacrim ile care îi curgeau pe
acoperi gui >
obraji-
- O h , D o a m n e , n -a m ...
începu să ruseasca, tar M ax îşi dadu seam a cu o mare
u ş u r a re că d e fapt nu plângea, ci râdea atât de tare în
c â t s e înecase. O bătu b ărb ăteşte pe spate în timp ce ea
încerca să-şi recapete răsu flarea. R espira sacadat şi bătu

cu pumnul în birou.
-N -am m ai râs a tâ t de ta r e ... în c e p u d in nou să
tuşească.
-Vrei sâ-i aduci p u ţin ă apă, Dave?
Cu acelaşi zâm bet larg şi im p ertu rbab il pe faţă, David
se conformă.
-M u -m u lţu m esc, re u şi să sp u n ă C a r o lin e şi goli
paharul. O h , M ax, faţa ei cân d a p lecat de aici. A fost
de milioane.
Max sim ţi cu m faţa i se d e stin d e în tr-u n surâs de
uşurare.
-E l e fratele m eu, D avid.
-Ş tiu . N e-am c u n o s c u t în a in t e d e a in tra la tine.
Caroline fu zg u d u ită d in n o u de u n h o h o t de râs.
Mulţumesc, D avid. F em eia aia m i-a stat ca un ghimpe
ltl E?aste timp de c in ci an i.
^ v id în clină d in cap.
-M ă bu cu r că am fo st de a ju to r. S i de cât timp lu
crează aici?
Caroline râse în fu n d at.
spre c‘n c* an i. D e c in c i ani foarte lungi. S e întoarse
v0; j ,ax’ cu och ii ei albaştri in ten şi şi scânteietori. Dacă
cinr 0 1 să ieşiţi la o pizza... nu mi-ar plăcea să fiu a
a toată la căruţă.
114 K aren R ose
Ceva în interiorul Iui se relaxă. Râsul ei mi

facu sa se simtă com plet în largul său. mtniJnat ¡j
- Păi, am putea să le invităm pe M issi nr c* «
locul tău. ^ ivuss, or btephieîn
O ch ii ei îl priviră scrutător, dar în obraii îi

gropiţa, aJi 11 apâru
-N u m a i peste cadavrul meu, amice.
Captivat el nu-şi putea desprinde privirea de n (
ei. Era atat de drăguţă când râdea. Pe faîa
- Ş terg eo , Dave, spuse el fără să se obosească , 5
vească peste umăr. r u s e a s c a sa pri.
- Max nu mi se pare corect. A bătut tot drumul nâv
a ia sa se întâlnească cu tine. Ul pana
aşa' D a td ? ° ^ ° ma?ină VTeUmli W ^ ta ş . Nu,

-N u răspunse David din spatele lui, cu o voce plină
de tristeţe. Am bătut to t drum ul până aici numai
sa-mi vad iubitul frate.
- E cabotin, îi spuse Caroline lui Max.
îti cumna t 3 a - ° j a v ’ rep[ică M ax- Ş terSe-°. Dave1

m u lt^ Iu m ai î p S d Pl" C *
David oftă teatral.
ppralg^* * ^'aro/‘n e- Te aruncă ca pe o ceapă de-
fă m în m “ i 1 ' Pl,i ct*»eşti. Cred că o să mă duc
sa-mi înec amarul la M oe s.
- C e e M o e ’s?
C aroline îşi luă poşeta şi îi zâmbi lui M ax atunci când
fu lil'r - a ^ lI? a c e h a in a - I n i m a i s e m a i în m u ie şi
iu s ilit sa-i m u l ţu m e a s c ă c e l p u ţ in în g â n d lui David că
fă c u s e c a o c h ii ei să s t r ă lu c e a s c ă în felu l ă sta .
s t e u n l o c u n d e o b i ş n u i a m să m â n c ă m când
e r a m p u ş ti. î n a i n t e c a M a x să d e v in ă c i n e v a . D avid îşi
altcineva VlrCa ^ taVan' *nainte să mă aIunge PentrU

Caroline îi zâmbi lui Max.
- Unde aveai de gând să mă duci?
Max ridică din umeri
jpsst»—-
¿veam de gând să te d uc la M o rto n ’s Steak House,

. r\ m vaga bănuială că o să mergem cu toţii la M oe’s
tru un cheeseburger dublu cu inele de ceapă,
^ în cu v iin ţarea din o ch ii ei făcu să i se pară oarecum
cC e p t a b i l ă dezamăgirea legată de schim barea planurilor.
3 David îi făcu cu ochiul lui C arolin e.

.Ş i eu care credeam că şi-a u itat originile mai umi
le, în seara asta sunt cu u n C orv ette ’57. V rei să mergi
cu mine?
Ea îi privi pe M ax cu u n zâmbet provocator.
-Depinde. Tu ce m aşină conduci?
-Mercedes.
li aruncă lui David o privire am eninţătoare care nu
avu însă absolut nici un efect.
-A mea e una clasică, o linguşi David. Roşu cu alb.
Faruri cu halogen.
Caroline strâmbă un colţ al gurii, prefăcându-se că ana
lizează, apoi clătină din cap.
-Îm i pare rău. Luxul germ an bate plăcinta america
nă. Ai tapiserie din piele, nu-i aşa, Max?
-Da, răspunse el sec. Pot să te aduc înapoi mai târziu
sa'ţi iei maşina.
-Nu este nevoie. A m venit cu autobuzul în dim inea
ţa asta.
David se bosumflă.
Ca U|*'' ma^'nă’ ° întrebă el şocat.
luiMajc me C'ăt' riă caP S* ‘i aruncă o privire scurtă
Kparar ^ 5tr’cat dem arorul. Nu-mi perm it să-l dau Ia

“ Şeful*1 - 1 1 1 1 1 de secretară.
conducâT,âU 0 Un p o rc’ sP<Jse David şi o luă de braţ,
p S e Spre.ie‘i irea din birou,
dar la fei Pnvi *naPoi, zâm bind acum mai liniştită,
-Nu j^ a r â t ă .
Inira’a y este u.n *'P destul de drăguţ.
^ roape cu 3|X 5 5 ' n m uie şi mai tare, de data asta
ataasta. Fr ° ^ " i •Sa ierte Pe David, dar numai de
atele lui o făcuse să râdă, ceva ce probabil
Knreti Rose
el n-ar fi reuşit n icio d ată cu a tâ ta u şu rin ţă . Şi ¡ndif

ce s-ar m ai fi în tâm p lat, C a r o lin e S te w a rt va n]era
M o e’s îm preună cu el.
Asheville
M ani, 6 m artie
19.30
- E u to t cred că e o idee fo arte proastă.

Stev en privi în a p o i, cu m â n a pe c la n ţa de la ta
v erna Tw o P o in t şi îl văzu p e d e te c tiv u l Jonathan
L am b ert în c ă p ă ţâ n â n d u -se să r ă m â n ă nem işcat, cu
b raţele în cru cişa te la p iep t. L u m in a u n e i lămpi stra
dale se reflecta pe capul b lo n d al Iui L am bert, dându-i
o aură divină.
- O să con sem n ez asta în d o sar, d o m n u le detectiv,
răspunse im pasibil Steven. M -aţi în tre b a t dacă mă puteţi
ajuta cu ceva. D eschise uşa. A sta în sea m n ă ajutor.
- A s t a în sea m n ă s-o c a u ţi cu lu m â n a re a , mormăi
Lam bert, urmându-1 totuşi pe Steven s în ău n tru .
-V re a u să-i văd pe to ţi ju c ă to rii în h ab itatu l lor natu
ral, m urm ură Steven.
- N u su n t an im ale, T h a tc h e r , sc râ şn i Lam bert cu
dinţii încleştaţi.
Steven privi exasperat în sus.
- A f o s t o f ig u r ă d e s t i l, L am bert. D e s t i n d e - t e !
Steven privi în ju r la clien tela baru lu i m ic şi modeSt;
Poliţişti peste tot. U n ii în u n ifo rm ă , alţii cu costum S1
cravată, dar toţi arătând in co n fu n d ab il a poliţişti-
-V r e a u să vorbesc cu ei în ce l m ai n atu ral me |U
al lor. Aşa e mai bine?
Lam bert nu se relaxase absolu t d elo c.
tu n d interogaţii pe oam en i la secţie. V in aici sa 5
relaxeze, nu să fie spionaţi,
r ţ,t. Ceven se *nt:oarse cu faţa spre L am bert, de data a5
cat se poate de serios.
S ă n u s p u i n im ăn u i 117
litist d e m n d e in sig n a pe care o poartă - şi

_ 0 r*ce P. j g asc u n s - nu va fi d eran jat să discute
care n'are " ' ^ e ie şi c o p ilu l ei su n t d isp ăru ţi. Eu sper
ni nUn e- r-s asta în s e a m n ă ceva. R id ică o sprân-
. m a tă im m a ca a**-*
- P e n t r u voi to ţi. „
ceana- . a m b e r t se s c h im o n o s i. In m od destul de
G- « t t n u - i a fectă d e lo c în fă ţişa re a plăcută.
ir° np ’ h W in te r s n u e p e r s o a n a m ea p re fe rată, dom-
„ie « s n t special T h a tc h e r, d ar ii respect activitatea
f ■ N-O să-i tâ r ă s c n u m e le in n o ro i fara do-
n a lâ
Pf0 n u s u n t s u fic ie n te . O c h ii lu i rătăciră peste
A lu z iile
mulţimea care în c ă n u -i o b se rv a se . O să d esco p eriţi că
Srerea m ea este îm p ă rtă şită d e m a jo rita te a oam en ilo r.
-D o a r că n u v a fi e x p r im a tă a tâ t de clar, m o rm ăi
Steven, p re g ătin d u -se m e n t a l p e n tr u a ta c u l pe care îl
provocase in te n ţio n a t v e n in d a c o lo u n d e nu va fi d eloc
bine primit. . ,
Şi oricum era p rea târziu , îşi sp u se el, can d detectivul
Ben Jolley se în d re p tă ag ale sp re lo c u l în care se aflau,
ţinând o h alb ă cu b e r e în tr-o m â n ă d estu l de nesigură.
După cum arăta, n u era p rim a h a lb ă .
- La R aleigh nu vă în v a ţă b u n e le m an ie re , agent spe
cial Thatcher? b o lb o r o s i Jo lle y . A ş fi crezu t că eşti su fici
ent de in telig en t să n u d a i b u z n a la o p e tre ce re privată.
-B e n , îl avertiză L a m b e r t.
Dar se pare că Jo lle y era p e val.
-Ţ in e -ţi gu ra, J o n n i e . S te v e n îl văzu p e L a m b e rt fă
când o grim asă şi îşi d ăd u se a m a că d im in u tiv u l era la
e de incom od p e n tru el ca şi p ro p ria lu i prezenţă. Du-l
¿ ţ ^ z m u l tău cu b râ n z e tu ri şi v in u ri. N u -1 vrem aici.
S t e ^ Se se ° p r i la câţiva ce n tim e tri în faţa lui
even. C rezi că p o ţi să vii a ic i şi să n e fa ci să-l vorbim
existgU Pe R ° b . N ic i o şa n să , agent sp ec ia l T h a tch e r. Nu
PânzeiniC|VUn ° m *n l ° c u l ăsta ca re n-ar m erge până în
halba p e n tru R o b W in t e r s . S e în to a rse şi ridică
Stev aŞa>b ă ie î i?
b ă rb a t^ o b se rv ă c u a te n ţie m u lţ im e a . M a jo r ita te a
° r răsp u n se ră cu un „A şa e ! “ h o t ă r â t . D a r
118 Karen Rose
n u to ţi. îşi în scrise în m em o rie fetele bărb aţilor r

spuseseră n im ic, acord ân d o aten’tie sp eciaiă cein ^
îşi în to rseseră privirea în altă parte. N u toti cei a ff C3rî
acest lo c îl p ro clam au pe R o b W in te rs d rem ,,n n
D a , B en jo lle y o f ic e a , , i tn acest m o m e n S atia? '
d estul de ten sio n ată. ' ra
- A ş a că du-te acasă, T h atch er. Jolley se aplecă Snreo|
şi oteven se strădui d in răsputeri să reziste imboldului \
a se feri de respiraţia bărb atu lu i care d u h n e a. A m esJ
cată cu m irosul rânced de tutun, ar fi pu tu t să întoarcă nP
dos şi cel mai rezistent stom ac. D u-te acasă şi foloseste ti
to a te co m p u te rele şi la b o ra to a re le alea scum pe ca să
a fli ce s-a în tâ m p la t cu adevărat cu b ă ieţe lu l lui Rob
Pentru că risipeşti fiecare m in u t în care îi bănuiesti pe
el că a făcut-o. '
- Pari foarte sigur, rem arcă Steven. D e ce?
- P entru că îl cu n o sc, a firm ă Jo lle y , cu och ii stră
lu cin d de în flăcărare. E u l-am p regătit de când era el
în su şi u n p u ştan . M i-e ca u n fiu . în g h iţi, copleşit de
e m o ţie . Eu l-am ţin u t de m ână a tu n c i când Robbiea
dispărut. Îşi iubea băiatu l, T h a tch er. Jo lley înghiţi din
n ou, afectat în m od evident. F ii sigur de asta. R ob Win-
ters nu j-ar fi p u tu t face vreun rău b ă ia tu lu i, asa cum
n ici eu nu aş fi putut,
S tev e n văzu cum o ch ii b ă rb a tu lu i m ai în vârstă se
um plu de lacrim i. Jo lley era la fel de sin c e r pe cât era
de beat; în privinţa asta Steven nu avea n ici un dubiu.
“ cu s°ţ*a lui cu m răm ân e, d o m n u le detectiv?
Putea R o b să-i facă rău soţiei sale?
Jolley strânse d in d inţi.
- S-a p u rtat fru m os cu acea fem eie. A fost o povară
te rib ilă p en tru el, dar a avut grijă de ea. Era depresivă
to t tim p u l. Nu putea n ici m ăcar să-şi lege şireturile la
p a n to fi, spuse el cu dezgust. D ar a ţin u t-o în casa lui'
l-a p lă tit factu rile la d octor, l-a legat şiretu rile, adăugă
el d isp reţu ito r. Ş i n-a p rim it n im ic în schim b. îl Pr*v'
p rin tre gene cu su bînţeles. N im ic,
nutaMn — aggBH
c teven sim ţi că to ţi o c h ii d in în că p e re su n t aţin tiţi

a jui, aşteptând ca el să facă u rm ătoarea mişcare.
a S U P p 0 a t e dreptate, m ă gând esc. S e opri, aşteptând până
■nd văzu cum o ch ii lui Jo lle y se ap rin d . M ai ales dacă

J o adusese în starea aia. ^
Bingo, îşi spu se el, strâ m b â n d u -se în m o m en tu l în
care conţinutul h a lb e i pe ju m ă ta te p lin ă a lui Jolley se
împrăştie pe faţa lu i, ia r m â in ile so lid e ale bărbatului
îl înşfâcară de u m eri, lip in d u -1 de perete.
-B en ! urlă L am b ert la el, ţin ând u-t în tim p ce alţi trei
poliţişti se grăbiră să-i sară în aju to r.
Lambert îl lăsă pe Jo lle y în g rija lo r, ap o i scoase o
batistă albă apretată d in b u zu n ar şi i o dădu lui Steven,
tremurând vizibil de fu rie.
-Ştergeţi-vă fa ţa , sp u se e l ră stit. Ia r d acă apreciaţi
ordinea şi liniştea, n e în tâ ln im afară.
Steven se în d e p ă rtă , d a r se o p ri la uşă şi-l văzu pe
Lambert în d rep tân d u -se v ije lio s spre u n a lt b ărb at în
costum cu cravată. E ra d e te c tiv u l Jim Crow ley. T o n i
Ross i-l prezentase m ai d evrem e, în acea dupâ-amiază.
-Du-1 acasă, Jim , îi o rd o n ă L am b ert. Ş i ai grijă să se
ducă la culcare.
Pe C row ley îl p rin se cu braţu l pe după um eri
Să mergem, B e n . A ju n g e p en tru seara asta. Hai să

uc acasă să te o d ih n e şti!
O™ t* trecură pe lângă S tev en care se afla în că în usă,
v-rawley se opri p en tru s c u rt tim p.
t3 ncj ^ 7 ?Jce‘ nu e aşa, T h a tch e r. E l a stat cu R ob atunci
cu el s ° a ôst acu m şapte ani. A trebuit să stea
babil trccu r‘i d upă ce R o b a aflat că era pro-
Acorda ■ aiatu^ ûi să se afle p e fu n d u l lacului Douglas.
StevenPU’,nă *l n *elegere’ bine?
- m cuviin ţâ d in cap.
lcord ^ r ? 8 u ^ i r ă s p u n s e e l, d a r se g â n d i: „O să-i
, 14 Pe d racu ’“
L^ttiberf ■'
veni spre el, cu furia în tip ărită pe faţă.
120
Karen Rose
- A i spu s că o să v o rb e ş ti cu o a m e n ii, nu că o s§.-

in c iţi să facă scand al.
Stev en îm p ătu ri cu precizie b a tista lu i L am bert în pa.
tru apoi o băgă în bu zunar.
_ O s-o spăl şi o să ţi-o în a p o ie z , sp u se calm . ]n m
m e n tu l ăsta m i-ar p rin d e b in e să m e rg în a p o i la hotel
să-mi sch im b h a in e le . D u p ă asta, aş vrea n işte brâmă şi
vin dacă vrei si tu. T o tu şi gura lu i se strâm b ă. Deşi, ca$â
fiu sincer, aş prefera o frip tu ră p u ţin în sânge
L a m b e r t în c h is e o c h ii, r e n u n ţâ n d în m od evident
să sp u n ă ce e a ce ar fi v ru t. C lă t i n ă d in ca p şi îi des
c h is e uşa.
- D u p ă tin e, T h a tc h e r. D u p a tin e .
capitolul 7
U n iversitatea C arolin a de Nord, C h a rlo tte
M arti, 6 m artie
20.35
E ra o sp elu n că. , .
W in te r s se o p ri c h ia r lân g ă u şă ca să-şi lase o c h u
se o b is n u ia s c ă cu în tu n e r ic u l în c ă r c a t d e fum . Lanta
m u zica, d ar başii erau a tâ t d e p u te rn ic i, în c â t acoperea
to ta l m uzica în sin e, o rica re o fi fo st. S c ru tă încăpere
îşi reperă prada, care şed ea la o m a s ă in tr-u n co ţ.
cu m sp u sese p u ştiu l că va fi. îi lu a s e su rp rin z a to
p u ţin tim p să d ea de u rm a u n u i „ sp e cia list în ca ^
to are care, p en tru u n p re ţ co re sp u n z ă to r, era d or.n |t
co m ită o m ică ileg alitate. A d e v ăru l e că-i ûa.s e iÎ î a*|0tte
tim p să vină cu m aşin a de la A sh e v ille p â n ă în C ^
ca săd găsească pe R an d y L iv e rm o re. . ,
A lesese U C N C h a r lo tte n u p e n tru program u
fo rm a tică . P en tru asta a r fi p u tu t să se d u că
A sh ev ille. P u r şi sim p lu n u v o ia să riş te să-l j ers
că d in n o u p e „ s p e c ia lis tu l“ în c a lc u la to a r e ca ^
în m isiu n e. D a că p u ştiu l e ra d isp u s s ă a c c e s e z e
yy-*-
SĂ nu s p u i n im ă n u i 121
rru p ro fit, n-ar fi fost d ecât o chestiune de

cof*Putere P-Cse a fle d e p a rte a greşită a legii. D oar dacă
timp Pâ,na 5 3 b u n P en tru b in e le lu i, d ar şi al puştiului,
nu era f o ^ e U v e rm o re e r a fo a rte b u n .
iînters sPei g- s trâ b a tă în c ă p e re a , strecurându-se
W inters P ° d a ^ satoTi Si p u şti care u rm ăreau în pi-
cUgreu pr<n d e‘ b a s c h e t d e la te le v iz o ru l su sp en d at
doare m eci E c h i pa U n iv e r s ită ţii D u k e ju c a cu
deasupra ba , C u c o a d a o ch iu lu i aru n că o privire
Ma,î ¡„"da d e d easu p ra b a ru lu i. D e stu l d e b in e . P em ca
;n oglmda ^ fgl si m u s ta ţa stu foasa care il fa-
Stâte- sem ene cu u n b e r a r 'd in M ilw au k ee. N ici propria
cea ^ 1 nr re c u n o a şte . D e stu l d e b in e .
^ a p r o p i e cu g r ijă 'd e m asă, o c o lin d o b ălto a că de
ceea ce spera sa fie b e re .
Pu^duUnalţâ p riv ire a , şi W in te r s trebuii să se declare

surnrins Nu tu „ c a lc u la to ris t cu aer d e to cilar, nu tu
braţe slăbănoage o r i o c h e la r i cu ra m ă de baga P uştiul
era tot num ai m u şch i, iar p ăru l negru lung, dar cu rat era
legat într-o co ad ă de cal la ceafă. Pe W in te rs il fixau nişte
ochi negri, p lin i d e v iaţă.
- E u ^ u n tT r e n t. W in te r s n u m ai folosise n u m d e ă s ta
până atunci. N ic i n u avea să-l m a i folo sească, uş 1
făcu semn cu ca p u l sp re u n lo c lib e r pe b an că.
-D ă-i d ru m u l rep ed e! -
- Ş i să fie ca sh , m u rm u ră W in t e r s . N u eşti cu
aşteptam.
-M ici tu.
W inters rid ică d in tr-o sp râ n c e a n ă . . .
~ în regulă, a tu n c i. E u îţi sp u n ce vreau, tu 1
^ t mă costă. V rea u a c c e s la d o sarele de persoi <
Pitalul G e n e ra l d in A sh e v ille .
Randy avea u n aer p lic tisit.
~Şi pe urm ă?
122 Karen Rose
- Ş i pe urm ă trebu ie să găseşti adresele tuturor

care au lu crat la secţia de o rto p e d ie acu m nouă an 1
- Ş i pe urm ă? ‘ '■
- Ş i pe u rm ă te plătesc, iar tu n u m ai scoţi o vork-
despre asta n icio d ată. ' ba
R andy se în cru n tă.
- N u vrei să-mi bag nasu l p rin dosare? N u ..., adăug-
rid icân d d in u m eri. N u vrei să adaug sau să sustrag d
pe statul de plată? Nu vrei să m o d ific reţete m edicale7?
- A i face chestia asta?
- N -am spus asta. V rei asta?
W in te rs ch ico ti. D acă nu era a te n t, se putea trezi că
ch iar îi place puştiul ăsta.
- N u , d oar dosarele. N im ic altceva,
- O m ie.
- C in c i su te. Fusese p reg ătit să p lătească m ult mai
m ult d ecât o m ie.
Randy ridică iar d in um eri.
- C u m văd eu lu crurile, tu ai n evo ie de informaţiile
alea. E u am nevoie de „m ălai“. D acă ai fi putut, ai fi pus
m âna pe telefon şi ai fi telefo n at la spital cerând datele
de care ai nevoie. D ar nu ai făcut-o, iar acu m eşti aici.
A i nevoie de m ine. O mie.
W in ters sim ţi o adm iraţie plină de invidie pentru ase
m enea aplom b la cineva atât de tânăr.
- In regulă. C ând le p o t avea?
- C ân d le vrei?
- In seara asta.
Randy clipi, iar W in te rs avu im presia clară că puştii
îşi bate jo c de el,
- A m test la biologie m âine. T reb u ie să învăţ.
W in ters spuse cu privirea îngustată:
- Păi intră în baza de date a şcolii şi dă-ţi un zece!
Randy rânji.
- P ^ ar un nouă. Nu mi-ar plăcea să par prea ambiP 0 .5
S e rid ică şi îşi a d u n ă c ă r ţile . N e v ed em to t aici 1
unu noaptea.
Chicag0
Mărfi, 6 m artie
210°
Chiar nu e n ev o ie să m ă d u ci p ân ă sus, M ax, spu-
şo v ăito r. S tă te a u a m â n d o i lângă m aşina
C a ro lin e
[ui Max parcată în faţa b lo c u lu i e i fără ascensor. Nu
^ Max Priv* in sus sP re b a lco a n e le care se iţeau ca nişte

protuberante d in clă d ire a v ech e şi u râtă d in cărăm idă.
Era c o m p l e t d ife rită fa ţă d e casa lu i. D e fapt, faţă de
orice altă casă în care lo cu ise.
-L a ce etaj stai?
-Trei.
-D ouă rân d u ri de scări?
Ea dădu din cap că da.
El zâmbi, dar era u n zâ m b et am ar.
-P ot să urc. D a că ai fi spus că stai la etaju l cin ci, până
aici ţi-ar fi fost n o ro cu l. F ăcu u n pas în a in te, dar ea nu
se clinti. Se u ită p este u m ă r şi co n sta tă că ţinea buzele
strânse intr-o dezap robare ferm ă. S e răsuci pe jum ătate,
cu faţa spre ea.
- Care-i treaba?
-N u e nevoie să faci asta. S tătea lângă portiera Mer-
cedesului lui, care p ărea c o m p le t d ep lasat în acest car-
ler. cu braţele în c ru c işa te la p iep t în tr-u n gest pe care
|j.ajunsese êja sa'l asocieze cu o u rm ă de încăpăţânare
'simulată în tre fa rm e c u l şi râsu l ei. M -am sim ţit bine
ţ.e^ra,aceasta, M ax. D e-a d rep tu l m in u n at. Nu trebuie
- 0 °* rf U s^n 8 u r>co n d u cân d u -m ă până în faţa uşii-
num '3- n e ’ am rnu^te d efecte , dar p rin tre ele nu se
ît\sâ ^ ? ^ ck eta la în tâ ln ir ile am o ro ase. Nerăbdarea,
să te' V ar el sim ţea că răbd area lui se topeşte. Nu vrei
îa d e ^ ş - ^ sa m a W * sa te co n d u c până la afurisita
r4 aJ ăT .eîncruntata înca un moment>apoi *3rusc

° '* i se lu m in a ră d in n o u .
124 Karen Rose
- H a l a l p e re c h e m a i s u n te m ! H a i să m erg em ! C '
a ju n g e m su s, îţ i fac o cafea. atld
„ S p e ra m la ceva m ai m u lt d e c â t o c a fe a “ , se gândi l
în d e m n â n d u -se să-şi m işte p ic io a r e le în clip a î n Care f
lâ n g ă el. „ S p eram al n a ib ii la ceva m u lt m ai m u lt“ £ U
în tr-o sta re d e s e m ie x c ita re a b s o lu t fru s tra n tă încă &
câ n d p leca seră d e la C a r r in g to n . C e e a ce , bineînţeles^
lu i D avid i se p ăru se d in cale afară d e h azliu . M ax chi
c o ti p u fn in d u şu rel, iar C a r o lin e rid ică o privire între
b ă to a re spre el.
- C e este atât de am uzant?
- M ă g ân d eam la D av id , atâta to t. M a x nu mai dădu
altă exp licaţie. E ra co m p let n ep o triv it să-i sp u n ă că frate
le lu i făcu se u n circ în tre g la M o e ’s cân d m ai comandase
cro c h e te „tari şi b in e co a p te “, a tu n c i cân d ea se dusese
la to a letă. E ra pe lâng ă su b ie ct şi p alm a de încurajare pe
sp in a re, care m ai că -1 d ezech ilibrase, în so ţită de „sfatul“
pe care i-1 d ăduse M o e în rep lică.
C a ro lin e râse cu p o ftă:
- O , D o a m n e , chestia aia cu M o n ik a cred că a fost cel
m a i am u zan t lu cru pe care l-am văzut vreod ată. Te superi
dacă-i povestesc şi ce le i m ai b u n e p rie te n e de-ale mele?
Sigu r o să zică că su n tem pe de-a-ntregul răzbunate.
A ju n seră la cele câteva trepte de pe palierul ei, şi Max
îi ţin u uşa deschisă.
- ln ţeieg că p rieten a ta nu este m em bră a fan clubului
M o n ik ă i.
Z âm betu l C a ro lin e i era iro n ic.
- N u , n u este.
Intrară. U n d o m n m ai în vârstă stătea pe scări. f
- B u n ă seara, d o m n u le A d elm an . C u m vă simţiţi azi
B ătrân u l îi aru n că un zâm bet care aproape îi îngropa
o ch ii în riduri.
-M in u n a t, absolut m in u n at, C a ro lin e . D ar tu.
-M in u n a t, absolu t m in u n at, spuse pe u n ton aPr^ c
pe cân tat, iar bătrânu l se strânse p u ţin ca să le
să treacă. E l este prietenul m eu, M ax. M ax, fă cunoşn ■
cu Sy A delm an!
i m â n a c u b ă tr â n u l, ap o i îşi co n tin u a ră dr
storU l p alier, d o i b ă ie ţe i stăteau în faţa unei
jtluI. Ur^ lCh e t d e c ă r ţi d e jo c îm p ră ştia te în tre ei. D in
uŞi , un fâceau u n s c h im b şi u n u l d in băieţi ridică
câte se ve Q a r0 lin e cu o ex p re sie d e co n stern a re ,
priviri s t * ^ ea s g.i d a u P ik a c h u u l m eu h o lo g ra fic
două cărţi o b iş n u ite .
Pentn M ew T w o 1! e x c la m ă c e lă la lt b ă ieţe l de parcă
fhestianasta ar fi în s e m n a t ceva _
r olin e se a p le c ă sa se u ite , a r u n c a n d cu coad a
- o p riv ire în su s sp re M a x . E l îşi d ăd u seam a
° ilăsa tim p să se o d ih n e a s c ă . O p a rte d in el aprecia
°e'stul, în tim p ce a ltă p a r te se re v o lta îm p o triv a ideii.
Recunoştinţa fu v ic to rio a să , aşa că fo lo si tim p u l pe care
i4 oferea ca'să-şi tragă s u fle tu l şi să-şi relaxeze m u şchii
gambelor, în tim p ce ea c la rific a m ica d isp u tă legată de
schimbul de cărţi cu p o k e m o n i.
îşi reluară u rca tu l sc ă rilo r, şi M a x se aplecă aproape
de urechea ei. Ş i se în fio r a . P a rfu m u l ei îl în n eb u n ea.
-N u e n evo ie să m ă laşi să m ă o d ih n e sc . Pot să urc
două etaje.
Caroline făcu o c h ii m a ri şi ră m a se cu gura căsca
tă. Era aproape, îşi d ăd u el seam a, ştiin d că şi ea ştie.
Aproape ca d istan ţă şi a p ro a p e ... în fin e , în alt m od.
- E foarte b in e , spu se, iar v o ce a e i era abia u n mur
mur. Şi eu trebuia să m ă o d ih n e sc .
Max se opri, se o p ri si ea.
■Ce e?
* clipi, iar clip a zbură.
- M-am... m-am lo v it la p ic io r cu ceva vrem e în urm a
^ anî Urcat scările astea cu g reu tate cân d eram convales-
p ^ o d ih n eam la fiecare câteva trepte.
Um te-ai lo vit la p icior?
din k‘Că U m er> si zâm bi, dar n ici m ăcar un strop
P ^ j ^ ţ n u se regăsi în o ch ii ei.
Pokemon (n.tr.)
126
Karen R ose
- A m căzut. U n eo ri dau dovadă de o n ,î j

re rem arcabila. Se răsuci şi o luă în sus ne Sci
o " , S ' , “ POnSt’ ' ' " invadase in t*niitatea P(

C ontinu ă să urce până ajunse la etajul al doile
* ra ? e Şi vorbea cu o pisică mare por!
. eci j e' ai lntors, Bubba, băiete. Se aplecă si
na pis,ca după urechi. Eşti un mare p u n L J
num ai ca să capeţi de mâncare.
A ccen tu l ei deveni mai pu ternic când îi
drăgăstos vorbele pisicii. Ridică privirea si zân
M ax simţi ca i se opreşte inima. Era... frumoasă.
- b vagabond, dar eu îi spun Bubba. V ine pe a
mai când are burtica goală. Nu-i aşa, băietică? Ur
hrănesc, şi Ia fel fac şi bătrânele de vizavi.'Ca la c
dă, uşa de vizavi se deschise şi se iţi un cap cărun
- A mâncat, Caro, spuse o doamnă mai în vâr.
privirea scânteietoare. Nu te lăsa păcălită.
C aroline râse şi băgă cheia în broască.
- Ba mă las, doamnă Polasky, Ia fel cum va lăsaţ
lite dumneavoastră şi sora dumneavoastră.
B ătrân ica ch icoti, apoi înm ărm uri când îl vă
M ax Ia mai puţin de un metru de ele.
- O h , D oam ne, Caroline, scumpo! Când aduci
un vagabond, chiar aduci acasă un vagabond.
C arolin e se uită Ia doamna Polasky şi urmări pr
bătrânicii spre Max. Apoi tuşi. O chii îi râdeau din
deşi gura i se strânse într-o strâmbătură.
- D oam na Polasky! Cum puteţi să spuneţi aşa o
D o am n a Polasky îl măsură pe M ax din cap
în picioare, făcându-l să se sim tă precum un ant
de vită din supermarket.
-S cu m p o , sunt bătrână, nu moartă. îl privi dre
faţă pe Max. Ne place mult C aroline, pricepi? Tul
din clădirea asta.
Foarte serios, Max dădu din cap că a înţeles.
- Da, doamnă. Nu avea nici cea mai vagă idee ce
să spună bătrâna.
127
P e rfe ct. Om f i noi bătrâni dar toţi o iubim pe

line, iar e u , una, am şi pistol.
C a r o l i n e clătină dezaprobator din cap şi intimând
¡1 trase pe Max de mânecă.
^ % o a p u buna, doamnă Polasky. Să mergem, Max!
Deschise uşa a p a rta m e n tu lu i, iar pisica porto-
1 ie făcu un salt în ău n tru , ca şi când era stăpâna
fo c u lu i. Televizorul era deschis, iar pe colţul unei cana
pele vechi dormea ghemuită o femeie cu părul roşcat.
C a r o lin e se opri şi o privi pe fem eie, iar expresia i
se îmblânzi.
-Este cea mai bună prietenă a mea, Dana. A lucrat
toată noaptea, murmură ea. A doua noapte consecutiv.
- Cu ce se ocupă? întrebă Max tot cu voce şoptită.
Caroline rămase tăcu tă m ult tim p, atât de mult încât
el se întrebă dacă îl auzise. După care ea oftă, închise
televizorul şi se îndreptă spre bucătărie, făcându-i semn
să o urmeze. El luă un scaun când trecu pe lângă masa
micuţă şi aşeză scaunul în colţul bucătăriei. Se prăbuşi
pe scaun mulţumit, simţind cum îi pulsează şoldul încă
înainte de contactul cu scaunul.
-Dana conduce un adăpost pentru femeile care fug
de acasă. Uneori stă toată noaptea cu nou-venitele care
au nevoie de ajutor special.
Max aruncă o privire spre cam eră. Dana nu se
mişcase.
- De ce este aici?
Caroline, care punea cafea în cafetieră, ridică privirea
spre el:
-Are grijă de Tom.
Tom, fiul ei. I se strânse stomacul. Nu prea se des
curca cu copiii. Poate că Tom dormea. Poate că nu era
nevoit să-l cunoască pe băiat în seara asta. Poate...
-Mamă.
i"ar°l*ne şi Max se întoarseră în acelaşi timp- în pra-
- uŞii de la bucătărie stătea un adolescent. Era cât uşa.
atu‘ ăsta avea 14 ani? Probabil că avea 1,86 m.
123 Karen Rose
C a ro lin e zâmbi nesigur, iar M ax îşi am inti că

sese că b ă rb a ţii nu-i dau în tâ ln ir e a tâ t de des
credea el. în mod evident, pen tru tân ăru l Tom era 0
n o u tate să găsească în bu cătărie un b ărb at străin. Era
singura explicaţie pentru n eîn cred erea reală din ocbij
băiatului, la fel de expresivi ca ai m am ei lui.
M ax se ridică şi întinse m âna.
- M ă numesc M ax H unter. Iar tu trebuie să fii Tom.
B ăiatul îi luă m âna şi i o strânse, masurându-l cuc
privire suspicioasă.
- Mă bu cu r să vă cu n o sc, spuse cu o voce în mot
evident politicoasă, apoi îşi retrase m âna. Te-ai simţi
bine, mamă?
C aroline zâmbi, şi de data aceasta zâmbetul reflect
pe deplin faptul că se sim ţise foarte b in e la cină cu el:
David.
- D a, rn-am d istra t. D a r tu ţi-a i fă c u t temele I
matematică?
Tom zâmbi larg şi în m o m en tu l acela era o copie fid
lă, dar mai înaltă a m am ei lui. M u lt m ai înaltă.
- D a , mi le-am făcut. M i-ai adus ceva?
Ea aruncă cu u n prosop de vase spre el, ratând ţin
cu puţin. C u un gest exagerat, T o m se prefăcu că fugi
-B ă n u ie s c că asta în seam n ă că nu.
- înseam nă că nu. D an a d o arm e de mult?
Tom se încru ntă.
- D e c â n d a v e n it. Ş i a v o r b i t î n so m n . Av
coşm aruri. C eva în legătură cu p icio a rele unui bebe 1
C arolin e suspină, iar M ax avu im p resia că visul fie
repeta deseori, fie avea o o arecare bază în realitate.
- O să mă ocup de asta m âin e. D u-te la culcare.
Tom ezită.
- N u pot să m ăn ân c m ai în tâi? _
Fără să stea pe gânduri, C a ro lin e lu ă u n măr in
gider şi-l aruncă spre el.
- La culcare.
C u coada o ch iu lu i, T o m îl privi pe M ax.
-M a m ă ...
Să nu sp u i n im ăn u i 129
_ i:ne s c u t u r ă ferm d in cap:

Cio mi se întâm p lă n im ic, T o m . Du-te la culcare!
t ezită, îl ţin tu i d in n o u cu P rivirea Pe M ax Preţ
j ^ i n u t lu ng, apoi se în d re p ta spre celălalt capăt
a' VâcKt stânjenit, M ax se u ită d up ă T o m cum pleacă,

■ p întoarse spre C a ro lin e care îşi urm ărea fiul şi în
S a ş i timp îşi m uşca b u ia d e i ° s -
-Ascultă, eşti o b o sită, iar p rieten a ta trebu ie să doar-
mă. Hai să lăsăm cafeau a pe altă dată, vrei?
îşi înălţă p riv ire a sp re e l, ia r ex p re sia d e pe ch i
pul ei era un am algam d e p rea m u lte lu cru ri ca să le
poată descifra..
-D e acord. îm i p are rău ...
O opri punându-i u n d eget pe buze, prim a oară când
0 atingea, o atingea cu ad evărat, d up ă d im in eaţa aceea
din biroul lu i. Im e d ia t d e s c h is e o c h ii larg , o b ra jii i
se colorară şi re sp ira ţia i se a cc e le ră . E l sim ţi că şi lui
1 se accelerează p u ls u l. D o a r a tin g â n d u -i gura. E ra
pur şi simplu u lu itor.
-N u e nici o p ro b lem ă , zău.
Trecu fugar cu d eg etu l p este bu za ei d e jo s şi sim ţi
frisonul ei trav ersează c e i câţiv a c e n tim e tri din-
lţe ei şi co b o a ră p e s p in a re a lu i. O h ! A sta ch ia r era
electricitate.
-V rei să iei c in a cu m in e m âine-seară?
u... nu p o t, şo p ti e a . T o m a re m e ci. N u lipsesc
Niciodată.
'A tu n ci jo i seară?
k â c lip i,
"S in e .
ştia cT0 i f '(ie s a ru ta b u z e le îl co p le şe a . D a r cum va

capui si*d1 ^fea P rea rep ed e. A şa câ-i aplecă pu ţin
ePUse 0 să ru ta re castă pe obrazu l ei.
^ Ûnă>C aroline.
- kj nată>ea spuse:
aPte b u n ă , M a x .
130 K a ren R o se
„N oap te b u n ă , C a ro lin e “, repetă o vo ce ironică r

lălăială sarcastică. ’ ^
M a x se ră su ci iu te şi o văzu p e ro şca ta cu p jcj Q
lu n g i şezân d pe m a rg in e a m ă su ţe i d e b u că tă rie a p
C a r o lin e , cu b ra ţe le în c r u c iş a te le je r p e p iep t, Cu '
s p r â n c e a n ă ro şca tă rid ica tă în se m n de in teres vâd'°
deşi o ch ii îi erau grei de obo seală. Ş i sp rân cen e le lui se
u n iră bru sc în sem n de en erv are că este sp io n a t când el
în cerca să fie u n g en tlem an .
- Presupun că tu eşti M ax H u n ter, c o n tin u ă ea, ca şi
când n-ar fi fost o fem eie fo arte n ep o litic o a să . Eu surit
D a n a D upinsky, p rieten a Iui C a ro lin e .
- A m aflat, replică el sec. Ş i în acelaşi tim p bonă cu o
p rob lem ă de n arcolep sie p en tru u n ad o lescen t.
D an a zâm bi larg, iar M ax se trezi fe rm e ca t împotriva
v o in ţei lui.
- N u s u n t a ic i d e c â t ca să-l a p ă r p e T o m să nu fie
h ă rţu it de d o am n ele de la A von, în caz că ar face prostia
să su n e la uşă. în afară de asta, p u ştiu l e su ficien t de
ca p a b il să-şi p o a rte sing u r de g rijă. Ii a ru n că o privire
lui C a ro lin e care făcuse o ch ii m ari d in cauza şocului şi
a stâ n je n e lii. E a e de părere că nu-i aşa, fiin d c ă e tot mă
micii Iui T o m . Privirea în cep u se să i se învioreze, iar ochii
îi scânteiau am uzaţi. A şa că T o m şi cu m in e suntem de
acord cu asta ca să-i facem pe p lac şi u n e o ri n e punem
u n film cu B ru ce W illis ori ju c ă m o m ân ă d e poker. Să
nu jo c i p o k er cu puştiul! E al n aib ii de b u n .
- O să ţin m in te.
E a se aşeză m ai co n fo rta b il pe m arg in ea m esei, şi
i se relax ă p u ţin , în tim p ce d isp o z iţia p ărea să i se
schim be. M ax se în cru n tă , sim ţin d că privirea ei o cerce
tează pe a lui ca şi când ar fi c ă u ta t ceva an u m e. Era
punctul de a face u n co m en tariu o arecu m grosolan can
privirea ei alu necă pe lângă el, spre C a ro lin e .
- B in e , fu to t ce spuse ea. j
M ax se în to a rse spre C a r o lin e , cu o u ită tu ră şi nl‘
în cru n tată.
S ă n u s p u i n im ă n u i 131
ea sâ în s e m n e asta? în tre b ă .
' 9 tVX „ î ră ai o c h i b lâ n z i, răsp u n se D an a în locul
, inseamna w
ei. A*ta e ^ ° j j n n o u şi o b s e r v ă că s tă te a în ace ea şi

0 prlJ r eXpresia ei era a c u m s e n in ă . A p o i o sprân-
p0llt'e r o ş c o v a n ă se a r c u i d in n o u şi c o lţu l g u rii ei
ceaIia ridica. M a i am şi sa rc in a de a-1 supraveghea pe
mafl rialul iu b it, p e lâ n g ă În d a to r ir ile m e le d e b o n ă
P°ntru un a d o le scen t. îm i iau re sp o n sa b ilită ţile foarte
îfl Max avea s e n tim e n tu l tu lb u ră to r că ch ia r vorbeşte se-

rios. Dar cel p u ţin n u d e c re ta se că el ar fi v reu n ucigaş
in serie bizar sau ceva d e g e n u l ăsta. E ra u n lu cru foar
te bun, d eoarece era e v id e n t că D a n a D u p in sk y avea o
mare influenţă asu p ra lu i C a r o lin e .
Sprijinindu-se în b a sto n , îşi m u tă g reu tatea de pe un
picior pe altul, în d rep tâ n d u -se sp re uşă.
-A cu m tr e b u ie să p le c , s p u se a p ă sa t, sp e râ n d că
domnişoara D u p in sk y se va fa ce nevăzută ca să m ai aibă
câteva m in u te sin g u r cu C a r o lin e . M ă b u cu r că te-am
cunoscut, D an a.
Din nou D a n a zâm bi larg.
- E timpul să-m i fac ieşirea d in scen ă.
- Pe d in colo, m u rm u ră a b ia a u d ib il C a ro lin e d in spa
tele lui. T reb u ie să-ţi a ra n jez i p u ţin m achiaju l.
~Dar, C a ro lin e , iubi. D a n a ap ro ap e că râdea tare. Nu
rn'am m achiat în viaţa m ea.
Caroline făcu u n pas în a in te , o trase pe p rieten a ei
sa se scoale în p icio a re si o trim ise spre capătul holului,
Probabil spre b aie.
* 11 cazul ăsta ai m u lt d e re c u p e r a t cu m ach iaju l.
conf11 ^ ' te * U ltim e le v o rb e fu ră şu iera te , şi D an a se
Car î-tm ă P i c o t i n d , d a r n u în a in t e să o m ân g âie pe
^ o lm e s u b b ă rb ie.
gic j . avut dreptate. D a n a se u ită la M ax, m işcând ener-
tare I n sPr^n c e n e , a p o i se a p lecă să-i şo p tească foarte
la ureche lu i C a ro lin e . A rde-i, D an n o !
132 K aren R ose
La expresia feroce de pe chip u l altm in teri vesel al

C a ro lin e , M ax îşi în g h iţi ceea ce în m od ce rt ar f\ f
u n h o h o t de râs, şi în acelaşi tim p în pieptul lui în °S'
guri u n sen tim e n t de căldură. V o rbise despre el, şi j aU
ob rajii îm b u jo raţi erau un ind iciu , cb iar cu foarte mu?
entuziasm . Era sem n bu n .
- D an a, spuse ea răstit. La baie. A cum .
- D a , m am i. D ar o să-mi spui când nu m ai e nici un
pericol şi p o t să ies, da?
- N u prea cred. Du-tel C a ro lin e făcu sem n cu mâna
spre uşă, ca şi când ar fi în d ru m at un co p il recalcitrant.
D e data asta, D an a râse zgom otos, d ar în cele din
urm ă îşi mişcă picioarele spre direcţia indicată.
- B in e, bine. M ă bucur că te-am cu n o scu t, Max, strigă
ea peste umăr.
U şa de la baie se trânti.
- S u n t în siguranţă şi nu vă stau în d ru m , strigă ea
su ficient de tare ca să se facă auzită cu uşurinţă.
U rm ă o clipă de tăcere. C a ro lin e îşi drese glasul.
- U n i i zic că n ebu n ia e o trăsătu ră de fam ilie la ea,
spuse întorcând u-se cu faţa spre el, iar gropiţa din obraz
se vedea în toată splendoarea ei. D an a îm i este aproape
ca o soră. Sper că o ierţi.
M ax îi privi chipul zâm bitor şi îşi sim ţi inim a tresăl-
tând din nou.
- Ei, nu p o ţi să-ţi alegi fam ilia. L-ai cu n o scu t pe frate
le meu şi totuşi vrei să iei d in n ou cin a cu m ine. îi dădu
o bu clă de păr d upă u reche, iar d eg etele lui zăboviră
puţin, alunecând pe linia m axilarului. Privirea ei se mari
brusc, gropiţa dispăru, buzele se întredeschiseră abia vi»
bil. Era o invitaţie. C h ia r dacă ea nu ştia încă.
Fără să stea să se gândească, se aplecă şi de data aceas*
ta depuse o sărutare fugară, castă d ire ct pe buzele ei.
- N oapte bună, C aro lin e. „ ^
Ea nu făcu n ici o m işcare ca să-l co n d u că la uşa> .
rămase acolo unde era, ţintuindu-1 şocată cu och ii r11^
Instinctiv, el ştiu că pentru ea fusese o prem ieră.
. . u n adevărat ch in să aştepte să vină

M ai!1'“.*1 “
capitolul 8
Boom , C a ro lina de Nord

Miercuri, 7 m artie
10.30
Tatăl lui Lennie F a n e ll se retrăsese în tr o cabană mare

,in mUnti, care avea şi o alee pavată pe care se gasea
n barcă de p escu it n o u ă -n o u ţă . L ui Steven aproape că
îi lăsă gura apă cân d tre cu pe lângă ea. In w eekendul
asta avea să pescu iască şi el dintr-o fru m u seţe ca asta,
multumită în tâ ln irii o a rb e a ra n ja te de H elen . O che
ma Suzanna M en d elso n , şi era, vai, aşa de em oţionata
să iasă cu un d etectiv de p o liţie în carn e şi oase. Părea
foarte drăgălaşă şi fo arte tân ără. Ş i o persoană total ne-
interesată de pescuit. D u p ă cu m îi spusese, tăticul avea o
barcă de pescuit cu u n m o to r de d ouă sute de cai putere
şi GPS. Suzanna M e n d e lso n nu ştia prea b in e la ce se
foloseşte G PS-ul, d ar lu i tâ tic u ’ părea sâ-i placă să-l aibă.
Avea senzaţia că în tâ ln ire a lu i pe nevăzute de sâmbătă
se va încadra în m area m ajo ritate a în tâln irilo r oarbe şi
va fi un dezastru to tal. A l n a ib ii de păcat, fiindcă barca
tăticului Suzannei părea u n vis d evenit realitate.
încă se u ita lu n g şi drăg ăstos la barcă d in veranda
<ie la intrare când uşa fu d esch isă d e o fem eie scunda
plinuţă, cu u n zâm bet p lăcu t. O arom ă incredîbi ă ii
gâdilă nasul.
Doamna cea scun d ă zâm bi larg. ,
t ~ Bună d im in eaţa, d o m n u le ag en t special Thatctrer.
^ sunt Sharlene Farrell. V ă rog să intraţi! Soţu l meu va
baf3^ ’ co n duse la so ţu l ei care şedea pe un oto i
ansoar vechi, cu p icioarele ridicate,
luaţii ,e’ a v e n *t c e n t u l sp ecial T h a tch e r. V a rog
i ~ êrta ţi'm ă că nu m ă rid ic, tu n ă H-il-, n
lălăit co lţ al încăperii. O zi de p e scu it cu n 11 di« ce.
e zece am m-a cam d ărâm at. P oate câ n d v a *^ de ljâieti
v u to are o să p o t sta în p icio a re . Sharlene 8eT ^
aco Pere picioarele cu un pled iar S te w n ' -PreClpiti
u n zâm bet când G ab e Farrell sm u lse nled n! *•
cu treaba vo astră!"1" ?i PrăiitU rde * ^ "™ S«
p a m ^ r ^ t ra Sf scoate
m in ţi. Se asp7 ă m ,-
a dilnd “ PUtM,e “
p u r şi sim plu din
m u l1 C e te ¿ d u r e I ,5 ° r ' î, T h a tch er, dă-i dru-
p r im ă v a S î n S ° ne întl" ° frum ° ^ dim ineaţă de
Sc r o S ne SpV s S te a z ă PS<'g â d ilf p e c if â ™ ^

-A c u m şapte ani. Mary Grace W W
Sp râncenele albe Ca zăpada
- C r e d că-m i aduc am .nte de T i
placid. cazul asta, replică el
Steven zâmbi, apoi continuă-
- A ş a am auzit şi eu. Băieţii din <-T • ,
scos maşina din lacul Dougla's dum' ISt5lctu* Sevier i-au
scaun era poşeta ei cu permisul de ™ C.j dim ineafa- Sub
fii ale Iui R obbie de când era mic. î cere Şi fotogra-
nul de şcoală al lui R obbie. Spate era ghiozda-
S p rân cen ele stufoase ale lui Farrell *
snop.
op. e uniră Intr-un
- D ar fără nici un cadavru.7
-i>uLi unui, uom
- N ic i unul, dom nuie.
nule.
- A m ştiut mereu că biata femeie a avut p
sfârşit violent. Privirea Iui Farrell se îngustă. un
am băn u it că soţul a avut un amestec în poveste^ auna
- Nu a fost niciodată pus sub acuzare. asta-
nU sp u i n im ă n u i 135
Farrell oftă- . ă s it d e s tu le dovezi care indi-

Asa e, nu a f o s t - s oţ l a lu i, d a r n im ic care
în d iS p a d ţia eL "
^ s S s e în d re p tă î n ^ m a ltr a ta s o n a?
-A ţi găsit d o v e z i u
CoF” , « i i ‘i i f“ 5 ^ r m M ă n d u ' 1’
* 1= * » « - si
|e vadă Farrell.
-Numai astea.
Farrell tresări. cincisprezece fotografii. Şi
-Au fost mai m ulte, w e ° * nU,me-roa-se, repeta
radiografii. C are arătau num eroase, am intesc
el, vorbind rar, fractu ri v ind ecate N ale
pe toate. îm i a m in te sc in sa n i ş t : aicL Farrell ara-
antebraţului şi o fractură la pici * cast,c. Măi să fie-
tăspre m ijlocul coapsei, adaugă fotografiile şi
Mă întreb unde au p u tu t sa d.spara
radiografiile alea. . , oervietâ. ,„ ,
Steven strecură dosarul inap aClizare oficial o
-D e ce n-a fost n iciod ata pus sub
Winters?
Farrell oftă.
-L-ai cunoscut pe tip.
Steven clătină din cap-
-Plângea. D itam aib ărb am i.m asM ^ e^ ^ leViziunem
Plângea ca un copil- A(aPa^ . şi f iu l să se int^ rniaţie

care la început îşi im p lo r , p ă ră to r orice ’’ g atât
să, apoi mai mea
legată de locul unde ar p ^ QîarŞi S i* deplin
de formidabil ^ ■ • ^ n o ^ t . Tipul a < ^ , ‘n turile ban-
era convin
convinsă
sa ca *e nev
» ^ c&
gfi cercetăm casa,
Pentru găsuea îor-
care! Totul.
136 V
Kuren Rose
- P o v e stiţi-m i d e s p r e ca să cn »* c
carnetul din buzunarul d e ii's a c o u "“ H "*
Farrell d ăd u din ca p în sem n câ es„ J
în tre b a re a . te de acord
la l « u l e i.' U n l ° d e T a f ăa r fi“ f * m ° ^ i e r «■ -
Iui M a ry G r Z l ?< *■
sa ingi p e jo s . C o n d im e n te le era u aran jate iriV rj!,
a lfa b e ,ca , ţar ziaru l era îm p ă tu r it în J p i," ° t
e x a S l h m n e CUt" Cl' d f e rê n t d e ru fc erau as«a,

exact la un ce n tim e tru d e la m arginea raftului. Cămar
organizată pe grupe d e a lim en te. Nu se compara c
n im ic d in ce văzusem în viaţa m ea.
s o ţ v iolen t, ex act ca Ia carte.
a. A sta şi fotografiile acelea au fost de ajuns pen
tn j m ine să m ă convingă.
d is p ă ^ t ^ era W in te r s în n o a p te a în care ai
q , -ţ^ra Sc^ 'm ûl doi. C h ip u rile ar fi aju n s acasă pe la

l* *' ? ',®i-ut câ lipsesc. C u toate acestea nu a raportat
in m T J'1 t?r dim ineaţa, în ju r de şapte, poare şapte
cânrl S.V, it o în sar- S au în orice caz, a fo st. Se opri
prăjituri £ne CU ° tavă CU cafea ?' cu îmbietoarele
¿Taiâ m ea> spuse Farrell soţiei lui.

când ima aCere' îi străluceau pur si sim plu, evo-
_A S° ? ei lui M o? C răciun. '
este f c i m !!!- Că p nta dumneavoastră cu cartofi dulci
întindea S Cornenta Steven luând farfuria pe care i-o
“ * * « . »5 văd dacă fiul
Părut întotdeauna. 3CUm ataF SInCer CUm m ' S'a
SUnet A c re sc ,
dulci înainte dTnrân P w sa ,s ervesc plăcintă cu cartofi
Dacă doriţi să în^ 2 ■ V' ôm nuê * nu ar fi potrivit,
simplu să mai v e n ir ^ * p!acinta m ea>va trebui pur şi
picioare si
ş. la f<-l de
la fel î 1Ute
■* p e,aici| nu? Pledul
fu înhâţat ateriză
? . aruncat iar pe
deopar£_
137
S ă nu sp u i n im ă n u i
„ vorbiţ' ce aveţi ¿ ' P '
£ S i S ^ idKâtcasăvâ"
S S * £ 0 £ Î2 £ * zsmb" ul 1sc S,erse'

S
să atace PJâ«
^ "
nters si.a înşelat soţia.
u,utcuteul,p8a“
Se întâm p lă m u l t N • U o r. S o ţ i a lu j e ra
scârbă to ta lă a f o s t a » w ° f . ^ sf c d [ n e v o .l e . S u b h n e
o „b lean d â“ . Nu r e u ş e a s a g * ^ ^ & ^ r e l a ţ ia Im
cuvintele cu m â n a in a e - ^ a c c e p ta b i lă - c 1
e x tra co n ju g a lă să f ie v ă d i t s c e p tic is m _De
bilă. Clătină din capul c la şa?te a doua «
aceea a spus că nu a pusese cu târfa m
dimineaţa şi a vâzutJ f ' ^ e { era în dosar.
numai câţiva paşi de s tu [ De parca ■ ă pe

Pufni, exprimândU'Ş1 <• Rămână şi e* imp
minţi. De parcă a r fi vrut sa .
faţăSteven
urma ridică
pumnului 111■
J in sprâncene.
- A lovito şi pe cuir''aeri.
Farrell ridică din u niciodată-
- De ce nu? u a recunoscu
- Domnişoara R uper
Farrell pufni.
- De ce-ar ti ta
Steven continuă cu întrebările.
- D ar cum stăteau lucrurile cu Robbie? A venit- „
data la şcoală cu vânătâi? Wv
^ - N-am găsit nici un profesor care să poată spune ci
\azut vreo vânătaie. Dar toţi l-au descris ca pe un băiet 1
cu ochii mari, retras, care nu se juca niciodată cu ceilalţi
Insă b rici de deştept. Mary Grace nu l-a lăsat pe copii
să lipsească de la şcoală niciodată. Venea întotdeauna
curat şi îngrijit. Nu avea nici măcaT o pată pe haine când
ajungea la şcoală şi era la fel şi când se întorcea acasă m
autobuzul.
- S e temea să-si murdărească hainele?
- E u aşa am presupus. Era o studentă în practică la
şcoală care era de părere că avea nevoie de consiliere psi-
hologică. Văzuse pe spatele lui Robbie vânătâi mari. Far-
rell se încruntă. Mi-a spus lucrul ăsta la început, după
ce au dispărut băiatul şi mama lui, dar şi-a schimbat
povestea când i-am făcut o nouă vizită, câteva săptămâni
mai târziu.
-C re d eţi că W inters a ameninţat-o?
- Ea a negat. Farrell ridică din umeri iar. Asistenta-şe-
fă de la spital nu-1 plăcea pe Winters. Nancy Desmond
a îngrijit-o pe Mary Grace toate cete trei luni cât a fost
in tern ată la Spitalul G eneral. Era foarte dornică să
depună mărturie, numai că tipul nu a fost pus sub acu
zare niciodată.
- O să mă duc să vorbesc cu ea.
-N u poţi. Cam la şase luni după ce a dispărut Mary
Grace a ieşit cu maşina de pe carosabil. A murit.
- Ei, ce păcat!
- Ea mi-a dat fotografiile. Farrell făcu scurt semn din
cap spre servieta lui Steven. Mi-a spus că-i propusese lui
Mary Grace nişte centre speciale sigure. îi dăduse nume
şi adrese. Dar a mai zis că Mary Grace se holbase pur şi
simplu la ea cu ochii aceia mari şi albaştri fără să spună
vreo vorbă.
- Este posibil ca Mary Grace să fi fugit împreuna cu
băiatul?
139
S ă nu spu i n im ăn u i
. rice e posibil- D ar după acea ultimă

presupun ca o g. n d ice nici 0 ceaşcă de cafea
'Ş i Pe C â o Să verific toate clinicile pentru fem ei la

- Ş i pe urma o ^ ^ ca să vâd daca ga,
distanţa de o o ţă id entifica pe M ary G race ca
seSC' V r e a u să stabilesc că au mai existat şi alte acte
f ' T n t ă - continue şi grave. M ai vreau să stabilesc ca
S ocazia să-şi ucidă soţia şi * i îm pingă m aşina m
laCUlv S c ă Sp este g ra n iţă în T e n n e sse e , la c lin ic ile

pentru femei, îl sfătu i F arrell. U rm a sa fie pasul meu
UrmC es-aîntâm plat? D e ce aţi închis dosarul?

-M i s-a luat cazul. D ixon, lo cotenentu l dinaintea lui
Ross l-a crezut pe W in ters. La naiba, erau iile când mai
căi cîedeam pe W inters. Fie era un soţ şi un tata care-şi
plângea pierderea, fie cel mai bu n actor pe care l-am vâj
¡ut. Oftă. După aceea, la scurt timp am fost nevoit să mă
pensionez. în orice caz, D ixon a închis cazul după câteva
luni. A trecut timpul şi m ajoritatea oam enilor au uitat.
-Dar nu şi dumneavoastră, spuse Steven cu blândeţe.
Farrell îşi întoarse privirea spre Steven şi se uită drept
în ochii lui.
-Nu, nu am uitat nici un caz, mai ales cele cu copii
dispăruţi. încă mai văd cu ochii m inţii chipul fiecărui
copil dispărut al fiecărui caz pe care l-am investigat. Ai
CoP>i, Thatcher?
-D a. Steven închise ochii şi le văzu feţele. Trei băieţi,
^.treisprezece şi şaisprezece ani.
v|i ţi-ai da bucuros viaţa pentru ei.
" t'ară să clipesc.
140 Karen Rose
" - S h a rlen e şi cu m ine am pierdut primul nostru co i

cân d era bebelu ş. A tunci i-au spus m oarte subită Du ~
a ceea, am m ai avut alţi copii, dar nu l-am uitat nicio
dată pe cel pe care l-am pierdut. întotdeauna am luat^'
ca pe o in su ltă personală când unii nem ernici au f0St
v io len ţi cu copiii.
- A s t a pot să înţeleg. Steven se uită la ceas. Trebuie
să plec. Vreau să examinez maşina care a fost scoasă din
lac în districtul Sevier.
Steven se ridică şi se îndreptă spre uşă, dar întoarse
capul când Farrell îl strigă.
-D a ?
- M ă mir că nu ai întrebat despre ordinul de restricţie.
Steven se opri brusc, se întoarse, se duse înapoi şi se
aşeză iar pe scaun. îşi drese glasul.
- O rdin de restricţie?
- D a . Mary Grace a obţinut un ordin de restricţie cu
o zi înainte să „cadă“ pe scări.
-C h e stia asta nu era în dosar, mormăi Steven.
Farrell ridică din sprâncenele albe.
- Interesant.
- Spuneţi-mi ce s-a întâmplat, îi ceru Steven. _
- în urmă cu nouă ani, Mary Grace a fost la u n tânăr
avocat care oferea asistenţă juridică gratuită şi a obţinut
un ordin de restricţie împotriva lui Rob cu o zi înaintesa
cadă pe scări. Nu a fost niciodată prezentat autorităţi or.
Avocatul a dus documentul la judecător într-o miercui
dupâ-masă, ju d ecăto ru l l-a luat să-l analizeze, îaf
dim ineaţă micul R obbie a sunat la ambulanţă^ iui ^
mama lui zăcea in con ştien tă într-o baltă de
baza scărilor de la pivniţă, cu traumatism la co oa
Steven clătină din cap cu neîncredere. -n
- Şi nu s-a gândit nim eni că chestia asta este ce
bizară? , , ănC] pe
- E u . D ar R ob W in ters o descrisese ani La « ^
soţia lui ca fiind deprimată şi nefericită^ - p 'er foSl
copil cu câţiva ani înainte, şi el zicea că nu a ^
niciodată la fel. A insinuat că uneori bea. Ln
Sa nu spui nim ănui 141
ici un indiciu că ar fi existat alcool in sân-

>lc° o1, r w r o r ii au zis că zăcuse prea m ult timp pe po-
geleei' l w - ^ ^ p o aţ. gpune ţn mod concludent
deaua P '' nU Farrell ridică din umeri. Iţi repet, ar
dacă băuse s atuncii £ ra devastat din cauza rănilor
^ ¿ i r s p i t a l . S o v a d â t n fie c a re » .
'S n tâ n ă r ^ e n u m e Sm ith. Farrell se strâmbă. John

c 'ith dacă-ti vine să crezi. Du-te şi încearca sa-1 găseşti,
daca eşti masochist. A şterso din oraş.
La fix spuse Steven sarcastic. Şi judecătorul?
-Judecătorul a vrut să obţină mai multe informaţii
înainte să semneze ordinul. Apoi, cand Mary Grace a
căzut nu au existat dovezi că R ob fusese cumva prin
apropiere, iar Mary Grace mai căzuse şi altadata.
-Winters era de serviciu?
-Da. Dar ordinul de restricţie şi căzătura au fost cam
cu vreo doi ani înainte de dispariţia ei. Ulterior, nimeni
nu a pus la îndoială alibiul lui pentru noaptea aceea.
-Dar eu o s-o fac, murmură Steven. _
-Foarte bine. Farrell aşteptă ca Steven să ajunga la
uşă, apoi îl strigă din nou.
-T h atc h er!
- Da? răspunse Steven. ,
-Bagă-l pe nem ernicul ăla la puşcărie pentru mu t
timp.
Districtul Sevier, T enn essee

Miercuri, 7 martie
15.30
Steven manevra statuia crăpată din lut ca şi când ar fi

fost un vas Ming. Statuia nu fusese menţionată în rapor-
iniţial, mecanicul Russell Vandalia explicându-i ca o
sise mai târziu când curăţa podeaua maşinii de au
■•Vandalia stătea pe lângă el, scuipând intr-o cuti
^ Steven era convins că omul se considera discret.
142 Karen R ose
A d ju n ctu l şerifului, Tyler McCoy, stătea lângă V

cu o expresie de totală neîncredere pe chip. ant'alia,
- Parcă ar fi Fecioara M aria, îşi dădu cu părer
dalia. D ar num ele de pe plăcuţă nu e ăsta. Ea 3n-
Steven în to arse statuia în m ână si arunrâ «
rapidă. ' ° Pnvire
- Sf. R ita de Cascia, citi el.
- C in e e asta? întrebă M cCoy. Eu nu sunt catolic
- Sf. R ita este ocrotitoarea tuturor cazurilor imposih'
le, răspunse Steven. Aşa se num ea liceul parohial de f '
d in oraşul meu natal, adăugă el pe un ton ironic. El era
cato lic. D e fapt, fusese băiat de altar şi, la un moment
dat, chiar se gândise serios să se facă preot. Sigur asta
fusese înainte de Melissa Peterson, cea mai populară fată
dintr-a douăsprezecea de la Sf. R ita care îi arătase ce
avea de pierdut pe bancheta din spate a automobilu-
lui nou-nouţ O ldsm obile C utlass al tatălui lui. O lună
mai târziu, după ce se spovedise, spusese de cinci ori
Ave Maria. Spusese „D a" la două luni după aceea. Nu
putea, nu avea de ce să regrete. Fiul său cel mai mare,
Brad, era una dintre cele trei bucurii din viaţa lui. Matt
şi Niclcy erau celelalte două. Pescuitul era pe locul patru,
dar la mare distanţă.
- M ă în tre b de ce era în m aşina ei, spuse McCoy
îngândurat, trezindu-1 bru sc la realitate pe Steven din
reveria lui. Ş i el se întrebase acelaşi lucru. Era în mod
evident nepotrivit.
- Intreabă-l pe detectivul W in te rs. El părea să con
sidere asta d eo seb it de im p o rta n t, com entă Vandalia
lin iştit.
Steven întoarse brusc capul privindu-1 ţintă pe Vaiv
dalia, şi fu cât pe ce să răstoarne statuia pe care o prinse
la piept.
-W in te rs a fost aici? întrebă furios.
- Da, dom nule. L uni după-masă. Ţ in tu i cu privirea
statuia timp îndelungat. Părea să-l neliniştească tare.
Steven trase adânc aer în piept şi puse statuia pe 0
măsuţă lângă maşină.
S ă n u spu i n im ăn u i 143
•scOS m aşina din lac, domnule McCoy?

„ P ^ nef aprifu lui dădu din cap aprobator.
Adjunctul ?e C ău tam o victim ă a unui accident
.D a, eU am anucaserăm să dragăm lacul, am g asito
, jjcijet Ş1 n e H
-¡n întâ|np1^ . 7 j n care p arte a lacului? Steven se
' Unif o h a r t ă mare a regiuni., aflată pe perete
au£ C c o y veI11 lângâ el şi arătă spre cap SU

al lacului- A cu m şap te an i zona asta nu era
- W O folo seau e x c u rsio n iştii ca să cam peze,
S t m i n t e r i era cam pustiu pe aici. M aşina era cam la
cinCN uadfoS^ î m p f i s ă 'l i ' lac, spuse Steven gânditor E

Ir orea aiurea ca să fie aşa. Se încru ntă, vizualizând.
Săapesi piciorul pe acceleraţie, să tu n a i m otorul, dupa
Î a sâ o laşi sâ zboare. Statu ia aia e su ficient de grea ca
ă t i n ă acceleraţia jos? _ , ,.
1 Aşa m-am gândit şi eu, îşi dădu cu parerea Vandalia,

l a fel de calm ca la în cep u t. _
-C e l care a răpit-o avea vreo obsesie religioasa, gândi
McCoy cu voce tare.
- Poate, spuse Steven. D ar aş vrea să ştiu de ce W in-
ters a fost tulburat de vederea ei. A runcă o ultim ă privire
spre statuia Sf. R ita de pe masă. C red că e m om entul ca
detectivul W in ters şi eu să avem o discuţie.
Chicago
Miercuri, 7 martie
17.00
- Eşti îngrozitor de tăcută, observă D ana înfulecând

nişte floricele cu u n t în tim p ce o urm ărea pe Caroline
care se holba spre terenu l de baschet, cu o expresie ab-
Sentă. Tom ratase două lovituri d in ricoşeu, iar Caroline
nici măcar nu observase. C e se întâmplă?
Caroline clipi şi aru n că o privire cu coada ochiului.
144 Karen Rose
- Mă gândeam doar.
- Atunci suntem în rahat până la gât. H o rn ' n
duse mana la gură şi se uită în jur să vadă £ % ,
dintre adolescenţii care le înconjurau •Ur , ! r Uni11
-N u -ţi face problem e, o sfăiu " C a S T ? >
semn cu mana lui Tom al cărui chip era î n c r Î n S t P ^
a*na sunt mai tari ca tine de o mie de ori C m T Ştli
te pe care eu nu e-am auzit în snnr-p CUvilv
Şi vorbele acelea. Pe C arolinerinzator insa ca-i scăpaseră

niciodată. Dintre toate fem ei ^ ° ,gUra Pe dinainte
la Casa Hanovra S o l c P6 Care le întdlnise Dana
ss facă ¿ Z S S S f S g T ? - ra- Cf ‘ m!“
luase toate m ăsurile rl ei viaţa să funcţioneze. îsi
Dana era ^ TOrbin*
par pe care o alesese Carolin m u tl*e - C uloarea de
s ti tuia încă un m o t i v ^ f e î . ^ * ani în Urmă con'
Dar calea aleasă de c i r o l i n . t PUtă întrC e> ‘
mare parte. După şapte ani P ? ,'nCţ,0nrise- In « a mai
intr-o libertate relativă. Nu n u r e ^ l ' Ţ ° m înca trăial1
rată până când Caroline n u a sa_ le libertate adevă-
tere de fiecare dată când v en ea^ in ^ ^ tresara cu Pu'
cand nu se simţea bine în p ie U pieVn-ln. Urma e i>Pana
o viaţă proprie. Până când Tom nn - a° a Cant^ nu avea
povara de a o proteja pe mama lui Să mai Poarte
line zicea că libertatea relativă e Cofmaruri. Caro-
de acord, dar învăţase cu mult tirrm ţîf P a_n a nu era
dere de vreme să te contrazici cu C ir r ”14 Ci* era P*er'
tendinţa să piardă îngrozitor de multă v " 16* ^ an a avea
C aroline era aşezată pe banca în aer lil!!?6'
gura, şi cu un aer atât de vinovat, de parcn t ° U m^na
făcut o propunere indecentă Papei. ° cmai i-ar fi
- C e mi se întâmplă? murmură ea. Nu m ţ ■
dinainte niciodată. Niciodată. 8Ura pe
ă A \
145
SS nu sp u i m m n u i
D . » ' idi- 1 d T c ^ în sfâ rşit în c e p i să te sim ţ i

Poate ca I
'“ siSU,Î nu spuse n im ic . P u t ,1 simplu state» pe ban-
C arob n e n v ^ ¿ e jo c .
d si P'ive0 f,x JT seiră nvam trezit la timp ca sad cunosc
-MibU® D a n a gSnditoate. A ltm interi ar f. trebuit
t m , spus= 1Dana 8 doam nei polaskyi deŞ, a fost
ii m* bum I*.d ese ^ ^ ^ H unter e cel mal sexy
destul de exa . u ltim ii d o u ăzeci şi c in ci de ani.
tip pe care U g ■ ^ {nt[ D a n a u şurata. D upa
„Şi că are ochu blanz , ^ 0 f t c e a , învăţase sa
aproape p ^ &^ dea ge a
se c r e a d ă m m rn iţie. » v io le n ţi. C e i care le
care erau ră u făcăto ri şi care e r ‘ d’ M ax H u nter
făceau clientelor ei viaţa u n a d w . . ■
avea bunătate în el. D a n a îşi d o r w a c e lg e
pentru C aroline m ai presus d e o rice altce v s.
C a r o lin e p r iv i î n j u r c u c o a d a o c h i u l u i .
-M-a invitat să lu ăm c in a îm p reu n a in seara asta.
Dana îşi ţuguie bu zele. , i ; re.
-D o u ă seri la râ n d . In te re sa n t. Iar m d ,e * ‘g“ ed u riie
fuiat, pentru că nu lip seşti d e la n ici unu
lui Tom.
Caroline ridică d in sp rân cen e în cru n tata.
-C a m ce-ar vrea să în sem n e asta. , chip,
Dana lăsă z â m b e tu l ş ire t să i se la g ‘ ijn e _
Ştiind e x a c t c u m p o a t e s ă o f r a i e r e a s c a p ' . f^ n d c a
-P u r ¡i sim plu că n-ai putea să t e t a . num a,
ţ'-e fric ă . A r t r e b u i s ă a i u n m o t i v solid-
-T a ci d i n g u r ă , D a n a ! „ J e f lo r i'
Dana ch ico ti d in n o u şi m ai aru nca o mana
" l e in gură. , . . ™ l-ai refuwt
~Te-a in vitat m âine-seară la cine
Pentru seara asta?
-D a .
~ Şi tu ce-ai zis?
~ Am zis da.
146
Karen R ose
R ăsp u n su l m o n o silab ic lipsit de vlatH 1

bu n e prietene a ei îi stârni un val de afecti, Cele
cu i su fletu lu i. D ana o lăsă să aprofundeze r ?
avea nevoie de răsfăţ. l-arolit
- Ş i acum te gândeşti „O f, D oam ne, ce fec?“
i-a ro lin e oftă.
-D a .
- N e exprim ăm co eren t când ni se strân®*
d e nelinişte, nu,? 8 °n
C a ro lin e izbucni.
- Taci din gură, Dana!
D ana ridică dintr-o sprânceană.
- E u atât am avut de spus. C aroline, te-ai simţit
cu M axi
- D a. Ii trem ura buza de jos şi şi-o muscă. A fost
d in tre cele mai frum oase seri din viaţa mea.
D ana îşi reprim ă d in n ou valul de compasiune
atâtea ori trebu ia să reziste te n ta ţie i de a le îmbr
pe fem eile aflate în grija ei. U n e o ri era gestul pot
D e cele m ai m ulte ori nu-şi putea perm ite să se lase
dă em oţiilor. D e ceie mai m uke ori clientele ei aveai
voie de u n im bold, blând, dar hotărât. D ar Carolin
era clien tă. Fem eia asta care îşi m uşca buza era prie
ei cea mai bună. D ana îşi ignoră propriile sentimer
ridică n o n şalan t d in um eri.
- A tu n c i, ieşi cu el d in n o u , i-o trân ti ea, ca şi c
treaba asta o lăsa indiferentă. C e l mai rău lucru care
p u tea în tâm p la ar fi să te alegi cu o masă gratis şi i
bu cu ri de priveliştea de peste masă.
C a ro lin e se în cru n tă.
- C u m p oţi să spui aşa u n lucru groaznic? o re
d ar apoi privirea i se îm b lân zi când îşi dădu seam
to tu l fusese o stratagem ă destul de t r a n s p a r e n t ă . D
d ru m u l u nu i o fta t uriaş şi se în to a rse din nou spr
ren. Fratele Iui mi-a rep arat m aşina.
D an a îşi m ută iute privirea de la teren la pronlu
gând u rat al lui C a ro lin e .
-P o ftim ?
,p ratele lui, David - ştii, cel care...
pana ranj^- ^ ţa punct pe Cotoroanţă? Deja îl plac.

,Cel ca « obrajii, încercând să-şi reprime râ-
Ca n u n t ă şi lăsă zâmbetul să-i cuprindă toată faţa.
SJ , apoi re ■ectaCQi ce m erita văzut, chicoti ea. In ori-

■ arn adus vorba că mi se stricase demarorul, iar
CeCf ’ ‘f'e r v ic iu David s-a prezentat cu cheile mele. A
311 - maşina mea a fost rem orcată şi dusă la atelierul
M^că tocmai se „întâm pla“ să aibă un demaror reparat,
i că zău că n u e nici o problem a.
-Si tu ce ai făcut?
Caroline ridică d in u m eri stâ n jen ită .
/Vm reuşit să-l conving să m ă lase să plătesc pen-
tru demaror.' N-a vrut să-mi ia n im ic pentru manoperă.
Asa că i-am m ultum it şi am lu at cheile. Părea aşa de feri
citei putuse să mă ajute, iar eu chiar trebuia să-mi repar
maşina. îşi muşcă îngrijorată buza de jos. C e altceva aş
fi putut să fac?
-Depinde. Seam ănă cu Max?
Caroline o privi printre gene.
-Oa.
-Atunci ai fi putut m ăcar să spui în treacăt că ai o
prietenă care are mare nevoie de o „reparaţie -
-Ş i la ce m-aş fi referit? La tin e sau la maşina ta. în
trebă Caroline cu glas placid.
Dana ricană. ...
-L a oricare. L a am â n d o u ă . S u n t foarte flexibila,
spuse ferindu-se de flo ricelele cu care C aroline aruncă
în ea.
Asheville
^lieTCuri, 7 m artie
19,00
începuse să plouă, o ploaie uşoară şi rece de primăva,

Care răpăia pe cap ota m aşinii închiriate a ui ev
Karen R ose
staţionată pe aleea pustie w,

li n i jt e cu e x c e p ţia f â s â i t u I u V 'm '" '" 5' ! " m
de parbriz. ’ 111 r itm ic a[ ....
- Ş i mai departe ce facem> 8’ ,0ai îoi
« r e îi glasul lui ris u n s '"treb ă Sttvc„
l cuvocf
8 b e m u i pe s c a u „ u l s o f c m i,,; -
1'5" » apâsâ,,
""atoare
to n ? ° ' re d e c a P te rib ila 5“« ' P ' f 5 c = na. ft
•°n
o n fusese ¿ z s . v V ::t i hSuc^ c i
f e e ş e in g ro zitj. Văzu ' „ " i ? , “ '. A " " Bi’rough.
“ tm ele de v â n a a i d e p e fe tV si d ' Mai « » S i
« J i acolo d e vreo t r e i Pr° b* ' «
a v e a p e f a ţ ă c a m d e c â n d W/ ' 3 Ce msemnj
p re s o ţ ia şi fiu l Iu i îj H i ^ l - W i n t e r s a fla s e des.
violenţă dom estică. Steven se ciun* nd C3ZUriIe de
m ? IiCat Un P ° ^ are ^ Mai

^ o a se telefonul m obil d in Starea aCeea de sPiri‘>
făcea legătura direct cu R nc r Ş1 apăsă tasta “ reii
~ D o a m n ă lo c o te n e n r M Y /-
n tenţiona sâ plece în vacanfă? m i:ers 3 zis ceva că ar
l i t e r e c a s ă Te a d u , ^ u ^ e C a u t ă \ D o a r Ca' ş i ia câteva li!e

a s c o s m a ş i n a s o ţ ie i lu i d ' ^ ' * ‘a d ‘ n d is t r ic t u l Sevier
Steven se uită s p ^ c S T v r intrebă supărată. De ce?

lubţ i lui bătută măr U1 W inters goală, cu excepţia
~ Fiindcă a dispărut.
Cfucago
S r 1« * *
timpCredeam că h w‘ -t
-
se
Ic ia tot ati"
ünd' unÄ ¿ îS S iS .-f iS 'Â 'Î S S
^ _________ eptau să apară
149
Sa nu sp u i n im ă n u i
t t hip» b ? s c h e t- i n ° ric e c “ ' u ' t e l “

" ' ’ S i m P 1" " " i i g t u p si ră m a se în u rm a ca să
^ ^ " u v i n t e l u a n tr e n o r u l. F iu l ei n u avea
■ « fericită- b a s t e p t ă r i î n s e a r a a s t a , r a s-
- jo c u l l u i T o m a f o r a ta t v re o d o u ă a ru n c at.
J e C a r o lm e t o t ^ ° P d o u ă o r i D a r R an k _ e ste u n
Ubere u ş o a re ş . a . f a u i ţ h b s ie ţi D a c a a r fa c e
jntrenorbun. m e d ia t si nvaş lu a de el. C hestie
asta, m-aş duce aco . desigur. P ro b ab il că-i spu-
PT Î o m S i vadă d e tre a b ă şi să se con cen treze şt sa
nu mai fie atent la m ajo rete.
Dana se în cru n ta. distragă vreodată atenţia.
-Chestia asta n u a p ăru t sa-i d is tr a g
Ce altceva îl m ai preocupă? DU1 ple-
Caroline îl urm ărea p e T o m care aproba cu capul pie
c a t, si i se strânse in im a . T re d că
- Azi-dimineaţă a fo st tă c u t la m icu l d eju n . C red
este un p ic tu lb u rat d e M ax . „ i „ „ . M Ar
- M-am gândit eu că s-ar p u tea să se întâm ple as .
fi anormal dacă nu ar fi aşa, spuse D an a.
-D a r o să treacă, nu? .. ,
- V ia ţa m erg e m ai d e p a r te , C a r o . ic u um
TommY va treb u i să a cc e p te că m ăm ica lui e^
ca un magnet p en tru b ă rb a ţii sexy. Au, adauga
Caroline o ciupi de b raţ. . t . „ s „„rin
-T a c i, D a n a! C â n d T o m se ap ro p ie, în clin a pu,
capul. G rea seară, nu?
Tom dădu d in cap că da, cu u n aer întu n eca .
- D a . A p o i, fără v re u n a lt cu v ân t, se îndrepta bP
uŞile de la in trare. . . r -\nd
~Se pare că e trăsătură de fam ilie să vorbiţi _P
sunteţi supăraţi, m orm ăi D ana în barbă, urma , se
- T a c i din gură, D a n a . C u D an a dupa ea, C aroi
Srăbi să-l ajungă pe T o m . C e a spus Fran ^
-N im ic! T om m ări pasul intenţionat, ca sa scape
C arolin e dădu o ch ii peste cap exasperata.
1 50
Karen Rose
- C u m v rei. N u p e aco lo , T om . C â n d el o li.n l

g sp re s ta ţia d e a u to b u z , ea făcu sem n cu m â n a ^ 11’
d re a p ta . M e rg e m spre parcare. 5pre
T o m a r u n c ă o p riv ire sp re D a n a , apoi ridică d-
u m e r i. 1 “ '-nea din
- M i-e egal.
T o ţ i tr e i m e rseră în tăcere p ân ă ajun seră la Tovoh,
to a r te v ech e a lui C a ro lin e . Tom se opri brusc.
- C e e asta? în tre b ă pe un ton imperativ, aruncând o
p riv ire fu rio asă peste umăr.
C a r o lin e strânse buzele încru ntată.
- M a ş i n a m ea. D escu ie p o rtiera de la şofer şi trase
m a n e ta ca să debloch eze p o rtierele. U rcă. îl ţintui cu
p rivirea peste cap ota m aşinii. Te rog!
E l se urcă în spate, şi explodă în a in te ca ea şi Dana
să-şi pu nă cen tu rile de siguranţă.
- C u m ai reparat-o? C red eam că nu avem suficienţi
b an i ca să m ă d u c în tabăra de b asch et fiindcă econo
m isim ca să rep arăm v ech itu ra asta. D ădu furios cu
pu m n ul în tap iţeria jerp e lită , apoi se trân ti înapoi pe
V j banchetă, cu b raţele strâns în cru cişate pe piept.
y - O h o , m u rm ură D an a, apoi se sim ţi jenată când Ca-
rol ine spuse, cu privirea îngustată:
- S ă nu te aud!
C a ro lin e trase aer în p iept controlând u-şi resp iraţia,
apoi îi dădu d ru m u l în ce t. T o m se în fu ria rareori. Atât
de rar, că ea nu se prea pricepea să-i facă faţă.
- T o m , îm i pare foarte rău că ai avut un m eci prost.
Ş tiu că nu ţi se în tâ m p lă su fic ie n t de des să-ţi exersezi
c o n tro lu l asu p ra... dezam ăgirii. „Nu-i rău“, îşi spuse in
sin ea ei. „Nu-i rău d e lo c.'1 T o tu şi asta nu te s c u z ă să ij
ursuz. Aşa că încetează, adăugă ea apăsat. V orbim despr1-
asta după ce o lăsăm pe D an a.
T o m îşi în d rep tă spinarea. , 7
- D e u n d e ai fă cu t rost de b an i ca să repari maşin^
în tre b a b ă n u ito r, ignorân d o rd in u l ei d irect de a a a
d o n a su biectu l.
C a ro lin e o ftă şi ieşi d in parcare.
S ă nu sp u i n im ă n u i 151
■a fratele lu i M ax , a reparat-o.
, David, « » te secu n d ă tăcerea p lu ti grea.
^ d i ă g U a in p a rte a 1U‘ ’ SPUSe Un m n

distant. . r ljn e se u ită în o g lin d a retrovizoare. El
SurprinA o u Î Şi acu m se u ita p e fereastră dar reuşea
■ntorsese capu î ^ ţn stră lu cirea stro b o sco p ica a
SÎÎ VÎ de lum ină ca să-i în g h e ţe sân g ele în v en e.
5 Ce vrea să în s e m n e asta?
Mocnea'iritarea în to n u l lu i şi g â n d u l care răm ăsese
^ K u - c S i sc o ţi aşa ceva pe gură, treb u ie să co n

tinui, tinere. Cc vrea să însemne asta?
-Caroline, m u rm u ră D a n a . ~ i n
Caroline strânse v o la n u l cu m â in i tre m u ra n d e . u r a
genul ăsta de co n fru n tă ri, îi făceau greaţă. D ai T o m era
fiul ei. Indiferent ce sim ţea , tre b u ia să rezolve lu cru rile.
Mai trebuia să înveţe şi că nu p u te a să scap e aşa d e uşor
când nu era respectu os, in d ife re n t d in ce m otiv.
-Dacă este s u fic ie n t de m a re să p o rn e a sc ă pe calea
^ta, este su ficien t de m a re şi să lă m u re a scă lu cru rile ,
Dana, Tom? Lăm ureşte-m ă!
-De ce ţi-a re p a ra t m a ş in a fra te le lu i M a x H u n te r.
mtreb5 el sarcastic.
-Pentru că este u n tip a m a b il. A se ară am lu at c in a cu
jJ^ ş i cu fratele lu i şi am spu s că s-a strica t d em aro ru l.
timpul conversaţiei, ad ău gă cu în ţe le s. D avid a în cer-
sa mă ajute.
■a. pur şi sim plu?
îo m a’ ,răŞPunse e x a s p e ra tă C a r o lin e . P u r şi sim p lu .
Cruri P e lu m e a asta o a m e n i d răg u ţi care fac hi-
sâîn ţele^ Uê a ?t e P te n im ic în s c h im b . P oţi
asta?
^ orn nu spu se n im ic . D u p ă care replică:
c a nţeK '-
Y mu!îc â b u z ele . R e stu l d ru m u lu i p ân ă la
D a n e i îl fă cu ră în tr-o tă c e re te n s io n a tă .
152 K aren R ose
D an a o bătu uşor pe um ăr în tim p ce-şi desfăcea centura

de siguranţă.
- N u are decât 14 ani, C arolin e, murmură ea.
-A p r o a p e 40, reflectă C arolin e, încercând să zâmbea*
că. N oapte bună, D ana.
S tân jen ită, D ana aruncă o privire spre bancheta din
spate înainte să trântească portiera.
C aroline conduse în tăcere câteva m inute până când
inim a i se potoli su ficient ca să poată vorbi cu calm.
- T o m , de-a lungul a n ilo r n o i d oi am trecut prin
m ulte si mereu am fost sinceră cu tine. Trebuie ca şi tu
să-mi arăţi acelaşi respect. O p ri Ia un semafor şi privi
în oglinda retrovizoare. El în că privea pe geam. Tom,
îmi place Max. O bservă cum strânse din dinţi. Iirn place
mult. Si o să fiu sinceră cu tin e a c u m . Pentru minee
ceva nou. Nu prea ştiu ce se va întâm pla
Dar stiu sigur că atu n ci cân d su n t cu el
Dacă ţi-ai îngădui, cred că ţi-ar placea şi ne. Pt_c P ^ ^
Tom nu se clinti nici un m uşchi. L um ina sema
făcu verde. C lătinân d din cap, C a ro lin e po 1■
M ai trecură alte cinci m i n u t e până T om v • tjv
-O am enii poate fac chestii drăguţe fara n
Bărbaţii, nu. _ . i « ¡si spuse
C aroline se sim ţi d escurajată. „U t, PU1 ’ j 'u| J e )
în sinea sa strădu indu -se să-şi în frân g ă 1 ? u creadâ
plânge, dorindu-şi din to t su fletu l ca iu e
că lucrul ăsta era adevărat.
-T o m , eu... m i ş c ă atât &
în m o m en tu l acela tru p u l lui T o m se ■ â strâns
iute, în cât ea tresări. E l se aplecă în a in te ,
tetiera scuturând-o cu putere. _ ^ credca
-N u por să cred că nu vezi, m am ă. P
eşti atât de al naibii de n aiv ă . _ . ■„plaiu'!
C arolin e privea d rep t în a in te, strângan |or> Ţ r ^
de tare în cât îi zvâcneau în ch e ie tu rile sCllţitâ
aer în piept, în ce rcâ n d să ig n o re d u rere1 bine s,
inim ă. Naivă? P oate că da. D ar era m u proba
fie n a iv ă d e c â t p l i n ă d e r e s e n tim e n te ,
153
J a t de-a lu n g u l tim p u lu i, căpatase

. u un ltlj tne,rilita te . A ltm in te ri, de un de ar fi putut
¿ im ® “ " „ n u l ace la' Relaţia e i i n faţa cu Max
- deprindă ^ j ; n ce în ce m ai m are.
s i t a o im p ortan ţa di ^ ^ Ţ o m i spuse calm . Ferm .
C F: Mfnne-5eara_.au ^ Jru m u l la tetieră, lâsan-
, Mama! stnga el P cu chipul crispat
du-se să cada dm n ^ şi ea parca mtr-un loc
Ajunseseră in ja { d e aproape de bloc.
p i, bucuroasa ca ^ tu rb y le n t. Intr-o b u n .
După ce s e inseir , m ai b u n . Intr-o buna zi fiul
^ ^ î v a d î c ă o am en ii... bărbaţii pot fi amabili. Se
o\avea bd V(*u . . . i •r oi
K ?ŞV in« - -
iu bM i'm M ent În cât să ai în cred ere in m ine, Tom .
din maşină ş. sp rin tân d spre b lo cu l lor, fara

Înapoi.
capitolul 9
Chicago
Joi, 8 m artie
18.45
Caroline era în co rd ată astăzi- Aşa e r a .1 j n valuri

adusese cafeaua de d im in eaţă. E m an a » t:noe. Dar
a[ât de pu tern ice, în c â t ap roap e o pute*
insista că nu se în tâm p lase nim ic.^ ca nul care se
După ore el avusese o şed in ţă cu c ^ aştepta
terminase târziu, şi nu era sigur că m a c ^ c -nj
P^ttu întâlnirea pe care o aveau P^n tr U , - j preocu
pa « ' ° găsi a Ş t e p t â n d u - l . B r a c o n siJ e ră că e
ai dar era acolo asteptându-1, iar
Unsem tibun.
154
Karen Rose
A şa că a cu m m e rg e au u n u l h n - ,
ieşiseră din clăd irea F a cu ltă ţii d e E i 1^1’ duPâ ce
ton , spre m aşina lui. D ar ea era 1 1 ? de la Carrin?
C eva se schim base M ax tare ar fi vrutTă'sH
Iram antase creieru l în tre b ă n d u -se c e -ir fi t «*
t se ff“ ^
c o u L r ^ j'c S r ° p7 « r * *
mavară în C h ica g o . S i lui C ă rn ii™ l..g eru ^ e ’e pri-
clănţăneau dinţii Pardesiul ei p i“ ^ frigl "
la m aşina ei care era o r a b l ă ’ ) Subiire’ ?' gândindu-se
m ai săracă a orasuîm Ş‘ ’f aPa rta m ^ t u l din zona
m ite altceva m aî bun Î ^ n tr daCâ nU' ŞÎ pmea Per'
to r tâ sn i d e unH A- ' ■ n ° U U n s e n t >m e n t protec-
e ra n e c iln o s c u t ™ m t e r i ° rUl ' U Î' d a r a c u m ™
văzu'pedcufH ,“ ^ ' ^ ^ “ 11130 Iui C a ro lin e ' încât nu

c u asfaltul ş i ... ' P l c i 0 a r e l e l u i p i e r d u r ă c o n ta c tu l
ternică în clfna l ™0rm ăic în so ţit de o bu bu itu ră pu-

din gât. B u b u it u r a ^ e n e a d e k ^ c a ^ ' M orm âitul venea
o c h ii si v ă z u ^ t e f e ^ D i n V e -in tU n e c ă l A P o i M a x d e s c h is e
u n d e t r e b u ia u s ă fie \ ! f . i cire> « a u p e c e r, e x a c t a c o lo
apoi pe celălalt, oftând u s u r T tc â n d ^ ^ Pr° b" ’

seră norm al Se rirlir-- - ‘ caP^ am andoua răspun-
apăru S Ş e l “ ““ Cllpi" d ’ ' 5 " J C a rol ine
su n t oase ru p ^ H "'1^ 1 ln cePu sa pipăie să vadă dacă

- C e s-a î n t â m p l a t ?
Asta a fost s a l 5 '™ u 'l r ip f o 8 U t i aSt,C“’ reP,‘Că M ax
el c ? u ° J ‘Z ! t â Z i eC n W C hi':' ** '* d “ S
A s t a e o f ig u r ă d e p a t i n a j a r t is t ic
- E i ş i , a m a v u t o m ic ă p r o b l e m ă la a u te r iz a r e ! M n v
s e t r a s e în a p o i, fe r in d u - s e d e m â in ile e i c â n d a tin se
& \ \ A \ \
Să nu spu i n im ăn u i 155
pvqct deasupra g enun ch iu lu i. Voiam să

jn
"l0CÎT e X ''™ Uamin''
‘ă a51g
ini j m 5 că eram , m u rm u ral uea.
C red e-m a ^ - gravă d e v e m ş, m ai
_>]u î3u- in u c
f f - ,jne ţi privi în o c h i şi dădu în tăcere din cap
C - W d in nou o ch ii în jo s, către gleznele lui,
inainMa''continua exam inarea în căutare de oase frânte,
f f s e atentă. Toată după-amiaza. A tenta sa auda fiecare
u fnit a l bastonului lui în tim p ce măsura mcaperea cu
b° 7 f i e c a r e sunet al vocii lu i prin perete când raspun-
E a telefon. T recu se de la o stare la alta: ba suferea
î n cauza ieşirii im pulsive a lui T o m cu o zi in urma, ba
tetrăia s e a r a m inu n ată petrecută cu M ax in care
coDios La fel de adevărate erau şi am intirile legate d
senzaţiile v ib ran te pe care le ^ m ţise când clegûl lu
mare trecuse în tr o uşoară m ângâiere efemera^pesteb
ei. Mângâierea aceea care o zguduise din cap pai >
picioare îi trim isese fio ri pe şira s p i n ă r i i , Şi mu timp
după aceea sim ţise furn icătu ri în tot trupu . r.
la delicat pe buzele ei, D o am n e D um nezeule, o făcuse
să-şi dorească m ult m ai m u lt decât cina. cu ţn
vine şi îl privi drept în faţă. E l o observase <p x U ura
timp ce ea cerceta dacă se vede vreo lovi ■
din obraji radia acum p rin to t trupul ei. uri,
-M ax, ar trebu i sS te vadă un d o cto r peutru geuuu
chiul ăsta. M ai ai vreo altă lovitură. ctrîm b ă Si
-N u cred. P oate d oar m ând ria m ea. Se strâ m t» . 9
noada. La naiba! ... ■ ic ie loc,
11 privi cum se ch in u ie să se ridice, P
cu o înjurătură înăbuşită.
-S ta i s ă te a ju t s ă te ridici. R id ic ă o
-N u p o ţ i . T e - a ş trage şi p e ^ ţP ţn m n e ric - strâ-
Şpranceană, iar ea r e m a r c a . «ândesc mai bine,
W irea din och ii lui. Ia stai, daca ma gancles
fi aşa rău. . , w i n d ă atm osfera, calmându-i
G lum a lu i ^ j a „ a d e r ia relaxată din tim pul
n e rv ii si r e s t a b i l i n d
156 , , . _
M icn Rose
cinei împreună cu trăsnit,,| d c f n t,. ,1 p

M Propti mai bine pe pid M rc ,i sl Î ch|w
la p ie p t. 'ssi » » c r u c iş ă k ot,>
'N u mă păcăleşti, M ax. M ai r,m n ^
^ S a “ ^ o c h i benZină:
agăţă strâns de braţele e J '^ r e u s i r * ' înCret,ere>apoi Se
în picioare. ' rcU?tra 1m preună să-l n d *
- A i lucrat Intr-un spital
- ă j»
era un sublect pe care nu-1 d iscu n ^ SpitaIul
N ici macar Dana nu c u n o J n ic' odată cu nimeni.
^ i r e a şi convalescenţa ei S n l ^ Î Î ^ dc
o m enţină în funcţiune m X ™ p5rUSesă
sa iuga, era să îngroape a t W 1 a tu n a când reuşise
un. Se dovedea că unele dinr C t™ 1 dureroase amin-
Şi ieşeau acum la suprafaţă am intiri scăpaseră
oate că începea să se sim ţi -a C Ca na avea dreptate.
Şra numai naivă, aşa cum ^ SIguranţă. D ar poate că
încă o durea. îşi îndrenri aCUZQSe T°m . G ândul ăstn
schimbe subiectul. Pnvirea în altă parte ca să
_ -U ite-ţi bastonul! Stai că m
m caz că mai este gheată. erg eu Puţin înaintea ta,
El strânse din dinţi şi'făcu
. " Credeam că femeia trebuie - PaŞK
m u ™ ă- , ebu,esa meargă cu câţiva paşi
Ah- uscunle pe care Ie irimlir*
nule profesor, lăsaţi t r e c u t u l ^ m e n i u . Dom-
um ăr ? ° rm â in d d ° ar în lo c * « n SCColul XX1! Au-
c o n to r 1 V3ZU ? Tf nit de un « â lp d? y ns> P nvi peste
contorsionată de durere. Sau a r trPK - lum*nă, c u f i , ţa
«nandna masculină şi să mă Iaşi să Să de
- Fara spitale. Urăsc chestiile astea k «Pital?
Şi am inti cat le detesta şi ea, aşa că 0 i I 'Slte-
Perfect, atunci lasă-mă să te duc a c J î j 4 mai moale.
Să itu sp u i n im ăn u i 157
ISĂi iVLiLX* ., • * * i
El scrâşni d i n dinţi şi se sp rijin i in baton.
-Nu. Mergem să m âncăm .
C a ro lin e dădu o ch ii peste cap. O m u l era tare de
p, ceea ce era b ine, întrucât: capul lui preluase şocul
viturii.
V1LUI.1I* . „
-U ite cum facem . T e d uc acasă, improvizam ceva şi

item spune că luăm cina îm preună. Acum ce mai este.
-Nu asta planificasem eu.
Caroline suspină, iar respiraţia ei se transform ă in-
antaneu în a b u ri, îm p ied icân d -o să-l vadă pentru
loment.
-Planurile se mai schim bă, M ax. O ri te duc acasă, ori
: duc la doctor, T u alegi.
-Eşti o fem eie despotică. D ar făcu un pas înainte,
’rijinindu-se încă anevoios în baston. _
-M i s-a m ai spus şi de către alţii cu mai multa
tperienţă decât tine. D ar sunt şi o bună bucătăreasă.
-A tunci mergem acasă.
Casa lui era de m odă veche, albă, cu streşini orna^

«ntate cu o îm pletitură elaborată din lemn. Pe toata
Hada se în tin d ea o verandă care cuprindea şi partea
Serală unde în vântul nopţii se mişca un balansoar i-
'ic pentru verandă. Observă că în curtea dintaţa, ae un
°Pac uriaş atârna un leagăn dintr-o roată de cauciu •
a uşa de la intrare ardea o lumină, dar nu era nic'
.emn V-U
că UL
ar 1
mai
UUI exista %
cineva prin î m p r e j u r i m i
1I I II ].. 1__1n_. . .ka■■
158 Karen R ose
ştiuse mereu că este locuită de o am en i norm 1- î

se iubeau unii pe alţii. In care m am ele îsi le»- In Clte
seara ca să adoarmă iar soţii spuneau ’te i^ nauiCopi¡¡
murând cuvinte tandre fără absolu t nici un m ° mur‘
beau până deveneau furioşi şi violen ţi. ° tlV Ş1 nu
Caroline parcă maşina lu iM a x răm ânând cu rv
aţintită pe verandă, şi parcă auzea strigătele ferir
copiilor, mai că vedea cum în flo reau flo ri în stra m T
neîngrijite care se întindeau de-a lungul verande? c ,
a c ™ o atrăgea, sau poate era ¡|uz¡f
exercita acea forţa magnetica. O ricum ar fi fost, în mod
îgur se îndrepta spre un dezastru uriaş. Bărbatul casa
Toata siţuana asta care părea o plăsmuire. '
Max ii studie profilul în lum ina blândă de pe terasa
d " S du,a«Pr t f“ -C5tre “ sa lui' - ° 4 S

u i ’ de CTlsta’ că'i strângea inim a
mama“, reflectă e U s u m ^ ' ^ g° a^ ' ”Fâră DaV£’ (M

deschise usa să intre Ca mr ' mp ce^ i căuta cheile, apoi
beţna c ă m i d u l u i ' ‘" e' * S ln e ur ■ « S t n i i , în
In sfârşit!
Caroline clipi când el ră
casa cu o lumină strălucitoare* COmutatoru*> inundând
spre sfârşitul vieţii, aşa c o r a r e lntăt.ea.,prost cu vederea

fel de puternice. îşi scoase mân m,lnik din casă sunt la
narul paltonului. Ó privi cum se Ş‘ le băgă în buzu'
a al ei liniştit, studiază atent hl , î DarCe în felul ace-
ui cat de importantă era reacţia e' CUnoscu în sinea
- E drăguţ, Max. Traversă în t
pat greu de umbre şi praf, şi îşipf e f , sPre celălalt ca-
peste o dunga verticală de semne degetul Pe perete
- U , uite! C e nostim! Care este a
Max sim ţi cum pieptul i se „ ,
amintindu-şi de tabelul de creştere P,'ev > căld u ră
Z3n cum « îndulceşte chipul lu C a ^ i ^ ^ c i , '
vea cu coada ochiu.ui. N u i s u r p r i n d S ^ * * ^
SQlüt deloc
delnr
J\ \\
. - 159
S ti n u s p u i n i m ă n u i
- n r m o e im e d ia t d e el, deşi
a ei fusese atrasa f J t r i i N u se u itase a
iVlh s a t î ^ ' u n Cu ta p e tu l ţip ă to r, ci la sem n ele
to a ta « "” " ’ u n u l d in tre cele
¿/sus semne. când am împlinit 13 am.

îoU n^tocU nâ p u ţin c a p u l sp re sp ate ca sa văda
: £ aceeaşi î n ă l ţ i m e ^ T o m ^
Si de la cin e a m o ş te m t 1 0 ^ q ^ fim d ca
nu mai" îS ă u g ă n irn îc şi fiin d c ă n u era sigur că chiar
d e , u a a ce ea - * - jd
i. Când ea rid ic a p riv ire a ap P ar fi fo st su-
ceafa, şi cea m ai n e \n *e m n \ lu i ezita n t
:ientâ ca să se lip ească e tru P u j t d e c â t su ficie n t
aproape im p e rc e p tib il ^ se tensiona, dar nu se
.să ducă la în d ep lin ire sarcin . - acord ta c it de
ase în ap o i. L uă a ce st lu cru d re p t u n acor
continua.
■Şi* . lui zburase
Oh, da. A treisprezecea aniversare. , ţ delicat
>e la dulcile a m in tiri ale trecu tu lu i a p În fio ra t,
u care era d ată ea în p rezen tu l o ar ţinuse
lădu drum ul a eru lu i, fără să-şi dea se « bicicletă
aspiraţia. Aveam 13 a n i şi to t ce voia ■ eU râvni-
ie teren. F ra tele m eu m ai m are avea _ ’ iam cj tata
sem la ea de cân d îm p lin ise el U am- M am a se
avea să mi-o cu m pere, dar n u eram P rea lim părat una
luptase cu el d in to a te p u te rile cand t-a cump
1^1 Peter
- Probabil că Peter este fratele tău ma_ ' ,^n c u sora
- Ih î. E ste cu c in ci an i m ai m are şi geanu
mea C a th erin e. 7
-P e tru şi E caterin a cea M are, nu.
Karen R 0se
!t9te
a m e pn t u. l d in v o c e a ce ii. £ rb a Iui <
— hct-î -T- . ‘ °*rrih■^Cllttt
mtl amu.
de ^ ^ J n ^ S 'c e ^ e î1*11 &f°St Un pasj
. fo st? îl în tr e r u p s e C a r I- at
U1: m L ' L 'd a i S T r ă s M " > W casă^
M a x îşi d re s e g lasu l.
s p r « â ? a n r rit ,n t r ' Un a c d d ' " ‘ <*= m » m a acum dol
p r M n d u T " tăCU' 5 “ n lunS m °n ie n t1 pur „ simp,„

- L-ai iubit.
u S V u h t t S , e f â t “ t ? Uteal Sâ iube?ri Un «*■

d in g u ră î se nn ° ° U Y°-la u ’ nu reu ?eau să-î
n e a ş te p ta t d e a m i n t i r i ’* n ° l° ^ ^ ŞUV° ÎUl întenS ŞÎ
se S o n 11" rÎdiCă CZÎtant m ân a spre obrazuI lui ?M Prin'

- A t u n c i ai fo st n o ro co s.
rânrÎl^ ^ 2 C- ^ a.n<â ca u n b a lsa m calm an t, fă-
a isp ara b a riera care se ridicase in m od absolut
a u to m a t.
D a, p resu p u n că da. Ea stătea acolo, cu p r iv ir e a ridi
ca ta sp re el ş i cu o c h ii aceia albaştri p lin i de c o m p a s iu n e
şi ta n d re ţe . în ţe le g a tu n ci că tu nu a i fost
t a îşi trase m ân a.
N u . S e strădu i să zâm bească. M ai povesteste-mi des
pre b icic le ta de teren .
Ia r el c h ia r asta făcu . A r fi făcu t o rice ca să ş te a rg ă
expresia aceea răn ită d in o ch ii ei incredibili
- M a m a se tem ea că o se ne rupem gâtul cu ele, dar
ta ta avea o părere ferm ă: că băieţii au nevoie să-si des
carce en e rg ia în tr-u n fel. A şadar, am m ân cat to rtu l şi
în gh eţata, iar eu p ractic nu aveam stare pe scaun. După
care bu n ica H u n ter a vrut să-mi măsoare înălţim ea, dar
eu nu v o iam . I-am spus că su n t prea mare, iar ea s-a
rtam cu n ici u n chip să o văd tristă,

.ntristat. ^ f ^ b ă t u t , am v en it în colţu l ăsta şi am stat
Î c â nvaIT1 S tra n a lin ia . D u p ă aceea, s-a aplecat şi
p ir it e ca ea sa » ^ bărb ati că acela avea sa fie ul
mi-a şoptit c a am sa -inSem neze înălţim ea mea.
nmula0 m care a m intindu-şi sentim entul acut
sim ţise la vorbele ei.
dePF W c ă al dat dovadă d e respect pentru sentim en
tele ei-
_ Poftim- , ţ i - j ră d ăd eai dovad ă de respect
făcut tu, M ax. .
c r nu
„ a niciodată. în to td e a u n a rn-am g and u c ^ _^
să fie magia vârstei de 13 aru_ - deasupra
înalt pentru ca ea sa m ai p o a ta a ju n B
creştetului meu. , . . 1 « ren 7
-Până la urmă ai p r i m i t bicicleta noUâ-noută
-D a. Am d at fuga a f a r ă , şi era a c o ’ Chicoti,
şi strălucitoare. T ata îm i în d ep lin ise d orin ţa^ ^
Apoi, a doua zi, când mi-am rupt m c e i ^ ^ & ^
tata m-a dus la sp ital cu m aşina. V
niciodată „ţi-am spus eu .
-C e am intiri m inunate! pi iarpă-
Privirea lui se concentra la creştetu cap - ^ ciroare
tul castaniu-închis prindea viaţă în um j urnl3rele di-
a căminului, făcându-1 deodată să vise" ■ tirde despre
foe aruncate de lum ina lum ânări or. , a se topiră
biciclete şi zile de naştere şi căzături p o •^ moaLele
'n clipa în care d orinţa îl lovi ca un g o . tie pe care
caPului, reaprinzând starea aceea e necesitate
o îndurase toată ziua până când devenise
datoare. O dorea. _ . împletit intr-o
- D e ce porţi în to td eau n a parul sus
coadă?
Caroline făcu ochii mari.
162 Karen Rose
- E s t e m ai u şo r. M a x , c e ...
D a r el trăsese e la sticu l d in c o a d ă şi se ap ucas
p letească şu v iţele în g e m ă n a te . V r e a u să-l văd' T 1 ^
spuse cu o v o ce b ru sc răg u şită, a p o i văzu cu m rosul !'
irez istib il îi co lo re a z ă o b r a jii d in n o u Parrn t-l a
j . j . ULcl trecuse n
etern ita te de ca n d o a tin se se .
C a ro lin e sim ţe a că o in u n d ă u n val d e căldură si * ■
desfăcu n astu rii d e sus de la p a lto n u l pe care încă nii si’l
scosese. P alm a lu i îi p rin se cu b lâ n d e ţe ceafa, iar degete-
le îi m asau u şo r scalp u l în tim p ce-şi cro iau drum prin
părul des p ân ă câ n d , c o m p le t d e sp le tit, îi căzu pe spate,
p ână în talie. C u cealaltă m â n ă îi d e sch eie toţi nasturii
de la p a lto n şi i-1 trase de pe u m e ri, agăţându-1 orbeşte
într-un cu ier d in spatele lu i.
- C aroline?
C u greutate ea rid ică o ch ii şi îi văzu privirea ţintuită
asupra ei exp rim ân d ex trem de lim p e d e in te n ţiile lui.
ln g ăim ă ceva aprobând d in cap, d u p ă care în cetă total
să m ai gândească când gura lu i o a co p e ri pe a ei. Gura
lui era to t ceea ce visase. P u tern ică şi catifelată, m onopo
liza, pretindea şi dădea în ap oi to t ceea ce p rim ea. Şi în
plus. C ău ta, m uşca uşor, savura, în tim p ce o atingea tot
cu o singură m ână pe cap şi cu buzele a ce le a senzuale,
în flă că ra rea ardea m o cn it undeva în stră fu n d u rile ei>
apoi se aprinse dezlănţuind o reacţie pe care nu ştiuse
vreod ată că o ţin e u ndeva cap tivă. C u m â in ile apu;
că cât putu de m u lt din p alto n u l lu i, ca si câ n d ar fi
fost un colac de salvare, o frânghie de care să se ancoreze
pe m ăsură ce fu rtu na em oţiilor n oi aproape că o culca
la păm ânt.
Era pe cale să-şi schim be viaţa, dar faptul că stia acest
lucru nu facea m om en tul m ai puţin în frico şăto r îl d °'
rea, voia m ân iile lui pe ea, voia să-i sim tă ¿ru p u i lipit
de al ei. In toată viaţa ei nu m ai dorise asa nu crezu se
niciod ată că este în stare de o asem enea d orinţă n estăv i'
lita. In cei şapte a m de libertate nu simţise nici m ă c a r o
dată dorinţa aceasta exuberantă, car- - , nea ca suvoii
163
st m V *
W P W .'I S in d ln W p ie 'w “ / “ f Se ridică pe vâr-
furi ^ fn treb ase c u m y a f i, ‘ r feCt. E a era l perj

Ma* f în v isele lu i. b r a p ced ân d
etamn T e ei se m u la u m in u n a t p g n î n t o r-
fectâ. Buzele ei se ^ p£ e k încep
la p re s lu n e a sa u t ^ £ l u m işc a ie d
se prinseră strân s d e el, -„ „ « u

pur si simplu. . o v 0case o reacţie etT1° ţl t
şiiind că m uU d « a t o n ce g « .
atât de p u te r n ic a il s t a r n e pa r t e d e k « 1«
mai d ez m ie rd ă to r d e c a r a ţ n l ă n ţ u it e î n j u r d j ^ se
sofisticate, S im ţ i n d u - i ‘ | - gea tn ă t gacu ‘ a
lui îl făcu se să d e a d r u m u l a<:elm * * * *
acumulase a d â n c m .e l zi t r 0 i u l. P â n a m ^ ' ge
reuşi cu greu să-şi P as5r e . , ■ se arCu i. O r ic e r ’' a telui,
când tru p u l e i UP * d. l * râ a lu n e c ă pe û tb , ^ â n dô mai
evaporă, şi m â n a lu i , r o tu n d rid o n tact
se strânse c ă u ş p e P o ste ^ ică a d u se u m e rii e l se
sus. O s in g u ră m iş c a re ^ s u r p rin sa, ia rnLcâ.
cu peretele, făcân d -o sa ^ erecţia li P râma-
năpustîră în a in te fr e c a n C a r o lin e , i 1 atin-
^ o r l io ă e le c triz a n ta , şi ea iubitoare
"«»Vi m m «
făcu să se 1
ea, era co n v in s. D e d ata asta avea să se
că era u n fap t c e rt că va exista şi o d a t ă ' S ? * ' P<e«tru
În cet, slabi strân so area p ân ă c i n / l ar,e '
sera d in nou pod eau a, iar legătura fizică? le
' . ei atin.
tram a. C h ip u l ei era în v ălu it de şuviţe d e S ?
de respiraţia p recip itată. B u zele erau r o Z tl!rate
o b rajii iritaţi de b arba lui. E ra frum oasă Ş‘ P'ine’
- D u m n ezeu le! îşi lăsă cap u l să cadă si îsi -
obrazul de creştetu l cap u lu i ei. In im a îi b u f i î f f i î
ciocan, plam ann pom pau aer ca n işte foaie T o i t r u J
b in e sr er° S l NiCiCând nU se ^ m ţise a tâ td e îiu Era
ne, ştia acest lucru intuitiv. A sa trebuia să fie Iar ea
era unde trebuia să fie. în braţele lui.
diferită d f J m T bă C arolin e care ai-i2 i o voce complet

CaroHn e -' I n g ă n a tă Ş i- s e x v? G r e u d e d« is . Ea -
eă m ! o renaSCUtă1înt1r' ° fem eie care putea să-i „mul-
U-VUl b a t Ca M a x H u n t e r . In cred ib il!
desfăm râ ,a iin i C Pe Care ^ îm P reunase pe ceafa Iui se
uşor în a in t1 j ,e c^ră^ pre o b raji, pe care îi mângâie
uşor înainte de a le da drumul pe lângă ea.
nou c&niilUl mar^ Car,e ,'ncf se j ^ a în părul ei îi trase din
p e,te o h rL i - Cu ndeTe- Buzele lui trecură efemer
m lu î cobnrâră T Ur™ nd linia m^ iln'
până în nunctiil epVna sărutări delicate, dar apăsate
deasupra g uleru lu i p u f o v S u ’i " ^ atd e u.rechii- ex;,Ct
nou frison. tr u v e r u lu i, t-u străbătu tă de un
pe faţă. M ă T n i ^ ^ H u c r n ^ h ^ K 3 d * Te' am zg;lriat

făcu Un pas înapoi si cu o m işcare"d În"“ 0' — Pă
paltonul, privindu-i chipul în tot ace t Hm 1?‘ 800356
M irarea făcu loc stuporii îi niren f ’ r-
zgariaşe pe faţă? C aroline se strădui s ă j ^ e - " °
boldul de a clătina din cat, a n e îm -L j ? rePrime im'
este felul în care se poarta bărbaţii norm ali“ ? -
ea dar ch.ar in clipa în care gândul se S S , m ed’ta
M axH unten *“ ad eV tat- N ™ » » “

■ -
r- W a m u z a m e n tu lu i. M âin e ?
. cet uluiala facu lo ^ ţim p ce 4 u rm ă .
î'icet: ' S c e n e l e , ; n c U n ^ dc ^ . ePr ^ a, d p riv irfa
^ ^ m îs i atârn âr t f o u t e i, ca şi c â n d ar f i p â n d i t
reacU 'jezliP * de c h > , g- • creaScâ in im a
¡ ¡ ¿ V A r e n S ’^ S ^ 11 în tr-u n fel în d răzn eţ. în -

debUCi o încredere n ou -găşită.
în trebă C a ro lm e .
J ă p r o m iţi câ te ve^ b a rb ieru ^ care apoi se
Privirea Iul fu . in s u f l K , i a s u p r a în tr e g u lu i lu i ch ip
statornici pe gura, iar e c(J c e a m a i in c r e d ib ila
îi tăie resp iraţia. E r a b în d u re ra ta ,
înfăţişare. Isi tre c u v â r fu l 1 m b n p e s t e _ g u r__
S , r „ = t . C ^ i ^ d a n i e , o devorase „
slăb i cravata, ararand spre
bucătărie. _
-Iar acum a v en it tim p u l să m ân eam .
Caroline sparse u n ou în m ixeru l ul t rape r ^ ta

lui Max, U n eltele lu i de bu cătărie erau parca i„s:c
Better Homes, ch ia r d acă în tre g u l d eco r era un
al anilor’6 0. „ „ W e r ie .
-Lasă tem a la m a te m a tică pe m asa ,i n jje
Vreau să o văd şi eu. Ş i, nu u ita, d acă vad m tabără
[tote un şapte în lo c de n o u ă la m atem atica,
•nvacanţa de prim ăvară. Ş i... Tom ?
-D a , mamă. , . „rPU mas-
Caroline clătin ă d in cap la nerăbdarea renSiunea
catâ a fiu lu i ei, auzind lim p ed e in vocea atat J e
“in seara p recedentă. R areo ri lăsasera sa ‘ C aroline
rnult timp până să clarifice lucrurile, iar a j ^ sa
niJ Ştia exact cum să vorbească cu ProPrR _ .. iăcea, fie
r®luâ tonu l fam iliar. E ra m am a lui. >e ‘ co n troleze.
E.3 nu. C am într-o oră o trim it pe D ana s.
nu d a i d r u m u l altcuiva î n a p a r t a m e n t .
166 Karen Rose
— Ştiu , m am ă. Pauză, a p o i su n e tu l u şii de I

deschizându-se. S ă n u răsp u n zi la s o n e r ie s gider
sui în m aşină cu vreu n n e c u n o sc u t, o ric â t de '1U te
toare ar părea bom bo an ele d e la ei, te rm in ă el d *ni'
pe un ton sarcastic. 4 °P°ziţia
C aroline suspină.
- S u n t chiar aşa de rea, scum pule?
U rm ă u n m o m en t de tăcere stâ n je n ito a re , după care
Tom suspină şi el. e
- N u , n u chiar. M u şcă d in tr-u n m ăr, iar sunetul îi
cranţaru in u reche. E şti o m am ă b u n ă , term in ă el cu
gura plină, şi uite-aşa, situaţia se lim pezi. S i, de regulă
responsabilă adăugă în glumă. D ar, o ricu m , dă-mi nu
mărul de unde eşu şi sună-mă în ain te să pleci spre casă.
line cedă ' Ui efo rtu l pe care 51 făcea’ Caro'

Şi o să fiu acasă înainte de ora stingerii, domnule!
Aşa sa taci. Ezită o fracţiu n e de secu n d ă. Mamă?
ca ; n furiat aşa de tare aseară, dar... Trase
că tipul
ca tinull asta
-PfL e ^
de atreabă? CUnoscut Şi-- M am ă, esti
’ sigură
profundă dez^ăyiî u i’ ?i o d ată cu ea o durere

aşa ceva *U ^ t Uia Sa se gândească să întrebe
- Da, scumpule, este. Dar d irs - ■ ■
liniştit, dă un telefon mai târziu * * * S' mp
-A ş a o să fac.
-P a , dragul meu.
-M am ă!
- îmi pare rău. Vocea ei deveni mai nmft j - - i
la un ton serios. U revedere, Thom a, r ? - a; trecan ■
puse receptorul în furcă, apoi îl v ă . u ' r . u ' 5 diP !î
scările una câte una. II durea, stia Ar f i l r coboratld
re să-şi dorească să n-o fi sărutat până 1» Sa e în Sta'
căzătura aceea, dar nu reuşea să găsească U“ .are dupâ
cesar. Trupul ei vibra încă, şi nu fusese d e ^ iSmU‘ ne'
deocamdata. Mda, şi Marele C anion nu eri J Sar
ură în pământ. Tremura, în ciuda căldurii c L i C° ga'
n bucătăria
;
. - « 7
s s „„ spui rum anm
„ n f e r in d u 'i lu i o o arecare
i ,ş ise * & £ £ £ & ^ ^ m aSă'

L tim ^ f'ir c i? d e si în c e r c a să o as-
s w « “ " ^ T l o r i d S e din jurul ochilor când se
/1In
= £lPu
nîlOl O Vil*
- ,fi’sâ'l P « v e a s c a - t m s e v a b u c u r a să a ib ă to t apar-
Da m u lţu m esc. T o ™ s Qre A s ta în s e a m n ă că va
ame^tul doar va‘ a v e a t e le c o m a n d a n u m a i
in ad id aş,i num M U
" e t o t p e u n d e n u «r « e m . ^ ^ ^ c u e
.¡d in n o u 'se 'în tre b â d e u n d e m o şte n ise b ă ia tu l înalţi-
“ s “ d sigură că n u a re d e c â t 14 a n i!
Ea îi aruncă o privire iro n ica . în tâ m p la t să fiu

-D estu l de sig u ra, d a t fu:ud_ca CTU ţ.
acolo când s-a n ăscu t. L u ă c o u a , ^ so su ri de
le puse pe m asă. A i fix zece fe lu ri David
salată. G ropiţele d in o b ra jii ei n ace< ^ cu m p ără-
mi-a povestit despre excu rsia aia e p cupQ ane pentrU
turi. Probabil că m am a v o astra i ‘
toate mărcile d in m agazin. mi raţie cum
- R a n c b 1 e fo a r te b u n . O privi c 1 m işcarea
se întinde p â n ă la ra ftu l d e sus^ m sprânce-
fluidâ scoţân d u -i în ev id en ţă sa n n . ■ , . Hal Ei,
tiele spu nându -şi că e cazul să se po
ce mâncăm? . . Ao rece. Am
-Ş n iţe l de p u i cu c a rto fi şi salata de pt
găsit salata de paste în frigider. de pui P rin
-M a m a a făcut-o. O privi cum da c a r n e ^ ^ .
amestecul d in lap te, o u ă şi făin a P r e ‘ sftrâ ia uleiul.
Clirn o pune în tigaia de pe aragaz m
-A r e grijă de tin e.
- D a, când o las eu.
' M arcă d e sos p en tru sa la te (n .tr.)
168
Karen Rose
- Ş i T o m sp u n e la fel. P resim im -
tează n icio d ată sâ fie m a m e . ^ Ca man^ nu w
nN ici c h ia r cân d fiii lo r 1 P r_.
M m , apoi alungă gândul. M am a f i i , m ,m ile“'
- urm ă Avea sâ se concentreze su T f “ »
a tre c u tu lu i. a su p ra viitorului, nu
rnenk C™ o ln e^ u t t a l ^ a e T * “ * * * ■»
medicilor ***** în « « * " ti. La indicaţia
c â n d u ld u u T n tlm'l1' 1-8' m ° rm 5illd o înjurături

Mm o n î g U Sai ‘ pe piele ° ar^
CUm PUne deSetul sub un jer de apă rece,
dăduse s e a m a T * trUSa de p n m ai utor’ sPuse el- îsi
tise câ fuseTe în " d în parcare duPă « " P ° ^
aceeasi teamă r * n j™ ? roase spitale. A cum simţea la ea
« 3 p ™ ie m lda S PUSe " " STOf d=
u n ^ n b " e ™ Î e u “ ™ rif“ t a ten tJ- Pestt um âr li aruncă
7 ia loc, Caroline! la o ch ,i c i- D"
puse în tăCCTefluT^rculitete-Şi SUrprinciere- dar se fu.'

cu salată. ®l se JUcă cu ea prin bolul
Vreau să-ţi spun o poveste ]
exact In fracţiunea aceea de s e c u n d - a“ aStă hotărare
teama îi umbreşte privirea H«; -■ * " ! Care văzuse cun1
încredere în ei câ i ’S “ ' * * -
n ici o altă cale de a-i câştiga încrederen H m, mlntC
intai cadoul. decât să-i dea mai
Privirea ei era ţintu ită asupra m esei
- Despre un băiat pe o bicicletă de teren?
t l întinse m ana şi o acoperi pe a ei iar fi,r i-
uşurel înapoi în castron cu un zăngănit. cullfa cazu
- D a . U ită-te la m in e, C a ro lin e ! Ş i astp„ ^ „ .
cand ea ridică privirea, şi din nou el s e d u s e ^ , / 8 ™
cu gândul
n mare fo arte ag itata. C in c i am m ai târziu,

1,are'
la mare « r e a cu b ic ic le ta d e te re n , am te rm in a t
pă aniversa
după ]e„iu cu 0 bu rsă de baschet. Se
lice fiin d c ă văzu un licăr in och ii
oândi “ 0 SU1F . . sa că îsj co n tin u ă povestirea:
»' D" " * S£ î m » n î 1» U niversitate» din Ken-
Se d u s e în a p o i cu g ând u l la b ăiatu l cate fusese,
iucky. se a n „ mf,roase ca să le m ai tina socoteala.
t ó - fac a fo st să jo c baschen
Mâneam, beam, respiram p en tru asta. Ş . eram bum
ridică cu oarecare greutate, se duse la aragaz şu n to a
puiul ca sa nu se ardă. Eram foarte b u n şi foarte
Ar fi vrut să aibă bastonu l pe care îl lasase sus. Se mişca
prin bucătărie sprijinindu-se cu o m ână de blat. rei vi
1la
__mâncare?
_____ ?
Ea clătină din cap că nu.
-Apă e foarte bine.
-Tata era ferm ier, iar n o ap tea co n d u cea un taxi.
Eram o fa m ilie c a t o lic ă r e s p e c ta b ilă . C in c i guri
de hrănit.
-Numai cinci? ,,
Max se răsuci şi se sprijini de blat, zâmbind la rema
ca ei ironică. r-
-A u mai fost şi alţii, dar mama fie pierdea sarcina, ie
bebeluşul murea la scurt timp după naştere. Părinţii me
au contribuit la parohie cu nouă suflete în .
avea întotdeauna o atitudine filosofică în legătura cu
Pe care îi pierduse. Avea o credinţă uimitoare, ar e
'ubea pentru acest lucru. G ândul îl încălzi *n
tul în care îşi dădu seama de asta, exact când es
Sura să continue povestirea. în orice caz, eram cm .
tata trebuia să m uncească de două ori mai mi
avem haine si încălţări. , . i r:n că
'Ş i biciclete de teren, spuse ea blând, iar ■>
lt}ţelesese cât de im p o rta n t cu adevărat u
^ acela. - r:e pro
c " Ş i biciclete de teren. Tata voise meargă
es0r de istorie, dar nu a apucat nicioda >
la colegiu. Era abso lu t h o tă râ t ca noi w -
colegiu ş. ca u nu l d in tre n o i sâ fie p r o f e t ,a^ n 8em ,
-T e -a ales pe tin e. y esor de istorje 11
- D a , dar nu mă interesa. M o rb u l c e l e b r i ■■
parase, iar eu nu aveam de gând să mn ţn mă aca
urni,™ reflecto arelo r, ad oram Ad° ^ '
le. A doram să jo c baschet. e ntele, aplaUle
- Erai tânăr, M ax.
-M u -m i gasi scuze, C a ro lin e , spu se cu u n t
aspru decât in tenţionase. T u nu erai aroln M mai
sfii. lartâ-m ă! N-a fo st in te n ti" m sa sa? t „ S s ,“ ”1*
tata voia s i jo c , d ar în acelaş'i tim p voia să fac si ai,!"."' ®
pentru orice eventu alitate Prorl - '
S ^ ^ s s f f i E S S S S
B iu h ^ - - * t0ate astea nu c o n ta pentru el.

fiu fericit. nSa am ’ iar ei m am a voiau ca eu să
Şi r n p r f f S Ş Î p a m Î 1' " ' S ' m ,f' " a ld ' ^ «“ P - * «
am intindu s T r o r T l^ n ^ ' ^ ram buni. C lătin ă din cap,

luat licenţa în Î f proşti' C o îegii mei si'au
fiindcă n o “ nu e Sf ecializări fără să'si barS capul,
să ju c î mn b aX am aCOl° ^ Sâ 'mV^ âm - «»£ «
0 Daerr în C V u Î r " când se - c r u n tă .

Istorie la UIO SCne Că 3i absolvit Facultatea de
- A ş a e s te . A m r e u ş i t să su p ra v ie tu ie * ,- .
cu c h iu , c u v ai. îm i fă c e a m a p a r S ? Ş, - Sa
e x a m e n e sau d a c ă p r i e te n a m e a d e t L ? n,U m ai
tiv era în aceeaşi g?upă cu f c " ?
C r e d că a s ta l-a d u r u t p e ta t a m a i m î ? -
lQ c d e iS tQ r ie m i' a ? fi l u a t H « n ţ a în îm p le tit d e c o ş u r "
1 U n iv ersitatea Kentuclcy (n .tr.)
171
Să nu sp u i n im ăn u i
. - n u o fo lo seşti... O ftă şi reuşi să se de-

■ncaz'a S *S3 - m ină d o u ă p ah are de apă pe masa.
S‘ “ de b l a t Vs a c e l e moi în alte o n o ru ri la care mă
f i . ^ sb1 r S m ai v alo ro s ju c ă to r“ din ultimul

ÎS » < k c u 'u n to n b a tjo c o rito r. A m fost a l « sa
iu c o n » 1“ “ “ Lakers. E ram iu al n oualea cer.
m â n d r u d e m i n e , a r fi t r e b u i t să
b u cu rie . E ra în g rijo ra t î m i d ă d e a m se a -
sara in su a c e s t e a m â n d r u . E l şi m a m a p u r şi
f ” u m X e a u viata m ea. V o cea ii era incârcata
simplu nu m ţel g îm potriva lu i. D m ţn i se în
de sarcasm ^ d r e p ^ d o p cu Q gaşc5
S a “ r p T m ’uî t - m mreu5its ă a ju n g a c a s ă ,d a r
mărturisire din u rm ă. Şo văito are, în clin a <p

şi şopti cu precauţie:
-Deci nu a fost u n lucru b u n . .
0 fu lg e ră c u p r i v i r e a , i a r e a s i m ţ e a a g i t a ţ i a c a r e
bea in o c h ii lu i c e n u ş i i , a c u m m a i d u r i c a o ţe i u i.
-L -a m ră n it. T r im iţâ n d u -i b a n i c â n d to t c e e a c e c o n ta
pentru el e r a m e u . l - a m p l ă t i t i p o t e c a d e p a r c a
cine ştie c e m a r e s c o f a l ă . N e - a m c e r t a t i n eg ,
asta. M ie m i s e p ă r e a c ă e s t e n e r e c u n o s c ă t o r ,
că nu-1 m a i i u b e s c . V o c e a îi t r e m u r a , şi îşi 8 ^
D oam n e, c e t a r e m -a d u r u ţ i N -a ş fi v r u t s a r
dată pe t a t a , d a r a m f ă c u t - o . . . „T. - ţ i n t i t ă
Se aşezase d i n n o u p e s c a u n , d a r p riv irec ■ su b
într-un p u n c t d i n s p a t e l e e i . î ş i s t r e c u r ‘\ ,‘u i p ăTă să
Palm a l u i t r e c â n d u - ş i d e g e t e l e p r i n t r e al
sPUnă n i m i c . „ • & e c 0 n o m is it
, -D avid a f o s t c e l c a r e m -a a d u s m a p o i . A ^ ^
banii d in s l u j b a l u i c u j u m a t a t e d e n d e v e n is e ră
u . B u z e le a c e le a c a r e o s ă r u ta s e r a a s id u u c le ^ ^
acu m d o a r o l i n i e s u b ţ i r e . L a m i n e a d . P fost
« r e m a r e . A fo s t f o a r t e d e z a m ă g it d e m i n e . t i
172 Karen Rose
a tâ t de fu rios pe el! S ă vină aşa, n ean u n tat n , ■

licărul u nu i zâm bet îi lu m in ă och ii U istrim Qre
la scu rt tim p după ce a v en it el. Nu prea
mai răm ână cineva după ce David a aruncat pe
toata p ,leala. A p retin s că e p reot, im aginează-ti'£
spus presupuşilor m ei prieteni că vor arde în iad.Unde.
va, in străfu n d uri, bu bu i un h o h o t de râs înăbuşit. Ar
ti trebu it să răm ână în LA. Până acum ar fi câştigat un
U s c a t. A ru n c ă o p riv ire sp re aragaz. M-aş ridica
sa mă duc să în to rc iar carnea, dar nu cred că as ajunge
pană la aragaz fără baston.
C arolin e sări în picioare, luă m âncarea de pe foc şi
o puse alături. Poate că o să aibă c h e f să mănânce mai
târziu. Se aşeză şi făcând sem n din cap spuse:
-C o n tin u ă !
-A ş a că m-am întors acasă cu Dave şi m-am împăcat
cu tata. A m venit cu tata aici, la bu nica, să fim singuri.
eparte de ceilalţi. A plâns. Cu privirea în jo s, Max îşi
privea fix m âinile. Nu-1 mai văzusem niciodată pe tata
p angan până în ziua aceea, nici m ăcar când mama a
pier ut copiii. Stătea chiar aici, la masa asta, si plângea.
P r X t l SP-US Ci m î ' U b e ş te ■ C ă esce m â n d r u ’ d e m in e.
tâ v ia « 1 Ca 33 Cel m a‘ P r° f u n d m o m e n t d in toa-
u ltim iil W -^ a r a c e sta a fo s t " în g h i ţi n o d u l d in g â t -
Pe d r u m u l ~U Pe Care m ' m a i s p u s c o d a t ă ta tă l m eu.
cu g h e î S [ T P ° r i SPre c a s ă a m a ^ n e c a t p e o p o r ţiu n e
a ju n s in tr-u n v ! ' m,a ®jn a i n t r ' u n c o p a c şi a p o i am
d e g e te le râ s fira tp T ai.n i. e ra u în t in s e p e m a s ă , cu
Putta s i ° sp ,,n i in i” ™ 1 M ă«-
¡r ,od Ar-fl
t i i se strânse inima.
- A i fost rănit în accident.
173
S in u s p u i^ '" “
c i-m ra t c o lo a n a şi am fo st
- A » ^ \ ^ ^ ' - r 5 f a r ş i t - T a t â ' m e u m U r ,S e '

i S » era,f n; S v ă ţ i t pentru asta. u
^ S ile se rSo s u ^
de ios, iar lacrim S\ s 3
-Nu plânge Pentru m in e , C a r o lin e .
Ea clătină d in cap. . m ficar p en tru ce
-Nu plâng p entru ceea ce eşti, ş ^ pe
ţi s-a întâmplat. P lân g p e n tru ce a ■ d eai că trebu ie
patul de spital. Sin g u r, p e n tru c «. ,
sâ fii- . „„a (w n ret de o cli-
Uimit, el nu p u tu d ecâ t sa priveai m o aiele capu-
pi. Adevărul rostit de ea îl lovise ir : u n ui alt su flet
lui. Un adevăr pe care nu-1 dezvăluise so t sj fraţii
din noaptea aceea cân d îşi lăsase m am
Şisurorile fără tată. ■. cin our decât
-E x act aşa este, spu se în cet. E ra m j aU bătut,
fusesem vreodată în v iaţa m ea. bi ga a .
Caroline în cercă să-şi elibereze m ana, ţrase n asul
tu rn u l, aşa că se aşeză p e s c a u n şi
Până când el îi puse u n ş e r v e ţ e l în m a ^
-D a r nu te-ai d at b ă tu t. C e in ? ‘ £ j a insistat,
-D avid . E l n u m-a lăsat să m a dau * m_am dus la
rn'a îm pins si m-a b ă tu t la cap pan^ , gura. A durat
Ur>centru de reabilitare d oar ca s a n in c n ^ p ro p ria
ûlt tim p p â n ă am fo st în stare j ^ gură mare
Ş u ta t e , si eram to t în scau n cu r ce le din urm ă
1= um
ai reu şit să aju n g i la H arvard d aca n o tele tale l i
erau aşa de proaste? de |a |j|/
- î n f i n e , am tras ceva m inciuni aici. Nu învih,
ciodata, dar reuşeam să iau zece în majoritatea c S 1'
Noua, uneori. cazurilor.
- Ş i asta în sea m n ă că ai in tra t „Ia m u stată“? întrehs
ea uşor am uzată. ' ba
- P en tru m in e , da, asta în s e a m n ă . în liceu luar
m
de o b ic e i zece la to a te , fără să rid ic u n deget. Mama
obişnu ia sa se înfu rie pe m ine. „Nu o să înveţi niciodată
ce înseam nă responsabilitatea, M a x “, spunea.
- N u a avut dreptate.
- Eşti tu drăguţă, spuse el cu u n zâm bet, si văzu cum
o ch ii ei îi în to rc zâmbetul. Aşa că, da, m -am d u s la Har-
vard cu colegul meu de cam eră, David. A venit ca să fie
sigur că îm i fac toate exerciţiile şi co n tin u i reabilitarea.
■ ^ n u n ţat cei mai frum oşi ani d in viata lui ca să mă
vadă pe m ine mergând din nou.
- A ş putea să fac pariu că-i consideră una dintre cele
m ai b u n e in vestiţii ale lui. Pare o p erso an ă absolut
rem arcabilă.
- C hiar este. Te-a plăcut.
in och ii ei se vedea că-i face mare plăcere,
fam iliei ' a’ mi'ar Plăcea să-ţi cunosc şi restul
U m bra u nu i zâm bet ii flutură pe buze, si ceva din

tristeţea Iui se şterse.
n e n m i i T Vi" ° , T i ■ * ? * “ • 5l su ro rile mele,

n ep oţii ş, nep oatele m ele vor fi aici. S e presupune că
e o petrecere-surpriză. H
- Ş i atunci, tu cum de ştii de ea?
- I-a scăpat mamei ieri! A trebuit să prom it că voi fi
şocat, h căzu falca, şi ochii u ieşlră din orbite C um ti
se pare.7 ■ ^ unl ■
Râsul ei vesel, proaspăt umplu în că p e re j
Iul em oţiilo r lui sări de Ia m e la n co lii la -
într-o clipită. lnţa Pura
. - ■ 175
Sa nu sp “ i ttwianui
■« în seam a fratelu i tău, replică
* T f 1scotândun
ea'ărt de uimire când el o ^ * se Jn p a nica puse stăpâ-
^turprinsă, C a r o l i n e £ şi sim plu se eva-
. ; ne ea. Dar team a se n sip sivă! făcând-o să
5 când gura lui d eveni braţeie în jurul
S t ă prin ^ P X f f ă r â r e i r v e o rice gând legat de
gâtului lui ş. al?an fn° ^ d u in du-si să se îm b ib e de minu-
cinâ sau tragedii, g n asem enea bărbat. Şi nu
nea de a fi atat de doriita a ^ dovada p(Jisa
putea fi pus la m oiai a c o ntu ru l buzelor, iar
lipită de coapsa ei. L im b a im ut ^ opună rezistenţa,
ei nu-i trecu nici o clipai p rin explorându-i in-
Scoase un m orm ăit de satisfa de hotărât ca
tenorul, el puse stap an .re pe gura_ei Ji ţnv- lu ,m io
atunci când îi acap arase buzţde. c u ’celălalt apu-
cu totul şi cu u n b ra ţ in ju r u l talie c^ ,, . u
când-o ferm de braţ, îi îm p inse capul pe umar
îsi luă prada. . , rnre se inşi-
Nu se sătura de ea, era singLUU 8 _ fiecare colţişor
nuaîn ceaţa aceea în tu n ecata, tx p 1 huzele ei erau
al gurii ei,'p e d in ă u n tru şi pe ,d in V M’âna lui frămân-
umflate şi iritate, şi to t nu era a ■ . . j , copie a
ta braţui ca tife la t, d ar nu e r a p l i n i se striveau
senzaţiei după care ta n je a ei. pan f iţ.eaU prln
de pieptul lui, iar sfârcurile V m â i n i acei sâni
bariera de h ain e. D o rin ţa de * , Q evenise o necesi-
întrecuse în to td eau n a pofta în sine* ltllUl braţului
tate necontrolată, şi degetele lui a ‘ canL| degetul
de bunăvoie, răsfirându-se pe coas Exclamaţia
mare şi arătătorul se uniră strâns sub un
ei gâfâită îl făcu se ezite. onrească.
Iar afurisitul de telefo n d facu sa P , hu [pav aer
în ju rând în barbă, în a lta cilP kilom etri în patru
în piept, ca şi când ar fi alergaţ do ^ ^ lu,
minute. Ea se lupta să iasa din mc
-T elefo n u l, spuse ea gâfâit. . . j,
-L a s ă că răspunde robotul, mormăi
176 Karen Rose
- N u pot. A r putea să fie T o m . O să-si f , -

Ea făcu un nou efo rt de a se d esp rind e iar e U B/ ÎJ‘L
braţele cu o grimasă. încercân d să-şi recapete e c h i S l i
se apuca strâns de um ărul lu i cu o m ână trem u ra
re. La privirea lui furioasă îşi înăbuşi u n c h ic o H r ?
aer m piept şi ridică receptorul. ' ’ ase
- Alo?
Max observă cum chipul ei se lum inează si simţi rj
nem ulţum irea lui se risipeşte. Era greu să fii sunăm
cand ea era atât de fericită. P at
P h 'o e ^ Î m n c L ™ bU° Ur Să Vă CUn° SC" ' Bine'
l i n ^ S riî T r ']T} g u r * } Văzând gropiţele lui Caro

că râde de Pl m ^ SpIendoarea Ior- Ii trecu prin cap
fie dulce Ca* PJ T * f * * Se ‘? gustâ- Râzûnarea avea să
continua % 2 , 1 mveseIi Peste m ăsură. M ama lui
contm ua sa sporovamscă în urechea lui C arol.ne.
lu c e w îu S 1 mul^ mesc- ° chii albaştri srră-
cunosc întregul clan H unter ^ ^ ^ 3Ştept S*
capitolul 10
Hickoiy, Carolina de Nord
Joi, 8 martie
20.00
- La o parte! Domnule! Cuvânml ^

adăugat aşa, mai degrabă după o in ', ° m n u le ‘ fusese
decât ca formă de respect Tta rec°n sid erare
. W inters se 1¡P¡ cu spatele de un neretP
nirea cu targa mobilă si echipa persona? T Sa evice cioc'
urgenţă. O asistentă în uniformă pá S UluÍ medi^ l de
îndeaproape, alergând în spatele târgii cu n ge 11 urma
re o ţinea în sus. Targa şi tot alaiul dkn" Perfuzie pe
rrangandu-şi mâinile. spre uşi

. - ■ 177
i v vă rog! O a ltă asistentă îm brăcată

„ _ na D altry. va ru ? , fem eia
E / p * m ed ld Sâ W i ^ u s p i n â n d . E fetiţa m ea. C u
h5% \ rog, p atele, iar asisten ta îi puse u n
Kiu'vieau să-i fie frica. ■ ţ^cTriiiri cu p u tin ţă, o linişti
i ^ ^ " L u J s ă v ă °dihniţi!
Sunteţi rănita Qh d u m n e ze u le, era a ta ta
lefonez cuiva? fem eia se p răb u şi pe

-N u , nu aveţi cu i. A m e ţita , fe m e ia se p
scaun . N im eni, şopti. rlp com pa-
Asistenta privi în a p o i cu o p n v iic p l i M ^
siune, apoi se d u se sp re b iro u l ei, re u % traversa
Winters privi în a m b e le d ire cţii in a in , glasul,
holul şi a se apropia de b iro u l asisţen ei. ,
iar asistenta cu h alat cu u rsu leţi rid ica privi ■
Avea în jur de 35 de ani, iar păru ca ^ u ^ n c h is
era presărat cu fire căru n te. A r fi fost c e , c la ir e
dacă ar fi scăpat d e vreo zece kilogram e. S p italu l
Burns şi lu crase în secţia de o rto p e d ie
General A sheville zece an i, pana in lo în
când se tran sferase. Im p o r ta n t era ca f u s ^
vara în care fusese şi M ary G ra c e . E ra ^ ţin u s e
cu personalu l m e d ical d in s p i t a l pe car ^ cinci
Randy Liverm ore, g enialul p u ş t.h a c k e ^ m u ite
nu duseseră la n ici u n rezultat. Sp er
de la asistenta B u rn s. H irk o rv pe care îl
Era m ăritată cu un c o n ta b il d in H ic to ry ^ ^
cunoscuse la un evenim ent caritabil de s t r a g . ţ
duri cu cin ci ani în urm ă. E ra la u n s
săru tări p e n tru u n dolaT. C o n t a b ilu l
178
Karen Rose
cu o su tă d e d o la ri la cau za p e n tru r ,
a ceea* A vuseseră o relaţie la A m J ^ cra ei ?
el p u sese în tr e b a r e a n I ' j n î ă >Şi în cele Hi 2ÎUa
^ 7 - V o i a S ^ ; ^ ^ * o a t ^ â
aşa ca tăcuseră cerere o en rrn ’ nu reu ?iserâ del
Z ST
strada ? 21Ua
dupa nulăsau ™se ridp P uJ * £ &
în care aw afară
d e gunoi - t :in
p rieten e foarte, fo arte v o rb ăreţe f î F a aVea niste
in H ickory. S e în d o ia că ar fi t - ^ sh ev 'Ue. cât si
P e c^ re el l e o b ţin u s e fă ră m ăca^ J in form aţiiÎe
S p r â n c e n e le ei c a s ta n ii p e n s a te se r ^ Străduiascâ-
de salut, xxx P a n sa te se rid ic a r ă în senin
- D a ? V ă p o t ajuta cu ceva?
a r ă t â S N ic io Î S I u T ^ ^ “ d eg etll‘ m are*
Ş a ? S £ S r re0^
W m te rs se uită peste u m ăr si o ° p rivire în ju r

lu i răn it ridicându-se si în d ’ ° V^ U pe m arna copilu-
care duceau la sala de ODer ar i f a ' Se sP re uşile duble
gura, apoi o în ch ise cânH f ■ lstenta B u rn s deschise
* ¡5' In c r u c iji bravele f e ? ° ? d >“ < * # » P»I‘
gand încetişor. P pt legănându-se şi plân-
şisim p lu u r S s t f d d e ^ z u n 1r ' f ent a B u rns. Pur

n ici o zgârietură. L-au prim e ' V , ' tip a scăPat fără
ce l-au testat cu etilotestul. S t r t Î f * ridicata duP3
Şe ţinea de reverul halatului cu u mâna cu care
l-au dus unde trebuie. rsuleţi. Vlă bu cu r că
E l ajunsese de destule ori primul 1» 1 ,
bauţ. provocaserâ num eroase a S i , l° Cul Unde Şoferi
de acord cu ea. accidente grave, aşa câ era
-F e tiţa o să supravieţuiască?
t a clătină din cap.
/( }
S a n u s p u i n im ă n u i 179
■ D upă care îsi în d re p tă sp atele şi îşi încru cişa

' H,UŞtlUh irou l v io le t'se m ic irc u la r. D e ce m ă căutaţi?
mâinile pe u
V K u n °- cu n o flste ti. D e fa p t ca u t o asisten tă care
i t la Sp italu l G e n e ra l d in A sh e v ille ca m cu n o u ă
a ani în u rm ă. A m în ţe le s că d u m n eav o astră aţi
lucrat acolo în p erio ad a aceea.
Privirea i se îngu stă şi d ev en i b ru sc precau ta.
-Da, am lu crat. n * -
El zâmbi d in n o u . C u tristeţe de d ata aceasta, ba inca
îl privea cu o ch ii m ijiţi. N ic i n u se aştep ta la altceva.
Orice femeie su fic ie n t d e p re cau tă ca să folosească un
baston pentru a b lo c a v o lan u l în tp o parcare de in terio r
păzită şi care are u n spray cu g a : la crim o g en agăţat de
lanţul cu chei este în m o d ce rt suspicioasă.
-M otivele m ele su n t a b so lu t o n este, vă asigur. A m
avut o soră. O ch e m a Je a n . Je a n a m u rit acu m câteva
luni şi căutând p rin tre lu cru rile ei am găsit o scrisoare
adresată cuiva pe n u m e C hristy. M i-am am in tit că vor
bea despre o C h risty care era asisten tă la Sp italu l G e
neral din A sheville acu m vreo zece an i. în ce rc să dau
de urma ei ca să-i dau scrisoarea aceea. Am verificat în
arhivele spitalului, dar nu am găsit pe n im eni cu num ele
acesta pe lista personalului. M ă întreb dacă îşi aminteşte
cineva de ea. .,
Asistenta B u rn s în clin ă capul, cu privirea doar o idee
puţin circum spectă.
~D e u nd e o cu n o ştea sora dum neavoastră pe acet
Christy?
'je a n se dusese să locuiască cu bu nica noastră
era foarte bolnavă. A cunoscut-o pe Christy can a ,
Pe mam aie la spital pentru tratam ent. Asta a tos
acum vreo nouă ani, în vară.
C hipul asistentei Burns se relaxa. srrăb;V
- B in e . A runcă o privire spre mama care acum stn
fea holul în lung şi în lat, la d i s t a n ţ a de uşile <tu ' ^ . P ^
eenele i se b o ţiră în tim p ce reflecta,
180 Karen Rose
de n ici o C hristy la S p italu l G en e ra l din A l ,

o C aria şi o ... C aro l A n n e . D ar n ici o C h ristt Era
- M ai aveaţi vreo altă angajată pe num e C h r L 7 „
asistente în practică? W in te rs nu avea nici cea „ te
idee de n um ele fem eii pe care o cău ta C hri^^ V3gâ
m ele ultim ei prostituate pe care o arestase n e n r m T -nU'
C hristy nu voia d eloc să fie arestată. G ăsiseră o soîu?'
convenabilă pentru am ând oi. F oarte convenabilă
Burns clătină din cap.
- N u . D ar am avut în vara aceea o voluntară. Numele
ei era Susan. Susan Crenshaw. O puştoaică rare drăm â
u cred că avea mai m u lt de 18 an i atu n ci. Urma şă
term ine cursurile de asistentă şi să-şi ia diploma. Stătea
pe lângă asistenta-şefă, Nancy D esm ond.
Su rescitat, W in ters deveni brusc atent. Bitigo.'
- Nu pare să fie persoana pe care o caut. Avea contact
cu pacienţii? Femeia pe care o caut cred că lucra la onco
logie. Bunica mea avea cancer.
_- ^ u' Susan ûcra Pe etajul nostru, la ortopedie. Dacă
ma gândesc mai bine, în vara aceea la oncologie a mai
rost un voluntar. D ar era un bărbat tânăr, nu o femeie.
Susan Crenshaw. Crenshaw nu era un num e de pe
lista lui Livermore. De asta era sigur.
-P ă i, mulţumesc pentru timpul acordat, doamnă asis-
tenta. runcâ o privire peste umăr. Femeia continua să
măsoare holul lângă uşile duble.
- îm i pare rău că nu v-am fost de prea mare ajutor,
murmura asistenta a cărei atenţie era deja concentrată
asupra mamei îndurerate.
W in t e r T ^ ' Pr° babil mai mult decâc Şti'“, se gândi

A junse îa maşină, se strecură la volan. Purtase cinci
peruci d,fente în ultimele 48 de ore. îi era cald “ ¿ o b o
sit şi avea adeziv lipit în păr. Următoarea oprire acisâ
pentru un duş. M âine-dim ineaţă urma să se îndreote
spre Biblioteca Publică din Asheville. îi t r e b u i acces
la anuarele telefonice din urmă cu nouă ani. S p e n să
gaseasca familia lui Susan Crenshaw trecută în unul
M 1 01
Să n u s p u i n im ă n u i
, , ■ să inventeze. W in te r s îşi dezlipi

. rerj ar tre b u i s tin ea peruc1le.
11 răcori capul
P ' ,' | SPS ! > n C re n sh a w . D u p ă care spre M ary
Chicago
Vineri, 9 m artie
11.00
£ rîo S a p £ î " K « * * - “ t
S Î S S S î £ M S de f u , r
tremurând, dar nu de frig. 5 Prima
- i n cele d in u rm ă, da, d ar cin a era d , s t r u s a . I »
mea încercare de a găci pentru el a fost u n eş
- Presupun că lui nu i-a păsat. . . .
-N u . C a ro lin e îşi m uşcă buza. Şi nici mie.
- S i chestia a s ta te su rprind e. T„slr5 caDul
-M d a . B ă n u ie sc ... Nu a m ... F r u s t r a ta , . n a l p « p u
spre faţa plin ă de răbdare a D an ei şi se i
privirea ei fără nici o ţin tă se intoars
de vânt. N ici m ăcar nu mă mai cunosc.
Dana tăcu preţ de u n m o m en t ung. un băr-
- îm i aduc am inte prim a oară can a ^ Caroline
hat cumsecade, spuse lin iştit intr-un > ’ f n an ei. Nu
m îndreptă privirea iute din nou spre chipul Dan
eta un su b iect pe care să-l tipi
^hema Law rence şi era u nu l dunt inlfi brusc ca
d‘n Chicago, continuă D ana, iar C a rol . Caro!
tot trupul i se încordează. D ana oftă. Sta. linişti
Nu to ţi p o liţiştii su n t răi. D e fapt, majoritatea sunt n
m eni foarte de treabă. Law rence era unul dintre Z
b u n i. Ştia despre C h a rlie. pu cei
A cum C a ro lin e sim ţea frigul. C ăldura de mai înain.
te pe care o sim ţise retrăind acele m om ente incredibile
în braţele lu i M ax dispăruse, g o n ită de spectrul unui
b ărb at v io le n t în u niform ă, cu o insignă de poliţista
cărui strălucire îţi lua och ii, dar care era corupt până în
m ăduva oaselor. D ana vorbea însă despre fostul ci soţ
violent, ceea ce făcea rareori, aşa încât C aroline se forţă
să asculte.
- D e unde ştia despre C harlie?
- U n u ! dintre colegii de Ia secţia lui care a răspuns
Ia apelul meu la U rgenţă a depus m ărturie când cazul
lui C h a r lie a aju n s la trib u n a l. I-a p ovestit lui Law-
ren ce cu multă acurateţe aproape toate detaliile. Faptul
că Lawrence ştia, a schim bat lucrurile. Era aşa de răb
dător cu m ine. C red că atunci când a sosit momentul
în cele din urmă, el era mai speriat d ecât mine să nu
greşească. D ar a fost perfect. Blând. Nu ştiam că sexul
nu doare. Nu ştiam că ar putea chiar să-mi placă, sfârşi
Dana cu un glas liniştit.
Preocupată, C aroline îşi muşcă buza de jos.
- Sau că ai putea chiar să-ţi doreşti?
- Ş i asta.
- Şi ce s-a întâmplat cu el?
- C u Lawrence? Ne-am îndepărtat, presupun. în cele
din urmă el a aju n s să se mute în vest. A lb u q u erq u e.
încă mai primesc o felicitare de Crăciun de la el.
-Zău?
-S em n ată de soţia lui.
-O h .
- Nu ne era scris să existe ceva de durată între noi.
Dar nu asta este problema acum. Relaţia fizică cu băr
batul potrivit este un lucru frumos. Uită tot ce ai ştiut
vreodată, Caroline. Dacă Max este tipul potrivit, atunci,
ei bin e... Ridică din umeri elocvent, apoi ridică din
sprâncene. Asta, dacă poate. Accidentul nu... ăăă... nu...
. - ; 183
i î; d in g u ră în a
Lui C a r o lin e v o r * \ . ge îm b u jo ra râ d in
â se g ân d easca, işr . fu larul care
doar
* C JZ 3 » £ N» T ^ lS e T v e s e lic o,
-Si *. ««ps : s « «**- st
™orm ăi C aroline
în barbă.
-C e zici? . . . m i ş c a r e uşoară a ca-
Caroline îşi în ă lţă b a r b ia cu : b e a s c â poznaş
pului, ceea ce o fa c u p e D a n a
d‘n nou- - tt era grozav....
-Ne... pupam - şi p ot sa-ţi spun
-Te rog chiar, spune. w 3rn ,
Caroline îşi m iji ochii anieni u un m om ent dat a
-Ai grijă, D u p in s ty .In ° " f fermecătoare.
sunat mama lui. E o fem eie a^ „ntul nu?— Ş c“ tu'
-M ă rog. Şi de unde ştii ca acci aer ţn piept
Caroline îşi dădu ochii peste cap, ‘ sonor.
Şi apoi dându-i d ru m u l cu u n o ta inima-
-N u zău! S u Pe r ,fa to ! spuse D an a, cu
Caroline se trezi la realitate.
-M â in e m ă în tâ ln e sc cu to ţi.
- Cu cine?
-C u familia lui! , j ştii tu -
-Scuză-m ă, m intea m e a era a ^ " ¿ ar0line. Stai
chicoti văzând privirea îng ie ,a J- - lumea te iu e?
liniştită, C a ro lin e ! O să fie bine- Toa® 0 strânse-
Puse u i b raţ pe după
Dar ia cu tine ceva de m ancar y
°r ic e e v e n tu a lit a te . . . n e j o r i t e ş i n e p ° Clte
C a r o lin e n u zam i-
era .. n e p lă c u ta .
deau buzna. D e obice. realitatea er.
- C h i a r contează dacă mă ^ 1
contează dacă el este d , Y J P W ea. D a„,,
«H m şi“ p ™ '" “ m ă r u l l u i S r o r 1" ' ' D™ ,ld|S

« « « . I * de atingerea r ' c o n i o ^ T ' “ * *
u- * « »
P o t da foc la amândouă na?tere fals. Aş vrea să le
- Ş i de ce nu o faci? ’
-N -ar folosi la nimic.
Atunci, nu o face!
atât ? rf lin e s e răsud iute’

" D a r tu de p a rte , cui e s t ? 6
s e to p e ş te ^ ^ ^ ° Chl1 e l ’ ia r C a r o l i n e s i m ţ i c ă fu ria ei
am fost de partea'taÂrn"'15^ ^ na calnn- întotdeauna

cui eşti? ‘ m lnsa mă întreb tu de partea
C u u m e r i i b r u s c lă s a ţi, C arolm »
- C e ^ să m ă fa c , D a n a ' SpU se:
- Da, 1ua.,e.„ „ a i S o T c 7
efectu l. Iţi Cer sfa m l C a r o llne zâmbi| stricâ n d tQt
D a n a o ftă .
n f ţ t u l c u S S i L 0c a r e i i c Uâ' A* P ^
tale. Ai vrut să te eliberezi de un h ă T anUnt al evadării
s,a t e “moare în f ie c a r e T T c a r z t * C are ame™ t a
d o u ă o r i. c a re a p ro a p e că a re u ş it d e
185
sa nu spui nimănui
^ “ ^ ‘ ‘3 '* '« 7 şr oiL

-w SuTsirul dupS P d m * f o u a'
■ ¡S S Î c c ^ b u ia s ă f l.^ -
0 ”“ ^ “ n S e u - ExPresia e i “ ,n ăS p tt AÎ
-A ? ” i g ” 'an d ai în c e rc a tsă capsţ'
« '1 “ ° m» 1 a » nu ? « p i n « un pic cam ciudat ca tu
asta „ai căiut pe scări .

i nu. B in e în ţe le sR ca
.Pur si sim plu in pnîn re^le s căC atiu
ro.lin
T oet? nu a fost şi
ştii foarte bine că am dreptate. ^ ilT„ r -,

' Caroline în c lin a p u ţin capul, şi sprâncenele ei urcan
şi coborâtă rapid.
-A i dreptate. . ■ f
-Sigur că am dreptate. D a n a trase adânc aer in piept,
cutremurându'Se de la aerul rece. ln to t eauna
dreptate.
-Eşti o fraieră. , -
-D ar sunt o fraieră care are dreptate. C aro , ascu
Ascultă-te. A i în ce rca t să o iei pe u n d ru m corec .
încercat să faci apel la lege, dar n u te-a ascultat n im ■
Ai avut n oro c că ai re uşit să scapi după u tun
iută. C ât ai stat în spital? T re i lu n i? A ost o p
dâ lungă în care V-ai lăsat pe T o m sin g ur cu un
violent, nu? . fieCV
Caroline se cutrem ură când îş i am inti teroa
tei iile în toate cele trei lu n i. C u m zăcea aco °> £ace
ţaţă, îngrijorată de m oarte de ceea ce i-ar i P
copilu lui ei. C u m vedea spaima în oc tiu
fiecare dată când venea să o viziteze.
- O preşte-te! A] d re p ta te . A m avu t toate
fug, in d ife re n t d e m ijlo a c e le p e care le
îndreptă u m erii şi sp atele, d ar to t era cu cev 1 ^
de zece ce n tim etri m ai scu n d ă d e c â t D ana î mult
asta nu în se a m n ă că b ig a m ia este n o r m a li T - ti3
căsătorită cu el, D an a. Ş i în p riv in ţa asta,
ana o prinse d e fu lar în m o m e n tu l cân d în cercai
se depărteze. sa
- C in e eşti tu?
C a ro lin e sim ţi cu m i se fa ce p ielea d e găină văzând
expresia belicoasă din och ii căp rui ai D an ei.
- C e vrei să spui? întrebă în co rd ată.
-V re a u să-mi spui cin e eşti. C u m te num eşti?
C arolin e îşi îngh iţi nod ul d in gât.
- C arolin e Stew art,
- Şi M ary G race W in ters und e este.7
ng iţi din nou, de data asta mai greu d ecât prima
°ara c a a sim ţea că o strânge ceva de gât.
- A dispărut.
Dana o apucă pe C aroline de fular.
0 1 cine a făcut-o dispărută?
de fular ^ ar° ^ ne nu sPUse nim ic, D ana o trase mai rare
- La naiba, C aro! C in e a f i n , - v
- Eu Fa r, racut-o sa dispara?
a pune capăt existentei j a b S T ^ ^ ^

Ca să se protejeze ne sin i ■ 3 creatU ril care fusese.
Păsa. „Eu am făcut-o“ îsi s p m ^ 0Pilu! ^ ^ ^
Privirea D anei era arzătoare ^ în g‘m d
- Ş i acum întrebarea de o «m* a
cine va ajuta dacă vei continua să d ur' ^ d° lari'
ch in uit atât de m ult să scapi? V'aia c)e care te'a‘
C aroline se smulse din strânSoare si - . f , .. ,
privirea pătrunzătoare a D anei D ‘°
C arolin e ştia acest lucru în sinea eiÂ ^ d reP ta te-
accepte şi inima ei. ‘ ^ CUrn trebuia să
v 187
Sa nu spui nimănui
■ n P;7 N u stia. E ra m ai pu ţ
n „, ce era în ^ ' m a L‘ „e -m b iro u l ei şi îi tăiase rasu-
a r im p o rtan ţă cil ea fusese
3 S “ c"« c o n ta u « b ă rb a tu l potrivit. Iar ea
Î S ă « ţ i S a " a ştep tăn d să te rm in e C aro lin e
disputa interio a™. vj a ju t pe n im en i ignorând ceea

-A i dreptate D an a. N să evolueze in voia
E d Î tS T - r e c ă s ă t o r e s c cu el. A sta în ca:u l in care
mi-ar propune.
Dana pu fni n em u lţu m ita . m are greşeala,
-L a şi frica să-ţi d irijeze h o tarariie.
Caroline. , 011 n fac ripostă Caro-
- In cazul ăsta, e greşeala m ea ¿ rbatul acesta
line pe un to n agresiv. B in e ’ D0Vestea mea.
o să mă mai vrea după ce va afla ; povestea
Dana răm ase cu gura cascata înv
- D eci ai de gând să-i spui.
- T u n-ai face-o?
Dana în ch ise gura, apoi spuse:
- E riscant. . erită nu e fără ns-
- E l i spunea că n im ic din ceea « ^ ^ se apere
curi. C a ro lin e îşi strânse mai tar i ă înapoi spre
de vântul m u şcător, şi P o rn ,r" “^ S ă p o s te a s c ă de frig.
clădirea Facultăţii de Istorie ca sa se acL p
D ana se op ri bru sc p rim ejd ia rea. D upa
- N - a i zis c ă paza b u n a tre H
mine, ăsta e un progres. „¡ezisă. D ana avea mare

C aro lin e îi arunca o pr ^ M ax o făcea sa s<-
dreptate- Poate că. er^ . j icii d in u m eri şi co n tin u a .
sim tă în sigu ran ţa. K id ic.
urce
- Ndealul.
u a m d e g ă n d s ă -■rfac „ ă^
n im rul mai deschis.
- A m spus progres,
Aifici’i'He
Vineri, 9 martie
14.00
- D eci, ce ai?
Steven deschise dosarul.
- N u cine ştie ce. Ş tim că Farrell Na su sp e c ta t pe R0K
W in te rs acum şapte ani. Ş tim că a ex istat o ca n tita î
mare de probe pentru d o cu m en tarea cazului dar care
nu m ai există. F oto grafii, d eclaraţii ale personalului
m edical, o rd in u l de restricţie care nu a fost depus la
dosar oficial niciodată. Ii înm ână lui Ross un pachet cu
tS e n ta o " 1^ ^ faC reProduceri d uPă fotografii.

so X T \ a ,mUrit C U C â f i v a a n i î n u r m i >
o b i ,nă m V ! f a ?1 foarte- vorbăreţ- M i-am petrecut
o bu na parte a după-amiezii de ieri cu el. Steven făcu
din t ’ 3 VOrbit de aProaP e că m-a scos
dm m inţi, dar am obţinut ce voiam. D om nu l Desmond
™ . r
ţla lu',păstra f S a tiv e . D ocum enta poveştile
ale' Pe 3 e fem eil° r despre care bănu-
zece mnî victim e ale violenţelor. Toate cele cincispre-
O am eni in sensul cel mai neutru al term» i ■ I

sigur, mormăi Steven. enului, de-
- D esigur. Ross îm p răştie foto grafiile i •
aşeză ndu-le peste vrafuri de dosare. b irou ,
Ars‘ uÎă?a ‘ BătU CU UngHia întF' Una dintre G eografii.

SĂ tiu spui nitnSnui 189
S te v e n lin iştit. Par să fie arsuri fă-

,p e gat. râ£S u r m ă r i cu m studiază ate n t fotografiile,
cute cu ţ1SaT£l'de rep u lsie în tip ă rită pe faţa. W in ters fu-
!
"V m e l Îu fta ” ro« rid ica ° a l t i foto8rafie ?i ,5'
^ u m n ^ u l e m are! S p in area ei arată de parcă ar f,
dormit pe ‘- ° S ^ e r ii în co rd aţi.
Steven ram ase b a b il făcu te d e capătul
' t t u n e i c u S J , d a ' a r fi tr e b u it să fie a scu t,,
Hnnat ca Să provoace n işte leziu ni aşa de adânci.
Mary G race W in te rs.

Steven ridică d in um eri. „_~i„ răiem ri
-E s te p o sib il. Im p robabil. Unele^ in e tâturj
sunt recente. C u vârful pixului îi arata ca ev _^
Acestea în că au m argini roşii, u m flate. ^ ro _ a
fost provocate cu m ai pu ţin de o săptam ana ^
fi internată după „căzătura“ pe scăn Su b lm .e cuvântul
cu un gest în aer, şi u n rictus îi strâm ba gura.
R osso ftă. . . , „ rnP crări!
- Hai să vorbim despre seara in care a căzut pe
- A fost îm pinsă, b o m b ă m Steven.
Ross clătină «p ^ un ^ pentTU
- D i n cate îm i a m in te a , p
seara aceea, Thatcher.
Steven se încru ntă u n a k dosar şi sUflă pes-
- Ş t i u Scoase dm ^ pe ^ Am o bţi t hs.
te stratul de p ra f ca ^ ^ aceea. Listele
ta cu cei care au t ° si:
190 Karen Rose
cu p o liţiştii de serv iciu d e acu m n o u ă ani sunt -

intr-un depozit tocmai in celălalt capăt al o r a s u i S ţ
In fine W inters era de serviciu in noaptea aia Aid
registrul in care a n o ta t to ate ap elu rile telefonice la T
a răspuns în n o ap tea cu p ricin a. în cea mai mare parte
d in n o a p te s-a a fla t la cel p u ţin treizeci de kilometri
de casă.
- î n n o ap tea aceea a făcu t pauză ca să mănânce?în
trebă Ross.
Steven ridică d in um eri.
- A p o n tat pentru o oră de absenţă, dar nu avem cum
să ştim unde ar fi pu tu t să se ducă.
- Ş i o rd in u l de restricţie? R oss în tin se mâna după
dosar.
Steven i-1 dădu.
- A m o cop ie de Ia Farrell. A păstrat co p ii după toa
te d o cu m en tele . N ici urm ă de o rd in aici sau Ia tribu
n alu l districtului.
- In cazul ăsta avem o problem ă la serviciul Evidenţă,
replică Ross, c u buzele strânse. O să ordon în ce p e re a
unei investigaţii interne imediat.
- P erfect, dar to t vreau să vorbesc cu avocatul acela
d in oficiu. în cerc să-l localizez.
Ross îi înapoie copia după ordinul de restricţie.
- Ş i a cu m m area în tr e b a r e : U n d e e ste tăticul
îndurerat?
Steven ridică din sprâncene.
- S u e A nn Broughton zice că lipseşte de miercuri.
-C re z i că spune adevărul?
Steven clătină din cap.
- Nu ştiu. îi este mult mai frică de el decât îi este de noi-
Ross se încruntă.
- Sper că-ţi dai seama că nim ic din toate astea nu are
vreo legătură directă cu dispariţia soţiei şi fiului lui.
Steven făcu semn din cap că a înţeles ce spune.
- D ar este suficient ca să dovedească intenţia, spuse
el gânditor.
ii l i zi i
. - 191
Să nu spui nim ănui
roai dacS
(' * i n w M n0SC“ ' “i Cfiu lu i lu i, ¡n sistâ R oss'
“« «iisp
» Sartt13,”
v S n '"
t i' cftn
o na pi uo igina l<)“
â .”'•
d .En puo sp,b lo1 p
Jd ov ed eşti că el a j i u l u i în serv ietă.

Steven d ă d u d ru l a r g l u i R o S s. N e v e -
Pe5S Rossî trernu răûşor b u a ^ i e ^ ^

-S e în tâm p la sa vina şi o A p ro a p e reuşise
Zâm betul lu i S te v e n se e v a p o r a , n p
să uite de tân ăra S u z a n n a ^ e n e s o n . ta ică ,său să
-N u m a i d acă n u re u ş e s c sa-1 co n v in g V
vină în locul ei.
RaleigK, C a r o l m a de Nord
Sâmbătă, 10 martie
14-00
W in te r s fă c u s e o m ic ă p a u z a in ■ (3 reenville,
Susan Crenshaw , p e c a r e o S ^ 1 5 6 ,1. R a le ig b - E ra
cam la d o u ă o r e d e m e r s c u j e in fo r m a ţii, de-
în tr -o f e r v e n t ă m i s i u n e d e c o l e c t g e n j 0 lle y
te rm in a tă d e r a p o a r t e l e n e c o n t e în t r e b ă r i - M u '
Steven T h a t c h e r P
d e s p re f a p t u l c ă ,_ c e a U p re a m u lt.
te întrebări. U n o r o a m e n i care: n u - P
W i n t e r s a v e a n e v o i e s ă -ş i a s i g u r e . s p a t e cU „ b o -
Stâtea în m a ş in ă si fo r m a u n u i b .b a n
ne a lb a s tr e . C u tia p o ş ta la e r a s u ^ f. p„ t pe
U riaş c u f ă l c i l e l a r g c ă s c a t % “ e Ş„ u m e l e ţ H A T C H E R ^
Poştaş. Pe cu tie erau ş t a n t a aU p e r t l e l e a l b e .
sd resT ]ja f e r e s t r e l e d e s c h i s e . »_ pe v e r a n d a o rd
• » * - > W - -
tâ d e l a i n t r a r e e r a u a l i n i a t e t r e i
K a re n R o se
avea în că roţi aju tăto are. Văzu cu m se deschid

faţă şi iese o d o am n ă m ai în vârstă cu un b ă i e H d'n
Băieţelul îşi strânse cu reau a Ia o cască de protecM ^
sui pe b icic le ta cu ro ţi a ju tă to a re . S e uită pest^
şi văzându-1 pe W in te rs care stătea în m aşină îi f i cuT i
cu m âna. ' ‘ esel
„Dragălaş puşti“, îşi zise W in te rs. „Şi vorbăreţ.“ Aên
tul sp ecial Stev en T h a tc h e r ar treb u i să fie acasă^ă-l
înveţe pe puştiul Iui să nu vorbească cu străinii, în loc să
scorm onească după poveşti vechi în treb ân d nişte rataţi
bă trân i ca G ab e Farrell şi cre tin u l ăla am ărât care era
însurat cu pioasa soră m edicală D esm ond . M da, micuţul
Nicky T h atch er era de-a dreptul m u lt prea încrezător. îi
urmări pe femeia vârstnică şi pe băieţel ieşind în stradă;
micul Nicky pedala frenetic.
Probabil că într-o bună zi puştiul avea să fie rănit.
li fusese de mare ajutor om uleţul. W in ters se prefăcu-
se că schimbă cauciucul, iar Nicky nu fusese în stare să-şi
in răngă curiozitatea. îi spusese că şi tăticul lui schimba
uneori cauciucul, că m ăm ica lui se dusese să locuiască
cu îngerii, că tăticul se dusese la pescuit cu o r e g in ă fru
moasă. inters nu reuşise să interpreteze acea ultimă
parte. D ar apoi Nicky continuase spunându-i unde mer
ge la şcoala, num ele învăţătoarei şi că nu-i plăcea c ă la
şcoala la p r â n z le dadea broccoli. Aşa că acum W i n t e r s
j ia~ nt e. PL1ţea să găsească cea mai scum pă com oară a
lu. T h atcher intre orele opt şi două, de luni până vineri.
T h f J Î Î 1 -aSta ’ păstrând-° Pentru ziua în care
a tc h e r avea sa se a p ro p ie u n p ic p re a m u lt. C h e s tie
riscanta sa am en in ţi un poliţist. D ar, exact la fel pre-
cum ceilalţi oam eni, poliţiştii aveau punctele lor nevral-
gice. W inters era spec.alist în găsirea punctelor slabe pe
care le putea specula şi a m om entului potrivit să o facă
P un ctu l nevralgic al lui T h atch er era băieţelul de sase
ani, cu pistrui pe faţă şi părul roşcat, Nicky.
Pam pam!
193
s a n u s p u i n i m ă n u i
c a p it o lu l 1 1
! £ £ > . mo,tie
1S.00
îi fusese, d° m o m e n -
Petercu soţia im Son ya, V ^ ţnconju rat;1 j e cel zece

beth. Mama era in al noua . u n m eci j e fotbal
nepoţi. B ăieţii ™ i n w P era . el cu
afară, în curte, iar fiu l Lui O aro lin ^ ^ de
Carolme se în ţe le g e a aşa t c e le la lte fem ei
parcă le cu n o şte a de_o v ia ţa . C a th y ^ ru n .
o trăseseră de a c o lo în a in te sa se m are
dă de prezentări. „P resu p u n ca nu pr - , Cathy şi
importanţă“, co m e n ta se m am a ch ico in - ’ , saiuţt
li: abia d'acă-i d ăd useră câte u n săru t in pentru
dar nu era nici o p ro b lem ă. V a fi su ficien t tim p p e n tn
repararea relaţiilor.
H ^ e h m j u l in tn i c â n d c e g i
s c â n în jo s s p r e c a m e r a d e j o a c a d i n ^ ^ v e s e lă , să-şi
^ c â te v a m o m e n t e c a s ă „ d i g e r e p : n r , sj .; J e a
d o m o le a s c ă ş u v o i u l d e e m o ţ i i c a r e : lu n g u l
Peste c a p s t ă p â n i r e a d e sine. E r a î n Picl 1 n ,-u u r ă caldă,
sc ăld a t î n t r - o l u m i n ă c a r e î l î n v ă l u i a c a ju m e a se
P lu tea s p r e e l c o n v e r s a ţ i a d e j o s , u n * dădu-
t u n a s e în ju r u l u n u i fo c c a r e d u d u ia . * C a th y
seră t a r e s o n o r u l p e E S P N 1, d a r t o t o . p jc t i0 n a r y : -
ţâ re î n c e r c a s ă a d u n e u n g ru p c a s a | ‘ p 3Vid p ro c la -
R idică d i n t r - o s p r â n c e a n ă c â n d i' lUI" .. ,is a c ă d e c is e
^ â n d t a r e c ă p a r t e n e r a lu i e s t e C a r o l m e , a »
C anal a m e ric a n d e s p o r t (n .tr .) c a rto n a şe cu im agini

U n jo c în c a re tr e b u ie sS g h ic e ş ti « v i n « d in m , re picturi în sem
n e de alt ju c ă to r . N u m e le este o ( n . „ .)
nănd im a g in e ţi d icţio n a r, în s e m n â n d d ic ţio n a r
194
Karen Rose
f n“ mentul lu i de re s p ire lu ase s f t r , j t n

d e c â t sa-şi găsească u n p a rte n e r. „ C a r o lin. aV'd »<a
se g â n d i. Lr01lne este a mea,f
U im it de a ce st g ân d , se o p ri cu u n nir-
m ea E ra p rim itiv, d e m o d a t. S p o n ta n V o h ' •*
C u d isp erare. S e să tu rase te rib il să fie s in J , ‘ 1
ta cu m â n a p e b a lu s tr a d ă , cu p icio ru l
treap ta cân d zg om o tu l d e sticlă sp a rtă str M "“
u rm at d e şo ap te în ă b u şite . M o n n ă in d o m ici ,
“' X d ’* p s ,p ,t k i“ ' s a S
0 [ VOCQ de co p il răsp u n se to t şo p tit.

- M a strădu iesc, Ju stin , m ă străd u iesc.
G rab eşte-te, Petey! T re b u ie să term in ă m înainte să
ne p rin d ă u n ch iu l M ax.
Şi H gâsi pe d oi din băiet"

c ir e în .V - 1! CU stân§ ăcie o s tu r ile u nei vaze pe
n ce rca u sa le pu na în co şu l d e g u n o i Pe jos la
sbem u t T Îmiî râ5tia tt n ° tile şi apa. C um stite»
cu n ev^ P P° d ea- cel m ai m *re aru n ca priviri furişe,
team ă J es' e j . exS5UPoare făţişă pe ch ip şi poate putină
team a, se gandt M ax încru n tat.
SD u I e w U -S V m t .s â j P a r Ş ă v a z a , u n c h i u l e M a x , zău,
d e De n o r lp 1 I? C e r c a ^ă r ă s u c c e s s ă s t r â n g ă m iz e ria
cu răţenie lisa u m X d ^ “ “ ' ' 1' llU ,n *
se S ” r s ! ? r ârstă de p » ™ » 1 . p «ey se
team ă ? ¡ S f c f , P > “ ;hii ^ deschişi plini de
S î S e SS w „ PUC ed|ă?'iU° ^ °f
cu aceeaşi expresie de stupoare ca ™ Po " S ^
Nu-i num e, băieţi. Zău că nu I n 5 ' i j
Eu îl ţin ju s tin , tu m ături. Nu-i ^ m i c ° ŞPel
calm şi observă că am bii băieţi se relaxea’za S n ”
~N -.. nnu... eşti... ssuppărat? şopti Petey f ’
- Nu etey, sigur că nu . Nu e d ecâ t o vază „ i
• V m ° a id ! * — «ri pe b ă ie ţe l a p ^ ^
195
Să nu SP W* nim ănui
■ cu u m e r ii d in n o u în c o r d a ţi, p ân ă
C»t'" - -1 trase lângă el şi îl îm b răţişa. Nu e nici o
p < c“te
>»J MaX n n a r să ai grijă să nu um bli pe a ic, fara
» '”0 ,? C'- e„ â d n d fr a te le tă u şi cu m in e nu te rm in a m
pa»Iofi P r e r i a . M a x îl ţin u p e m ic u l P e t e , lip it de
J t i , t î " Sv rt d c o ş u l d e g u n o i p â n ă câ n d u ra m acu-
[(i m a n e * » ” v r id ic ă p e b ă ie ţe l m p icioa-
* f t r a lui. C h ia r şi în gen u n ch i, M ax era mai înalt

re m ra ’ .
^6C-Petey> în cep u el în c e rc â n d să-şi păstreze vocea calm ă.
° 4 i em « a m f c ă o să te În fu rii, u n c h iu le M ax. Ju stin

meraea pe v ârfu ri, a te n t la p icio are.
De ce c r e d e a asta? în tr e b ă M a x pe u n to n m a,
ascutit d e c it a r fi v ru t, fâ câ n d u -l p e P e te , sa se dea un
£ înapoi. Îm i p are rău , P e t e , D e ce al crezu t ca o sa
mă Înfurii? ,
Petey lăsă o c h ii în jo s, iar Ju stin puse u n b raţ prote -
tor pe după u m e rii lu i. p
-P e n tru că eşti suprăcios, u n ch iu le M ax, spuse e
cu glas m ic şi tru p u l lip it de al fratelu i său. a atun
când nu d orm eu la prânz. . .
Su p ărăcio s? Fu c â t pe ce să-i scap e cu v in te
care să nege, dar, privindu-se p rin o ch ii u nu i cop
patru a n i, M a x şi le T epr i mă. U lt im ii ° isp^
ani fu s e se ră „ su p ă ră c io şi“ . C u v â n tu l ace ai s
un copil d urea. F ap tu l că ştia că este adevarat dure. ,
mai tare.
-S i
-Ş ş ş t, Petey, spuse Ju stin şi începu să-l traga înapoi.
- N u , Ju stin , nu e n im ic. C on tin u ă, letey.
- Ş i nu-ti plac b ăieţii m ici. l i n t e a co-
M ax trase aer în p iep t b u im ăcit de s* J e s5r,
pilărească. în cele câteva daţi can ven ‘ put
bători de-a lungul an ilo r, probabil ca fuês P
196 K aren R ose
ca o încrucişare între C ăp itan u l A h ab 1 şi Osc

nosul2 . V enise tim pul să scape de vechiul Max 0câ-
- Ei bine, Petey, acum înţeleg de ce credeai asta V-
cum ochii lui Justin se rotu njesc şi cum Petey'ridi -
virea, uitându-se la el de sub părul roşcat care
pe frunte. Presupun că eram m orocănos, şi probabil *
credeaţi că e d in cauză că nu-mi plac băieţii mici. D°'
nu este adevărat. ’ ar
-N u ?
-N u . Adevărul este că nu mă plăceam pe mine.
Petey se încumetă să-l privească în faţă, şi gura lui Max
se arcui intr-un zâmbet pe care nu-1 simţea.
- C e ai făcut rău de nu te plăceai? întrebă Justin
interesat.
Preţ de o clipă, M ax nu scoase o vorbă, incapabil să
găsească răspunsul. Eram furios fiindcă eram obligat
să umblu cu bastonul, răspunse în cele din urmă.
Petey dădu solemn din cap că a înţeles.
- Şi probabil că te doare şi umărul.
Sprâncenele lui Max se uniră într-o încruntătură.
- De ce să mă doară umărul?
-T a ta zice că duci pe umeri o supărare cât casa. Se
holba curios, dar nu văzu nimic altceva în afară de ume
rii laţi ai unchiului său acoperiţi de un pulover de
lână. Probabil că-ţi este tare greu să o porţi tot timpul
cu tine.
Max îşi apăsă gura cu mâna, parcă pentru a şterge
zâmbetul plin de regrete. „Din gura copiilor“, reflectă el.
-C h ia r mi-a fost greu, Petey. Mă bucur că s-a dus.
Sunt foarte bucuros pentru această petrecere de bun
venit acasă. Mulţumesc foarte mult.
-N o i nu am făcut nimic, unchiule Max, insistă Jus
tin. Mama şi mătuşa Cathy au făcut totul.
’ P e rs o n a ju l p r in c ip a l d in ro m a n u l lu i H c r m a n M e lv ille M oby
D ick (n .tr.) ’
2 M o n stru verde d in serialu l a m erican Sesame Street, care trăieşte in
tr-un to m b ero n (n.rr.)
I s LÂ \
- 197
SĂ nu s p u i n im am u
a îl trase pe Petey lângă el şi-l îmbră-

ti făcut. M ax ărbătorim îm preuna. Şi pen-
-B > a' . a ti venit şa sar , toate petrecerile
!iiâd in ^ °m u ^ m e sc - de v â r s t a voastră. M ax
ffliaS p le-am avut când n eţn cred ere de pe faţa lui
Pe caI' văiând e x p r e s i a ¿ vâTSta voastră, chiar
^ & K ^ W ) u ^ ^ ' “ld’,ppiaru'

StX ' n î
- E i b in e , e u m i o c r e iu s e n ic io d a tă ca pa
oârul r o ş c a t al l u i P e te J ‘ n a t u r a l p â n ă c â n d S o n y a şi
rul cumnatei lu i e r a r o , sa s e c o p ii ai lo r . b u n ica
Peterîl r e p r o d u s e s e r ă la t . d e j u c ă r ie . T a ta l
mea avea in p o d o l a d a p l m a a i ^ ^ m u ,t e i,
r r S i " ^ - preaurâtcasa
1U lu i Petey ii trem ura b u » de ¡03. ne |jsJ să
- Băieţii mai m ari se joaca afara.
ne ju că m . . u spUSe M a x f ă r ă să-şi
- P r o b a b i l c ă e m a i b i n e aş‘ ■ J . E t a u n g est lip sit
d eilip ească p r iv ir e a d e la fa ţa c p ^ c e a ^ t a t âl lu i.
de im p o r t a n ţ ă p e c a r e îşi a m *n : zu al c o n t i n u u c h ia r
A ten ţie n e p r e c u p e ţ i t ă şi c o n a ^ ^ cân cj ar
şi cu co p ilu l c e l m a i m i c . î l a c e a £ b ă ia t d in lu m e .
fi fost ce l m a i d e ş te p t, c e l m a i îtn P etey, M a x îşi
V ăz â n d c u m se î n s u f l e ţ e ş te p r ^ c ă b ăieţii cei
dădu se a n ia c ă î n c ă fu n c ţio n e a z ă . p aT p 0 t s ă pari-
m ari v -a r t r â n ti la p ă m â n t, şt v' a^ , £ u n u p rea p o t
ei că sold ăţeii de jucărie sunt to O luaseră deja la
să u rc s c ă r ile a c e le a , d a r v o i d o . p u t e , . ^ M
fugă sp re p o d . E r a u m tr -o la d a ^ n e a g r ^ ^ ^ vizUala
d u p ă e i. A ş te p ta p a n a c a n d d p ^ ^ g u n o i-
şi se c h in u i sâ se r i d ic e , a p o i g ■>
- A fost... drăguţ, M ax.
198 Karen Rose
M a x n u se în to a rs e la s u n e tu l v o cii grave de h
Peter, care a cu m era şi m ai răg u şită d ecât de obice? N i
auzise pe fra te le lui a p ro p iin d u -se , d ar nu tr e b u ia 's â ?
u n g en iu să-ţi d a i seam a că auzise toacă discuţia, că Sti
tu se a co lo a ştep tân d să in te rv in ă în cazul în care fratele
lu i cel m o ro că n o s a r fi d ev e n it „su p răcio s“ cu copiii lui
cei m ici.
- S u n t co p ii b u n i, Peter. T u şi So n y a aţi făcut treabă
bună.
R ă m a s e r ă în tr - o tă c e r e s t â n je n it o a r e p reţ de un
m in u t, M a x c u p riv ire a fix a tă p e ta p e tu l cu motive
flo r a le , ia r P eter cu p riv irea fix a tă pe sp in area încor
d a tă a lu i M a x . In tr-u n fin al, P eter dădu drum ul unui
o fta t p ro fu n d .
- M i-a ş cere scuze p en tru ei, M ax, d ar aveau drepta-
te. C rezi că „aveau“ ar putea fi cu vântu l de ordine aici?
adaugă el, şi vocea i se m ai aspri o idee.
D regându-şi glasul ca să în g h ită n o d u l d in gât, Max
ridică uşor d in um eri.
- M i - a r p lă ce a să cred că nu le m ai in sp ir teama
puştilor.
- M a x . P eter făcu p rim u l pasul, rid icân d ezitant o
m ân ă spre sp inarea lui M ax. N u l-am crezut pe Davia
când m i-a spus că te-ai schim bat. D a r vreau să cred. I-?1
drese şi el glasul. C h ia r vreau. Vreau ca lu crurile s a fie
la fel cum erau în a in te d e... Peter nu sfârşi p r o p o z i ţi a ,
dar am in tirile lui M ax o term inară. „în ain te să-l o m o r i
pe tata.“ D e C răciu n , în urm ă cu patru ani, avusese loc
o ceartă îngrozitoare. Acuzaţia subînţeleasă p â n ă a tu n c i
fusese în cele d in urm ă rostită cu glas tare de Peter, şi
în seara aceea fusese ultim a oară când mai s c h im b a s e r ă
vreo vorbă. Până în această seară. îm i pare rău, Max,
şopti Peter răguşit. în seara aia am spus lucruri pe care
nu ar fi trebu it să le spun. Putem să lăsăm totul d e o p a r
te şi să o luăm de la început? D upă o clipă de tăcere,
Peter îşi retrase m âna de pe umărul lui Max. Bine. C um
vrei tu. Eu m ăcar am încercat. Şi ca să ştii, mă bucur că
eşti acasă.
. - • 199
g • păstreze calm ul, şi în acest timp
MaX; S u ti'd x n nou o tăcere M ax în t0 rcân-
S & ^ - - - d - s,atdepam
t,tâtav«m e._ ,n u n d a tîn ce t-în cetd e zâmbet, o r
Pu t e m - * ■ »
viţelul cel gras? .

’Gura lui M ax se crlsP .
.N u chiar atât de n s i p o r • e aşa. Puse un
-Lasă-m ă pe m in e sa m cu cincisprezece
t a , pe după u m erii t a M w , ti tow , despre
centimetri mai înalt. D upă e.
Denver şi despre actriţe ş i -
Max îl privi p rintre gene.
-D avid are gura mare. eUtural al lui Peter
Porniră în jos pe scări, şi
“ '-ş T a ^ m ă c in a t11 ftră încetare, frăţioare.
-S u n te m la egalitate. Pe “ “ " ¿ “ d e ' * “ ' ’ E ţa ^

greu, iar d in gură ii ieşeau liderul grupu ul'
cel mai mare şi că la i * ‘ref r“ A forf
Tom nu-i prea păsa; er j e vj rsta lu ■
unde îl cărase maică-sa, er. tui ăsta nu era ° » j
era frig şi umezeală d a r m m o m e n ^ ^ b N oul
să-l asculte pe no u l şe -uj at să se gândea* ■_

iubit al maică-sii- Ar fi Pr ^ t ^ a x H unter
lui, c h i - ţ â “ | i i S l u l i P » « ^
Tom nu-i placea. V< «¡nile cu
-V r e i s ă ne o p rim l că> ¡şi puse t . .n
- N ici vorbâ- T o m s e ^ ^ ţ , ro, toi>ol
mănuşi pe )ean£ . vreau să câştig,
zăpada care se ^ v
•DD ,,
M W H Hour
dn-Ai iv iiu iti. m S ' , ....... h ,-,, ln ,|,
Ä , r n........... ^ • f c - a ' ï ï S s
¡ :’ ..... '"I NUI, Ziu'l,, i . ..... .
ndm iflrrti, 1,1 J « n o i i , ¡ i ))(iJ i ,
1 i lom
Æ ' i î î Â ^ , .....I
.... « .i i n „ ;Ä !L ,h,r‘ »
'<■lorl.nl «Ml, linii rtl'nnrnî'fif '7 " 'Hmw
rlliVH
" 1in
" lhf.¡||
.....»nW
, ^ . Ï. U
i i , ,Â
.,, , ï''Miimr
nl|ii'â|V
invar.
I, , , " T " " 1’ ....... ,l,JlNllril‘It
»I «1,11*1X l,,X ï a ¿ , J'.nlw
vm ni (i «vi,, nimic , ,
hfl fAiji 1^*,
,'
lii
T ''ä “"i"“ « ""
niuiiiii c;i
Æ Jt? ' V """' ' « * . <*« I».«ll,,l ¡I Ir
..................................
h(nil, il,, inn, I T .'i' 1’ ^ ‘Inert I" v,„:<- J ni; mn-ninhr „,1
- I ' l l hii „ V 11 llt|cvl,r(" niiiniii Jui,

(i,H , J : * ; : T r l N i 1,1,11 N,: H p n ip lc tie cnprti.ll
,l,‘ !'*■**«• I >ii I ni* in H r i l'11' "V
line, he h cii ¡' / *’’ n i ‘ ,1 (hll>lr;iz,1p ht; nlsiií.i
cu tv ( » n ie l« ( ■ . ’i , »firl cxecurrtiul oiirim -
VICDiliilfl |»ÍU1(H,|V * l!' l í* l,n c *,lu * ^ 1IX 0 ríí) p ,lníl
...........
I lili he opr) I ii line,
sa „„« p m 2,11
,;H... 1»‘¿ fh'uniUAi,»« » ft-t dcdar»* .cel m-i

, n n i i |,r 1 • :,n n ri-sin n iit în c iu d a pro m isiU '
"Vom f t c u ,01 n-l ' i n c p e p r o f e s o r u l cel î n a l t
¡¡¡» £ 5 cil iu l ¡ivesi sil c a p e t e î n c r e d e r e I n el î n
r ' . î w iitrii a j u c a t p e n t r u U lcere? ,

¿ l Î i l & i cl I n v o r b i i , d o r n i c sii s p u n ă p a r t e a Iu.
lk ,C C p a n * c f t n d a a v u t u n a c c i d e n t d e m a ş i n i i cu
|llinici,i n o s t r u . O h , a c u m d o is p re z e c e a m , P h .l.
]^ ! i v a ^>st m «caun cu
M, i u n Î . Ti.tn m k s p u s d l u n c h i u l M a x a v e n . t . o d a f l
H£!W!l d e la I l a r v a r i i si a f i l e t «» crizft c A n d a
panoul e s te In c ii a c o l o . A p u s - o ! ^ , l; ll'1ic:, un^ t '
L jos, C i l n d e r a m c a , n d e vilrsra lui Petey, 1 « " ^
d el ^ t a t a s-au c e r t a t r a r e î n l e c t u r ă c u a s t a . A t u n c .
w certau m a i t o t t i m p u l .
Lui T o m i se striln.se s t o m a c u l .
- Mai lot t i m p u l ?
Phll fileu o aiul s ă r i t u r i î n a er. , .
- O , d a . O d a t f t - fileu o p a u z ă , fiflnditc»r - __
a U a c u m p a tr u a n i, fiin d c ă c u aveam a p ro a p e ^
unchiul M a x a v e n i t a c a s ă d e C r ă c i u n , u r i !f ^
a n ih ila t r ă u . S t r i c a u u n u l la a l t u l ţi c * * . . v
Nu cred cil l-a m m a i v ă z u t p e t a t a * ^ “ l ^ p a t e l e
rar a t u n c i c ă i u l l-a p r i n s p e Z acli c u f ■ ja
l u n c i l o r d e p e t e r e n u l d e s p o r t , I Iu r i t . * ^ ca
miihtaţa h u i ţ i i re le d c z ă p a d ă p e c a re ■<
^ se r ă z b u n e . , , . i: „ i r u n i l , artm -
- T a c i d i n ( ¡ u r i , p r o s t u l e ! Z a c h ,1^ nS ‘;Jjt a , A ltfel
cîllld alt b u liţilrc d e z^padA dintr-c» n J 11, ¡sta ilia
U it p u t e a c a t a t a *ă g ă s e a s c ă d i n î n t ă m p l . t r c
l’e cure o a s c u n z i s u b sa lte a .
Erau cuvinte b elico a se şi, în a in te r , t
seama, Ph.l şi Zach se în căieraseră pe alee d<
de o groapa plină cu n oroi şi zloată Caţiva Pa
Jason se apropie tiptil de T om .
„ _ P un Pariu pe 2 5 d e c e n ţi că P hil aim
in noroi. ' aJunge prjm
Tom se încruntă.
-Potoliţi-vă! Potoliţi-vă am ând oi! Phil si Znrh riA-
privirile, oprindu-se în toiul în căierării ’ 'Ca
- 1 oftim? întrebă Phil.
- D e ce? întrebă şi Zach.
Tom clătină din cap.
- mai Pro stif‘ co n tin u a ţi povestirea1 Vre’
sa arlu despre cearta pe care au avut-o tatăl si unchi
vostru. Este im portant.
Phil se rostogoli de pe Zach şi se ridică în picioa,
scuturandu-şi mizeria de pe jeanşi,
i ”, ^ cam asta a fost. Tata şi unchiul M ax strigau un
a - n îcă din umeri evaziv - după care Max i-a ti
un pumn lui tata şi...
Lui Tom îi stătu inima în loc. Oh, Doamne! Ce-ai zi
ost mai mult un brânci, spuse Zach scuturându
zăpada care îi intrase în m âneci. Nu si-au învinetit ocl
sau alte chestii de genul ăsta.
- plendid, mormăi Tom pentru sine. Ştiuse încă i
la bun început că era ceva în neregulă cu Hunter. Do
ca ma'ca-sa era atât de oarbă. D e regulă era destul <
n J , ! ! ? PLa- ‘ u apr°^ P,e toate Privinţele - mai puţin în
în iilf"- C - ar a ’U' 9 în ţelept lucru pe care îl făcu
nllrn an! ûsese să-i ţină la distanţă. îşi încleş
x jn U'_ . 1 m aică-sa naivă, dar nu şi el, Ia naib
ai sa încerce Hunter să o atingă! Num ai să încerc
* * ‘^ ro zito r de tăcut, observă Caroline, privindi

peste umar pe M ax care şedea la masa din bucătărie :
p ce ea furna cafeaua în două dintre cele mai bui
ani a e ei. „Cele mai bu ne“ însem na bineînţeles că r
erau ciobite şi nu aveau inscripţionate vreunul dint:
„ • 203
S ă n u s p u in v n m u n
r e d e la C a r r i n g t o n . N im ic d in
, e ^ o btu rato are d e _ nU se pUtea
J < " ! putea ? " " il e “ « s v k t s t e p e ca te le văzuse

ceea fU p o rţe la n u rile l u i fo lo s e a v esela de
< % ^ W , M f C^s c â n i ar fi fost C o rrelle',
ind , cU dezinvoltura, ca , c5 dacă te tem i
« S S L *« S t cumperi! fi * >e
î t foloseşti, de « » “ ™ !n ţ d e pciune din care
Citoline ş t» ca ers reflccteze la ea mai tarzi ■
fi putut să înveţe şi ea. ţn sea ra.asta fusese
Deocamdată îl u rm area p e M a x ^ ap am m en;
de tăcut t o
n e o b işn u it r e a l m ¿ e b u n venit acasă
tul ei, ceea ce o mirase. P d \a M ax şi la fam ilia
^ " M ă gândS
e a m ed o a r ,
cana de ca fe a p e c a r e 1-0 d a ° u^ ’ ■ L e a r o ş i . Ş i la n o i.
gâ el. M ă g â n d e a m la t i n e . Z a ‘ 0 |u â î n g ra b a
T resări şi î n g h i ţ i t u r a d e c a f e a p e c a r e
o arse pe gât.
- L a n oi? . u '„v u l u ă m â n a . Ş i la
-L a n o i. R e d e v e n in d se rio s, M a x
faptul că -m i e ş ti s t u d e n t ă . eVa p o r ă - su n a
-O h » S i m ţ i c ă m u l ţ u m i r e a ei
deloc p ro m iţător. C aroline?
- C â t d e l e g a t ă e ş ti d e c u r s u l > ltim e le lu i v o rb e
E a tei î n g h iţ i o f t a t u l d e u ş u r a r e c a v e d e n l" sau
nu i n d u s e s e r ă „ e m a i b i n e s a n u n e m
»p utem s ă r ă m â n e m p r i e te n i
- C e vrei s ă spui? - c u m a reatenţie-
M ax p u se c a n a de ca ea p ^ O riunde vrei n i
-V reau s ă spun c a vr^m saU să te ţ‘n e m ‘ .
vreau ^ ¿ îce n i m ic
eu. D a c ă să o fac-
tiu vreau s ă ma u n p
^M arcă de v e 3 ă S1 5ticlSt‘e ^
204 Karen Rose
P entru o clip ă C a ro lin e în c h is e o ch ii, ca să si r,

leasca b ătăile in im ii. C u fiecare clip ă îsi sim tea o P -
to t m ai în fierb ân taţi. ’ ’ UDraJu
- Ş i faptul că-ţi su n t stud entă, ar putea fi o problemă
- A r putea să fie. C h ia r ieri, dr. Shaw m-a abordatîn
legătură cu asta.
C aro lin e deschise o ch ii şi văzu cu m gura lui grozavă
se arcuieşte într-un zâm bet trist.
-Zău?
- I h î . M ax sorbi d in cafea fără să-şi dezlipească pri
virea de la faţa ei. Se pare că şi-a dat seam a că David
nu. este nium ătatea m e a 1 şi că tu şi cu m ine am fost să
m âncăm în oraş în seara aceea. Şi sincer, să fiu al naibii
dacă o las pe Shaw să se ia de tine. A i nevoie de cursul
meu ca să term ini facultatea?
C u inim a încă bubuind, ea îi strânse m âna când se
sim ţi copleşită de sem nificaţia profundă a vorbelor lui.
? - ? roteâ aSa cum nu ° m ai făcuse nim eni vreodată. îi
dădea u n sentim ent de bine. D e foarte, foarte bine.
- N u voiam decât să mai fiu o dată la cursul lui Eli
Vrei să renunţ la curs?
- Ai face-o? Dacă depăşesc măsura, mă retrag si astepi
sa se term in e trim estrul ca să... M işcă sugestiv d in sprân
ce n e, iar gestul lui o făcu să sim tă cu m d og oarea dir
o b raji i se răspândeşte în tot trupul
Im b old u l subit de a obţine o reacţie asem ănătoare d<
la M ax era m u lt prea puternic ca să-i 'reziste. Asa că nu S<
opuse. Is, propti cotul pe masă, îşi sprijini bărbia în pumi
şi îşi pleca p leoapele. A p oi ridică genele si se lăsă des
atata de felul in care străluceau ochii lui si îi zvâcneai
m uşchii obrajilor. Nu o fi avut ea experienţă, dar învăţ
repede. Iar M ax H unter era un profesor excepţional.
- îm i va fi insa dor sa aud Prelegerile tale, m u r m u r ;
ea ţrecandu-ş» degetele peste .ncheieturile pum nului Iu
strâns. Nu-i mai era teama de pumnul acela O h nu! Ni
d u p ă c e îşi d ă d u s e s e a m a ce-1 face să sp st-,- - „
. - I. - - i . s trâ n s a . O sa-m
sp u i c e se in ta m p la p a n a La u rm a cu A nglia?
M ax se foi pe scaun, în mod evident stingherit
205
i c p m n e a z â M flgn fl C a r t a , şi A n g lia m e rg e
şi pe Sting-
S i T u n g e - O s i renun ţ la curS lu n i la prima
i vî7 ihil si încă o dată Caroline fu

^ ^ " ¿ a m S ^ u U , chiar conra
Pen. CpU
e r t c t . ist îm p inse cana de cafea spre m ijlocul
mesei. Ei, dar unde este gard.anul t a a
Caroline se încru nta cand el alese ace ^
-Tom? Este în cam era lui, iş kendul viitor
tică. Trebuie să ia u n 9 in carnet, altf ^ De ^ ..
nu merge cu prietenii lui in excu
spui aşa? -iiSnnl lui când a intrat în
-D in cauza expresiei de pe ch p Crej că nu
casă după ce a jucat fotbal cu n p ,
mă place. , .
Caroline îşi muşcă buza de jos. ^ Si ea vâzuse
- O, nu cred că este a d e v a r a t q r'âcâise toată
expresia de pe faţa lui Tom, ş» c i ^ Suntem nu-
seara. Doar că încă nu are incr Ot e c t o r cu mine.
mai noi doi de multă vreme şi
Max nu părea convins, dar n
- De cât tim p sunteţi doar v a ţn stare să se uite
Caroline p riv i în altă par e, , gperase însă că nu
în ochii lu i. Ştiuse că avea sa mt
va fi atât de curând. ţional, toată viaţa lu i Tom.
-D in punct de vedere em *
C aro lÎn e'îşi îm Pinse SCaLmUl ^

' M^ sapK a m .H u r i ^ f !f f , d„ pâ ea în
M ax se rid ic a far» %
bucătărie. * sChim băm subiectul, cuz
- N u , dar P ute.m_rllTi prea intime!
dacă am în treb at lucruri P
206
Karen Rose
N u , răspu nse ea ştergând de pe blatul dP 1

n işte firim itu ri in e x iste n te . A i d rep tu l să n „ -Cmcurat
Işt lu a m im a în d in ţi şi adăugă: La u n m o m e n t T ^ '
ai drep tu l şi la n işte răsp u n su ri. dat 0 sâ
r D a r nu astăzi.
In c lip a a c e e a e a se în to a r s e şi văzu privirea Ini
p reo cu p ata. f im t e a lui
7 N u astăzi. T e rog.
îi p rin se b ă rb ia cu v â rfu rile d eg etelor şi io ridică
blând, acoperind u-i gura cu a lui.
- N u astăzi. S e aplecă şi îşi frecă vârful nasului de cea
ta ei p rin gulerul puloverului, iar ea sim ţi cum o trece
u n tior d in cap până în picioare. Esti gata să schimbăm
subiectul acum?
- ^ ,runc^ Şervetul de vase în chiuvetă şi ridi
când braţele îl cuprinse pe după gât. S u n t gata de când
ai_ c°b o râ t scările în seara asta proaspăt bărbierit şi pre
gătit să mă duci la tine acasă.
n ? l c ^ i;o t' m u lţu m it, o d ih n in d u -ş i m âin ile cu
blândeţe pe spatele ei.
-A şad ar, ai remarcat.
E a îşi p li m b ă o m â n ă d e p e g â t p e o b r a z u l lui p u ter
n ic , a c u m c a t if e la t . M m m . A m f o s t s ig u r ă c ă m a m a ra
p u t e a s ă -m i a u d ă i n im a b u b u i n d .
O c h i i lu i s e î n t u n e c a r ă şi c u u n ş u i e r a t tr a s e a e r în
P leP ^ . tr a n s r n H â n d u -i u n fr is o n d e n e r ă b d a r e în t o t co r
p u l. T o a t ă z iu a a ş te p ta s e s ă o s ă r u te , a ş te p ta s e sen zaţiile
p e c a r e n u m a i a c e s t b ă r b a t re u ş is e să i le tre z e a s c ă . O
clip a m a i tâ rz iu îi a c a p a r a g u r a c u f o r ţa u n u i b araj ca re
c e d e a z ă . L a c o m , c a şi c â n d n u s -a r s ă t u r a n ic i o d a t ă ,
b a ş tia c ă n u s e va s ă t u r a n i c i o d a t ă . S e lip i m a i m u lt
e e , s p e r â n d c ă şi el e s te la fel d e e x c i t a t c a e a , avea
n e v o ie să s im tă d o v a d a e x c i tă r ii lip ită d e p a r t e a aceea
a tr u p u lu i ei c a r e p a lp ita d e f i e c a r e d a tă c â n d el e ra
a p ro a p e . M âin ile lu i c o b o r â ră pe sp atele ei, a p o i o p rin se
ră e e se^ rid icân d -o pe v â rfu ri. N ic i pe d e p a rte su ficie n t
e su s. ( j â n d u l a c e s ta îi s t r ă p u n s e m i n te a în c e t o ş a t ă
an îl s im ţi p a lp it â n d l ip it d e a b d o m e n u l e i. N ici
207
Sa nw spui mmsnwi
, „nrnaDe. Lipită de el, îşi dădea

f o a r t e su ficien tj j n u m ele cu buzele lipite de bu-
pej^ iU n ţ a , ,o p o n d u j rev en d ice prada. G ata sa
5 ^ i S o n " P - e a el s ă , ofere - când brusc
6 C aroline fu a“ ' “ ^ ¡ r f l n d â îşi apăsă in im ra, jpe*

s că
S n f f g e s m l firav o ¥
experienţa ei foarte h m . ^ ei tânjeau dureros
simţea încă trupul p a l p i ® ^ . ^ um flaţi de dorinţa
după căldura m ann , p \ rămăsese acolo, cu ochi
de a se lipi dm nou dleel U a r e ^ £ ga Q
închişi şi d in ţu m cleşta ţ^ av ri de durere m
la fugă. O respinsese Sim ţea imp
ne u n e ,
inim a c a r e îi b a t e a în c e tiş o r.
- C e s-a întâm plat, M ax. m efort ridică pleoa-
El îşi făcu curaj şi parand sa taca ^ şi simţi
pele să o priveasca, iar su er ■< ^ de căţdură.
cum tot trupul îi este din n ţ { ragUsitâ era uşor
- A i v ru t să m ă opresc. V ocea m i S
acuzatoare. .. ,,n nas spre el şi îl

-A m făcut eu asta? C arolm e_făcuun,P , ^ ^
încolţi lângă blat. Ar fi pU.tli V drept partener. Insu-

flirtului cu un asem enea . rrf»hui deja sâ topeasca
fleţitea d in ochii lui cenuşii ar j m i am intesc că
plasticul lam inat al blatu ui. ^ eê nU era sa te
voiam o m ulţim e de lu.crUV ioverului cu un deget şi-
opre, tU U p u c ă d ^ P ^ ™ p
"■ « S S S S ţS îS — h,,t
^Nu? . . -
Îndurare. . m r o n i i d a r cre<^ tre
- N u . î n c e r c a m sa m a a p ^ P c - n d m a m ite lu
tra g s c ă u n e lu l, sP uSu ’ b f a t e le e i; el se r ă s u c i ţ i ° r
se
P esbt k
r et,in
c u r as rtat
ă Pâ en d
sUu ^ ţin r‘ « g
¿,eeL
n u n c h ii ei-
-A cu m cuiri t acelaşi nivel cu al ei.

Faţa lui era acum
208 Karen Rose
M ult mai bine. F oarte co n ştien tă de m âinile ]„•

zăboveau, aproape cu p rinzân d u -i sân ii ca î n t r u ! ^
trase aer in piept şi în tin se m âna să-i netezească
dupa u rech i intrebân d u -se In to t acest tim p X j*
parte va lasa lu cru rile să meargă. A cu m , când r e a li® «
dadea buzna, se în treba ce l-ar fi im plorat de fapt s i £
b l se apleca şi m ai mult.
- In seara aceasta nu cred că vei avea nevoie de scău
nel. U i degetul m are îi m ângâie în treacăt sânul, iar ea
îşi ţinu respiraţia.
- D e fapt ce înălţim e ai? întrebă ea, dându-şi seama că
este com p let încordată, dar incapabilă să se relaxeze. O
cuprinsese o stare de nervozitate care mai atenuase căl
dura care în urmă cu câteva m inu te aproape o copleşise,
O privi strân gân d u -şi u şo r p leo a p e le. A p o i trase
a ânc aer în p iept şi îşi lăsă cu b lâ n d e ţe m âinile pe
coapsele ei.
- 1,98, răspunse, iar ea sim ţi cum i se risipeste încor
darea d in um eri. D e fapt cât de scundă esti tu.7 contra
cara el.
_ Făcu se un pas în ap o i, şi ea nici m ăcar nu-1 rugase
sa tacă asta. Se dăduse înapoi pur şi sim plu pentru că
sim ţise disconfortul ei. Nu insistase. Nu ţipase. Nici mă
car nu păruse supărat. Teama ei de m om ent exact asta
usese. D e m om ent. U şurare amestecată cu încredere.
C om b in aţia era puternică şi ciudată.
- 1,62, răspunse, şi vocea ei capătă acea îngânare, ca
litate care mea o surprindea. Dar mă bate gândul să-mi
cum păr nişte pantofi cu tocuri foarte înalte
Pentru o clip ă degetele lui îşi sporiră apăsarea pe
coapsele ei, apoi se relaxară, se strecurări între blatul de
lucru şi jeanşii ei şi îi cuprinseră fesele din nou
- E ridicol cum îl poate stârni pe un bărbat vederea
unei fem ei pe tocuri înalte, murmură el, şi căldura în
cepu d in nou să se acumuleze. F e lu l în care răspundea
era o nebunie, îi trecu ei prin cap, dar Ia urma urmelor
poate că n ebu nia nu era ceva aşa de rău. M âinile lui
se plim bară în jos pe picioarele ei, fără grabă, se opriră
i
L - - ; le a rc u ită în ju ru l taliei lui, după

sUb genunchi şi âierea spre glezne Singurul
careîşi bu cătărie fu pocnetul făcut de
i» v r » clipă ochii de pe chipul ei.
Oh D oam ne!
» s i i u t apSM t chiar s
ureche. . ,
-P o sibil, ce. . auzul tonului lui, la te-
lu & iSr b a iu " « a co rn u tu l u rcch ii şi 1»
- ^ ' S S T i S r » b ărb at, reuşi ea sa
^ D a - T b c u n l e i u a l ^ ^ ^ S :
să fie foarte zvelte. Lăsa picio rreljuie să plec.
masăndu-le uşor prin jeans .
Ea făcu och ii mari.
- D e ce?
Râsul lui gutural e r a m s t decât să.ţi ma-
-F iin d c ă vreau sa fac m ită ¡ncă pentru asta. Şi
sez picioarele şi tu nu pan p i s i t u a ţ i a asta. ,
nu sunt sigur cât mai pot sa ^sor îmbufnata.
- îm i pare rău, murmura ea cu gu . q g. „
- S ă uu-ţi pară! A ; « c u ■
^ d easu p ra, a ţ « « >
O strânse afectuos ^ PţjJP** esc că ai venit la PJ-
plină p en tru am and ■ . ^ lucrurile sa
trecerea m ea surpriza. Ai tacu
mai uşoare. . t m ine. Nu cu adevărat.
-N u ai avut n e v o i e ^ . ^ Upi fr u n te a d e a eu
- B a da, a m a v u r ^ plăcută compan ^
C aroline, nu am mea a avUt tot dreptu
m em brii fam ilieL ea_ îngrijoră-
’n ^ r ^ s i ' i ^ & a ^ o c h i . c -
rile. E a remarca ‘ •
y /
210 Knren Rose
lui cenuşii. Max, am ochi şi văd ce e în fata m«. i
ceput, fam ilia ta era agitată şi cu rioasă 'd n rn l in
îr
speranţă. A m văzut asta la fiecare d intre ei r ^ A die
condus în jos pe scările alea. Voiau să se simtă k m'aU
tine, şi în cele din urmă nu i-ai dezamăgit C l ă t i n ^ 11
cap şi îi atinse în treacăt o sprânceană. Să !e fi v L , ,
presule de pe feţe când ai coborât scările cu Peter si ¡ 5
dus lângă ei - era ca şi când nu PlecaseŞ1 niciodată ? £
apoi, la sfârşit, erau doar curioşi.
- Dar nu agitaţi şi plini de speranţă7
t n ‘c h S T e t a i f " " Uit5mCăeu n u “ W “

-N u vorbeşti niciodată despre familia ta.
Caroline îşi înghiţi nodul din gât.
- N u a m p re a a v u t fa m ilie . A u zi s u n e tu l n azal d in vo
c e a ei şi n u fu în s ta re să-şi re p r im e g rim a s a .
- e c e faci asta? în tre b ă el p e n e a ş te p ta te .
- fac:
- în c e r c i să-ţi a scu n z i a c c e n tu l.
- F i i n d c ă n u -m i p la c e d e lo c. V ă z u lic ă r u l d e su rp riză
d in o c h u lui la u r a e v id e n tă d in v o c e a ei
- D e ce?
c u ^ /' C f-Ca u n .P^,s 'n a P o i. d a r îi a p ă sa ceafa

cu m a n a , ţin a n d -o lân g ă el. Ha o f tă re s e m n a tă
as d e Un tim p ?i u n Io c P e care
T eZ “ ' •e tme te;? u iubit Părinî ;i nu?
d e re în c â t C-irn!" p o i l ' le. s ™ P ^ ă > r o stită c u a tâ ta în c re
d e re , in c a t C a r o lm e sim ţi c a la crim ile îi în ţe a p ă o ch ii
- A t u n c i n u p o ţi să în ţe le g i. P ărin ţii
b it şi n u m -au iu b it n ic i p e m in e . T a t i i , " 7
servicii c a să p o a tă să v ă în rre tin ă . A l m eu m , -
p ăstreze u n s e rv iciu p re a m u lt. A m fo st ^ reu. ^
d a ca ai u n c ă m in u n d e îţi d o re şti să te în to rci în^f '
zi, n u e sfârşitu l lu m ii c â n d eşti să ra c. fie ca re
- Şi tu nu ai avut?
- N u . N u a m avut.
- A c u m ai?
-D a , cu Tom.
v y ,o '4Z:
■ „m ândoi traseră aer în piept ca să se adune.

£ ltă cu ,Ş i a , ?
' Vr imaea ? s i Um ezibu za de jos cu vârful limbii,
pe ruriŞi e
: D a , .. i era o Strălucire im posibil de definit.
" l ° t e s t c i t , lu cru rile s u n t m u l t m a i s ,m p l e , n u -,
aşa"? F i i n d c ă şi eu vreau mai mult.
Greenville, C aro lin a de Nord

Duminică, 10 martie
23.30
W inters strivi ţigara in paharu g p0TdLliUi

McDonald’s, băgă în viteza şi porn i i n Sus an
Taurus când acesta ieşi din pan:areai p) ^^
Crenshaw se uită atenta m oglinda retn: ,
elă uşor, desi nu era nevoie. Semnalizatorul d g
continua să meargă, la fel ca in im a prece en .
în ziua de dinainte de asta^Pana la « m a f u s e s e ^
simplu să o urmărească pe Crenshaw, • minime,
voia ca toate investigaţiile să fie in. c° ” , - • Q aca nU o
■Hiatcher punea m ult Prea ^ sibil Ca Thatcher să
gasea curând pe Mary Urace, e y W inters se
pună la cale ceva care a , put ^
încruntă doar la acest gand, gu
că ştia unde locuieşte Thatc er. chestiunii
W inters se f o .p ^ e c o n e x e » ieşi de pe dtum
de care se ocupa acT . . w se ducea să-şi ia copilul,
spre casa soacrei ei; n0aDte, iar mama ei avea
Bărbatul ei lucra în tura de noapte
t * d . (Sucul ¡o . . - ¿ 5 r „ i c , Vecinul
O urmări pâna la casa ^ canapea pe veranda de la
de alături al bunica-s d -m curtea din faţă. Casa
intrare şi o maşina p cu 0 gradiniţă frumoasă
bunicii era foarte b ^dmiTe Q gradină frumoasa. Daca
în faţă. Lui îi P,acca . era unul dintre lucrurile pe care
se gândea mai bine. asra
212 Karen R ose
Mary G race le făcuse foarte bine. Avuseseră întotd

flori viu colorate. Până la accid en tu l ei. De a t u n ^ 3
mai fusese în stare nici de cel m ai m ic ra h ir nu
barat în toate privinţele. 2er°
Taurusul alb parcă pe aleea bu nicii, iar W inters part--
cu câteva case mai departe. Scufiţa Roşie Crenshaw era
complet nevinovată, spre deosebire de asistenta Burns
cea precaută. Scufiţa ar fi putut să înveţe câte ceva des
pre autoapărare, mai ales ştiind în ce fel de cartier se
învârtea. O urmarea de două zile, iar ea nici măcar nu
băgase de seamă prezenţa lui. Scufiţa dispăru în casă,
şi reapăru câteva m inute mai târziu cu fiul ei şi cu toa
te tâm peniile alea de bebeluş. îl instala pe locul lui în
maşină şi depuse o ploaie de sărutări pe obrajii lui. Tau-
rusul alb porni din nou la drum.
E r a a p r o a p e t i m p u l . F ă r ă s ă b ă n u i a s c ă n im ic ,
C r e n s h a w îşi c o n t i n u a d r u m u l, a p r o p i i n d u - s e d e râul
T a r . F u s e s e o p rim ă v a ră e x t r e m d e u m e d ă , ia r râ u l Tar
e r a p e c a le să se re v e rs e . D u p ă d r u m u l d e ie ri şi cel de
a la ltă ie ri, ştia c ă p e a c o l o râ u l c u rg e în v o lb u ra t.
E r a ... a p ro a p e tim p u l. W i n t e r s a p u c ă g ir o f a r u l, d es
ch is e g e a m u l şi îl fix ă p e c a p o t a m a ş in ii f ă r ă în s e m n e .
S ă u rle sire n a câ te v a s e c u n d e . E a p riv i în o g lin d a retro v i
z o a re şi în acelaşi m o m e n t realiză c ă el îi fa c e s e m n şi că
n u a re u n d e să tra g ă p e d re a p ta . V a tre b u i să trav erseze
p o d u l. P e rfe ct.
T a u ru s u l alb tra s e p e d r e a p ta , a ş a c u m a r fa c e o r i
c e b u n c e tă ţe a n . N ic i m ă c a r o a m e n d ă d e c irc u la ţie pe
n u m e le ei. D a r av u sese p ro b le m e c u c o p ilu l ă sta , d u p ă
c u m îi m ă rtu risise c u v o c e a scă z u tă v e c in u l ei jo i, câ n d
băgase niţel nasul p rin ju ru l casei ei, în tim p ce ea şi
iu b itu l ei soţior erau la setviciu. D epresie postnatală.
Legăna bebeluşul şi plângea. Dar, de fapt, era o mamă
bună, insistase vecinul.
O p ri maşina în spatele ei şi stinse girofarul. ÎI înde
să sub scaun şi coborî d in m aşina în portbagajul căreia
era ascunsă bine trusa cu peruci. Astăzi n u era deghizat.
V o ia ca ea să-l recunoască. Să-şi amintească de ce era
¡ jp i j. : —
• 91 a
V o i a s ă -i f r i c ă d e e 1 , 3 Ş a C U m n U ’ m a ’ fUSeSC
¡ I c S a i â î n v i j ţ a m n s in ă s i v ă z u c u m c o b o a r ă g e a m u l.
Se a p r ° P i e t ^ â r e s t e p r i n o g l i n d a l a te r a lă . A i c i e ra
V â:u c u m il u r . ţ cu g rijă . A u to rită ţile
un lo c bun de o p t c o n s t r u c t 0 r u d e g a ja s e r a
lo c a le l ă r g e a u d t: - p a m a a s t a a p o d u l u i. E a
o bună p a rte P . ie d ic a c ir c u la ţia . D a c a tre ce a
oprise în siguranţa, n u ^ ^ ţncetineasca. Nu ca s-ar
- acă cineva- Sâm băta seara la ora asta'

şoseaua asta era aproape Pust' e_ j chiar lângă
Ş Când fu su ficien t de=aproape, * V^ ^ dar
portiera şoferului- Ea iţ» lu g g seama la m0_
L a lui era în penum bra. O sa-şi
menDUi m n u k P o l i ^ t , c e s * în tâ m p la t? S e ră s u c i c a să se
uite la el. Ştiu sigur că ceva, condusese

Nu, nu avusese viteza- Dac conduceau
prea încet. 11 scoteau din m inţi şoter
p re a î n c e t . „ „ .-tie r a d in s p a te le e i. A şa
în m o d d e lib e r a t tr a s e d e p ^ m a ş in ă m a i v ech e,
c u m b ă n u i s e , n u e r a m û ’ V c a r e p o r t i e r e l e s e în c u -
fa b r ic a tă î n a i n t e d e m o d e d o u ă z e c i d e k ilo m e tr i
iau a u t o m a t c â n d m a ş i n a ep j g r i ju l i e î n c â t să
pe o r ă . D u m n e z e u l e , n u « » “ Î S * P 1' ™ d e * * ^
în c u i e p o r t i e r e l e . î n m o m e i ţl s c o s e s e d in s c a u n u
v a lv â r te j d i n s c a u n u l ? o f f n ’ a c u m c u ib ă rit c o n fe r-
lu i s p e c i a l p e M o r c o v e a ţ a c . ^ pod. . .
ta b il i n b r a ţ e l e l u i . S e m P ^ . . a r u n c a o p r iv ir e
- C e d r a c u ’ f a c i ? « P ^ f l e sre c e a m a i c o n d e s c e n -
p e s te u m ă r c u c e e a c e s p ^ sta re C e tâ m p ită . Pe
d e n t ă e x p r e s i e d e c a , . io n U [ să s e n im e r e a s C V ‘j e ]a
să n u a i b ă v r e o d !l,t a p r o b a b i t c ă a r î n c u r c a o a s e
a s is te n tă m e d ic a la -
p i c i o a r e c u c e le d e ^ . ^ c â n d U n p i c î n n o r o i u l r o ş u ,
A le r g a d u p a e V ie .
c l e i o s d u p ă a tâ t a P
214 Karen R ose
- Stai! Opreste-te! Dă-mi copilul înapoi! Te rog' Snu

ultimele cuvinte între două hohote, ca şi când în sfâr^
şi-ar ti dat seama ce se întâm plă. 1^
W inters continu ă să meargă pe pod, oprindu-se la
vreo trei metri de margine. Astăzi nivelul apei era mai
mare. Cu atât mai bine. M ută dintr-o parte în alta
bebeluşul care urla acum în braţele lui. Adorabil copil'
Opt luni şi îmbrăcat ca de primăvară. Strâm bă din nas.
în mod evident, nu era îm brăcat pentru înot.
Acum ea plângea, întinzând braţele după bebeluşul
ei. El ţinea copilul strâns la piept, şi o împinse un pic
mai tare decât era nevoie. Se sprijini de pod. Nu era un
pod înalt, ci unul mic obişnuit, construit în acelaşi mod
ca şi podul de cale ferată care traversa râul în amonte,
ceva mai mult de zece metri de acolo.
- C in e eşti? Ce vrei? De spaimă făcuse ochii mari şi
tremura. Perfect.
-Su san Crenshaw. Nu era întrebare.
- Da. Ce... cine eşti?
De fapt prima ei întrebare era poate ceva mai aproape
de adevăr. Ce era el? Spera că cel mai groaznic coşmar al
ei devenit realitate.
Femeia asta era vinovată că pierduse şapte ani din
viaţa fiului lui. U ra nu-1 mai m istuia. Acum era ca
de gheaţă.
,~Acum nouă ani ai făcut voluntariat la Spitalul Gene-
E n Asheville. Ai lucrat cu o asistentă mai în vârstă.
Ea dădu din cap aprobator, fără să înţeleagă încă.
J ampită. încă nu-1 recunoscuse.
-Nancy Desmond. Da, în vara aceea am făcut volun-
• 6 r°®’ c^ 'rn' copilull îţi dau orice vrei.
HI ridică dintr-o sprânceană.
- T e rog să nu uiţi promisiunea asta, domnişoară
Crenshaw. îşi păstrase numele de fată. îl înfuria întot
deauna când o femeie făcea asta. Tipul era suficient de
bun ca să te măriţi cu el, să-l priponeşti pentru tot res
tul vieţii, dar nu suficient de bun ca să-i iei numele.
215
. ■stele ^ te a voiau să îm pace şi capra, şi varza. Era
5 « iau s e a n ta - N um ai să nu - să
n u -i^ c i r ă u ‘» P ^ y ^ n f o r m ţ i i - M a ry C r a c e W in -
v re a u b a n i-
“ ţ I ! r c 5 M p î v 'i r e » l m p S i e n ) e n i .â .
. Nu,m j.m i a m i n t e s c l e r o g » liţisr local.
- ’ " “ pe
Căzuse “ tscar
S ’. E S T X t a W^ atenţie
O ' ” « * şi1 Jvăzu
i " AsheViU,!
momen-
pentru recuperare. O ^ m om entul în
ful în care îşi am inn de M ary G r a c * ^ ^
S K X i l lu i'se inten sifică brusc când îl inunda
" - O Î , 1D u m t * u l e , ş o p t i D o a m n e jT ^
« - '« * * d e - d e m ilă .
F ă ce a p r o g r e s e .
-A s is te n ta D e sm o n d . T u o a ju ta i .. ^
Ea în tin s e u ş o r b ra ţe le d u p a c o p il,
n e c o n v in g ă to r. . f [e a d â n c ă
- D o m n i ş o a r ă C r e n s h a w , azi ■. p ^ „q J;
aici. A r fi p ă c a t c a b e b e lu ş u ta u s a ... ^ ^ “ q
d e c u l o a r e . V ă d c ă în ţ e le g i a c u m . A s i s t e n t a p
c h e m a D e s m o n d . O a ju ta i.
- D a . A v e a m 1 8 a n i. N u ştiu c e v r
d o m n iş o a ră
- C e în d ato riri aveai acum noua am , dom ,
CK" a inile « tremurau; I . tn c o rfM * b ■ » > " « -

se p r in d ă d e p o d tot. T o r rim -
- T e ţin e a i dupai as A s c u k a i . E r a . a c o lo
p ul. A u z e a , c e le sp u i ^ ^ p rie te n o a s a
ca să în v e ţi. V re a u s o tja ^ ^ d ? t 0 s ta tu e ta ,
cu p a c ie n ţii- M a i u r ă C r e n s h a w . îm i a m in te s c .
- D a , i-am d a t—
Ă i - \ _______ -
216 K aren R ose
- P e r f e c t . F acem p ro g rese . S o ţia m ea a d isn ă

in urmă cu şapte ani. O u rm ărea cu m are atentie î ■
am inteşti îm prejurările? ’
- Da. Vocea ei era răguşită. D om nu le W inters, te roe
. W in te rs se trase în a p o i cân d ea în tin s e braţele’
ţinându'l pentru o fracţiu ne de secund ă pe M orcoveată
peste marginea podului. S u ficie n t de m u lt însă pentru
ca dom nişoara C renshaw să urle. Nu co n ta. Erau abso
lut singuri. Detectivul W in ters. N ancy D esm ond i-a spus
soţiei m ele unde să se ascundă, nu-i aşa?
Fem eia deschise gura, dar nu scoase nici un sunet.
- N ic i să nu-ţi treacă prin m inte să negi, domnişoară
Crenshaw. Bebeluşul tău... A ru ncă o privire peste mar-
ginea podului. A plouat aşa de m ult în ultim ul timp.
- O să fii prins. A restat. D isperată, se uită în ju r după
ajutor. Nu era nim eni prin apropiere. Era sâmbătă seara.
C ei care locuiau de-a lungul acestei şosele erau probabil
cuibăriţi în pat pe la ora asta. în fabricile care se întin
deau de aici până în oraşul vecin abia începea schimbul
doi. O vreme nu avea să vină nim eni.
“ Nu prea cred, dom nişoară C renshaw . Nu am prea
multă răbdare. Aştept să-mi răspunzi la întrebare.
- O să spun poliţiei că mi-ai furat copilul.
El clătină din cap. M uiere proastă. C red ea că acţio
nează sub impulsul m om entului? C redea că nu plănuise
totul până în cel mai m ic amănunt?
- Nu prea cred , d o m n işo a ră C ren sh aw , rep etă.
Bebeluşul tău începe să devină cam greu.
Faţa ei deveni şi mai palidă. El nu crezuse că e posibil.
M inunat.
- Să ne întoarcem la asistenta D esm on d . U n d e i-a
spus Iui Mary G race să se ducă?
-N u ştiu.
A propie m âna liberă de obrazul ei, şi văzu cum pe
faţă i se aştern e şocu l cân d , cu un trosnet, o apucă
de falcă.
- N u mă m inţi, d o m n işo ară C renshaw . A fost un
av ertism ent. D ata v iito a re beb elu şu l râu plonjează
Să n u spu i nim ănui 217
Ar fi m are păcat. T o ţi vecinii tai vor fi probabil

în râu. Ar ™ J ^ n ă c5 sufereai de depresie postnata-
foaf 6 S â n ! B ietu l copil! C e crezi că va zice soţul tau?
^ E i î* t r e m u r a u b u z e l e :
' n r n n de dispreţ? B ăn u iesc că pot sa înţeleg pune-

J ^ W e - D a r să n e întoarcem la , sistema Des-
mond. C e i-a spus so ţiei mele.
J S p
^ K ^ b ^ u Ş ^ a e M
f S J H a r v O
i
r a c e .
| Ş £ * £ ■ - “ >*
X Ş Spoi î •-n»M
‘s 2 S î £ £
urmări cum luptă cu ea însăşi, um. ^
domnişoară C renshaw . A i zece: sec ODt... Spera
creanga şi bebeluşul tiu ca.de. MOTCOVeaţă era
cu adevărat că nu-l va obliga se , . p, e copilul
un copil d ră g ă U , C in c i p a u u ^ -
la marginea podului. 11 ţinea p
uă m âinile încleştate In jurul cutiei . după copil.
- C hicago, bolborosi ea să cau-
Muiere tâmpită! Chicago er ^ ţn C h icig 0 .
te şi un an şi să nu o gasea < P . era ac0[o-
Mai ales dacă după atâta v r e m e n £ nu m
M o r c o v e a ţ ă s e z b a te a i n v Qr ba (j e u n l o c a n u -
- B in e, e u n început. ^ ^ ^ maj greu ¿e ţinuţ
rne, nu? Bebeluşul tau 7 ece secunde, dom ni-
Nu m i-ar plăcea să-mi scape.
Şoară Crenshaw. -Llisit i ea spuse:
C u um erii brusc p r ’ Hanover House. Te ro g ,
- E r a u n loc care se:num
'Aluzie la u n vers dmtr-

218 K aren R o se
H an o ver H o u se. Succes. In v o lu n ta r strânse m '

şi b ebelu şu l u rlă atât de ascu ţit, în câ t ar fi putut s ă f '6’
ţănd ări u n geam , iar el fu câ t pe ce să-i dea d ru m u l £
m âini. N-ar fi fost b in e . C h ia r nu voia să-i facă n ic i un
rău lui M orcoveaţă. M icu ţu l ăsta nu avea nim ic de-i fi,™
cu dispariţia fiu lu i său. Ce
M am a lu i M orcoveaţă avea să plătească. W inters stă
tea acolo şi se u ita la ea, la tâm pită asta băgăreaţă care
era vinovată pentru că el pierduse şapte ani preţioşi din
viaţa lui R obhie. G ura i se strâm bă Intr-un rictus şi spuse
meditativ:
- N u prea cred că eşti în m ăsură să pui condiţii, dom
nişoară Crenshaw.
- A i spus..
Iritat, aruncă o privire atentă peste umăr.
- Ş t iu ce am spus, dom nişoară Crenshaw. Se duse la
m aşina ei, puse copilul în scaunul special şi îi legă centu
ra de siguranţă. Nu va fi traumatizat de experienţă. Pro
babil. O ricu m , cine dracu’ ştia ce auzeau şi înţelegeau
bebeluşii? Se îndreptă şi se întoarse spre femeia care tre
mura. începuse să se înverzească la faţă.
- A m spus că n-o să-i fac rău copilului.
capitolul 12
C h icag o
L u n i, 12 m artie
10.00
- Poşta.
E v ie W i l s o n t r â n ti u n te a n c d e scriso ri p e b iro u l lui
C a ro lin e .
C a r o l i n e îşi r id ic ă p riv ire a şi d e sco p e ri că a s is te n ta ei
îşi s c h im b a s e b lu g ii o b iş n u iţi cu u n ta io r cu fu stă s c u rtă
şic şi o ja c h e tă p â n ă la ş o ld u ri. P a n to fii cu to c u ri în a lte
fă c e a u c a p ic io a re le ei lu n g i şi s u b ţiri să arate in cred ib il.
C a r o lin e îşi în f râ n ă m icu l a cce s d e gelozie faţă d e g raţia
Sn nu spu i n im ăn u i 219
- , lui Evie, se lăsă pe spătarul scaunului şi flu

tinereasca a
iCra K um oase ţoale, sau cum le-ori spune voi, puştii din
îiua de astazi la . s£ lu m in ă. Avusese parte de o

. E.v,erS Irea Tocm ai începuse să iasă din carapacea
viaţa atat de g { ■ p an ei. Si bineînţeles şi a
? t ' K S eu n S ial în repunerea pe picioare
lui Eli. b l' jucase un _ fcrin{j u,1 0
trecutul ei
şansa pcuuu •-----
mai. normalI _nu. ■ in roC P
fusese,
—f.L jpuiiv*"----
-L e spunem h aine,■C aro.
Caroline pufni.
-C u m le ştii tu pe toate. _ , re jţ
Evie practic se duse dansând spre ^
folosea la slujba ei cu jum ătate de norma.
- De la tine le-am învăţat pe toate. _n
Uşa biro u lu i se deschise, iar M ax scoas
aceeaşi clipă, ,
C arolin e pnvi « a s p e m n evoluase ca un

spuse ea. Amorezarea lui bvie a devenise...
b u lg ă re de zăpadă care se rostogoleşte şi
°T b t a X f lS su fid m c timp - pun n°te la

nişte teste. _ d j u i C aroline, iar ea simţi
h arunca un a m b e tra p Evie, Va fi
cum tot trupul i se topeşt . cu
distrusă când va afla despre Max Ridică dintr-o
- O h , frumos taior, E . n interviu pentru
sprânceană. Sper ca nu mergi
altă slujbă, nu? . ,
Evie clatin ă energic dm cap-
-N -nu . B-binemţ ^ e vedem mai târziu.
-A tu n ci m-arn 1 , - d e î n c â t numai Caroline
să-lSevadă
« ■ cana
"? r f S â » « * “ di *"
să-şi îngroap e în rap o artele d espre buget fata care -
dea. Auzi uşa lu i în ch izân d u -se şi pe Evie scoţând un
o fta t teribil. A p o i se auzi p ocn etu l tocurilor lui Evie care
pleca să pregătească sala de co n fe rin ţe pentru sedim,
de catedră. ’ ' ţa
C aro lin e înălţă capul când auzi uşa sălii de conferinţă
închizându-se. îşi storsese creierul să găsească o modaii-
tate potrivită de a-i co m u n ica vestea l ui Evie, dar până
acum nu-i venise n im ic în m inte.
-C a m a s t a a f o s t p e s c u r t ş e d i n ţ a d e c a t e d r ă . D oar
d a c ă c in e v a n u a re v re o p ro b le m ă n o u ă .
E v i e p riv i î n j u r u l m e s e i şi v ă z u c ă t o a t ă lu m e a clatină
d in c a p .
- C r e d că asta înseam nă că nu su n t probleme noi,
Temarcă M a x .
- A t u n c i u lt im u l p u n c t p e o r d i n e a d e zi e s te tragerea
l a s o r ţ i p e n t r u b ile te .
E v i e s p u s e a c e s t e c u v in te c u r e v e r e n ţ ă î n tim p ce pu
n e a p e m a s ă u n p lic c a r e c o n ţ i n e a a b o n a m e n t u l m u lt
r â v n i t p e n t r u m e c iu r i le d e l u n a v ii t o a r e a le e c h ip e i de
b a s c h e t C h i c a g o B u lls . E r a u n a d in tr e m o ş te n ir ile lăsate
c a t e d r e i d e c ă t r e E li.
- M ă î n t r e b a m c â n d v a v e n i m o m e n t u l s-o fa c e m din
n o u . W a d e G r a y s o n b ă tu d a ra b a n a c u d e g e te le în m asă.
G r ă b e ş te -te , E v ie ! M i-a v e n it şi m ie r â n d u l P u r şi sim plu
0 s im t.
E v i e îşi î n g r o p a a d â n c m â n a In p ă lă r ia p e c a r e o
f o l o s e a u p e n t r u a e x tr a g e n u m e le c â ş t i g ă t o r u lu i . F aţa
1 s e î n r o ş i a t u n c i c â n d e x tr a s e u n p e t ic d e h â r t i e şi c iti
n u m e le c â ş tig ă to ru lu i.
- îm i p a r e ră u , W a d e . L u n a a sta a b o n a m e n tu l p e n tr
m e c i u r i l e l u i B u l l s m e r g e la M a x .
-N u .
E v ie s e î n t o a r s e î m p r e u n ă c u t o ţ i c e i l a lţ i să s e h o lb e z e
s u r p r i n ş i la M a x . A c e s t a d e v e n i s e n e g r u la f a ţ ă , ¡a r m a x i '
l a r u l î i e r a a t â t d e î n c o r d a t , î n c â t î i z v â c n e a u n m u ş c h i.
221
. nul din m in a Ini P « m când se rupse şi o jumătate
sp“ c S n e care et» la fel de şocată ea
toti ceilalţi-
fcPo întrerupse şi încep u să-şi trântească cărţile una
'f u w un dar, Evie. Nu vreau blestem am l ăla de abo-

nainent. Se ridica in P ^ '° a ^ m n , j r pe viitor> re rog
spate când se în tin se d.u Pl , ă include în vreu-
sâ-mi ceri perm isiunea înainte: de a ma
n u l d in m i c i l e v o a s t r e e v e n ţ™ q \ tr e s ă r ită a tu n c i
Se a şte rn u o tă c e r e g re a , şi to ţi c a u n u
câ n d u s a d e l a b i r o u l l u i s e t r â n t i . , j a ca re
- M ă i s ă f ie ! W a d e îş i ţu g u ie b u z e le . A f o s t
n im e n i n u s e a ş t e p t a . r V n r e e F o ste r, u n u l
- A fost o grosolănie, b o l t a » pddM
dintre ceilalţi profeson. Evie, Am au îit că sunt
lu i. P r o b a b i l c ă e f a n a l l u i Y o rk .
c h ia r m a i g r o s o l a n i d e c â t f a n u ui
- A r tr e b u i s ă m ă d u c s ă -m i c e r s - p e ste
- N u , d rag a m ea . C a r o a r e d r e p t a t e . O r i-
d e g e t e le subţiri ale lui E v i e . . JL rtabil d e g r o s o la n -
c a re a r f i m o t i v u l , M a x a f o s t i n [u n a a sta . C u o
P e n t r u c e n u a i l u a t u a b o n a 01 d ăd u d ru m u l
ultimă strângere încurajatoare, Carol,ne i
la m â n ă . Ş e d i n ţ a s-a m c eiaî . ţ n u s a b i r o u l u i l u i Ma-\

C a r o lin e b ă tu o s in g u r , tr u - î n c h i s e u ş a , s e reze-
în a i n t e d e a i n t r a r e P e V| fe r e a s tr ă , c u b r a ţe le strâ n s
m ă d e e a ş i î l p riv i a d â n c în c a r-
î n c r u c i ş a t e la p i e P 1- CUr] i r i e i î n ă b u ş i t e . F ă c u o c u m ^
n e , im a g in e a în s ă ş i a _ ă d ir e a d e o b ie c te a r *
a t u n c i c â n d observa » n g r a j n a ^ q k d e c la m e
pe c o v o r. H â r tii, c a i ^ > fu scS eră a r u n c a t e Q

c a r e z ă c e a u im p r 3 j f lir ie . în t r e u şă rKlic e .
lu i i n t r - o i z b u c n i ^ a ^ ^ d u s e î n t;xcer e sa o
f o t o g r a f ie în r ă m a ™ ,
/ f -
222 Knren R ose
Puse cu grijă fotografia p ărinţilor lui pe coltul gol , ,

roului lui Eli. ’ bUl al bi-
- Max?
- Pleacă, C aroline! S u n t prea nervos ca să d k , -
acum. Uli>cutam
Ea se încruntă.
-T u eşti prea nervos? Aş vrea să ştiu si eu
cauză. ’ ’ ‘ Ce
-N u te priveşte deloc.
_ Ea fu alături de el în că în a in te de a-si da seama
ca făcuse primul pas. '
-M ă priveşte atunci când îm i faci harababură în bi
rou Ma priveşte atunci când îm i faci praf asistenta.
. . ” a priveşte atunci când sunt îndrăgostită de tine"
îşi spuse ea Mă priveşte atunci când am crezut că mi
eşti capabil de o asemenea furie.“
-A sta e biroul meu, nu al tău, iar ea lucrează pentru
mine. Nu pentru tine.
V o c e a lu i a v e a u n t o n n e p l ă c u t , n e o b s e r v a t p ân ă
a tu n c i.
D erutată pentru m om ent, ea nu putu decât să se

i e fix la el. Era ca Jekyll şi Hyde. Stătea nem işcat în
Z C1’ unu ? a.rb at1dăltuit în P‘atră- U n străin. în mod
.. \ nu . ar atuî care o curtase cu atâta ardoare si
tandreţe in ultima săptămâna. Care o ţinuse în braţe
că ^ ^ e?10ê ^ afecţiune. Care o sărutase si o făcuse
™ a5a e r, a 0 Parte importantă din viata lui. Si în ea
mcepu sa arda un foc mocnit.
D r e a îS D j ' t? C aroline> mă deranjezi? Nu
când eşti ’neck>PlittTaSe ţ- C d PUţin UÎtă' te b min£
c e a s c ă ’si3^ 1! 01 l) r a îu1J i^ f o r ţă > ia r » s ta îl fă c u să se răsti-
ro u lu i Si o nri e 2e c h ,k b reze- S e P r ‘ n s e d e m a r g in e a bi-
de furie si du re’ CU “ w“ V*CenU?" P' in‘ de Un amestec
fi mârâit. CU C contorsionate ca si când ar
Ieşi afară, Caroline! Habar nu ai despre ce vorbeşti,
se aplecă încet să-i ridice bastonul şi i-1 întinse "
CJ.i:
. - M li r e u ş it să treci peste schim barea din carie-

„ fo ca n u d ■ că ai pierdut reclama la pantofii
ţa? lnca eşti h
de sp°rC’ nV1' 1. ^ m o le s ta r ă de furie, dar nu spuse nim ic.
H - in '‘nici o m işcare să ia bastonul iar ea îl fixă o clipă
I Z apoi lăsă b aston u l să cadă la picioarele lui
CUPM S z e a z ă -t e , M ax! C onstruieşte-ţi o viaţa! Şi cand
l e ¿ f i f t c u t P e am ândouă, anunţa-m a!
C hicago
U ni, 12 martie
18.00
-M am ă? T om sosi în fugă la auzul zgomotului meta

lic. Ce se întâm plă? ,
C aro lin e a ru n c ă o o ală pe aragaz, b o m b ă n in d in
su rd in ă .
Tom^fu surprins şi se sim ţi jenat când o a doua oală

o urma pe prim a. . . _ _ i
- Pare u n n im ic destul de gălăgios. Eşti sigura ca totu
e în regulă? , . .
C aroline auzi îngrijorarea din vocea ui ana
strădui să înceteze. Dacă-şi descărca furia pe^ o
cu nim ic mai b u n ă decât M ax care îşi escar
Pe “ M ă s^mt b in e, scumpule. Sunt doar puţin fa io a sS .

Tom o privi sceptic.
- C e s-a întâm plat, mamă.
C aroline ofta.
-M -am certat cu Max.
¿“ w ^ S p u l de Suprafata * » « - a
' " - ' p Ş 1 D u p . ce m i U n i ^ c . , a r purea chiar S* , i

sPun.
-T i-a făcut ceva rău.
Z t ~ \
224 K aren R o se
Caroline se întoarse şi ¡1 văzu pe T o m intr-

războinică, cu o faţă devenită d u ră. ° P °stlJră
-M u ! O h nu, scum pule, n ic i vorbă de asa cevn u
este un om foarte blând. In m od n o rm al este un o
zonabil, D ar astăzi s-a p u rtat foarte prosteste V i n o " ^
jos! Aşteptă până când T o m îşi în co v o ie trupul des S
pe unul dintre scaunele m ici, cu o expresie de n e î n S .
dere bănuitoare. M ax are o adevărată poveste în snate
— Sflll STN
- Ştiu, spusellCP el
Pi mr\Ur\i-nt
m ohorât.
- D e unde stii?
u n u i , OLLl.
-M i-au spus băieţii - nep oţii lui. O bişn u ia să se certe

groaznic cu fratele lui, tatăl lui Phil. îşi întoarse privirea
in alta parte. A m vrut să ştiu ce e cu el. A m vrut să stiu
daca a fost... Tom ridică din um eri. A sa că ham căutat
pe internet.
C arolm e îl scrută circum spectă cu ochii m ijiţi.
-A r a t ă - m i ’
Aşteptă nerăbdătoare să treacă cele treizeci de secun
de cat dură să ajungă în cam era lui si în ap o i, bătând
darabana cu degetele în masă. R ăm ase cu gura căscată
de surprindere când văzu dosarul gros adus de Tom.
r L Sj re m K în lin i^ e la fiecare fotografie, să par-
iar t m Ul" e artic°l- în cele d i n urmă înălţă capul,
iar in ochii ei se putea citi uimirea.
ţ U1J\ ai facut b e s tia asta?
C m 1? ? ? 1 CUm s a ,c autăm date la ora de informatică.
dintre acrp o slm ,re '^lele on-line pentru a studia. Unele
Vreo d n n ^ Vm I*” Times, unele din Sports Illustrated.
tu cu băi a ml Slin t ZiarUôraH ui său natal, ştii
baratul de acolo care a avut succes.
această n o i ? 0' / 01, ÎŞi Sp,USe ea cu am ărăciune. Purta
girea îi a l im e n t " ^ m.ai de doisprezece ani. Dezamâ-
Şi-1 făcuse d e ^ a li1™! K' rn’’ cum s c u r tu l vis pe care
mulU b â r b ^ ^ arbatul Perfcct se îndepărtează. Prea
Pe ceva c e n t r i e ‘ daduseră vina Pe cineva sau
S r S S 8 ,0nu l l0r' Tatăl eL R o b ‘ în cele din
era altfel î n T P n n * ° m Ym u i Pe e a - C rezuse că Max
• nea voia sa creadă că este diferit. Că se putea
S a nu sp u i n im ăn u i 225
rlevârat d easu p ra situ a ţiilo r prin care trecuse

ridica cu adevăr q fiin ţă u m an a „ iai bu n a. Se
înviaP- ca pute. ^ ^ o fere lu i M ax H unter 0
S e d e z i d o v e d i c ă e a se în ş a lâ .
0 'v n T Î L l â , T o m , î l a s i g u r a e a . T r e b u i e s ă ie s p u ţ i n .
Tom se r i d i c ă î n p i c i o a r e , b l o c a n d u - i c a l e a .
C t l^ e - s e le r în p i e p t , v r â n d s ă fie c a lm ă c u
, r e a m i n t i n d u 'S i c ă f u r i a î i e r a r e z e r v a t a l u i M ax.
Cu t o a t e a s t e a , v o c e a e i f u m u l t m a i t ă i o a s a d e c â t
’^ T o m ^ s t i u c ă f a c i c e e a c e c r e z i c ă e s t e c o r e c t , ia r e u
apreciez c ă î n c e r c i s ă a i g r i j ă d e m i n e , d a r s u n t . m a m a
ta si s u n t p e r f e c t c a p a b i l ă s ă - n u p o r t s i n g u r a d e -ri] .
-E ste un tip sportiv şi are o c r iz a N u eşti su ficien t de
puternică. V o cea lui era disperată. N u te duce.
Ea îşi pu se m ân a pe b ra ţu l lu i şi îi sim ţu m ,
in co rd ati s u b d e g e t e l e e i. ,
-T o m , te rog! N u m ă face să în tre c m asura. M ax n-o
să-mi facă nici u n rău. S u n t sigură de asta. ^
Tom şovăi, a p o i se dăd u la o p arte şi îşi încru cişa
strâns braţele la piept.
- Când te întorci?
Carol ine îsi în ch eie nasturii hainei.
- în tr - o o r ă sa u d o u ă . V ă z u în g r ijo r a r e a d in o c h u
lui. Nu-ţi f a c e g r i ji , f i u l e ! O s ă f iu b i n e . P o t s a i a u fo
t o g r a fiile a s t e a ? . s „,-¡¡31
-Sigu r. S e ridică şi o u r m ă c ă t r e uş . , °
Sună-mă dacă ai nevoie de m ine. , , ■
- O să te sun. Nu-ţi face griji. Incuie u?a dupa
\a 3 cî. calm ase când C aro lin e apăru la
M ax aproape c a e C * ă privire în ochii ei furioşi
U şadela intrare* dar o s;fizbucnească d in nou.
U der aiUIîS Cpa « s u r p r iz ă plăcută, răsună vocea p .na
-C a r o lin e . ee surp . am inţesc s- fi maturizat,
de sarcasm. Ciudat, fl ^ vreun telefon.
sa-mi fi construit o vwv*
226 Karen R ose
Ea îl gratula d oar cu o privire tăio asă în timn

croi drum prin holul lui. E l o u rm ă în tăcere în b u ^ - '
rie unde ea trăgea de n astu rii h a in e i cu m işcări t Cata‘
şi bruşte, ţinând strâns sub b ra ţ u n p lic cafeniu i ^
Cu o mişcare lină se d escotorosi de h ain ă şi aru n că^
masă plicul care se rostog oli, îm p ră ştiin d c o n ţin u tă
Cu ochii în tu necaţi şi privind p rin tre gene, ea'rămase
cu pum nii în şolduri, cu m axilarul încord at, ca un mic
boxer pregătit pentru luptă. C h ia r şi furios, îi lăsa gura
apă când o vedea.
-E ş ti un ticălos egoist, nerecunoscător şi care îşi plân
ge singur de milă.
El se în to a rse în m od e v id e n t la sta rea de furie
ne alte rată.
- Iar tu ... M ax făcu un pas spre ea şi se aplecă în
o ," / 1 m£rS mU^ prea departe, dom nişoară Stewart.
O dom ina cu statura lui, dar ea răm ase ferm ă pe
poziţie, privindu-1 cu o expresie de nelinişte pe fată.
-L n ia ra şa ?
C a r o l i n e se în t o a r s e p e c ă l c â i e , p o r n i s p r e m a s ă potio-
m n d u -s e şi în ş f ă c a u n a d in tr e f o to g r a f ii.
nv.» c r ^z u t c a P o a t e m - a m î n d r ă g o s t i t d e u n o m
cu r W iraS-U - l n n o u s P r e e b *1 î m p u n s e î n p ie p t
m u th f aTn a t° r ' ° - rC Se î n d o i în « ^ t a c t c u zid u l d e
n o u m ai I U, p u ' ir} a p u 5e re in t e r i o a r ă . îl î m p u n s e d in
P o a te cin ev a & aStă p u î in ă t a r i e d e c a r a c te r .
c S r r - T f m ă p < * « P n j m i şi eu d in c â n d în
la p ro p ria î n r r a 'ar,a â c e v a ^ ^ u ' S tr ig a s e ră s p u n s u l
să t i n L e a m a dea re ’ iâ n d u ' ‘ f o t o Sr a f ia î n fa tă fără
m o h o r â tă . V ă d u S T l - a m e n i n Î « o a r e şi t o t m a i
d ep sit, ca re este in m 'k - f raS ’aC' a m a r â t c ă a fo s t pe-
^ o c heSe“ “ a ^ d ° re ? tc să f r e a c ă pes-
« ¿ E î s s s i s r ,şi
« îi"* S f i S S i X î A ’-'^ “
- fcStl geiUiisa. . „ . .j. _

E a î n c e p u s ă n e g e c u m v a d e z a r t i c u l a t , a p o i îşi r i d i c a
b ărb ia c u î n c ă p ă ţ â n a r e . .
-N u m ă a flu a ici să d is c u t d e s p re v re o s e n z a ţie d e
o a re c a r e n e s i g u r a n ţ ă d e m n ă d e m i l ă p e c a r e p r o b a b i l c ă
o s im t î n p r e z e n ţ a t a , d o m n u l e d o c t o r H u n t e r . A m v e n i t
să d is c u t d e s p r e a s t a ! _
- V r e i să în c e te z i s ă -m i m a i v â n t u r i p r i n fa ţa h â r
tia aia?
E r a t u l b u r a t şi i-o s m u l s e d i n m â n ă .
A p o i s i m ţ i c u m i n i m a i s e s t r â n g e c â n d p r iv i f o t o g r a f i a .
- I I re c u n o ş ti? s p u s e C a r o lin e c u o v o c e b a tjo c o r i to a
re. A m a u z i t c ă e r a d e s t u l d e b u n .
M â in ile lu i, c a re ţin e a u fo to g ra fia , în c e p u r ă să
tre m u re .
- D e u n d e o ai?
- D e la f i u l m e u . A d o r i t s ă ş t i e c e fe l d e o m e s t e b ă r -
b a tu l c u c a r e m a m a l u i a r e o r e l a ţ i e .
M a x n u -ş i p u t e a d e s p r in d e o c h i i d e la f o t o g r a f ia
c e n u ş ie şi n e c l a r ă , f ă c u t ă î n a n u l î n c a r e j u c a s e p r i m u l
s e z o n p e n t r u L A . C o r p u l lu i e r a s u s p e n d a t î n a e r î n
t im p c e s ă r e a s ă f a c ă u n s l a m d u n k . A p r o a p e c ă a u z e a
o v a ţiile , v e d e a f la s h -u r ile c a m e r e l o r s c l i p i n d , s i m ţ e a d o
g o a re a caTe îi î n c i n g e a m u ş c h i i c â n d s e î n t i n d e a u la l i m i
ta s u p o r t a b i l i t ă ţ i i . S e p r ă b u ş i î n c e t p e u n u l d i n s c a u n e l e
d in b u c ă t ă r i e î n c ă u i t â n d u - s e la f o t o g r a f i e , d a r f ă r ă s ă
0 vadă.
“ S Karen Rose
. : Asta a fo st,viaj a m e*. reuşi să spună cu 0 vn,

ta, intr- o şoaptă răguşită (le-abia auzită Cum ' ^ 2 ^ tu¡'
să mi-o pui din nou în faţă în felul ăsta7 ră2n«ti
C aroline ezită.
- T u ţi-ai irosit-o singur, Max, replică ea cu o v o c e
se mai îmblânzise. LUOV°cecare
Apoi se retrase grăbită un pas Înapoi când el ¡,¡ rl,,¡ _
privirea can e ea, eu o fu ,le care 11 în tu n eca m L « â
- iar tu eşti mica expertă? Faci nişte prăjituri dism
tot felul de nim icuri, emiţi câteva mostre de înţelepciune
populata? Voia să o rănească la fel de adânc cum S
se ea inim a. N-ai nici cea mai mică idee cum este, Cató
l e , aşa ca acum pleacă pur şi simplu şi o să spunem că
oata chestia asta a fost o greşeală nefericită.
t-aţa ei se înroşi şi pentru prima dată lui i se păru că
aceasta roşeaţa era com plet neatrăgătoare. Apoi ochii ei
scaparara cand se apropie de el.
Cea ma’ m' ca icêe- Dumnezeule, ce figură
eşti, M ax. Crezi că tu eşti singura fiinţă um ană de pe
suprafaţa pamantului care a avut parte de ghinion?
j ■■ •°St:10 ‘^6ură de stil, C aroline, răspunse el printre
înţn încleştaţi. C arolin e, pleacă până nu mă înfurii
cu adevarat!
n H ' r Un7CT CC faci? U rli la fam ilia ta? U rli la mine?
.. ie. La cine urmează să mai urli, Max? Se a p l e c ă
şi îşi puse mamile pe braţele scaunului l u i , imobilizăn-
ln eL ° , să iŢiai faci o criză de furie şi o să mai dis-
?.an 7z^Se an^ , i' nu aşa se com portă oam enii în toată
nrea. Domnule M aximilian Alexander, o să-ti spun ceva
jar tu o să mă asculţi. Există o mulţime de oam eni pe
urnea asta care sunt într-o situaţie mult mai rea d e c â t a
ta. Uu-te la once adăpost de oameni ai străzii sau c l i n i c ă
aintr-un cartier sărac şi ai să vezi. Apoi spune-mi dacă
viaţa ta e atat de nenorocită.
Maxilarul lui se încorda.
- Habar nu ai despre ce vorbeşti. Du-te acasă si ia s
Blestematele astea de fotografii cu tine.
Ha clătină încet din cap.
¿ÎT v \
S ă nu spui n im ăn u i 229
■ fm rre b in e despre ce vorbesc. Ştii ce înseam-

' BaŞtlUirea pentru o am en ii săraci, Max? Nu e ca la
nâ recupen ^ ^ 3 o sto n , Cu terapeuţi şi echipamente
un ^ . - g e n e r a ţ i e Ş tii cum e să faci totul absolut sin-
d£ S e o idee cum e să te ridici singur de fiecare dată
zi pe jos si să ştii că n im ăn u i de pe lumea asta
ca; « ă dacă trăieşti sau mori? Ş tii cum e asta, Max.
"'E ra la c Ş v a cen tim etri de faţa lui, urlând la el fără
5ă' *Ei bine, iubitule, eu ştiu. Am fost acolo, ştiu cu ce

se mănâncă. Şi eu am fost rănită. S i încă rău. Am avut
soaţele rupt si picioarele care se tndoiau sub m ine cana
încercam să mă ridic ca să-mi îngrijesc fiul. Am asudat,
am gemut şi am tras de m ine până când am crezut ca ar
fi fost mai uşor să abandonez şi să mor. Am al dracului
de multă experienţă în privinţa asta. E nasol rau. u
e corect. . .
Se opri să-şi recapete respiraţia, prea puţin conştien
de expresia lui de uimire.
- Aşa că lasă-mă să-ţi dau un mic sfat din înţelepciunea
populară. Ceea ce ai pierdut tu este mai mu t ecat au
majoritatea oam enilor în tro viaţă întreagă, eea ai pie
dut era oricum trecător. Ai pierdut câţiva ani din via a
ta. Ai pierdut o carieră. îi s m u l s e fotografia dm m aim le
acum inerte si o a r u n c ă pe jos. Ai avut aripi. ,
mos. Acum nu ai. Şi eu am vrut să fiu ballenna^ Da nu
aş fi fost nici dacă nu aş fi căzut pe scan, n - ^
spatele şi nu mi-aş fi petrecut am din viaţa luptând sa
merg din nou. Şi ştii de ce.
- D e ce? j să mimeze cuvintele, incapabil
Şocat, el reuşise numai sa
sâ-şi regăsească Vocea. niciodatâ destui bani ca să
-P e n tru ca nu am daţ- un frate căruia să-i pese
mănânc. Nu am a ^ ‘ dată un tată care sa mă iu
de mine. Nu am avu dup. am avut
bească suficient inc * ^ ^ ^ &ţ ^ puţin panrofi de
Max, ,1 da, ai pierdu, m u l». da.
230 Knren Rose
în c ă ai to tu l. în t o t d e a u n a a i a v u t t o t u l d a r
'e câ
t c ' S ;! " ' SCufu" d i" d''-“ '» ™ to co m p ă ti^ ^
tori
E l o p r iv i in t e n s î n o c h i i e i a l b a ş t r i m i « * ■
a p n g . ş i s im ţ i c u m u n v a l d e r e g r e t 'î i d ^ n °rŞi
ca p e u n c o p a c fa ln ic . d ° b o a r a fUria
- î m i p a re a tâ t d e ră u , C a r o l in e !
t a îşi s tr â n s e b u z e le , p r o v o c â n d m ic i r id u r i r- -
u ra ţe a u p ie lea fin ă d in ju r u l g u r ii are h
_ - Nu! Nu ţi-am spus toate “aceste lucruri ca să H „ -
n i c î l 7 £ r J r i d' ' iinT e ! v ° c« ,ui d » .d

în fa tă , cu b r a ţe le im - , P Ce ° P ,n V e a a P le c â ndu-se
. ' e.le ln c r u c iş a te p e s te ta lie . C a r o l in e 7
tip u l d e b â i t d e ş i r e c a r b ă -r b a t P * m ă P O t b iz u i-
e ste p a r te n e r u l m e u A 6 Sa PO t s p iln e c u m â n d r ie că
rimas, s î ”,Td s o .r a £ 2 ? «* « « * d= « « ţi-a n a i
fotografia d eaco lfin ,1 _ sa ° faci să zboare. Luă
v o le8să Z bori d m n o u : dM S : USe ^ tlm p U l d iS p U td ' ^
îl c u p r in d e v e c h e a ^ ’ SpUSe e * l n c o r d a t, s im ţ in d cu m
fo st r e c e n t ‘SPeraTe Ca c â n d a c c id e n t u l a r fi
în ain te. Se^ n toa^ e™ 31 Ca nU în în care ai zburat

s ă ; Ş tii c â ţi b ă ie ţi a r c r e d e c ă ' f o t o g r a f i a P e c o a P‘
ra i n u m a i c a să o e r r e ir s ■ ■ aU m u r it S* a u a ju n s în
ju c a t p e n tr u L a k e r s 7 r nCmCI ţ m n u te c u c in e v a c a r e a
şi cu Jabbar? Puse cu or’ - 'f ^ ° S.r pe teren cu Magic
™ celelalte şi nete™ ni Z a f n d° Sar îm Preulia
mai Pot zbura, M ax dar nnrr ^ - ° arete tale nu
S S T p r T î i >=“ •'“ “ ^ 1 “ S U CU5 d' u"

Isi
■ băgă
fea braţele ” mn-U’Ş1
âneciP°şiCm
p âerm iteeisă te plâfU ^
oraţele pe in ile P ateasca‘
1 ‘ncepură
• nsturii- Sau există m u lte terenuri în Sou th

sâînche1^ , . • ţsjjc j n u contează de fapt unde.
S i£l5U observă m işcă rile to t m ai le n te şi o ch ii gre.
de o b o s e a lă .
I Acasă. D iscuţia despre trecu t m-a obosit. Cred ca o

- mă culc devreme în seara asta. _ _
Max se ridică cu greu tate în p icioare şi o urm a că
tre usa de la intrare. A poi se opri îm pietrit cand il des
coperi pe David stând n em işcat in h o l, cu och ii plini
de în g rijo ra re .
-C arolin e, în cepu David.
-D avid, nu astăzi, îl în treru p se ea, croindu-şi drum
ce lângă el către veranda d in faţă.
N eputincios, D avid o b serv ă privirea în g rijo ra ta a
lui M a x .
-N -ar trebui să conducă, M ax. _
-N -o să con d u că. Lasă-mă să te duc eu acasă, Uaro-
line. David ne va urm a şi mă va aduce acasă.
Fără să spună vreun cuvânt, ea îi dădu cheile.
Patruzeci de m inute mai târziu, David şi M ax o urma
ră pe cele două rânduri de scări care duceau la aparta
mentul ei, unde T o m , extrem de agitat, măsura cu pasul
podeaua acoperită cu un covor uzat. _
- C e s-a întâmplat? întrebă el cu vocea schimbata, de
adolescent. *• j 1 i •
-T o tu l e bine, Tom , răspunse ea, mângaindu-l obosi
tă pe umăr. Zău. Mi-am pierdut doar cumpătul, şi asta
m-a epuizat. N im ic nu e mai sănătos d ecât un som n
bun. Noapte bună, David. Se întoarse cu o privire cum
pănită si serioasă. Max. i • i
M ax aşteptă până când uşa dorm itorului e ise închise
cu un zgomot înăbuşit înainte de a înfrunta întrebările
care se citeau în ochi. lui Tom , atât de asem ănători cu
^ ^ A ^ o st supărată pe mine. Probabil că a avut tot drep-
tU^-Probabil? întrebă David extrem de serios.

- D e când stăteai acolo?
David se gândi la o m in ciu n ă, dar se răzgând,
- De la „eşti un ticălos eg oist“.
- A i omis „nerecu noscător şi care îst nlânOP i ,
-P ro b a b il că aţipisem . ' P nge de milă“.
- N u vorbeşte n iciod ată urât. M am a mea nu vorK
urat niciodată. vomeşte
Tom îşi îndreptă d in nou privirea către usa dormi
torului ei ca şi cand dacă s-ar fi u itat fix acolo'suficienr
timp şi ar fi prim it răspuns la toate întrebările lui.
, _ . sea™ as5a a făcut-o. M ax puse o mână pe umărul
baiatului. Sună-mă dacă are nevoie de ceva!
T o m a r u n c ă c u o s m u c i t u r ă m â n a lu i M a x d e pe umă
ru l s ă u şi s e î n t o a r s e sâ-i î n f r u n t e p e c e i d o i fra ţi, cu
o c h ii a lb a ştri p lin i d e fu rie .
- N u c re z i c ă a i f ă c u t d e s tu le ? s c r â s n i T o m p rintre
d in ţii în c le ş ta ţi.
C u p u m n ii s tr â n ş i p e lâ n g ă c o r p , se r i d ic ă p e vârfu
rile p ic io a r e lo r şi se a p le c ă t o t m a i a p r o a p e d e M a x care
n u -i m a i v e d e a d e c â t o c h ii a lb a ş tri şi fu rio ş i, p â n ă când
c h ia r şi a e ru l p ă ru să e x p lo d e z e d in p r i c in a fu rie i abia
s tă p â n ite a b ă ia tu lu i.
- N u ai v o ie să te atin g i d e m a m a m e a , H u n te r . Pricepi?
In s tin c tiv , M a x s trâ n s e b a s to n u l în m â n ă şi se trase
în a p o i c a să lase p u ţin sp a ţiu în tre ei.
- T o m , te ro g !
D avid făcu u n p as în a in te si îl p rin se p e T o m d e u m ăr
cu fe rm ita te .
„ “ C a lm e a z ă -te , T o m , sp u se el r e c o n f o r ta n t . N u s-a în
tâ m p la t n i...
P u m n u l lu i T o m se r i d ic ă , lo v in d m â n a lui D avid
e pe u m ă ru l Iui şi îm p in g â n d u -l şi p e el d in a ce e a şi
m işcare. în to a rs e ca p u l şi îl p rivi u râ t p e D av id , d a r co r-
pu lui ră m a se n e m iş c a t în a ce e a şi poziţie.
- a-ţi m â in ile d e p e m in e , m ârâi el, a p o i se în to a rse
in n o u sp re M a x, cu p u m n ii în c ă în cle şta ţi şt cu co rp u l
tre m u râ n d . Iar tu , tu să n u te atin g i d e m am a m ea. C rezi
ca p oţi să intri c u d ezin v o ltu ră în v iaţa ei, cu M erced esu l
233
m ele tale scum pe şi să o faci să-ţi placa

si cu costum ^ ^ felul ăsra?
'¿m ita iar/ P° U e rv a cum Tom trage adânc aer în piept
Uluit, M t« ° , . se u m p \u de lacrimi. Tom facu un
^ în a p o i şi insp'ră încai o data adanc^ jucă-

P '.A m în cerca«: * a * * ^ Dar
t0r de baschet cu ^ ^ şi nu putea vedea
ascultat? Nu. h schp<T ău prefăcut, sfârşi el poticnm-
dincolo de... farme ^ aCum pe faţă. N-o m enti.
dr e’ Cm S s i şterse ochii cu mâneca şi desch.se uşa
E Î - A c u m ^ ¿ d să « c e v a de
furios şi afectat. Şi pe buiu P^^ ^ bărbat ljpsit de

rabilă, ştia şi el a ' a j furLa să pună stăpânire
orice s e n t i m e n t . Şi totuş. I. ^ de basch et. Tom
pe el pentru nişte bilet 0 line. David îl trase din
avea dreptate. N-o m cntap’ . ă năuc.
spate de palton si Max se întoarseî m
David îl bătu cu duc acasă!
-S ă mergem, Max! Lasa-ma sa
Asheviîle
M a rti, 12 m artie
08.00
R o s s îs i p u s e p a lm e le * * * *
fix p e S te v e n . A ^ ^ u n u lm o p r iv e a la r â n d u l lu i.
s p r i ji n i t ă d e s p a t a r u Thitcher.
-În ce p i s“ cc. j7n umeri. Rămăsese treaz jumătate
S t e v e n ridica d i J o c u r n e n t e l e cu probe, dosarele,
de n o a p te , p arcu rsese d o c u m e ^ ^ ^ s ig u r
propriile însem nar ,

se lămurise. ? Mă uc jmediat de treaba.
- A i ceva m ai d u i •
Am crezut că o să-l cau ţi pe avocatul din nfi •
a cerut ordinul de restricţie. 1U care
- O să-l cau t. C red că am g ăsit pe cineva
aminteşte de el, dar fem eia e plecată d in oras î?i
ne. Eu nvam gândit la altceva. ' măi'
Ross oftă.
- Da-mi voie să fiu sinceră. Te-ai co n cen trat a<um
statuetei găsite în m aşina d o am n ei W in ters Ridică'n
spranceana. In cele din urm ă te-ai co n c e n tra t asupra
aaevaratului delict, aş putea spune.
Steven îşi ridică exasperat privirea în tavan, fără să-i
pese daca ea observă sau nu.
A rPV,lte! StatUetj avea ° sem nificaţie pentru Winters

tul S e v ^ n S ’ f CUm aU SPUS b ăieîi din distric-
dună Z aparţinut lui, ar fi relatat lipsa ei
atenţie t o î T “ fl“ "- ţLŞtij 3U luat la mână cu mare
Winteri; ' S ea a casa ^'au făcut inventare.
W inters a insistat că nu i s-a furat nim ic.
Koss lasă capul în jos.
a D a r w t’ r " 8 PC- ta’ T h a ^ e r . D eci statueta îi

aparţinea doamnei W inters. Mai departe?
ce el n a ? m f n Că’ âCa “ aParţinuse ei, pentru
d isiictu l SPevierr ^ ln ™ 1 di"
p u ^ R o S PentrU Că n U 3 Vmt ca ea o aibă, presu-
noi ştim c \ t rS r^ t o eTnm PO-rn k Ş' eU' U ‘te Ce C’

fost pus nicicviară i Toni, sa nu-mi spui că nu a
^ n d ea tocm ai înê aCU?are’ l'° lua în ain te Steven
străduit din r ă s o u t e r i V - V ^ " * Q“ St UlCrU‘ Te' a’
sunt acolo. Acei ■ r 11 co r^c ta > dar dovezile
în mod repetat si i mele, a f ° st m altratată de cineva.
15 ani, până când . a ' A, ^ " U el de când avea
din fotografiile a le a ^ 'n ^ *’ ^ Câteva dintre rănile
ar fi putut să S u n i u m ProasPete- C ine altcineva
Zău, Toni! 8 ea S'° loveasca? Sfântul Duh?
Ross oftă.
W in ters si-a m a ltra ta t soţia. R id ică un deget.

P oăte'îipu 5 sub acu zare. D a r are d rep tu l la un trata-
“ t w n ' e r i d i c ă şi lovi scau nu l cu p ic io r u l

. Are dreptul la... S e o p ri în m ijlo cu l propoziţiei. îşi
¡năbuşi furia. îm i pare rău . în m od o b işn u it nu su n t
nenoliticos. .
Ross Z â m b i, a tâ t de s u b til în c â t el ap ro ap e ca nu
-C rezi cu pasiune în m u n ca ta, Steven. R espect acest

lucru. Zâmbetul ei păli. Prim ul meu caz de om ucidere a
fost o ceartă dom estică, dar care s-a term inat prost. N-o
să-l uit cât tim p voi trăi. C o rp u l lovit al so ţiei, co p iii
strânşi unii în alţii într-un colţ, plângând. Vreau să-l vad
adus în faţa ju stiţiei pe cel care i-a făcu t acele răni lui
Mary G race W in ters la fel de m ult cum iţi doreşti şi tu.
Aşa că stai jos şi spune-mi cum ai de gând să faci drepta
te pentru această fem eie şi copilul ei.
Steven inspiră adânc şi se aşeză încălecând din nou
scaunul, con ştient că bariera formală dintre ei căzuse.
- S ă - i fi dat W in te rs soţiei lu i u n sim bol religios,
Toni?
Ha clătină din cap.
-N u . îi urăşte pe catolici. Şi strâm bă d in buze. bi
pe negii, pe evrei, femeile şi homosexualii. Mă îndoiesc
sincer că R ob i-ar fi putut face cadou soţiei sale o statu
etă catolică.
- în cazul ăsta, de unde să o fi luat ea? W inters a SPUŞ
că era tristă, depresivă şi instabilă, dar admiţând că el
era cel care o maltrata, rezultă că o ţinea izolată. Nu avea
nici un prieten. Părinţii ei erau m orţi. Nu avea fraţi.
Singura dată când probabil a putut lua contact cu alţi
oameni a fost atunci când a fost...
- în spital, îl completă Ross. Şi-a făcut un prieten
în spital.
Steven aprobă din cap.
- L a c o n c l u z i a a s t a a m a ju n s ş i e u .
236
Karen Rose
„ ^ oss se a Ple c»> îşi s p rijin i co a tele pe hir

in pu m n i. y Dlr°u şi bărbia
-T re b u ie să aflăm cin e s-a îm p rieten it m m
acum nouă ani. P lt cu M ary G race
-M -a m şi apu cat de treabă. Stev en se n™; -
roului ei. A i n u m ăru l m eu de celu lar7 m UŞa bi‘
- Pe undeva p rin m o rm an ele astea de hârtoape R
făcu u n gest cu m ân a la întâm p lare. A i face b in fsă Oss
dai
dai ddin
in n
nnou.
n H C ™ iaCe Dinec ba mi-lm'"l
E l u dadu n u m ăru l şi o u rm ări cu m şi-l notează în
palm a. C e d eosebire faţă de şeful lui obsedat de ordine
- oună-m ă dacă apare W in ters.
- T e sun.
Htckory, Caroiina de Nord

M arti, 12 m artie
19.00
- Scuzaţi-mă, doam nă.

O infirm ieră într-un halat cu ursuleţi ridică privire:
spre el. Avea o privire blândă, îşi spuse Steven. Dar obc
sită. Era evident că fusese o zi aglom erată la camera d1
gardă. Pe ecusonul ei scria C . B U R N S .
- Da? V ă p ot ajuta cu ceva?
- A ş a sper, d o a m n ă . S te v e n îi arătă legitim aţia
S u n t agentul special Steven T h a tch e r de la Biroul Stc
tal de In v estig aţii. D esfăşo r o an ch etă şi sper să m
p u teţi ajuta.
C hiar spera să-l poată ajuta. D in cele şase infirmier
care lucraseră la ortopedie cu nouă ani în urmă, una er
m oartă, iar alte două nu-şi putuseră am inti nim ic uti
Două erau în concediu cu copiii lor aflaţi în vacanţa d
primăvară. Claire G affney Burns era ultima pe lista lu
Infirm iera Burns privi în jur.
- Acum este relativ linişte. Putem începe, dar s-ar
tea să nu term inăm fără să fim întrerupţi.
Steven îi zâmbi, iar ea zâmbi la rândul ei.
erfect V ă puteţi lua o pauză şi să stăm

' Vă 'o s sau trebuie să răm ânem aici?
UnEaPrivÎ ^ in fir m ie r e su n t to a te la pacienţi, aşa

' M c l ar fi m in u n a t să stau jos, trebuie sa
încât chiar daca
rămân aici. ^ BurnSţ acum nouă am lucraţi la Spiţa-
lul General din AsheviUe, nu-i aşa.
Ek Î d a " ş a e nS e ce întrebaţi?
Ea ridică din um eri. e patru ani şi nimeni
treabă în mai puţin de o saptaman .

Steven o privi cu ochii mijiţi-
-Zău? C ând s-a întâm plat asta
Infirmiera s e g ân d i timp d e o clipa. &
- M a r ţ i seara. S Strânse din-
pe micuţa Lindsey Daltry pent P n l bărbatului
I u n colţ al gurii. N u * » ^ ^ Z c lr e lucrase cu
care nva în trebat, dar PL h ev ille cândva în vara
mine la Spitalul G eneral „ ei £n aceeaşi vara.
lui... Făcu och ii mari- O h , D o a m n ^
E prea m ult ca să fie o c° ' ? S âm pj ea tare până nu ne
- Posibil. Să nu ne arăta acest bărbat?
comparăm observaţiile- , ‘ - ej c a r n e ţ e l u l şi PL,tu •
i,^»coase d ;„ b u = u n ^ B u ro ,
gata sa noteze tot ce i buzele. , . , im
Aceasta îşi strân g doar SOlid- Era c a
- Era înalt şi solid-
un fundaş de fotba a™
238 Karen Rose
Făcu u n gest cu m âinile, şi Steven sim ţi cum ini

bate mai repede. C am aşa arăta W in ters.' “
Steven îşi ridică privirea din carneţel,
- Avea părul negru şi och ii căprui?'întrebă e!
Ha clătină din cap.
- N u avea pârul în căru n ţit şi... şi m ustată. Una st.,
foasa. O c h u lui s-ar putea să fi fost căprui. îmi m l
rau, n-am fost atentă la asta.
-N u -i nim ic, spuse Steven liniştit. Si ce-a vrut sâ stie
mai exact? ' ■ ’
„ SPUS~- a spus că sora lui a cu noscu t o infirmieră
in timp ce stătea la Asheville cu bunica lor bolnavă, şi că
sora a m urit de curând, iar ei a găsit printre lucruriie ei
o scrisoare adresată acestei infirm iere. Voia doar să-i dea
scrisoarea. La vremea aceea nu m-am gândit că ar putea
ţ ceva în neregulă. Infirm iera pe care o căuta era tânără,
şi poate nici nu fusese infirm ieră. Poate fusese volun
tara. I-am spus că singura voluntară pe care am avut-o
in vara aceea a fost o tânără pe nume Susan Crenshaw.
Urma sa înceapă colegiul în acea toamnă. îşi dorise să
fie infirmieră încă din copilărie.
- Ea era persoana căutată?
Sora Burns clătină din cap.
l u c '^ k o ? c o b g t îe d n ' V a “ nU" ' M C h rÎ!t', * i “ rc

- Se pare că v-aţî am intit foarte repede de Susan
Crenshaw. A fost prietenă cu dumneavoastră?
Durns zâmbi cu afecţiune.
-S u sa n se împrietenea cu toţi cei pe care îi r.mnstea
Toţi pacienţii o iubeau la nebunie Îmi ™ cunoşf _
vara aceea era aici o tânără care îşi revenea d?m-C T o r
tură a coloanei. Ea şi Susan erau cam de arp Pa °- 1 -
Vorbeau tot timpul. eeaşi varsta.
Steven ridică o sprânceană.
- V ă amintiţi numele pacientei?
- O h , da. Trebuie să fi fost M a r y G race î ■
din nou buzele, concentrându-se. Numele ^ ?lûg^!e
/H k
■ „ O h da W in te rs 1. M ary G race W inters.

era un , v o A e a cu m u lţi o a m en i. Era o mici-
M arV - .
tică
uv-u ciudata. 7
" ? um nU te o ch i... G rozavi, albaştri şi mari care te
’ a si când ar fi p u tu t vedea pana in adancul
r S n tS d e a u n a atât de tristă. D e fapt, chinuită este
CaUH h il un cuvânt m ai b u n . Avea un b ă ie ţe l care era
C u î a v Y e ţ i i ei. R id ică uu c o l, al gurii. Era blond , ca
ea. Aceiaşi ochi albaştri. Era... tăcut.
" M mm !*da! D a, avea. Venea s o vijireze în fiecare zi.

li ,duc” a fl'ori 5i bunătăţi. Era... poliţist. M are, m a... srv.
Se făcu albă la faţă.
i S n r t n s e m in a să-i atingă faţa. Avea obraju reci
“ -O h ^ D u m n eieu le! închise incer ochii. El a fost, nu-i

asa? Soţul ei. Bărbatul de săptămâna trecuta.
' I b h , D ^ m n t murmură ea. El a t a u K . pe acea b i ,
“ a s S i “ ‘îs— ■****■
luă m âinile, de-abia srăpânindu-ş. tre^ u ru l propri'lo
mâini. Vă am intiţi dacă Mary Grace avea o statueta
a stat aici în spital?
* S " .* ţ S 5 ami î u i S S Ndr Pam ,ntesc care.
Nu era u na scum pă, dar M . r ^ . ţ , - «
ga parul ei in t r e a g a p « 1o m ca m ¡„regis-
am intesc ca mi s*a F lu l _ ** istcă am
trată In fişă f S ^ p u s că crapYim adată
întrebat-0 despre£t. ^ Q ^ cu 0 voce atât
mai degrabă o fetiţă decăt o tânăra de
20 de ani.
- V ă d e s c u r c a ţi d e m i n u n e , o lin iş ti S te v e n ch iar A -
m in te a lu i strig a d e b u c u r i e . î n c ă o în tre b a re C i n ^
d a t s ta tu e ta lui M a ry G r a c e ? ' 1-a
. Bums deschise ochii. Lui i se păruseră blânzi atunci
cand o în tâln ise cu zece m inu te în urmă. Acum
erau îngroziţi,
- S u s a n , şo p ti ea. S u s a n C r e n s h a w .
Steven o prinse de mâini şi o conduse din spatele
pupitrului ei către un scaun.
- S t a ţ i jo s a ici! O să v ă a d u c p u ţin ă a p ă .
„ ră c ito ru l cu a p ă şi c â n d se î n t o a r s e o găsi exact
in aceeaşi p o ziţie în c a r e o lă sa se . S e lăsă p e v in e în fata
ei şi n p u se p a h a ru l d e c a r t o n în m â n ă .
- Beţi asta! Soră Burns, pot să folosesc telefonul
dumneavoastră?
Ea mat încuviinţă o dată scurt din cap.
- U a , sigur. E s te ...
V o ce a i se stin se,
- E - n regu lă, d o a m n ă . îl g ăsesc eu .
A r, teven se r’d ică în p ic io a re şi c ă u tă u n d o c t o r în jur.
, iţ. nCa ° P rivire mtr<> în c ă p e re şi văzu o tâ n ă r ă care se
u ita pe o fişă m e d ica lă .
- D o a m n ă d o c to r?
A ce a sta se în to a rs e .
- D a? C u c e vă p o t ajuta?
nevo ie d e aju to r.* ^ ln f lr m ie re le d u m n e a v o a s t r ă are
S t e v e n ^ s c u l Î ă 1^ 7 P e d e f' Şa la lo c u l ei 51 u r m ă pe
B u m s d o c to rif11 U ,cu a te n ţ ' e - C â n d a ju n s e ră la so ra
D u p ă o o r i SrCra m e p lin ă c u r »o ştin ţă d e cau ză,
-c
de“ d' l ' “ m B Î r J !ă

octoriţa Simpson îl privi scrutătoare.
241
SĂ nu spui nim ănui
•Ce ‘ " T t f Fusese o .1 foarte lungă- Trase adânc aer
•» 5 } xi T f " r- ° * ■ “ * - ' s u M n
Ctenshaw?
S g Î S S u , s o S B u m . protecţia p o l,ţie. dac» o
Doctoriţa S im p so n clar,n a d|o cap- sosea5că in

-L-am chem at pe s o ţu U u T r e b u ie sa
u rm ătoarea jum ătate de o r a . T r e b u i e s a a ş t e p ,
ajunge aici si să le sp u n eţi am ând u rora.
Cfiicago
Mani, 13 martie
23.00
W in te r s n u m a i văzu se o a sem en ea
maşini. Pentru ce şi-ar fi d o r itcinev“ re ¡ţ depăşea
' ^ « ^ “ r d i n ’u t r g Î u X u b e r i a b o r d o r i ş i
% ^ ” . " f l u l t i Ps T S eundeva .n oraşui
ăsta murdar. __„ frll f Pm ei nu figu-

P ă c a t că a d ă p o s t u r i l e s f c ^ ui gă gâsească Hanover
tau în cartea d e telefon. V E ra singL, ru l m otiv
H o u s e p rin m etod e m f \ ? răsta ‘ care i-1 recom andase
pentru care s t ă t e a j n » . F etele se găseau d i n
Proprietarul motelullui bătrânu l. W in ters ur-
belşug şi erau ieftine, p Bătrânul avea dreptă
ţ i fem eile care ^ g ^ crotu aru l în C hicago erau în m od
te. F e m e i l e care facea care fjce a u meseria asta
sigur m ai o sten tativ^ ^ ab u n d en te. A tât ca num ăr,
în Asheville.
cât şl în privinţa... diverselor calitări p
suficient silicon ca să umflp o* *■ ’ e strada asta
Asheville care d u c i n f o S ' U‘ Uror C ?
b ' Sm gutcţ ' Eluma lui si sim t' S m 'e ™ ' 7 ™ " * ! i ">"
S ; « » d e Pe b u M d e s i
E ™ d ° - ua- ,° re p î«
negru cu înfăţişare dură car gr° S de fard- Un

I “ « cercei înr'r-o u reche’ “ f “ ? “ P antaloni ™ v s i
Parul vopsit blond, lung p â n ă ^ m m °™ entul ă|a de
culoarea corespunzătoare p e n t r u T ? '" " U avea
ât, aşa că W inters b ăn „; 1 Un tată scanda-
loni Mov o răsuci pe D o m ? P TŞtd e fetei‘ P i
când ajunse cu faţa ta el j ‘0 ara.] ™ a de păr până
j e> Până când ochii îm nă: ■ ° P lln du-se începu să
de spaimă. O ţinu de păr si ^ fete' Se um Plură
at„at dj Care, încât capul ei s - CSn' CU dosu^ palmei
gatul de durere al D om nisoar ' T * în tr' 0 parCe‘ Stri'
îmbulzeala de t r e c ă t o S Iowa se făcu *u *it prin
Ul ^ ’nters, dar nim eni n ^ 8eamul n dicat al maşinii
n u , păsa. m m eni opri pe peşte. Nimănui
^ eiriaipomenit.
£ a n falti l " d Părului’ ° îm branci
arbatul avea stil.
din ma?ina ?i u întrerupse pe p- ta-

° disciplina , ărbatul- gâfâind dUpâ ef
b , ,
. " pe ea. w L P 'n.tre fetele lui. efortul de a
Pina. Pentru n nrf arata sPre Domnişoara In
u o a p t e Î n t r e a g ă . C a r e e p r e ^ J ? C are 5US'
)\
ca p ito lu l 1 3
Askeiiille
Miercuri, 14 martie
03.00
Ross în persoană îi prezentă m and atu l de percheziţie

lui Sue A nn B ro u g h to n , care era albă la faţă şi îşi frân
gea mâinile n eaju to rată. D ăd u ră cu pudră p en tru am
prente, căutată prin sertare, debarale, dulapuri, saltele.
Dădură peste trei p istoale n eînregistrate cu m u n iţia
aferentă, patru catalo ag e p entru recuzită de teatru cu
peruci şi obiecte care m odificau trăsăturile faciale, o cu-
rea cu cataram a ascuţită ca u n b rici şi, pe veranda din
spate, o pereche de cizme acoperite de o crustă ce părea
a fi vomă.
- C e e cu astea, d o m n işo ară B rou g h ton? o în tre b ă
Steven, arătând spre cizme cu un creion.
Sue A nn şovăi, frângându-şi din nou m âinile.
-Ş tim că su nt ale lu i R o b , spuse T o n i calm ă. L-am
văzut chiar eu purtându-le. D e m ulte o ri. D e ce sunt
acoperite cu vomă?
Sue A nn B rou ghton tremura.
- Rob mi-a cerut să le curăţ.
- C ând s-a întâm plat asta?
- Aăă... luni de dimineaţa.
Steven făcu o grimasă şi aruncă creionul într-o pungă
Pentru probe. N ici în ruptul capului n-ar mai fi scris
vreodată cu obiectul ăla.
—Si pentru ce nu le-ati curăţat? întreba Steven bănuitor.
-A ă ă ... n-am putut.
- D e ce n-ai putut, Sue Ann? insistă Toni cu blândeţe.
-A m ... ăăă... am încercat, zău că am încercat, dar mi
s-a făcut rău. N-am putut să mă apropii de ele să le curăţ
fără să mi se facă rău.
Steven u r m ă r i privirea lui Toni concentrându-se asu
pra taliei lui S u e Ann, unde femeia îşi ţinea mâinile care
tremurau vi
' A
244
Karen Rose
- în câte luni su nteţi gravidă, d om nişoară R ,

o c h ii lor Parea c ă este g a ia să se P r^ JU şeascl's^
- D-d-două lu n i.
m L a crim ile t, şiro ia u p e o b r a ji şi , şl acoperi _
d e b l s S “ 1™ ' ' " m K rS 5 tieî în tr e b s '• c â t « p „,K
c a u te De R o b ^ Z U S C ra m S £ a ra în care v e™ e r â *â-l
tui m m ! -Ven aVea P P° ftâ Stranie să' Lofere ce s
tui anim al o m .ca m ostră de cruzime egală cu a lui. Pen-
ss-ar
a r ‘fi
tL putut dovedi Tfatală.
° S,t ră de Cruzime ”m arca“ Wincors
° !mpj nse u Sor Pe Su e A n n către un scaun si se

aşeza pe vine în faţa ei.
ntJ- ? en':ru ce n u şi-ar dori un copil de la tine?
de toată mila ^ UmeT'' °êr*n d o imagine demnă
-îl voia doar pe fiul lui. P e Robbie.
lui 9 ,?= P use j m ână re c o n fo rta n tă pe genunchiul
de durere1111' * * ° Tid' ca ^m ediat când fem eia tresări
ûÂ nn, P ot să'ţi văd spatele?

pe lânpSM apucă p e r e l e halatului ei ieftin, îl strânse
cepu să se l Ca ?1 ^ L*ar fl închis cochilie şi tn-
se micşoră c a ţ Î c â i d Î r f i ^ -trânS’ tOC *
spaţiu posibil Sa ° cupe cât mai puţm
-N u .
A n ÎV u 1 f ° U b lâ n d e ţ e - T e p u t e m a j u t a , S u e
A j Ş o b lig a tă s ă t r ă i e ş ti a sa .
S te ven w i ^ ^ BrouRhton î?i rulică privirea.

r e a a c e e a d e d U n Ca ™ v a 1p u ,t e a uitka nj c i ° d a t â p riv i-
d is p e r a r e t o t a l a d i n o c h i i fe m e ii. P e n tr u
S ,
s*'
nrită era sâ stea aici, Su e A nn Brough-

icât de î n g r o p dul de a p k c a . _
^ ^ ^ ^ « tieat5BUŞira' Doa' sa
g e n u n c h i. T re b u ia s ă mai
Steven se aşciu
" “ D o m n e a « B ro u g h t o n , ?t iţ i u n d e este R o
o fm cţiune de secund ă.
1 « strigă detectivul L am bert d in debaraua d orm ,

„u lu i. E ceva aici ce t r e b m e s a a r .
T p ' " 'S u T e nea" ^ oe

£ e n i e era chiar in s p a t e l u i
ce să dea peste ea fu n d c a in tra se ce se af la
lângă uşă. Steven făcu o ch u m ari can
în încăpere. - Tnni
-B u n ă treabă, Jo n ath an , mUTr^ aproape imper-
Detectivul L am bert aproba cu
ceptibil din cap. . ţ v ă z u t niciodată
-A runcaţi o privire pe aici. N-am m a i văzut
aşa ceva. . _ masura cam un
Nici Steven nu m ai văzuse. Incapet ^ acoperit
metru şi jum ătate pe trei, iar perete e tavan până ia
complet cu o oglindă care se în tin ea . ^ ^ pe toa-
blatul de toaletă, care se în tin d ea U atului se afla
ft lungimea peretelui. E xact în m ijlocul blat
o chiuvetă. , . ,, curentă pâna
-N -a m avut niciodată o debara cu ap
acum, remarcă T o n i impasibilă. _ c teven.
- S au a tâ t d e m u lte c a p e te , ad a u g ă >.gţ;-i e n . S teven
P e b l a t s e î n ş i r a u c a p e t e f ă c u te m p e r u c i, iar
n u m ă r ă z e c e . P e c i n c i d i n t r e ele se g* ^ \ jn ele ca-
c e le la lte c i n c i e r a u C h ele, c a s ă . p u n j » u per-
P ete a v e a u m u s t ă ţ i , a lte le a v e a u * ^ p lastic. Stev
c iu n i. b a b a z a f ie c ă r u i c a p e r a o p u n i -
246
Karen Rose
scoase u n p ix d in b u zu n ar si a -
E ra m o a le . Şl a P a s a p e U n a ^
schim be'fO T m a t e u ™ , , ? 1pâ s i r « ^ Le folos
uX ^ r ? 5i“ ’““ “°rmă rabcrt * * $

| S S 5 ^
se apropiase de unul " a era Posibil T ’ ;

»P W a se * privească ! " £ g 'f c p S ®
in spatele lui. 8 e ''P lta exact pe perete
®att\1n\V'mu,Crtţon7ShPDtrU
Steven se apronie s n .S ” f r
CUm
D u m nezeule!
!i
ori- Fiecare personaj’era R ob W " 5 * ° ^ ^ în
bănui niciodată dacă m ar f J c ’rS’ deŞi n'a rfW i
^ P chel din polistiren Bărbam Td % ° Pn lâ? 8ă pr‘mul
rul cărunt Şi mustaţă. ’ atul din fotografie avea pă
Toni4o i ! ' a * * ° * < * * • pe asistenta Bon»
arestare'. A d r ^ r . ^ F*^ Ş‘ em iK ti un mandat 4
Askeuiîk
iîsr»-—
Zumzetul din sila rl» r
'mediat când R oss .nfr3 conferinţe a poliţiei se stinse
n e g r u . A I. A fa c e ri I n t e r n ^ o t 1^ CU U,n tip în co stu rl|
c a n işte cio c li? “ se înn-pl - q CG Se lm k r a c ă t o t tim pul
° CS tm i l ,»ra S r“ »tu l !t,» a s ” “ “ le
* sr "> « 2 * 2“ S iS S “ ^ !l St™ " * » “ •
d im in e a ţa a m e m „ u U „ panu
247
Să nu spu i n im ăn u i
era de aşteptat, în căp erea se umplu de mur-

Aşa cum era ,
n e m a ip o m e n it“ , Îşi spuse Steven. „Nici
Pai, asta fa c e t i, s-a în tâ m p la t ceva ciudat in
salut, m c' cc u^ ' r sim p lu d irect la obiect.
K s î p a ' S câ tipu l ăsta era gro:av la petreceri.
Ttf ur“ " “ i " [ ” ’ a”'T on iS lu m ea deveni tăcută.

J f f i pentru a-1 acuxa pe R o b
j - ,n rW et în aer - „violenţă conjugala - ridica un
& S t - « ..tentativă de ° m ° r CU ^ a T L
Snânse pumnul şi îl puse în cet pe pupitru. Q m d d vom
S l vom arest» şi ii vom acorda dreptul la un proces
corect, ca o r i c ă r u i c e t ă ţ e a n al a c e s te i ţ a r i . ^
M u rm u re le f u r i o a s e s e p o r n i r ă d i n n o u .
vorbi tă io s, la fe l d e f u r i o a s ă . fa c e m
- A ju n g e ! S e f ă c u d i n n o u l in iş te . C r e d e . r a t ă c e m
acest lu c r u c u i n i m a u ş o a r ă ? V ă în ş e la ţi- s e - ra
poliţie. A d e p u s u n j u r ă m â n t c ă îi v a sluji şi •
pe o a m e n ii d in a c e s t o r a ş . A d e p u s u n ju r a m
apăra le g e a . S e o p r i şi p riv i î n ju r. C a n o i ® -1' ^
este o o p e r a ţi u n e ° f i c iaUl. V o m d e c ^ o ^
mzata astă z i î n c e p â n d c u o re le (jy.UU. - variată
în a rm a t. A m d e s c o p e r i t î n c a s a lu i o r e c i ,
p e n tru d e g h i z ă r i . A r e capacitatea d e a - ş i s c h i m t e a
dical t r ă s ă t u r i l e fe ţe i. R i d i c ă u n d o s a r V o m
în c a r e se ve c
copii a le a c e s to r fo to g ra fii statU ra
arăta deghizat. No-i căutaţi fap.
Şi g e s t u r i le l u i o b i ş n u i t e . S e o p r i d i n o a 'm e n i b u n i j
te m u l ţ i m e a d e o a m e n i . S u n t e ţ i c 1 cre a dâ
P o l i ţ i ş t i b u n i . N i c i u n u l d i n t r e n o i 1n
că u n u l d in t r e n o i p o a t e d e v e n i a ta \x/jn K rs
lu cru s e î n t â m p l ă . D o v e z i l e i m p o C â n d îl v o m
s u n t fo a r te s o lid e . D a r v a fi tr a ta t c ' _ j[ ro m
p r i n d e - p r iv i d i n n o u î n J u ^ f n n c a p e o r ic a r e
(»rinde, î i v o m c i t i d r e p t u r i l e şi
a lvt rauiacatui.
r ă u f ă c ă t o r . V* a- f-i- î n c ă .t u ş•a t . A v e ţi m t r e b a r
_ _
N u se
1.
r id ic ă
- __: ^ manii
n ici o m a n a .
Karen R ose
Ea înclină scurt din cap

-S u n te ţi liberi. Apucaţi-vă de treabă'
Steven trase un scaun în faţă şi îl a s e ‘ă ,
aştepta pana când toţi poliţişrii ieşiră d n ^ T° *
se prăbuşi pe scaun. ’ ,ncapere apoi
- A i făcut treabă bu nă, T o n i, m urm ură Stev, r*
nu e una pe care ai vrea să o faci din nou. £n' ar
Niciodată. Ross privi în iur si n f t s a ■
convorbirile telefonice? ’ ’ v en it^stacu
-N u încă. Steven ceruse noaptea trecu ti Ii«™ ^
birilor telefonice de pe celularul lui W inters Ţinând
cont de m obilitatea pe care ţi-o oferă telefoanele
d e o Îr i CU C,°nVOrbiri tmseuI ac « to r a erau mai dificil
Sună^Î Î rn m CCrUt Să !e n im . ită Pe la birou l tău.
Înrîl Pnm eşti, bine? In dim ineaţa asta am o
vâÎs n'iH unul. d!n trea v 0 ca ţ'i din oficiu ai clienţilor
să-l găsesc ^ ^ am m tească ceva care mă va ajuta
Charleston, Carolina de Sud

Miercuri, 14 martie
18.00
Luaţi loc, domnule Thatcher.

biroului P°^r' pG ®teven Pe un scaun din faţa
acuarele Im r Î T T ' efaU decoraf‘ sărăcăcios cu nişte
zece cenţi nr.e C ma£ a2’n e le care vindeau totul la
Charleston,,I,? oster care prezenta atracţiile turistice ale
de copii nrnl '|'.®t:o,nCl_P'ctu ri naive făcute cu degetele
ma de absolvire nF31 ma‘ im portant>diplo-
de Nord. Facultăţii de Drepc din statul Carolina
"C u ce vă pot ajuta astă-seară?
B i r o u S a l de ®UOt T ™ 1 Spedal ^ t c h e r de la
ta legitimaţia h, din Carolina de Nord. îi ara-
t lui Sm ith care o verifică. Faţa bărbatului
249
. nsească uşor. Sper să m ă puteţi ajuta în-
° Jb a tisticare
” “ ¡„.tles. sPUS' n ™ b ro b o an ele d e sudoare brod!"
. se
s penuu M> ramK d„ TOl clien ţilo r Ini S m .th , Steven
# * ■ pe « S ? * » * * * * d ' m u l! m ai 5
te S S S " W in — * *
^ S - i « M ary O ra ce W in te rs . V-o
m a i a m i n t iţ i ? b a tista , o bagă în bu ;u -
nou fru n te a . o u te a a m in ti de to ţi
4 i = £ S ™ » - " * o ™ “ 1'
agent T h a tch er. ,
Steven se lăsă pe spătarul scaunului.
: ă r 5U
5r n n \ m d « a S e t o S « i c n > l B uncon.be ,n
“ i »
g lezn elor. m e m o ria . d o m n u -
-P ă i, p o a te v ă p o t re im P ro s p G ra c e W in te r s a v e n it
le S m i t h . A c u m n o u a a m M a r y j -_ j e r e s t r i c ţ i e
la dumneavoastră ca p o litie din Ashevilie.

împotriva soţului ei, un ofiţer p nişfe mict
1 l-aţi dus ju d e căto ru lu i car ^ ^ restricţie înv
informaţii înainte de a aprob. j n acea noapte,
potriva unui reprezentant oc • a inter-
M ar, G race . a * £ £ * * *
n ata cu o paralizie p arţia . f
^ 'sm U h ^ în g b ^ i'sreu şi îşi tam pona gâtul cu

de-acum um edă.
-M i-o amintesc vag.
250 Karen Rose
- P e n t r u c e v-aţi m u ta t din Asheville, dom

Smith? întrebă Steven lipsit de amabilitate. ’ nu'e
-Ă ăă, familia soţiei mele locuieşte aici în Charlest
Ne-ani hotărât să ne mutăm aici. ÎI privi cu ochii mijv
Cum m-aţi găsit aici, dom nule agent Thatcher?
-A m căutat vechile dumneavoastră cazuri prin arhi-
va tribunalului. U na dintre clien tele dumneavoastră
doamna Clyde Andrews, şi-a dat în judecată vecinul
pentru stricăciunile făcute nepreţuiţilor ei trandafiri de
cockerul spaniol al vecinilor. Ea şi-a am intit că v-a văzut
pe perete diploma din stattil C arolina de Nord. Ridică
un colţ al gurii. Ea este fan al echipei Duke, aşa că şi-a
amintit cu mult dispreţ de diploma dumneavoastră, în
orice caz, odată ce am ştiut unde aţi făcut universitatea,
nu a fost atât de greu să vă dau de urmă căutând prin
dosarele absolvenţilor.
-F o a rte ingenios, dom nule agent Thatcher. Smith
înghiţi vizibil cu dificultate. O ricum , mă tem că v-aţi
cam pierdut timpul. C hiar nu-mi am intesc nimic care
v-ar putea fi de folos.
Steven clătină din cap şi îşi îndreptă cravata.
- Domnule Smith, cred că pierdeţi din vedere un ele
ment foarte important necesar succesului în cariera pe
care v-aţi ales-o.
- Ş i care ar fi acesta? ridică Sm ith mirat din sprânce
ne, încercând să pară relaxat şi stăpân pe el, dar e ş u â n d
lamentabil.
-G e n a minciunii. Dumneavoastră, domnule, minţiţ1
foarte prost. Am putea să vă cităm la tribunal, dar asta
ar însem na o risipă nefericită atât din timpul meu,
cât şi din al dumneavoastră. Fie aţi spune a d e v ă r u l în
boxă, fie aţi fi acuzat de sperjur dacă aţi m inţi atât de
prost pe cât o faceţi cu m ine acum. Sau mi-aţi putea
spune adevărul acum, pe loc.
- A ş putea invoca co n fid e n ţia lita te a relaţiei av0'
cat-client.
-A ţi putea s-o faceţi dacă clienta dumneavoastră ar
mai fi în viaţă, îl repezi Steven. Dacă n-ar fi fost atât
„ . 251
SS nu spu in tm an u i
bit- ^'p' ce W i n r e r s şi flU £ banuiel, privind un ac
5§ ^ S S » " S S
S Vrefu unâûlwasolid de nu spuse ni-
^ r , tran
* î.pTu at S ? S Î Î ^ »“ "Wu
Bărbatul to t nu raspu
pe scaun, j ţ cu
hinUlt.
d fam ilie ^ P
-A veţi co p ii Stev en lua o { expresia feţe •
biroul lui S m ith , u r m a r n d u ^ ^ ^ l
M-aş duce p an a în faceti să vă trim it c i t j i e .
privi î n ochi ^ Sm ith - N u ^ ^ ^ s p u s e Steven
domnule Sm ith, pen 1 , -
cind fotografia în maim dădu drumul aerului p
Cu un oftat răsunător S . .
care îl reţinuse în piept- b ă m.aţi găsit şi sa
- S ă vă ia naiba! Sa va.»■ lţimul gu n oi Smuê
naiba că mă faceţi sa m Q vedeu pe sapa m e *
fotografia din mâini e ^ noastră c5 nM- (uat 0
Era gravidă în şase: u ntrU prima oara- ' {
W inters a venit la W in ters ca demersu »^
lună s-o conving Pe c , e pUtea spera ina
era cel m ai bun lucru la restr.cţieX lan n a
semna blestem au ^ amărâciune pe ^ . K jefon de
cap, cu o expres ^ doua z, am prim ^ n0Vl.
pentru curajul îngrozitor de e . Jo m ic
la soţul ei. Ea se * al Facukaţ,i de D re p t,
ce, proaspăt a
252
Karen Rose
sa salvez to a tă a c e a s tă b le s te m a tă d e l u ,
sp u s sa rup o rd in u l de re strictie p en tru că
era m d ep linătatea facu ltăţilo r m in tale si mi
S ÎJ f f in r P T i'r iiii T ^ ™ ________ - i * U
. w ’ 1 1---------- pi. iivaaLcpiUie .

spus „sa cada pe neaştep tate'1, pur şi sim plu. M-a spe
ria t de m oarte. Ştia unde lucra soţia m ea, si că medicul
ei g inecolog avea cabinetu l la etaju l doi al centrului me-
îcal. Ş tia şi unde mergea să facă g im n astică aerobică,
p e n tru n u m ele lui D um nezeu. S m ith îşi ridică privi
rea o b o sită spre Steven. M-am răsu cit si m-am perpelit
tim p de o săptăm ână. A poi, într-o zi, so ţia mea a venit
acasă cu glezna luxată. Mi-a spus că fusese îm pinsă din
spate pe o scară rulantă aglom erată şi căzuse. D in ferici-
re cineva aflat pe o treaptă mai jos o prinsese şi îi oprise
căd erea. Şi_n u, nu văzuse cine o îm pinsese. Putea fi o
co in cid en ţă, dar nu eram dispus să risc. Nu i-am spus ni
cio d ată de doam na W inters şi de soţul ei. Pur şi simplu
m i-am scos p lăcu ţa cu num ele firm ei de avocatură de
pe uşă şi am v en it aici. Şi cu asta povestea s-a terminat,
cazul s-a în ch is.
- D oar că s-a dovedit că doamna W in ters a dispărut,
rem arcă Steven im pasibil.
-N -a m ştiu t de acest lucru, jur!
S t e v e n s e a p l e c ă î n f a ţ ă , ţ i n tu i n d u - 1 p e S m i t h cu
p riv ire a .
- D acă aţi fi ştiut, v-aţi fi adresat poliţiei?
Sm ith privi în jo s spre propriile mâini.
- Nu ştiu.
Steven îl scrută cu privirea, fără să-şi arate satisfactia.
/ / i \
' MaiU m d o cu m en tat asupra tu tu ror lucruri or la

.D o. M'am. ^ S e ridică în picioare şi se duse la un
vremea « s p e ^ • penţrU dosarCi cum părat pro-
dulaP,Ver3 na a doua, d in cele folosite de autorităţi. Am
babil la cUt ia m ea de valori de la banca, m caz
păstrat o cop> ceya v reo d atâ soţiei şi copiilor mei.
cS HS'ar ^dosar si i-1 dădu lui Steven. Luaţi-1. H origina-
S T H m U e ? m i o c o p i e d a c ii d o r i ţ i ! A ş p r e fe r a sa nu-1
mai văd n i c i o d a t ă .
Aiiieuilie
Joi, 15 martie
09.00
S te v e n s e î n t â l n i c o T o n i R o s ; I n b i r o u l e i p e n tr u
şedinţa d e i n f o r m a r e d e d , m i n e a ţa . a stă . n o a p te , ii
-L ista cu ap elu rile telefo n ice a sos
spuse T o n i i s to v i tă . , .
- A i d e s c o p e r i t c e v a a c o l o , i n tr e ■ d ecât
T o n i se p r ă b u ş i î n s c a u n u l e i , rn lu i S te v e n îşi
în ziua p r e c e d e n t ă . î m b ă t r a n e a s
spuse c ă e a n u ş i-a r d o n să a t e a^ a _ . n e s o tn n . N u
-D a , r^ p u n se . ‘s l na t .
atat pe c i n e a s u n a t w i n t e r s , în c a le c ă .
Steven îsi trase un scaun pe ca q sunat pe
- D ă-i d r u m u l , s p u s e S te v e n s c e p tic .
amicul nostru?
- Ben Jolley. _ din um eri. D in câte
- N ic i o surpriza, ridica W incers sunt prieteni
mi-a spus L a m b e rt, Jo lley ş
mU- D f d P a r a p e lu r ile c ă t r e te le f o n u l
te rs n u a u î n c e p u t d e c â t d u p ^ c ^ pMC d in n o u ,
S te v e n l u â b s t a c u ^ efien ţiale ţ i o re le p e •
p u n a n d -o c a p la p
le a v e a î n m i n te .
254 Karen Rose
- J o l l e y i-a s u n a t p e W i n t e r s c a m la o o r i 1
rn -am în to rs d in d is tric tu l S e v ie r. îsi rid ică nrivi C
T o m c a r e în c u v iin ţă d in c a p . Ş i d in n o u la n (! " f , Spr
c e m i-ai sp u s c ă îi a n u le z i c o n c e d i u l . lo lle v 1 n \
c u r e n t p e W i n t e r s al d r a c u lu i d e b in e . î s i co b o rî
v ire a d in n o u . D a r W i n t e r s e r a î n ... C h i c a g o când
E în C h iL to i' ¥ rîdiCă din n° U PriVirCa

T o n i a p ro b ă d in ca p .
- D in câ te ştiu eu . P e n tru c e se a flă a c o lo h a b a r n-an
- A i a n u n ţa t p o liţia d in C h ic a g o ?
- A stă -n o a p te la d o u ă .
- D e ce n u n vai su n at?
- P e n tru că ş tia m c ă eşti o b o s it m o r t d u p ă călătorii
M -am g â n d it să te las să d o r m i.
S tev en se în c r u n tă .
- U n d e e ste a c u m Jolley?
T o n i îşi frecă o c h ii c u m â in ile .
- In c a m e ra d e in te ro g a to rii 1. S te v e n , m a i e si alte
va. N -o sa-ţi p la c ă . U itâ -te p e c o n v o r b ir ile a s te a d e sân
b a ta tre cu tă !
- ? ° ^r *ca în ghe ţată îi strân se inim a,

îngheţa sângele în vene.
c. ~ 0 h - ^ m n e z e u l e , sp u se s a c a d a t, a p o i rid ic ă privire
A “ Se,uit:a î n c ° r d a t ă la el. A fo s t în Raieigl
A to s t a p r o a p e d e c o p i i i m e i. S e r i d i c ă b r u s c d e ţ
n nfpr ‘ ir 1* 1k tr.e c u m â i n il e p r in p ă r. I n i m a îi b ă te a c
p u te re . T re b u ie s-o s u n p e m ă tu ş a m e a H e le n .
su n aşi lm, f ‘ R o ss P e u n to n c a lm . L-a.

Z T Z Z T a 1- ^ fie s u p ravegheai
sco a lă d a r ° rf î 1 î n d r u m u l s p re şi d e
co a la , d a r şi m tim p u l o re lo r. M i-a sp u s c ă d a c i ’ v rei <
te d u ci a ca să , te elib erează d e m isiu n e
o c h i ^ ^ n 56 P îă b u ? i P e SCaUn Şi ^ d e g e te le pesi
- 24 de ore?
-D a .
255
Să nu sPlli Mirnnnui
m ătu şa m ea si o s-o în tre b ce vrea să

, 0 s-o s111.1 f.e = J u c de treab ă să văd cum a ajuns
fac- De0C. r h ic a e o P oti să-l rogi pe L a m b e rtsă m ă aju-
c o m p a n iile aerien e? In caz ca b aiatu lu i
te ^ vef \ aCe să călătorească în stil m are.
nostru '* r 1
' C e a l ^ ^ d i c â p t i i i e a d in l a p to p u i p e c a r e îşi veri-

. e |l e l e c tr o n i c ă , î n l in iş te a re la tiv ă a m ic ii săli d e
« X n ţ e î n c a r e e r a o c ă l d u r ă în ă b u ş ito a r e . T o n . sta te a
ir usă cu o e x p re s ie d e î n g r i j o r a r e p e fa ţa .
A sdus c e c r e d e a m si e u c ă o să s p u n ă , ră s p u n s e el.
CS ca J b ă ie ţ ii sunt bine şi că aş face ma. bine sa stau
S i “ să încete sâ-1 găsesc pe ticălos, decât sa ma mvatt
pe lângă ei p e n t r u D u m n e z e u ştie c a t tim p .
T o n i z â m b i.
- L-a f ă c u t tică lo s?
S teven r i d ic ă d in tr -o s p r â n c e a n ă . .
- D e fa p t, e u i-a m sp u s tic ă lo s . M a tu ş a H e le n i * sp u s
într-un fel o a r e c u m m a i g re u d e r e p r o d u s . A s c u lt a , m a
b ucu r c ă e şti a ic i. V o ia m să-ţi a r ă t c e v a . Ş tia i c a e x ista u n
w ebsite d e d ic a t s f in ţilo r o c r o tito r i?
T o n i c l ă ti n ă d in c a p . __ , ,
- N u , d a r c h e s tia a s ta n u m ă s u r p r in d e .
E l d ă d u d u b lu clic k p e m o u s e cu o c h ii p e e c r a n , a p o i
îl în d r e p tă î n d ir e c ţia lu i T o n i. „ „ ..¡ r m r p i
- S a n t a R i t a d in C a s c i a , citi e a . S f â n ta o c r o t i to
cau zelo r p ie r d u te . E x a c t c u m te-ai g â n d it şi tu .
- C i t e s t e - i p o v e ste a .
T o n i c iti, a p o i r id ic ă p riv ire a în c r u n ta t a
- D e c i to tu l se p o triv e şte . S u s a n C r e ^ l^ '‘ u _e lo r
M a ry G r a c e o s ta tu e tă a s f in te i o c r o t i t o a r e a c a m e L o r
p ie rd u te , c a r e a fo st şi e a o s o ţie m a ţ r a >. • ^ .
o b ă te a a m u r i t ; R ita a d e p u s ju r a m a n tu l şi s-a c a lu Ba r
Susan ştia.
i l v e n J e î n r o a r rse şi îl d e s c o p e r i p e d e te c tiv u l L a m -
b e r t î n c a d ru l u şii. Ţ i n e a î n m â n ă u n p lic m a r e c a fe n iu ,
Â -f ______
256
Karen Rose
iar lu m in a care in tra p e fereastră îi (-

m e n e cu u n h a lo s t r ă lu c ito r . S t e v e n h , ' - ^ 1 sâ
b u ia se facă e f o r t u r i ca să se a b ţin ă să 1 1 mai tre‘
pe Jo n a th a n L a m b ert d o a r un b ă ia tfr u mUs'!l n Sidere
stră d u i. T o n i R o ss îl c o n s id e ra pe L a m b e t
dreapta, iar Steven aju n sese s-o respecte ca p e " S ? . d
n ista excelentă. p Profesio-
- C e ai aflat, Jo n a th a n ? în tre b ă ea. Te rog să mi J ■
veşti bu ne. Astăzi am nevoie şi de ceva veşti b u n e '
a m b e rt in tra in sala de c o n fe rin ţe , iar statura lui
im presionanta făcu în căp erea să pară şi mai mică.
- A m e x a m in a t hard drive-ul şi m em oria cache de
d
dee ssatisfacţie.
a n ? / 11^ 11^
C hê stii
R °interesante.
b ' A g ' tă p j ' Cul cu un zâmbet
- Ş i? întrebă Steven. Ia loc, Lambert.' Sim te -te exact ca
acasă in m ica mea saună.
L am bert îşi trase un scau n cu un zâm bet empatic,
se aşeza, apoi îi dădu un rezum at al căutărilor lui Win-
ers pe com puter. Până luni pe cin ci, a in trat practic pe
,e a ' 1 Slte' u r'- O grămadă de site-uri porno si o grăma
da de site-un ale rasiştilor albi.
A rPr' ! f ’ SUrpVză>m urm ură Toni.
Krj, pe c m c i> a în ce p u t să cau te pe internet
de date pentru căutare de persoane,
steven se încruntă.
- Poftim? Pentru ce ar fi făcut asta?
M a ' r v A n r r n nm f ? M a r>’’ C ra c e , M ary Grace,
ate încenânH u*'TN um eê ê fam ilie au fost vâri-
să amintesc n u m a U â te v Î'" eS' Su m m ers’ Fal1’ Spri" gCil
împreunate! PC ^ o n i’ cu sp râ n c e n e le aproape
~ O caută pe soţia lui.
care a ^ u r i Î d e ^ n ^ 3' ^ ° e ar căuta ° femeie

văzu că înţelesese H " î î ’ ^ P° ‘ în pyivirea lui Toni se
e moartă? daCa probabiI că el nu crede că
Steven îşi frecă tâmplele.
757
S ă n u sp u i n im ă n u i
_Ni> P°uCcSe a Î a e d e a Ş ,d e o d a t ă , că nu este moartă?
¿ e b ă Toni m e d i t a dupâ ce a văzut maşina

_ Toată c h e s tia ge rid ică şi în cep u sa masoare
în districtul Se.v lJ A re c u m v a legătură c u statueta,
cu pasul m ica 'n c f f . . d e o clip ă lunga.
io n i n u sp u se m m ^ ^ ^ M a fy G ra c e sp u n ea
cl c ti p " m ise în viaţa “ ■n u - *
^ C e n semoPp rid ? n p î X r î ' ş i privi pe fereastră.

- E un sim bol.
-A l libertăţii. A l in d e p e n d e n . ■ j . gue
Steven se gândi la lipsa d e sp eran ţa din
Ann B r o u g h t o n .
-A l speranţei. „ „ „ ir e
-N işte sen tim e n te destul de pu • -n
Steven aprobă d in cap, reflectân d , retacana
m'- D a . Iar p e n tru M a ry G ra c e acele

fost mai p u te rn ice d ecât frica. J J “J inde cineva. Imagi-
în lac in te n ţio n a t, n u a fost im p e te n i în spital-
naţi-vă. M ary G ra c e îş i face u dăruieşte o
Susan C renshaw este u nu l d intre ei. Amnge acasă
statuetă pe care M ary G race o preţuieşte. A ju g
de la spital şi ce face scum pul ei soţior.
- ho sparge, răspunse U m b e r t , - r t din cap.
Steven îi în tâln i privirea şi ap snartă, iar apoi
- C a s-o distrugă pe ea. Statu eta a t e spat
a fost lipită la lo c. Ea a lipit-o 1» >° Vandalia a relatat că
Pentru ca el să n-o sparga din n
W inters era... agitat.
Ton i îşi supse obrajii.
: U i ' ' L Pb nu 'i-ar plăcea ch estia asta, com entă Lam-
^ Z â m b e tu l forţat al lui T o n i era ironic.

-N u , sigur nu i-ar placea.
- S e în fu rie , c o n tin u ă S tev e n , aproane -
sea m a de c o m e n ta r iile lor. D ar ea rezista Să t'ni
face câţiva p rieten i. R elaţii. C in eva o ajută V
în to a rse să privească pe fereastră, fără să v a d S * ^
n im ic in afara scen ei care se desfăsura în im a g in i 7 ’
D u c e m aşin a la lac. în ţelegeţi? Are o statuie! s i f f i n
lib e rtă ţii ei. O foloseşte ca să lanseze maşina înTac
sân d în u rm ă to t ce avea legătură cu Mary Grace Wi*
ters. S e n aşte a d o u a oară. S e op ri şi se întoarse săo
privească pe T o n i în och i. De-acum este altcineva.
- A s t a ar fi explicaţia pentru care şi-a lăsat poşeta în
m aşină, în cu v iin ţă T o n i.
- Ş i pentru care W in te rs verifică baze de date cu di
verse varian te ale n um elu i ei, adăugă Lambert.
T o n i se în cru n tă.
- D ar de ce a lăsat şi cadrul pentru mers acolo?
- N u ştiu , răsp u n se Steven , dar pariez că vom afla
cân d o vom găsi pe M ary G race W inters,
- M ai există o in fo rm aţie care mă pune pe gânduri,
spuse L am b ert cu o lucire în ochi.
- Păi, nu ne ţine în tensiune, replică Steven n erăb d ăto r.
L am bert nu făcu decât să zâmbească larg.
- W i n t e r s a fo lo sit P agin ile G a lb e n e pe internet.
A cău tat Universitatea C arolina de Nord din Charlotte.
D ep artam en tu l de inform atică.
T o n i se încruntă.
- Pentru ce?
- V r e ţ i să vă spun care e b ăn u iala mea? îi între a
L am bert. A cău tat un hacker. C ineva care să pătrun a
în baza de date a personalu lu i de la Sp italu l G enera
d in A sheville. Site-ul spitalului a fost ultim ul pe
a intrat în ain te de a căuta U niversitatea. A încercat in
zona „posibilităţi de angajare“, dar bineînţeles că nu a
aflat nim ic. P robabil că a cău tat num ele unor an g a ja 1
ai spitalului.
Steven îşi trecu lim ba peste dinţi.
- Susan Crenshaw.
259
Lert se ridica-
' s ' ? l £ î s ştie" - r r “ "0” -

^ i d n e Î a de acolo unde este.
aCUmbert oftă. b făcut tot ce a făcut ca
^ î ’e S T d e
- î n a i n t e s -o g ă s e a s c a e l p e e a .
Chicago
M a r ti, 1 6 m a r t ie
1500 .
Max stătea singur i • tTâ.
său, privind fix la un ^ .. preparase caf j aţ f ’îutase
Toată saptam an s c fis o ^ ^ ^ d
se c o r e s p o n d e n ţ a . }ecare, o se ,^ m b is e
în toate privinţele- mod slgu, ou t» b|toU, luii

n ici m ă c a r o d a ta . . -n u s e d e p a r te d . te p u n e
eveniment g .o » ™ c seJ ' “ S‘ * ‘
trSnd doar o dată peo trişti,
biroul în ordine. indu,i cu nii te A
°^n| albastrul 1<?T
O s u r p r in s e s e P s f . ş i a s e in im a. A P ^ privLrea- Ş t i a
în cât aproape ator> dar ea lŞ1
strălucise pru
ce aştepta de la el. D ar am ărăciu nea Ii dever,-
tovarăş apropiat, dacă nu detestat. D oispre-ece Ue. “j 1
suferinţă erau un lucru greu de şters aşa, d“i n t r S
încercase. Dumnezeule, cât încercase!
Se întorsese acasă după ce o dusese Pe ea Ia casa ei în
seara de după acea ceartă îndârjită şi rămăsese pe aleea
din faţa, privind foc la catargul care susţinuse odinioară
panoul unde jucau baschet când erau copii. Râmase-
se acolo nemişcat şi ascultase ecoul făcut de izbiturile
mingilor de baschet, icnetele şi strigătele de bucurie
foşnetele plasei coşului arunci când mingea trecea rrin
eL Le.păstrase: pe toate în minte. Toate de mult trecute.
Kamasese acolo în contemplaţie până când David il tră
sese înăuntru.
r n î hiar S-eara treJCUtă se târâse Pe scările podului, găsise

ai t! lStUn Iiare pe a r e bunîca ^ i le păstrase
colp în,l° 2ltate Sa Parcur=â trei sau patru ard-
în inimă1016 UIerea sa revinâ cu un junghi ascuţit
unea T . Z peSte fa^ încercând să uşure-e tensi-

Trecuseră mul? ^ spate*e ocbilor, dar nu reuşi,
când nu m * J 7 nu mai resP*rase relaxat, de
energie s â T n e î Î T “ 6 n °Aptea> de când mai ax-usese
luminos în r f Cf %,a" i soarele de martie strălucea
nu4 mai vorbei ^ lumea K pârea « ™ * - ^ n d
ceară scuze lui Carolkiema t0t timpU’ la Cap Si'‘
răcească toate v o rb tf^ ^ pT*n minte continuau să-i râ

de Caroline. Ea avn ea’ “ le mai multe fiind spuse
Poată sprijini îsi dorf>neV°îf- ° Un *3ăr^’at Pe care să se
f e l d £ £ t e " *? d “ el ba' t a -
S u lf * =“ . d » u i«
261
S;j ¡¡iî spui nimănui
- Nu am i i « să-n fa c m ai mult râu decar

¡^ n u z Nu M a in e Jim ln fliţa o sa găseşti
Ari- /ac-it r-Lr’’Js
l L i - * 1 k=
Lnsta mea î * K tou.

si în m o d c e rt fă r ă . C u d rag o ste .
Sici o s e m n ă tu ră
^ “ letonul cu u n o fta t d e om în frâ n t.
Chicago
Mcrri, 15 m artie
16.00
W in re rs s t ă te a î n t i n s p e s a l t e a u a p l i n ă d e c o c o l o a ş e
a parului d e h o t e l ş i f u m a o ţ i g a r ă a t u n c i c â n îi s u n a
telefonul m o b il. S e r i d i c ă i m e d i a t î n f u n d ş i r ă s p u n z e .
-D a ?
- R o b , la te le f o n e B e n .
C u o în ju r ă tu r ă , W i n t e r s s tin s e ţig a ra în s c r u m ie r a
ieftină d e m e t a l . , .
- D e c e m ă s u n i a ic i? N u ş t ii c ă a c e a s t ă c o n v o r ire
Foate fi u r m ă r ită ? _ , .
- F o lo se sc u n te le f o n p u b li c . M - a m g â n d i t c ă a r t r e b u i
sâ ştii c a r e s u n t n o u t ă ţi le .
-M i- a i s p u s c ă R o s s m i-a a n u l a t rile le d e c o n c e d i u ţ i
a d at o r d in s ă m ă î n t o r c . Ţ i - a m s p u s c ă î n c ă n u m ă p o t
în to a rce .
B ra a p r o a p e . A t â t d e a l d r a c u lu i d e a p r o a p e . î n c ă o : i
fi ar ti t r e b u it s ă a ib ă lis ta .
- D a , n u m a i c ă a c u m te -a d a t î n u r m ă r i r e g e n e r a lă .^
E x p lo d ă p l i n d e f u r ie , s i t e l e f o n u l h o t e l u lu i z b u r ă în
te le v iz o r u l v e c h i .
- î n u r m ă r i te g e n e ra lă ? C a şi c â n d aş fi v r e u n d r o g a t
o a re ca re ? U m â n c a u m â in ile să-şi c r o i a s c ă d r u m s p re gă-
tul n e g ru a l lu i R o s s , să o a u d ă b o lb o r o s in d o s c u z i . c e e a
Ce v a fi m u lt p re a p u ţ in şi m u l t p r e a tâ rz iu . C â n d to a t e
astea se v o r te r m in a , ju r p e D ...
262
Karen Rose
U ş a ca m e re i d e h o tel se d e sch ise si A n v

în ă u n tru . Lui R o b nu-i v e n e a să cre a d ă c ă J? ^ s1trecl)ră
ţitu a te i era A n g ie ', d a r d e fa p t a s ta c h ia r n u T Pr° "
im p o rta n ţa in d esfăşu rarea e v e n im e n te lo r Inare
- A i fă cu t ro st d e e a ?
h.A „ sle aprobă din cap ,i a ,u„ c S p e p a t a t m f o , di
- B in g o !
W m te r s duse d in n o u telefo n u l m o b il la ureche
- I ţ i m u lţu m e s c p e n tr u n o u tă r i B e n D a r-> m
m a n a p e in fo r m a ţia p e c a r e o c ă u ta m . N u p e ste m uh
î n c h i s e T l u ă o ^ Sa‘ ° ^ m ă Td e s c u rc a tu n c i R om.
g ă z d u it [a H a n . U Pagm ă‘ CU C d C are fUSeSerS
n fu rase fi„V P H ? USe în v a ra în c a re M a ry Grace
Mari Crace * Şi nU dădu peSte numele lui
- A sta e to t?
A n g ie r id ic ă d in u m e r i,
- - H a n o v e r H o u s e a ju t ă o m u l ţ i m e d e f e m e i .
f a t a la n i S f t * ! 8 j d e c ă m a ? ă î ‘ ° a c fu s e b r u s c cu
e i îl e x c ; r, n j ’ei. U l’ d e s c o p e r i n d c ă t e a m a d i n o c h ii
Î 2 “ a,d~ Era deJa în erecrie.
p e n tru d e stra m * !? o v e r H o u s e , e s t e r e s p o n s a b i l
Se c a n u î^ cZ *^ Căsătorii dnstite- B ă r b a t u l
f e s - ¡ '« ¡ p i - ™ « n *
lu i A n e ie si o " ? c I e ? t a d e g e t e l e p e c e a fa
s e x u l d u r ’ P â n ă câ'ni°S PG t e a ' L u ‘ A n s i e ’ ’ plăce£>
e l. I a r în r n r W j a r t e a n e v a d e s p ă r ţ i " , r e c it ă
a c e a s tă p r o m is iu n e .™ 1 ^ P ° c ă f e a u a c a r e m i- a f ă c u t
n o a s t r ă “ îs i e M a r y G r a c e d in c ă s n ic ia
n limba englezi, angel _ ¡nger (n rr )

263
.. 1 ă c e a Să o a u d ă s c â n c i n d a ş a . î n c u r â n d
încetişor- K S O M «■» d 'n ^
5â o au d a p
n frabia a şte p ta - , tâ a d ă p o s tu l!
Â r« o p a r c a t , c a t . se ftc e d in strad a,
®B brutalitate de nasturii cămării pe care n-o
" ^ D f e u n d e a i c ă m a ş a a s ta ?
-Mi-a dat-o Dana. . . qre descoperise
H Dllia House ^ n g i e se întorsese vorbind despre ea.
; r “â t m a i « p o m a n ă d e la fem eia aia. A n g ie.
Tu lu crezi p e n t r u m i n e .
Ea se fă cu m ică d e f , a f]a c ă a m
- T r e b u ie să m a î n t o r c , K o b , a m e i
iis p im t.
- S c u m p o , t r e a b a t a a c o l o s-a t e r m i n a .
- D a r . ..
El o a m u ţi c u u n d o s d e p alm a. „ ă sesti
-N n m ă c o n t r a r i c e , fa to ! T e-am a n g aja sa ţ t s e n
le ta l şi să fii p r im i.» a c o lo - Ţ « . d e s c u r c « I b .n e .j r e
tinzând c ă esti o „fem eie m a ltra ti P ^ ^
in b ătaie d e jo c. L -ai în tre b a t pe fu n c ţio n a ru l ala de ta
serv ic iile s o c ia le c u m -
p rie te n it c u c i n e a a u z it d e a d a p o s t D
A i p ă tr u n s i n b i r o u şi i n fiş ie r e le
Pinsky. A sta a fo st b in e . A i găsit n u m e k f e m e U o r
au tr e c u t p e la H a n o v e r H o u s e a c u m ¡? a P C! ? " n a ic i,
să tr e a b ă d in n o u ! A c u m î ţ i v e . în c h e i a m is iu n e a ,
cu n iin e .
O p ă l m u i d in n o u , 5i d in b u ră U ,* n i j
- î n m o d sigur n u eşti a ta t d e p ro asta, A n g .e . in
sigu r.
264
Karen Rose
î i prin se m âin ile deasu p ra c a n n i.,; •

b an d ă adezivă pe care o c u m p ă r a s e T ? ^ roH
de unelte din co lt, special n en trn i
Văzu rola şi ochii ei se m ăriră de s p S r - 0 ? 2* - ^ g l
11 zgane obrazul cu unghiile ™ ' lpa # se l u i
că din nou cu forţa p e ţ j S & J X J
efort. îi prinse în cheieturile m âinilor ProaPe nici un
da adezivă. A p o i 0 am uţi lipindu-i
banda lată de cincisprezece centim etri fiU ° i tă de
ra la urmă. îi privi fata m ori-,- ■' leznele rămase-
d S S S s t i s
picioarele înri™ - j glezna. Era imobilizată cu
din umeri nT 2 ' ndepărta,te- ? ' ^ desfăcută. Ridică
n u m e n , privind-o cu repulsie.
nu ti se C hiar ai crezut cu adevărat că asta
nu ţi se va intampla niciodată?
nu l r W CHeietliriIe imobilizate de capul patului. Pla
tă dărănân-1^, ^ j ,n m om entul in care intrase în aceas-
un nat n i a ra^ te sordid- Saltea cu cocoloaşe, dar
un pat cu un cadru grozav.
pe R a n î v f ^ 1UPK ‘n,UCii’ luă teIefonul celular si îl suna

peK andyLiverm ore, haclcerul-minune.
comDUfprnt| eVa|nUIj e i a care VTeau sa arunci o privire în
cere si anm f evidenţa perm iselor de c o n d u -
fax în do ,7, 'i* d 0 r’ SpUSe W inters' îfi tr.m it lista pe
si fotoerafii]eCpik minUj e- Vreau să le găseşti adresele
1 65 sau
sau ma'C
mai putm.- ?l căutarea Ia fem eile care au
luiŞs!Tofi £ w tf|ChS lb a ^ Umde ?1 P °ate culoarea păru-

în ă im e a M ’ r M a r y ° ra C e ,n u ^ fi P u t u t s c h im b a
gândits ă mim-s - ea .oam en*lor nici măcar nu s-ar fi
B ^ sa mintă in privinţa asta.
- Sună-mă pe celular când ai terminat
închise şi se întoarse spre Angie care i^r
nemişcată. D a, mcă re,p „ a . Asta u S lS
265
mintal sadici le o făceau fem eilor după ce aces-

dereglaţi»
tea mureau.
fa fieville
Joi, 15 maTtie
17.45
r i fi n u l sună în birou l lui Ross, şi toţi cei prezenţi
sJ î t s i l e l e I o , Se adunaseră şi aşreprau in race*
de la ora p atru .
S t S r F t u un - u a p r o ^ r din cap
% £ pe fc d o AS . P locoee-
nent Spinnelli? _
- Da. C ine mai este în încăpere. i meu
-Detectivii Lambert şi Jollev- dirii depar amenrnl meu
şi agentul special Steven Thatcher de a i , a dum-
Investigaţii C arolina de Nord. Spuneţi- ,
neavoastră a dat rezultate? , ,pc|ere
-Păi... da si nu. Spinnelli o tă. D»n pun«
tehnic a funcţionat grozav. Jolley vorbeşte c
noi luăm mai repede urma convor in â ei
diul companiei locale de telefon,e mob la.pentru ^
ştiu m om entul exact în care să caute
desfăşurăm oamenii la faţa locului. ters
- Dar cu toate astea nu l-aţi gas'* P^
Steven nici măcar n-a trebuit sa întrebe.
^ " “ nsC, Z d prea târ*u . Camera era goa-
^^“ D r s p T i T v o r S n n m b ă Toni, si frustrarea i se

întipări adânc p e fa ţă _ c ris p e a z ă - D u p ă ce
S r î o ' o S i r 7 d o a ^ i n „ u a dovedi o dată P«uuu
y -X
to td ea u n a că p rie te n u l său era nevir,
i m o b i l i z a t e c u b a n d ă a d e z i v ă ! A f S f a g r t e ^ 1' ŞigUr*
Jolley p ăli, iar fru n te a i se u m p lu de b m ^
transpiraţie. broboane de
- N u , m u rm ură el răguşit.
T o n i îşi lăsă fruntea să cadă în m ână.
- D um nezeule mare!
j r * " U m be" ¥ l5să cap u i pe sp,ite *
tn t i r ™ o b s e r v S c u m s f > n c o r d e a :ă g â tu l lu i L am b ett
n u m p c e a c e s t a se s t r ă d u i a să-şi p ă s tr e z e s tă p â n ire a de
s i n e şi îşi d a d u s e a m a c â t d e g r e u le e r a t u t u r o r - să
e s c o p e r e c a o m u l a l ă tu r i d e c a r e s t ă t u s e r ă a n i în sir era
c a p a b il d e c r i m ă c u s â n g e -r e c e . S te v e n î n j u r ă în surdină.
- O a t u l ru p t?
- D a , r ă s p u n s e S p i n n e ll i c u v o c e d u r ă . î n ţ e le g c ă nu
e u n m o d d e o p e ra re n o u .
S t e v e n se î n t o a r s e s ă p r i v e a s c ă f o t o g r a f i a c a d a v ru
lu i m u t i l a t şi u m f l a t a l lu i S u s a n C r e n s h a w , si i se
î n t o a r s e s t o m a c u l.
- N u , n u e n o u . A ţ i g ă sit c e v a d o v e z i m a te r ia le c a re să
t a c a le g ă tu ra î n t r e W i n t e r s şi f e m e ia u cisă ?
A s t a e v e s te a b u n ă . L -a z g â ria t z d r a v ă n ; i-am găsit
ie e su u n g h ii. C e l tâ rz iu m â i n e d u p ă -a m ia z ă labora-
o ru C T irn in alistic n e v a o fe r i n iş te d a te . P r o b a b il c ă a
tom a t a t d e î n c â n t a t d e o r i c e i-o fi a d u s e a , î n c â t nu
s-a g â n d i t s-o c u r e ţ e s u b u n g h i i . A m a f i ş a t fo to g ra fia
' '.’.1p e , c e a ^ s o ţ ie i lu i p e c a r e n e -a ţi tr im is -o în to a te
c 11 e e p o liţie d in o ra ş . In c u r â n d v a face o g reşeală,
şi a tu n c i îl v o m găsi.
^ tnV^n c â n d T o n i î n c h e ie co n v o rb ire a
- P s ih o p a t.
- S e p a re c ă n u se p o a t e o p r i n u m a i la u n a , sp u se
l o m im p a sib ila . S ă n e ru g ă m s-o găsim re p e d e p e M a ry
f, Dtivi pe B en Jolley a cărui faţă palidă se înver-

vizibil-Te sim ţi b in e , Ben?
'S]°Î,eV E u °b Sed m b S in p icioare, trem urând vizibil.

' Da' - C nurin aer. Se întoarse spre uşă, apoi din
T" bu'e. f d c î o expresie ch in u ită pe fa ţş. Eu n-an.
S , Toni. ju r! îngh iţi d in greu. Dum nereule, şopti el.
Ce am făcut?
capitolul 14
Chicago
Joi, 15 m artie
18.00
Vuietul în ăbu şit luă cu asalt urechile lui Caroline
încă înainte de a intra în sala de sport. margi-
acasă în această seară. M ajoretele se inca ^
nea terenului şi timp de o clipă Carolme le
tru felul în care îşi ridicau P‘cloarele ş' ? £ M nU va
lor tinereşti. Ea putea merge, dar la fel ca M ax,
mai zbura niciodată. Rob avusese grija e
-B u n ă, donşoarăStewart! _ tribune le
S e s tr ă d u i sa z â m b e a s c a şi in n om noane. N u
făcu cu mâna betelor cu fusie « şi
era vina lor că avea o părere g ^ gi penCru Max
despre bărbaţi. Nu era vina lor ca , , tj Şi.ar fi
rămăsese fard răspuns toată au a degetul se
dorit să fie vina altcuiva, dar ? ana la urma, ae0
întorcea şi arăta drept spre ea ir’s^ 1\ , din spatele
Se lăsă pe spate, îşi P ^ ^ S t i n d â muşchii
ei, îşi lăsă capul pe spate ş simţi cum parul
încordări ai gâtului. Îşi scutura.capul şi^ mf
ei atinge banca dln spare. E rajreu de « e ^ ^ ş
aproape două săptam stând în fata ei- în numai
S S S i t p .» c » p .
două săptamam»
268 Karen Rose
p rim ele sen zaţii de d o rin ţă d in viaţa ei si îl ■

braţe pe b ărb atu l v isu rilo r ei tim p de câteva ci'ţlnuse 'n
si lu m inoase. lPe scurte
C lă tin ă d in n o u d in cap . D a r n u era hsrl, i
rilo r ei. Nu era u n b a rb a r p e c a re “ i T p o a â “ “ »
Fiecare cu vân t d in b ile tu l ei fusese adevSrat. Isi E
chiar şiC V -u l şi m cercuise câteva an u n ţu ri pentru ofen
de serviciu în ziarul d in ziua an terioară. O să-i fie greu s
plece de la C arrin g to n în a in te de absolvire, dar să lucre
ze atât de aproape de M ax H u n ter i-ar fi fost şi mai greu
In cele d in urm ă ar fi cedat, i-ar fi to lerat autocompăti
mirea. Ar fi to lerat faptul că învinuia ceva sau pe cinev;
pentru ghinionu l lui. Ş i ciclul s-ar fi reluat din nou.
C iclu l nu trebuia să se mai reia vreodată.
-T re b u ie să-ţi m ulţum esc, frum oaso.
C aro lin e sări în sus, spre am u zam entu l antrenori
lui lui Tom . O nam ilă de bărbat care îi dom ina ca st;
tură pe toţi cu noscu ţii ei. Pe to ţi cu excepţia lui Mm
trebuia să recunoască. Supărată, îşi alungă acest gâm
din m inte în timp ce se străduia să-şi îndrepte corpul.
Ridică privirea şi îi văzu ochii negri licărind de o vi
selie reţinută.
- Să nu te prind, Frank, îl avertiză ea. Nu râde
mine. Am avut o zi teribil de proastă.
Sprânceana lui se arcui, întinzându-i uşor obrazul c
de abanos.
- E prima dată când te aud vorbind aşa, C a ra -lin e .
Ii pronunţă numele Un şi tărăgănat cu un accent di
Mississippiul profund, lungindu-i numele de parcă ar
avut patru silabe.
Ea se simţi teribil de ruşinată.
- Î m i p a re ră u . P u r şi sim p lu a f o s t... î n fin e , n u m
co n te a z ă . R id ic ă jp r iv ire a şi v ăzu c ă e x p re s ia fetei lu i ei
ca lm ă şi a t e n t ă , li fu se se u n p rie te n b u n d e a n i întreg
li cu n o s c u s e p e F r a n k şi p e s o ţia Iui c â n d to ti tre i făc
se ră v o lu n ta ria t la ş c o a la e le m e n ta r ă lo ca lă , iar C a r o lir
fu se se f o a r te b u c u r o a s ă c â n d T o n ' ’ ' v e n ise m e m bi
L\ )\
- • 269
sa nu spui n um n m
■¿ t ju n iori an tren ate de Frank. Era cu adevărat
alechiPu n
0c e mai faciT { care Se scarpină de purici.
Sunt fericit ^ r S â i d in buze. D ar n-am venit
B ^ " - C^ f d t “ tţac u r a m â rin ,t. Ara venit S, P
până aici ca sa
> £ £ se in c ru n tâ ned u m erita.
' FenttU C
u 1 lui F ran k fu su ficie n t sa faca sa vibreze
, r i ds t t S de sub p io o a m U lţm „ , ^
spre capătul terenuhn. O sa h e m ^ |a u k e [S .

Să tfie
să î n n e D u m v 1 d u p a,el. U n e
ie înnebuniţi
încă „.i.T-rtî
î__x n u -m i vv in
in ee ssă
â ccrree dd .. ., . si. a p 0 i rp nu
re n un
n ţa-
ţa . _
- C â n d . . . ă ă ă ... î n g ă i m a * * 0 p riv easca
-Astăzi. O h o ! Frank u ndţ« « tb _ ^ ^ ^ Htnm.
in ochi. Eşti surprinsa. _ Cara-line?
Şi de c e ai a v u t o zi d e t o a t a ^ e n ^ feţa îi d .v e n is e
- T a c i d in g u r ă , F r a n k . f r u m o s cu co p u i-
toată n u m a i z â m b e t. S e p o a r C a r a - l i n e ? R â su u
-O h , da. Se p o a r t ă Cuvintele s u n t d e
răsună iarăşi bubuitor c a n d e a r o ş ^ ^ ^ t J .n
prisos, dragă. Tocm ai ai SP ă maj las ceva m e ,
el în prima zi. O să ma asigur ca m
pentru tine. , i , 1 ţn
- O h , încetează! . lui împingă'ndT'
îl trim ise pe Frank la pe
glumă, apoi se m toars { eţ fjcu a n t r e n a
de c in c is p re z e c e m m k r .. ^ p rim a echip
rezervele m tim p ce t cot; Uitandu-.e_ - u irea
sem nalul să sară la recu p em r Rataseră >nca
la fostul profesionist se în doia ca vreun
dinain tea m eciu ' i anBe de asta. - cravata şi
era în p an to ti a e
/
270 Karen Rose
până la co ate. D e pe fru n te tran sp iraţia îi

n u u pe o b ra ji, iar o şu viţă d e p ăr negru îi
frun te. T ran sp iraţia îi udase su b su o rile si îi nm ■ pe
tele căm ăşii. ' iezise spa-
Nu arătase n icio d ată atât d e n eg lijen t.
II dorea cu o in ten sita te care îi tăia respiraţia.
In m o m e n tu l acela el se o p ri cu m ân a pe umărul
unui baiat şi se în to a rse . în tâ ln i privirea ei, si in o X i
lui se aprinse în ce t acel zâm bet pe care ea ajunsese sâ-1
lu beasca şi care arcu i gura lu i fru m o asă. Şi îi făcu cu
ochiul, num ai o dată, în ain te de a se întoarce să-l iniţieze
ţ.°!.rocosu k ăiat în arta aru n cărilo r libere.
Şi încet, fără mare tam -tam , toate lucrurile se aşezară
la locul lor. Fu copleşită de o pace plăcură în timp ce-1
urm area. Aşa era b in e . Şi era p en tru totdeauna. Buze-
e ei se arcuiră. D iseară o să o su n e pe D ana şi o să-i
SP Un a să înceteze să-l mai blestem e pe M ax în fiecare
c ipa. ar în m om entu l ăsta încerca fericirea absolută,
ucuna nealterată de a şti că îsi găsise alesul. Pe cel care
i se potrivea.
j " p dmpul sa la culcare, Tom , îi spuse Caroline

de pe canapea fiului ei care stătea la picioarele ei.
U păzeşte, îşi spuse Max.
-M a m ă , dar...
zi d e ^ ş c o a Î ă . ^ r£petă ferm C arolin e. Mâine e
m a L T s in g m l^ ’ în m od < *id en t să-şi lase
încet. Noapte bună^M™.' ? ° Văi’ ap0i adăugă m ult ma‘
cuibărită'în L rt e l e Î u Î M i ° C
/ see ; ^ ^ ortabil unde " -
aiungâ să-i ciufulească lui Tom Pă ul “
-N oapte bună, Tom. blond'
. Ma^ nu se mişcă de la locul Iui de r,
9* cu denivelări. Nu se putea mişca S CanaPeaua tar,e
Sa Se Spatele îl durea c a d r a r ă ?i'ar f‘
uracu , d a r acea
271
m ic în c o m p a ra ţie cu zvâcnetul pe
u în sem n a m r w ă se rid ica aciim , fiul m o-
dUeŢ sim ţea în to t c ° [ ţ ¡ ' C a r o U ne ar fi p rim it o lecţie
c - r* si p o litico s al iu fi u itat-o n icio d a tă .
T o m î"^ pdvca nerăbdătoare pe Tom. Ii aruncă lu,
j t o T p r iv ţ« ¡¿ “ ¿ m b ă 'tâ n je n it p o rţia corpului.

T & iă ^ î^ m u lţ^ m e s c ^ ă ^ i^ g b n it^ s ^ r e n u n ţd e mult
-P e n tru p u ţin , T o m . A r c e a m facU t
^ t Î r S ^ Î - r n e i t a l e p e n t t u c a
« i l c S i K ^ ^ ^ e l - S S
albaştri şi de exp resiv i. „N u am in .. făspun,
privirea lui T o m . „Nu m a co n trazice,
dea hotărâtă C a ro lin e . . b lâ n d si totuşi
-Du-te, scumpule! O r i ™ apoi
cumva nu a d m ite a n ic i o o p o ,
la culcare! , teDene spre
îl urm ări pe T o m m işcandu-se c u m erii
dorm itorul lu i, iar a tu n c i c a n .. îndreptâ) apoi se
ei se încovoiară p entru o clipa.
întoarse şi se cu ibări lângă M ax-
- B i n e , spuse ea zâm bindu-i.
-B in e . , , . Hnr schim barea de
El se m u tă spre co lţu l can ap e , q petrecu-
poziţie nU'i aduse nici o uşurare. sts tea ghem uită
se uitându-se la televizor în tim p nişte jeanşi
lângă el într-u n pulover albastru . podea ca
foarte strâm ţi, cu fiul ei
un câine de pază la picioarele , ■ jucau cu pa-
- A fost absolut m inu n at. D e l t e l e , « * ^
rul lui scurt de pe tâm pla. A m fost ™ înghiţi greu,
- N - a fost atât de greu pe ca^ u n r â n d d o rin ţa . I f t n
iar e m o ţia îl c u p rin s e d in n o u i ^ ¡tu l sezon ului,
spus lu i F ra n k că v o i an tren a p a n a la ,
272 K aren R ose
O să, ăăâ... înghiţi din nou. V a trebu i să o rog pe secreta

ra mea să-mi mute toate întrevederile program ate pentru
după-amiaza târziu.
Caroline îi mângâie buza de jos.
-M â in e -d im in e a ţă , la p rim a o ră , o să mă ocup
de asta.
- C aroline, în legătură cu b ile tu l acela. C h iar vrei
să pleci?
- T u vrei să plec?
-Nw. Nu, repeta el cu blândeţe. N u vreau să pleci.
Caroline sim ţi un val de uşurare. Poate că totul va fi
în regulă până la urmă.
- Nu am vrut să te părăsesc. E ra im posibil să-i sca
pe sclipirea din ochii aceia înneguraţi aţin tiţi cu toată
atenţia asupra feţei ei. Pur şi simplu n-am crezut că mai
pot rămâne.
-V rei să spui cu m ine purtându-mă ca un ticălos ne
recunoscător, egoist şi care îşi plânge de milă?
-D a .
]ena făcu sâ-i ardă obrajii.
- îm i pare râu. în mod normal nu vorbesc aşa.
- Dar asta ai vrut să spui.
- Şi acum ctezi asta?
-N u .
- ?^n e' C u fiecare cuvânt se apropiase de ea până
cand gura lui o acoperi pe a ei. La în cep u t uşor, ca
şi cand ar fi vrut să se reobişnuiască. Apoi se retrase,
tacarul-o s®- ofteze. Mi-a fost dor de tine.
-Pentru asta ai făcut ce ai făcut în seara asta7
rW- a parte; rccunoscu e l Nu cred că as fi făcut-o vreo-
să?eS e S- ngU r,- f ° S t g r e u > C a r o 'i n e . A m î n c e r c a t
re v m , sa m a u n la fo to g ra fii, să-m i a m in te s c c u m ju-
cam . N-am reuşit.
Îi ăd°UsL TT eŞti- Mfâinile ei trecvi ră prin părul lui şi

^ re u ş e ş ti ^ ^ ^ * eL ° s ă te fa c
- Prom iţi?
- P ro m it.
„ . 273
C ° - i vadă o ch u - . - u s _ L a a ccid e n tu l
■ ? £ £ S c e « .n ta m p ^
^ ^ S
din to a te a s t e a n u m a i c
? ^ oricum':imk
trU m in e c o n t e a z a . Nu
. D a c ă ţ i S'a î n t â m p l a t n e , P u ^ i ^ Q e ţ i s. a , n t a m -
v o rb e şti n i c i o d a t a d e s p r în v ă ţâ n d d in n o u
plat, C a r o l i n e ? p e se d a c ă tră ia i sau mu-
d m e r g i, f ă r ă c a m m a n m M ( ¿ P
reai? T e r o g , o r u g a e l î n c e t , re o u
I m p l o r a r e a l u i b l a n d a u_m ^ n d m ,a m t r e z i t, e r a m m
-A m căzu t p e m ş te s c a ri.
spital c u p a r a liz ie p a r ţ i a l a , b l - fr e n e t ic c u v in te le
C a ro lin e în c h is e o c h u ,1 ^ m o m e n t u l P o-
p o triv ite . T r e b u i a să-l s p u n , ^ n 0 u ă , a tâ t
triv it. A p r o p i e r e a d i n t r e ei e r ^ ^ avea
d E f r a g ilă . D a c ă e l M n ». I o « d u p »ce ^ ^
t o t d r e p tu l. N u m a i u n n e , d e s c o p e r i e x p re s ia
a s e m e n e a t r e c u t . D e s c h ^s , uj f r u m o a se . S a u a u n u i
{SdăSTsî* -^*pemaimultdKttputM
- E l . . . 7 insistă M ax cu £ ram cum va o po-
- T atăl lu i T o m n u n e N u m ă aştept
vară pentru el. C el p ţ ^ d e să rito a re . N u to ata
sa în ţeleg i, t-arnuw
lum ea are n o ro cu l vo^ • bolnavă?
“T'1 Î ” M » * i r i n s e t î tn tr -o lin ie s u b ţ i r e .S i m H
274 Knren Rose
- C a m aşa ceva. M -am făcu t b in e ; asta e imn

„A m scăp at“, îşi spuse ea. A m ven it aici Te-am ant'
pe tin e. e am cun05cut
V ăzu cu m fu ria lui p ăleşte lăsând tandretea s ' ' ■
locul. ‘ 3-1 la
- M - a i cu n o scu t pe m ine. A sta e im portant, Carolin
N ici nu-ţi p ot sp u n e... V ocea lui era pe cale să se piar
dă, iar el tuşi să şi-o recapete. Tu mi-ai dat ceva foarte
preţios. R espectul d e sine.
Ea clătin ă d in cap.
- N u , nu ţi-am d at n im ic. A fost prezent întotdeauna
aco lo , d o ar că aştepta ca tu să-l revendici din nou. Eu
d oar te-am îm pins p u ţin de la spate. A m fost atât de
m ândră când te-am văzut astăzi acolo. A tât de mândră!
-V r e a u să fiu bărbatul pe care te poţi bizui.
C uvin tele lui tandre aproape că îi sfâşiară sufletul.
- Şi eu vreau. Ş i cred că eşti.
- C e te face atât de sigură?
- E u... E ra atât de aproape de ea că vedea lum ina lăm
pii reflectându-se în cenuşiul o ch ilo r lui. Prea aproape
ca să-şi poată ascunde sentim entele care i se citeau lim
pede ca lu m ina zilei pe chip. Prea aproape de ea ca să
vrea să-şi ascundă bătăile accelerate ale inim ii. Eu sunt
sigură. Trebuie...
„Trebuie să fii şi tu sigur.“
- C e-ţi trebuie, Caroline?
-T r e b u ie să... „M ai târziu. O să-i spun m ai târziu",
îşi spuse ea, capitulând în faţa dorinţei arzătoare care îi
sfredelea trupul până la ultima fibră.”în m om entul ăsta
trebuie să mă săruţi.
U ltim ul lucru pe care îl auzi ea fu propriul icnet când
el se co n fo rm ă d o rin ţei ei, răsucindu-şi co rp u l până
când o lipi de pernele canapelei, tăindu-i răsuflarea. în
cap îi răsuna vuietul u nor valuri, ecoul bătăilor inimii
ei. G ura lui era lacom ă, devorând-o fără s-o pedepsească-
Era rând pe rând tandru şi sălbatic, insistent, o muşca
uşor până când ea nu mai putu decât să geamă. Icni din
Li îl
275
, se s tr e c u r i în guta ei. explorând^,

, ,sn d Umba I u l « tex(ura fiecărul mlpşor.
“ mvâtând ^ f ' f j Î n i co m p let im obil când o mână
Apo' " “¿ ' ¿ „ a , p u n ân d stăpânire pe el prm mo-
r i « p “ iw e tu lu i' . . d
- M “pe ju m ă ta te p r o te s t, pe ju m ă ta te stn g at de
bra J A . *. r ~
bucurie. . . * el în tim p c e m ân a lui litr a -
J f c u U â n d e V s â n o l . N u cred că (i-am m a, spus
p ână a c u m .
£ Ude m irare câ m ai pucea « g * d e m i t e sa v o ,

bească. A tingerile lui u facuser ^ ţ. freacă sfar.
întărească. Sim ţea cum s u i n u l d ^ ^ ^
curile care se intareau- ? arcuiascâ înstmcnv
o copleşea aco lo jos. facand-o sa se a^
si făcându-1 şi pe el sa 1 se taie ,^ obrazUl can-
' _ E adevărat- U ite , spuse el J ^ în „ r e
felat. Ş i ochii tăi. M-au ferm ecat din p n
nvai privit.
Ea îl privi fascinata. întrebă el cu o urma
- V r e i să m ai a fli şi bâ simplu dincaP-
de zâmbet care se lărgi ca sărută cu blândeţe.
G ura ta. Făcută să fie^sărutat ş . [oate visele se
De m ine. Te-am visat 1 5văsit pe perna mea.
sfârşeau la fel. C u părul tau răvăşit p P
- ş Î t . Sărută-mă, C aroline! ^ să Se sim-

C u v in te le lu i ta n d r e o d . Î n c e t sen -
tă n e a j u t o r a t ă şi d s a r .U L o r ă g u r a , î n to a te
l u a i si p u ţ in t im id , e a i^ , - j c e e a c e c ă u ta . ‘
lui se strecura^ acesta se înCr-un
vis atat ac
îi era team ă că p u tea fi cu ad ev ărat d o ar un •
sim ţise n icio d ată în viaţa ei atât d e b in e V‘S' ^ Se
- L a naiba!
Sm ulsă d in extazul to tal, o c h ii ei se deschiseră si ^
coperira faţa lui c o n to rsio n a tă de d u rere '
- C e e?
- N im ic , m o rm ăi el,
- S p a te le tău , g h ici C a ro lin e . Lasă-te pe spate si în
cearca sa te relaxezi. ■ n'
îi apăsă cu fe rm ita te m â in ile pe p ie p t si îi dădu
im pulsul de care avea nevoie p entru a scăpa de crampa
de durere d m spate. E l gem u când se în tin se pe spate
cu och ii strâns în ch işi. V ’
| r^.u ’ ^ a x . C a ro lin e se grăbi să îngenunche
ze anga e . A r fi trebu it să-mi dau seam a să nu te provoc
sa faci ceva ce ar putea să-ţi facă rău la spate.
eschise u n ochi, apoi într-o fracţiu n e de secundă
o apucă de fund ul ro tu n d cu am b ele m âin i si o săltă
calare peste el.
Spatele m eu o să fie bine. C elelalte părţi din mine
su n t in suferinţă.
în privirea ei străluci înţelegerea, u rm ată im ediat de
am u zam ent
- N u m ai spune.
O ridică de fund aducând-o pe pieptul lui.
- Ba spun.
Ei îi era bine. M ai m ult decât bine
t n v jl s e 'f f 9 arol*n ei jucân d as» cum o

S u V L m S c j '' U5° r b u a de * » * P *
În ch ise o ch ii în tim p ce un aii- a a *■% n
copleşi, îm prăştiind culori caleidoscopice sub pleoapele
ei. Dovada de n eco n testat a excitatiei lui -
trimiţându-i un fior prin „ u p . M < f i
materialul hanoracului pe care el îl ¡m ori ^ j i
Frank după joc. tmPnitnutase de la
- O h , Doam ne!
277
i Pi s h b îl e x cită m ai tare pe WaX Care Se
fo d e ' U p i n d ' o ? i mai K re de

tr u p u l l u i Î n c o r d a t .
: N u pot să m a ascu n d ţ. expresia feţei[
u n n m e ste cd ^ u im ire şi’p an tcă. îşi tipi p a lm e ie de şalele
d constate că m ângâierile alin âto are erau la fel de exc,

tante ca un sărut.
-Te doresc. V reau să m a cu lc cu tin e. ia ra tin .
Inima B stătu în lo c cân d se prăbuşi p « t e e l ,« «
gerea bruscă de co rp u l lu i deveni aproape de nesup
tat. Se aplecă în faţă şi îi şopti la ureche. .
- Vreau să in tru în tin e. V reau s a - a sunt
Trupul ei. trem u ra peste al lui, cu b ra ^ le ‘ co acite
strâns în ju ru l gâtului lui, cu fruntea lipita.de a liu
- Ş ş ş t , î i şo p ti el. Lasă-mă s ă * arat ca t de b in e
P°M â in ile lui se strecurară pe sub P uloJ e™ ‘ ^ n n -

ind uşor lin ia arcuită a taliei şi sim ţi rl SDinării, în
călzea pielea. D egetele lui urmara limai ş Răsu,
sus, până când ajunse la închizatoarea . ea_ j ar 0
ci, trase şi o eliberă de bum bac“ adăpostită în mâi-
secundă mai t â r z i u carnea ei ca teoându-i palmele,
nile lui, cu sfârcurile tan ca pia - ■ ă păSească re-
M intea lui era înceţoşata Ş > n u ^ u ?ea »
pertoriul lui S i t i a întretăiata.
ea să t o z e u"
reuşeşte să focă este ‘ acelaşi timp tandre şi

t i S S S ^ S ^ u u i n t r i ^ d t , .
>78
Karen Rose
m ici d escărcări e le c tric e p e c a re l e -

ful d egetelor de la p icio are. îl săru tă v i o l e n t a i " " f
prelung, prelu ân d in itiativ a, d electân d u i P Und?'
înf ^ ite de ^ ei. F iecare n erv al t r u p u E ^
sensibilizat, în su fle ţit de p lăcere. V o ia mai î f u
e u n d iq â m a is u s co ap se le , îl în tâ m p in a l ^ ă n T e
drum ulm lipm du.se tare de el, sim ţind zvâcnirea erotică
a erecţiei lu i in c o n ta c t cu m iezul ei care pulsa si el.
In m od iro n ic , to c m a i această sen zaţie fu cea care
eclanşa întoarcerea la raţiu n e. T om era'în camera ală
turata şi ea n-ar fi fost în stare să dea explicaţii pentru o
as e e situaţie co m p rom iţăto are. D ar mai important
era ca trebuia ca M ax să fie sigur că îi acceptă trecutul
înainte ca ea să perm ită relaţiei lo r fizice să meargă mai
eparte. încord ată, se ridică de deasupra lui, uşor, dar
su icient în cât să pună capăt celei mai incredibile atin-
geri pe care o experim entase vreodată.
- btai. Trebuie să n e oprim , Max!
- lU Searnăt gutural răm ase în crem en it, apoi se
pra uşi înapoi pe canapea, mărind distanta dintre cor
purile lor.
îm i pare rău. Zgomotul respiraţiei lor grele răzbatea
PTin murmurul slab al televizorului.’Nu, sunt al dracului
ae sigur ca nu-mi pare rău. Mi-am dorit să fac asta din
p ima zi m care te-am cunoscut.
1. . ¡ T u ne Se ro st° g ° U ™ P ărere d e râu d e pe coapsele
0 1 l a, l e a f 2ă în s'Ruranţă la zece c e n tim e tri de el,
11 4 Pê PT ?* cu b raţele în cru cişa te peste ei.
in ită .
rănită. in ă Caf>’ CU ° e x P re sie ê n e în c re d e re
- T u , nu?
iele e ^ i l L ^ 0 " ^ “ P înCă Prinsă ln

^ lcl_macar nu ■tlam că există aşa ceva.
r„™ . scâparara, arzători şi posesivi iar ea simţi
cum corpul i se încălzeşte din nû ’
, A i avu t u n cop il. D e ce nu ai ştiut

Qe ce nu ştiai- n
as’ Î , , străd u i să găsească u n răspuns la rugă-

lu T ca re, d eşi n e ro stită , era la fel de intensă ca
«tare“ pe care i i pusese. Ia r in cele d,n urma dadu
îtirotro ne to^reptărn cu asta, Max?

- în seara asta sau cu vieţile noastre in genera .
Â sputeasâ"bănuiese în co tro ne î n d ^ t a m in seara

asta. S-ar putea să fiu lipsită de experienţa dar nu s u ^
complet ignorantă. A m u n c o p ild u P j ^ ^ gene.
ai observat. D eveni serioasa. C u
“ ’i t e T Î r i d u i să se înd rep te
de umflătura de sub ferm oarul panta om trupul
cepuse încă să scadă. E a îl urm ărea aten a ,^ -[ntrebe
încolăcit într-un ghem protector. El ar fi vi ase
cine o rănise psihic, o aruncase deoparte ş
acele umbre din och ii ei. D ar în loc sa faca asta,
pur şi simplu adevărul. . , de o
- Mă îndrăgostesc de tine. D ar apoi u c p ^
panică nebună văzând lacrim ile care şiroia . j
incomparabili. Pentru ce te deranjeaza ace ă pe
-N u mă deranjează. C lip i, iar lacrimile u c u * * _
obraji. D oar ca nu m-am aşteptat nicio> rupentru
atM de frumos când în sfârşit o să aud ac
Prima oară. P ¡ncredibil că
Emoţia din vocea ei îi sfâşie inima, r aceste
0 asemenea femeie îşi petrecuse viaţa ara
cuvinte.
- Pentru prima oară, Caroline.
Ea îşi lăsă privirea în jos.
- Pentru prima oară.
El îşi desfăcu braţele, -nroirse în Poa^
-V in o aici! Şi o îmbrăţişa când se 1 .-i q
^ i şi îşi puse obrazul pe pieptul lui. Nu ţ
te obişnuieşti să le auzi.
280 Karen Rose
-M a x ?
-H ra m !
- Ş i e u te iu b esc.
E l o trase m ai a p ro a p e şi o îm b ră ţiş a strâns până când
ea ap ro ap e îşi p ierd u ră su fla re a .
- A i d re p ta te . E m in u n a t să auzi a ce st lucru.
C a ro lin e se lăsă ţin u tă în b ra ţe , p lu ti eu forică şi refu
ză să stric e m o m e n tu l g â n d in d u -se la ziua în care îi va
sp u n e ad evăru l.
As hei1iile
Vineri, 16 m artie
0 9 .0 0
T o n i puse can a de cafea pe b iro u în tr-u n colţişor care

m ai răm ăsese liber. O c h ii ei păreau ex ten u a ţi. S te v e n se
în tre b ă câ t d orm ise.
- C u m stăm? în tre b ă ea.
S te v e n îşi rid ică privirea sp re L a m b e r t, care îi făcu
sem n „d up ă tin e “. D u p ă ce lu crase îm p re u n ă cu Larrv
b e r t to a tă n o ap tea, Steven aju n sese la conclu zia că omul
era in te lig e n t şi n e o b o sit. S e g ân d e a că şi-ar fi dorit
să fie şi el la fel şi îşi în ăbu şi căscatu l care sigur i-at fi
tro s n it m axilarul.
- l-am găsit cam io n eta parcată în parcarea pe term e0
scu rt a aerop ortu lu i Knoxville. I-a sch im b at num erele de
în m a tricu la re , d ar am id entificat-o d up ă seria ş a s i u l u i
de pe b lo cu l m otor.
-N e g lije n ţă d in partea lui, m urm ură T o n i.
Steven aprobă d in cap.
- S e cred e d eştep t, dar a făcu t câteva greşeli şi ']
vom prind e. R og er U p to n a făcut o rezervare luni sea^
pentru zborul de la Knoxville la C hicago, pe aeroportul
O ’H are. R og er s-a deghizat cam fantezist.’ A t r e b u i t să'Şt
pună u n cio c, favoriţi stufoşi ţi 0 bu rtă falsă destul de
m are. U n a d in tre angajatele aero p o rtu l^ îsi a m i n t e ş t e
de el p en tru că a v en it la ghişeu să-şi cum pere biletul-
281
■ ¡ „ t e a o a m e n ilo r îşi cum pără biletele

„.is ca m a ]° r ita t * ; t. o e n tru a o b ţin e reduceri,
Ea‘ Ş¡ ¿ u i d e n u i U t e i e f o a n e to a tă n o ap tea
cu
nre îl cuprindea. i n ;t n e rvos când i-a spus câ

W - Angajata a spus ca a ^ n * n e ^ ^ ^
valiza lui e r a p r e a m a r e ^ n e c e s a re p e n tru
că a c e a s ta c o n ţ i n e a m a t e r n tre a b a f acea
afacerea l u i şi n u ’d i r e c t , f ă r ă e s c a le , c a r e
valiză. I s-a s u g e r a t s a , a ^ b d a r i a l e b a g a j u lu i, .a r el
ar fi r e d u s n u m a r u l d e t r a n s b o ^ s e m n ific a tiv jn a i
a fă c u t a c e s t l u c r u , d e ş i c a l a i t a n t r e b u i a s ă s c h im -
scu m p ă d e c â t c e a m a i i e f t i n > s t r â m b ă . B i n e în ţe l e s
be a v io n u l d e d o u ă o r i . S t e v , ^ ¿ e c r e d i t al lu i
că a sta n - a c o n t a t . A p l ă t i t - o c u c â r d u l
RT n H ş " n 5 b u şi u n c h ic o tit o b o sit.

- P lin d e i n i ţ i a t i v ă .
S te v e n a p r o b ă d i n c a p .
- Ş i-a l u a t b i l e t l a c l a s a î n t â i .
T o n i so rb i d in ca fe a .
- P l i n d e i n i ţ i a t i v ă şi p r i v i l e g i a t . uâ L i b e r t .
- în C h ic a g o a în c h ir i a t o m a ş in a , Avis spUs
Pe a c e l a ş i n u m e . F u n c ţ i o n a r a e j g m 0 b ile c u d ° carl
că a f l i r t a t c u e a . A î n c h i r i a t u n jcj u n C a d il ac-
b une. A fo st p u ţin irita t c ă n u av ea { i m p e r t u r b a b ‘K
- B ăiatu l n o stru are stil, sp o ® J ° ™ sunPa. R(JSS S „ .
apoi se a p lecă să-şi ia te le fo ţnChide ince.c. ° ,]u i
ven văzu cu m se în c r u n ta şi cu ^ baiat
M ulţu m esc... N u , o să iau lega < căp itan u l tre
după ce o să-m i inform ez sUP ^ d b e s t ia astil v. V când
Şă fie p regătit în faţa presei ^ analiză rapIL 1
lum ină.... D a, fiţi pregătiţi sa ta ţ iare. ,je
voi avea aprobarea o rd inu lu i . treCli m
P u se re c e p to ru l în fu rc ă cu g J
Peste faţă.
282 Karen Rose
„ E x h u m a re ?“ se în tr e b ă S te v e n în sinea lui D
către L a m b e r t care p ărea la fel d e n e in fo r m a t Poat*^
ăsta era u n fir p e c a re îl p ă stra p e n tru ea. Poate câ fin
ăsta fusese frâ n g h ia ca re o tră sese în jo s în ultimeletU-
teva zile. *
- C in e a fost, T o n i? în tr e b ă L a m b e r t în cet.
- L a b o r a t o r u l. A m av u t o p r e m o n iţie când eram în
casa lu i W in te r s serile tre cu te şi fă cea m percheziţia.
L a m b ert d ev en i te n sio n a t,
- î n le g ă tu ră cu ce? în tr e b ă el, ca şi când nu şi-ar fi
d o rit cu ad evărat să a fle răsp u n su l.
T o n i o ftă d in ad â n cu l su fle tu lu i.
- în legătură cu cizm ele pe care le-am găsit pe veranda
d in spate. S u e A n n B ro u g h to n a spus că W inters le adu
sese acasă lu n i d e d im in ea ţă câ n d a v en it. Eu am vorbit
cu el d u m in ică seara târziu d u p ă ce i-am dat mesaje pe
pager... R id ică d in u m eri. C a m de vreo şase ori. A spus
că era o cu p at cu in terogarea u n u i m a rto r în legătura cu
în ju n g h ierea p ro p rieta ru lu i u n u i m agazin non-stop
pe F ifth S tre e t de către o b a n d ă . î l cău tam pe A onzo
Jones, şeful b an d ei, iar W in te rs mi-a spus că ştia un es
ascundea. A d oua zi, u n u l d in tre b ăieţii prinşi în înwg^
nile cam erelor de în registrare îm p reu n ă cu Jones a
găsit pe o alee, o m o râ t în b ă ta ie . N im ă n u i nu > s'a ^
rut ceva d eosebit - puştii d in b an d e mai iau bata1
mai întâm plă.
- P â n ă c â n d a i v ă z u t c i z m e l e , r e m a r c ă S te v e n -
T o n i în c u v iin ţă d in c a p . ¿e
- L e - a m t r i m i s l a l a b o r a t o r ş i a u g ă s i t p e e le 1 ise
p ă r c a r e p r o v in d e l a o p e r s o a n ă d e c u l o a r e . U m e r
î n c o v o ia r ă . B ă i a t u l a f o s t î n m o r m â n t a t ie ri.
L a m b e r t p ă li. ât
- A b ă t u t u n b ă i a t c u p i c i o a r e l e p â n ă c â n d l-a 0 c£
c a să o b ţ i n ă in f o r m a ţ i i? C l ă t i n ă d i n c a p - Nu Şt,u
c o n ţi n u i să fiu u im it , d a r t o t u ş i s u n t . .. se
o n i î n c h i s e o c h i i si s t r â n s e g u r a . P u m nl1
în c le ş ta ră d e a s u p r a u n u i t e a n c d e d o c u m e n t e .
Sa nu spui nimănui 283
rr e b u ie sâ-i sp u n m am ei băiatului câ fiu l ei

„lat acutn tre o arnen ii m ei, încheie ea mtr-o
ioSt ucis de u
soaP» râgUŞlta; , T o n i T o n u l lu i Lam bert era scăzut şi
'^ ¿ o n S avut de u n d e să ştii-
C°T on i clătin a d in cap. era în regulă. Ridică
i Am ştiut to t tim p u l c a c e v ^ ^ ^ ^ ^
din umeri în t ă c e r e ^ ^ huzel e c u degetele. Cum
sigentde m oda v’e dere toate astea?
« " r i v i r e neputincioasă lui Steven,
C^Steven de la gură lui Toni şi i'° d nu
strâns- D u m n e z e u . S i n ic i eu n u su n t.
la d “ p m e a p t
Steven îi zâm bi şi el, apo

mâna lui T o n i. Toni. Stii şi tu asta.
- F a c e m î n f ie c a r e zi t o t c e p u ’ . c - t e ra d e în a lţ,
D ădu d r u m u l m â in ii e i şi se m h 0 tâ râ riij
sim tin d c u m o b o s e a l a i s e t o p e Ş_ oreseală- Ş i ° sa
0 să-l p r i n d e m , o a s ig u r ă e l. O sa fa c a * .
p u n e m m â n a p e e l.
CKicago
V in eri, 1 6 m a r tie
J2L la
ia pprânţ,
rân ţ.
Di
âna îşi în cru cişa braţele înainte ca to‘
'T r e b u ie să-i spui adevărul, pDarte. „,Pdă
b e stia asta cu M ax să mearga ma c ^ i;!rba «
. C arolin e lovi cu p icio ru l un sm «* care
e Pe m alul la cu lu i cu raţe. En ‘ r a s e c â n d v a 1 tea
ln braţele lui seara trecută se e P intrare Şi
tUful lui de d espărţire din uşa
284 K aren Rose
n e d o r m ită p e tr e c u tă î n s in g u r ă ta te , imaginând
ce p u te a fi m a i r ă u . S e p e r p e lis e , se răsucise n ^
d is c u rs u l p e ca r e i-1 va ţin e c â n d îi va spune adevăr?
d e fie c a re d a tă i se ivea în m in te fa ţa lui încordată de ff
rie, liv id ă d e re p u lsie . V o c e a ei era răguşită de oboseală
şi în g rijo r a re .
- P ă i , sp u n e -m i ce v a c e în c ă n u ştiu .
- î m i p a re ră u . D a n a s tr â n s e p r in p alto n braţul lui
C a r o lin e . C u m te p o t a ju ta?
- P o a te fă c â n d p e C y r a n o d e B erg erac?
- C a r o l i n e . D a n a c lă tin ă d in cap . D acă te iubeşte,şi
tu îl iu b e ş ti, fa p tu l c ă îi s p u i a d e v ă ru l nu va schimba
n im ic . E i b in e , c b ia r n u va s c h im b a n im ic, adăugă ea
a tu n c i câ n d C a r o lin e îi a ru n c ă o p rivire sarcastică.
- Ş t i u . C a r o lin e se a p le c ă să m â n g â ie p e ta le le unei
n a rc ise cu ra jo a s e , d o rin d u -şi să fie şi ea la fel. Dar pur
şi sim plu n u -m i găsesc cu v in te le . H a b a r nu am de unc'e
să în ce p .
- C a ro lin e , în cetează să-ţi p lân g i sing u ră de milă, W
o p ro g ram are la el şi sp u ne-i.
Iro n ia d in v o cea D a n e i fu p rice p u tă de C a r o l i n e care
îşi în d rep tă spatele.
- B i n e . A şa o să fac.
- C ând ?
- M â in e .
- C a ro .
E ra to n u l ăla d e „lasă-mă cu v ră jea la “ pe care Dan
stăpânea atât de b in e .
- B i n e , b in e . O să-mi fac cum va tim p astăzi. ,■
- A ş a te vreau. A cum că am sta b ilit, dă-t drum ulu
n o u la partea aia cu visul lui despre părul tău răvăşit
perna. P rim a dată am pierd u t părţile m ai i m p o r t a i
C aro lin e lovi în glumă u m ărul D an ei.
- F i i atentă, Dupinsky.
D a n a îş i p u s e o c h e l a r i i d e s o a r e
- Î m i î n d e p l i n e s c r o l u l d e d u h o v n i c şi c u t o a t e
tu n u v re i s a -im s a tis f a c i c u r io z ită ţile m o r b i d e . O »
d in r e c u n o ş ti n ţ a p e n tr u tin e . O f t ă i a r v o c e a e i s 1" 1
■- T r e b u ie să m ă în to rc la adăpost. Fă-o a&-

brusc obosita-
* § £ * * c e m ă în to r c la b iro u . Dana.
' Te i ? m ţ f b i n e ? N u m i-a p lă c u t cum a sunat o f e
W D ana rid ic ă din1 .£ r i în c â 0 fe m e ie a fugit de
ls ' £ £ & * * a a i u n s m ie r c u t i la a d 5 p o s t5 ‘
a plecat. .
C a ro lin e c lă t in a d m c a p . de[>
„ « • » * * *
alunge obo seala.
- o 7 Î a m in te sc în ru găciu n ile mele

Gura D a n e i zâm bi, d ar zâm betul nu se citea ,
vireaei- rămâne cu Mas?
-M u lţu m e s c , drăguţă- C a r o lin e , c
Fâ-oastăţi! ... rer
C aroline r id ic ă exasp erată o c h ii sp
-A m sp u s că o s o fac. , . nU,mi spune
- D a, d a , d a . R e p li c a asta d e . ce ţi,al in-
nimic. Las-o b a ltă , C a r o lin e ! Suna-m a
deplinit m is iu n e a ! .
u n i vorbind la te le
C arolin e îl găsi pe M a x la birou >
0ri- O văzu şi îi zâm bi. , - r-irnbind la^;
-T re b u ie să în c h id , F ra n k . A scu 1« ^ N .0 sa uit.
Prom it că o să fiu m â in e a c o lo , a
trebu ie să p lec. mâna să se apr°P‘
mchise telefo n u l şi îi făcu sem n cu
“ Şi despre ce era vorba? ,nchii lu‘-
în tin se m ân a şi o trase pe 6e
~M ax!
luă o faţă nevinovată.
Karen Rose
286
-Cee?
E a se îm potrivi, d ar el o ţin u b in e în poală.
-C in e v a , o ric in e , ar p u te a tr e c e p e aici.
-Ş i?
- Ş - ş i l-încă lu crez p e n tr u tin e , b o lb o r o s i Caroline,
străduindu-se să-şi c o n tro le z e a g ita ţia care începea sâc
sugrume d in p ricin a fa p tu lu i că era im obilizată.
E l îşi desfăcu b ra ţele şi îi d ăd u d ru m u l.
-A tu n c i du-te şi în c h id e uşa!
In im a lu i C a r o lin e se lin iş t i. E l îi dăduse drurau
„Ăsta e M a x “ , îşi sp u se d in n o u C a r o lin e în sinea e
„E u n b ărb at b u n . B ă rb a tu l tău b u n . G ân d u l acesta
trimise fiori pe şira spinării. în lo c să se ridice, se cuibă
mai strâns.
- Im ediat.
B raţele lu i M ax se în co lă c iră d in n o u în jurul ei.
- M ă întrebam pe u n d e u m b li.
E a îşi frecă obrazul de u m ă ru l lu i, b u c u r â n d u - s e f
şi simplu de atingere. i
- A m avut o d is c u ţie cu D a n a pe m alu l lacu
M m m , oftă ea. M iro şi atât de b in e !
-A sta trebuia să fie replica m ea. „ ^
Ea iam bi, se ghem ui m ai strâns şi răm ase fără s ^
atunci când m âna lui se strecură sub fund ul ei ş1 °
mai aproape de el. C e a la ltă m â n ă se od ih n ea in^
pe coapsa ei, ţinând-o p rizonieră în poala lui. ;,r
simţea deloc prizonieră. O h , n u , ab so lu t deloc-
- Şi ce voia Frank? u.
»Ceva s-a schim bat“, îşi spuse M ax . „S-a seni
bine. Era prima dată când ea se cu ibărise la pie
din proprie iniţiativă. O ricare ar fi fo st bariere e
ea le construise, păreau că în ce p sâ fie înlăturate
- M-a rugat să fac o lecţie d em onstrativă în tru
er sărac. M âine-dim ineaţă.
- Asta e bine... m m m . . c§
Îşi term ină propoziţia intr-un m u rm ur
n ridica bărbia şi îi sorbi buzele în săru tu l la
se mea de când se sfârşise cel d e desp ărţire
m are p a rte d in n o ap te el rămăsese treaz şi o

ttecUt H d o rtee î n p a ţu i \u i j cu corpul înlănţuit de al
d°T'se' - , P1PS că o d o rise în patul lui din prima clipă
lui. B m em : use tn fata o ch ilo r. D ar acum era vorba de
,nCiare ° Vm u lt O d o re a in casa lu i, îm preună cu el.
m " O b e r u l e i să fie p rim u l lucru pe care îl vedea
V° ,a 0 Snd d esch id ea o c h ii în fiecare dimineaţa. O do-
» “ • S ta n d re ţe a ei. Pentru totdeauna. Ri-
Z $ S U îi privi faţa m in u n ată , i inim a i se umplu
de bucurie.
O rlnrea De C a r o lin e de soţie*
Asta fusese ceva sp o n ta n . Sau poate ca doar ajuns
în sfârşit să în ţeleag ă acest lucru.
-C a ro lin e , şo p ti el, iar ea deschise ochm 11 i u t a * £
spusese seara trecu tă, iar acu m o ve ea ^ ^
Nu apucă să te rm in e propoziţia, întrerup
gât ascuţit
>ur
- C aro lin e1.
-L>arohnei , r M râtre usă.
Caroline sări d in poala lu i şi se răsuci cu
în prag era E vie, albă la faţă şi tremuran
~Tu... _ „ •_(.= f-T Evie să
C aroline făcu tre i paşi către fata mai
ridice o m ână trem u răto are. _ ce sjmt şi
- Ai ştiut, m u rm u ră ea î n v e r ş u n a t a , t .
cu toate astea te-ai am estecat. T e urăsc.
-E v ie, te rog! p . înapoţ-
C aroline m ai în a in ta u n pas, dar altfel- ClS*1'
-A m avut în cred ere în tine. Te-am cr j e ură-
^ din cap cu gura sch im o n o sită 'n “ 'm t? crezut câ
Al creiut că e distractiv, Caroline? Ura„ e?d mai
!1l’arn am orezat p u ţin de profesoru m vinde sU'
cafti' bună decât celelalte. O târfă ieftina car ■>
prim ului b ă rb a t care îi iese in ca ■ ^ sJ splma
Caroline o privi doar, clătinând t i
în a p ă r a r e a e i. _ o r ivirea furioasa ,n
j. se ridică, si Evie îşi întoar
Tecţia lu i.
288 Karen Rose
- S i tu. A i fost in teresat de m in e . M -ai n riv ir. ■

m-ai dori! P lV ltcaS>când
- N u , Evie.
- N ic i un „nu, E v ie“ . P e n tru că e adevărat.
Evie se în to a rse b ru sc sp re C a r o lin e şi o pâlmui -
de tare p este faţă, în c â t C a r o lin e se îm p ied ică si
pe podea. ’ azL
M ax fu lângă C a r o lin e d in d o i paşi care îl făcură s;
tresară de d u rere. S e lăsă în tr-u n g e n u n c h i şi o ridic!
pe C a ro lin e , aju tân d -o să stea în g e n u n ch i. Ridică pri
virea şi o văzu pe E vie privin d -o în gro zită pe Caroline
cu m âna în că ridicată ca şi câ n d ar fi în g h e ţat în aceast;
poziţie.
- A ju n g e , Evie, spuse M a x c a lm . L u n i o să te duci;
decan. In acest cam pus nu e perm isă folosirea violenţei
sub nici o form ă. Pentru n ic i u n m otiv.
Evie lăsă în ce t m âna în jo s, se în to a rse şi părăsi înd
perea fără să m ai spună v reu n cu vân t.
M ax îi ridică bărbia lui C a ro lin e şi nu fu s u rp rin s să
vadă ochii în cărcaţi de lacrim i.
- îm i pare rău, m u rm ură el.
- T u nu ai n ici o vină.
- îm i pare rău că te-a lovit pe tine. U n d e o să se duc
acum?
C arolin e îşi rid ică privirea şi la c rim ile începură să
curgă pe obraji.
- N u ştiu. Nu are u nd e să se d ucă, în afară de aPart
mentul D anei. E singura casă pe care a avut-o vreodat
- V r e i să te duci după ea? o î n t r e b ă el, ş t e r g â n d u - i ta
cu degetele mari.
Palma lui Evie lăsase o u rm ă roşie pe obrazul lui
r ° ine. îşi înăbuşi furia pe care o sim ţi văzând aces
cru. Lvie însem na foarte m u lt p en tru C arolin e, aşa c»
încerca sa înţeleagă reacţia fetei de dragul lui Cnrol
ar nu 1 Putea perm ite să o lovească pe ea sau pe *
alt membru al personalului şi să răm ână nepedep*®-
Hnrs sa vorbească cu m ine acum- ■
la D ana- Trebuie să-i telefonez D a n ei şi s-o Pre
A tunci d u -te! I m e d ia t. D a r m ai în tâ i...

n o r in s e şi o s tr â n s e î n b r a ţ e . N u s-a îm potrivit,
. s e e l u ş u r a t . î i f u s e s e f r i c ă c ă se v a sim ţi o are-
^ v i n o v a t ă p e n t r u r e p r o ş u r i l e f u r i o a s e ale lui E vie,
o T in u s trâ n s , m a s â n d -o ta n d r u p e s p a te p â n ă câ n d
oftă înfiorata
- A c u m tr e b u ie sa p le c .
în ă lţă c a p u l şi îl p r i n s e p e M a x d e g â t în a c e a singură
misCa re . îi t r a s e c a p u l î n j o s ş i îşi lip i b u z e le d e ale lui.
Era p r i m u l s ă r u t i n i ţ i a t d e e a . E r a f o a r te c o n ş tie n t d e
acest l u c r u , c h i a r d a c ă C a r o l i n e n u e ra .
- C e fa c i d is e a r ă ?
E l îşi lip i b u z e l e d e a l e e i , î n c â n t a t d e a tin g e re , t r a
absolut p e r f e c t . .
- S p e r a m c ă o s ă i e i c i n a c u m i n e . P u te m p leca im e
diat d u p ă u l t i m u l m e u c u r s . ^ .
E a c l ă t i n ă d i n c a p , f ă r ă să -şi d e z lip e a s c ă g u ra de a ui.
- î m i p a r e r ă u , t r e b u i e s ă m ă d u c a c a s ă şi să m ă asi
gur c ă T o m e p r e g ă t i t p e n t r u e x c u r s i a c u c o r tu . ino
la m in e şi o s ă -ţi p r e g ă t e s c c i n a , ş o p ti e a n ed ezlip m u-şi
buzele d e a le l u i . .
- V i n o t u la m i n e a c a s ă ! B u c ă t ă r i a m e a e m a i mai
«Şi p a t u l m e u e s t e m a i m a r e “ , îşi sp u se e in g a .
deşi ş tia c ă î n a c e a s t ă s e a r ă n u e r a r o s t d e ,
c u b o d y g u a r d u l e i c a r e le d ă d e a tâ rco a le - o
uu av ea î n c r e d e r e î n e l , d a r o s ă a j u n g i Şi a c 0 up
va t r e b u i s ă a i b ă î n c r e d e r e “ , îş i s p u s e M a x . ^
d a to rii c in c iz e c i d e a n i a i v ie ţilo r lo r v o r re cU
P o rta t, p e n t r u c ă M a x e r a f e r m h o t ă r â t sa se ■■ . uif
^ m a b ă i a t u l u i , i n d i f e r e n t d e p r e ţu l p e care <
sa' 1 P lă t e a s c ă .
- E -n r e g u l ă . O s ă f iu a c o l o p e la o p t.
I o s ă r u t ă p e c o l ţ u l g u r ii .
~ v i n s ă t e ia u l a ş a s e şi j u m ă t a t e .
se r e t r a s e şi îi z â m b i n e s ig u ră .
~ B i n e . S ă -ţi f i e f o a m e . . - exterioară a
U ' s â -m i f ie . A ş t e p t ă p â n ă c â n d au z Ş
Dlt0« l u i î n c h i z â n d u - s e . î m i e s te fo a m e .
290
Karen Rose
Asheville
Vineri, 16 martie
14-30
Steven ţin ea te le fo n u l în tr e u re c h e şi um ăr ca să scrie
u ltim u l rân d al re z u m a tu lu i z iln ic p e care i-1 trimitea
prin e-m ail lu i L e n n ie F a rrell, în tim p ce asculta relata
rea foarte în g rijo rată a fiu lu i lu i ce l m ic. Tastă pe trimite,
apoi se lăsă pe spate pe sca u n u l p lia n t d in mica lui sau
nă pentru a savura pe d e p lin povestea.
- Ş i apoi ce s-a în tâm p lat? în tre b ă Steven.
îi era d or de b ăieţi, îşi spuse în sin e a lui, bucuros că
pleca acasă în w eekend peste n u m a i câteva ore. Fiul mij
lociu, M att, avea a doua zi u n re cita l de pian de la care
Steven prom isese că n o să lipsească.
- A p o i Jim m y H e a co n ba u m p lu t de borâtură peste
tot pe Ashley Beardsley.
Steven trebui să zâm bească cân d auzi veselia din vocea
băiatului.
- Păi, nu se întâm plă prea des ceva atât de ' ncer5S^ al
pe teren. B ăn uiesc că Jim m y n o să î n d r ă z n e a s c ă sa
m ănânce prea cu rând vierm i vii.
Nicky chicoti. tj,
-A ş a cred şi eu. U rm ă o clip ă d e tăcere, aP01,Cj uCj
nuă mai serios: T ati, cât tim p va m ai treb u i sâ ma
la şcoală poliţistul Jacobs? - ca de
Teama îi provocă d in nou u n ju n g h i în inirt13’ u,
llCGârC ¿ S f i i rS T lfl Q t a ir a n o a mA rl a n rO W in t e rs ar
I
a s a c r e d - î n v o c e a l u i N ic k y se s im ţe a o
' D/ ’ ^ T e t e ’ M i'a s d o ri d o ar să fii acasă, tati.
nota de trist ■ tâ m p le le , sim ţin d că i se intensitică
S tC V e n l , ‘J d u r e r e d e c a p . î ş i d u s e m â n a la o ch i p en-
o m n ip re z e n ţ i s o a r e l u i d i n s a la d e c o n f e r in ţe .
•'U ţ i t m l a do“ să fiu acasă, puiule. N e vedem mai

■Ş d ^ eară P r i v i p r i n t r e d e g e t e şi o v ă z u p e T o m care
S e a t u i şi ii fă c e a se m n sa în treru p ă c o n v o rb e a .
Pa, N ick y - T e s u n m a i t â r z i u , e - n r e g u la .
- D a , ta ti. T e iu b e s c .
în c H s e ^ e le f o n u l^ i'r b n i in tră cu o singură foaie de
“ - B ă i e t T u î m e u , îi e x p lic ă Steven, arătând spre tele-

fon. C e s-a î n t â m p l a t ? _ . „ ri ■ „ s ; o u s e
E a se a p r o p i e , cu o s t r ă l u c i r e n o u a in p n
foaia d e h â r t i e p e m a s a d i n f a ţ a l u i . rij . . f o n i'
- Ţ i - a s o s i t p e f a x o n o u ă l is t a d e irned iat
ce. W i n t e r s a s u n a t l a u n n u m ă r d i n ’
după c e a t e r m i n a t d e v o r b i t ie r i cu J o ey. cu
S te v e n s e î n d r e p t ă î n s c a u n şi t r a s e a p r
te le fo a n e le l u i W i n t e r s . _ „ „ rra să-l con -
- H a c k e r u l p e c a r e L a m b e r t c r e d e a c a in
tacteze? î n t r e b ă e l , cu o v o c e p l i n ă d e in t e ^ ase, j s ufi-
~ S â s p e ră m c ă d a . îş i tra s e u n scau n ş ^ tele fo n
c ie n t d e a p r o a p e d e e l c a să -i a r a t e n u n ^ ^ oareca-
d espre c a r e e r a v o r b a . C elu la ru l îi a-Pa ^ 1 t iniversitatea
^ R a n d a l l L i v e r m o r e . E s t e î n a n u l m ta i
*n C h a r l o t t e . L o c u i e ş t e c u p ă r i n ţ i i u i. ce par.
Steven s i m ţ i u n u şo r fream ăt interi0 ^ foaie-
CUrg e a r e s t u l co n v o rb irilo r, c u ochii ip ■ j,|en b urg Ş*°
,, s ă s u n l a p o l i ţ i a d i n C harlotte . e î iţie . î ş i t ^ 1'
s o l ic i t eliberarea u n u i m andat d e p | a ţ iu i T o n i.
« P r i v i r e a s i zâm betu l lu i s e în tâln i £ u ^ în tregi.
a ţ*ndu-se victorios pentru p r i m a a T o n i- S in i ■
* , ^ m ă d u c l a C h a r lo tte . Asta e,
L Sa'1 P rind em .
292 Karen Rose
capitolul 15
Chicago
Vineri, 16 martie
1 6.00
C a r o lin e îl găsi p e T o m în d e s â n d n işte ciorapi în

sacu l lu i d e p ân ză. U n m ic f r is o n îi strân se inima si
se ro sto g o li în jo s spre sto m a c în tim p ce stătea în uşa
ca m ere i lu i şi îl u rm ărea cu m îşi fă ce a bagajul, iar gri-
jile în p riv in ţa lu i E vie şi în p riv in ţa re a cţiei lui Max
cân d îi va sp u n e adevărul fu ră d ate u itării. Fiul ei pleca
în sfâ rşit în ex cu rsia cu c o r tu l pe care o aşteptase atât
de m ult.
V a fi p leca t p e n tru c in c i zile. T o m aşteptase cu ne
răbdare această excu rsie în că de câ n d el şi prietenii lui
în cep u seră să o p lăn u iască în v acan ţa de C răciun. T atăl
u n u ia d in tre b ăieţi urm a să-i d u că cu m aşina pe toţi la
u n lac d in W is c o n s in , u n d e vo r d o rm i în corturi, vor
pescui ca să m ăn ân ce la m icu l d e ju n şi vor frige hotdogi
pe foc dacă se vor dovedi v ân ăto ri n ep ricep u ţi. L a v ârsta
lui T o m , h otd og de trei o ri pe zi p ro b ab il că nu a v e a sa->
facă râu. N u m ai D u m nezeu ştia că nu trebuia să-şi 'aca
absolut n ici o grijă în privinţa dezvoltării lui.
Sim ţi un fior de în cân tare în co m p etiţie cu grijile care
nu'i dădeau pace. F iu l ei îşi făcea p rieten i, îndrăznea s
iasă în lum e pe co n t p ro p riu , la fel cu m i se întâmp a î
ei cu M ax. C â te pu ţin de fiecare dată, în ce t, dar sig ■
ieşeau din norul în tu n ecat în care se ascunseseră pen
atât de m ult tim p. _
T o m îşi ridică privirea şi o văzu, iar faţa lui luă 0
presie fericită.
- A i venit acasă devrem e. . ţCi
- A m p lecat p u ţin m ai d evrem e ca sâ mă aslS •?
ai destui ciorapi. îşi În clin ă cap ul. E i, ai destui cior F
T om îi aruncă unul d in tre zâm betele lui fe rm e ® .
- N u ştiu m am ă. C rezi că d ouăsprezece pereC
ajung pentru o excursie de cin ci zile cu cortul?
Sfl nu spui nimănui 293
n s o să p lo u ă , o să te bu cu ri că te-am făcut să iei

’ a p e r e c h i în p lus.
Cât D acă p lo u ă , o să ju c ă m G a m eB o y în corturile
^ T V a i lu at c h ilo ţi d e schim b?
gl'îsi dădu o c h ii p este cap ostentativ.
-D o u ăsp rezece p e re c h i.
C a r o l i n e î i zâm bi su p erio r.
D âcă o să v€zi v re u n u rs, o să tc bucuri că te-am
făcut să-ţi m ai iei câteva perech i. _
Tom î s i dădu cap u l pe spate şi izbucni in ras.
Im aginea lu i o fă cu p e C a ro lin e să simtă lacrimi
neaşteptate care î i în ţe p a u o ch ii. Im ediat Tom deveni
s e rio s ş i v e n i l â n g ă e a . _
- C e se în tâm p lă, m am ă? D acă nu vrei sa ma duc...
-Ş şşt. C a r o lin e în tin s e m âna şi îi puse un deget pe
gură. Vreau să te d u ci. , , .. j
El îi în d ep ărtă m ân a de pe faţa lui şi o ţinu delicat
încheietura m â in ii. . - i„r
-A tu n c i de ce plângi? Faţa lui Tom se întuneca.
ai probleme se n tim e n ta le cu Max? . .
-N u , n u . C a ro lin e îşi d e s p r i n s e mâna in ^ ^
întinse să-l îm b răţişeze cu am bele braţe. ^ iie c i
el strâns, ap ro ap e cu î n v e r ş u n a r e , ridlC^ c ă n>
de centim etri de p o d ea. T ocm ai m i - a m .
tul se schim bă, v o rb i ea către pereţie le m D 0J e a u a
T o m îi dădu d ru m u l, iar ea simţi m
sub Picioare. ai spus aşa.
"S ch im b a re a e b u n ă, mamă. Intot . faţă
Ea ap robă d in cap şi îşi şterse lacn
Pentru a doua o ară î n acea zi. ?i ^ jtll uşor pe
,~ Ş tiu . D eşi u n e o ri te poate S P « **’ t mai a ta ş a tă
^braz pe T o m . M i se pare că încep sa
e Max. ... | j Ţ0m care îŞ1
val de s t â n j e n e a l ă înroşi obraji*
lricleştă d in ţii.
- Ştiu.
C aroline inspiră adânc.
294 Karen Rose
- Ş i în ain te de a aju n g e p rea d ep arte, trebuie -

T om o scrută cu o c h ii m ijiţi a tu n c i când î n t e f ^ '
d eplin spusele m am ei lu i. ■ esePe
- A i de gând să-i spui? M a m ă !
- N u mă lua cu „m a m ă “ p e to n u l ăsta, Tom.
îl privi în o ch i p â n ă câ n d el îşi p le c ă privirea
covorul uzat. ^re
- îm i pare rău , m am ă, d ar am p ro m is că nu vom spu-
ne niciod ată n im ăn u i. N im ă n u i, repetă el sfidător.
- D an ei i-am spus, rem arcă pe u n to n calm Carolme
- A fost altceva! izbucni T o m . A m ...
- A m avut în c re d e re în ea? c o m p le tă Carolm e cu
blândeţe.
B l îşi rid ică o c h ii d in p ă m â n t, în c ă scrutători şi
furioşi.
-D a .
- Ei bine, eu am în cred ere în M ax.
- E u nu, replică T o m cu su b în ţeles.
- D e ce?
El nu răspu nse, d o ar îşi feri p riv ire a , iar Caroline
sim ţi că începe să fiarbă.
-P e n tr u că mi-a ră n it s e n tim e n te le ? în tre b ă e a . Ei
bine, fiule, pot sa am grijă singură de sentim entele mele-
U m erii lui T om se în că p ă ţâ n a u să ră m â n ă în c o r d a ţi-
Pentru că te tem i că o să-mi facă rău?
U n m uşchi tresări pe obrazul lui T o m .
- S e înfurie foarte repede, m am ă.
- D a , şi îi trece. D ar n icio d ată, n ici m ăcar o dată
m-a atins altfel d ecât cu b lâ n d e ţe . C h ia r şi atunci can
era în culm ea furiei. Pe care, adăugă ea, eu Pr0V
cat-o intenţionat.
"" 1 j Uno-^ d ° ar de d ou ă săp tăm ân i! . , u.
evărat, dar u n e o ri p u r si sim p lu te lămur
C h iar şi în două săptăm âni. ’ ,n
c/ c“t tim p l-ai cu n o scu t? o p ro vo că Tom P
ton calm şi trium fător.
aroline tresări. Lovitură sub ce n tu ră .
e d e lo c acelaşi lu cru. A tunci aveam 15 ani. Cam

asi vârstă cu tin e , în c h e ie ea, înclinând capul
de ^ Î e e s t p lin d e în ţelesu ri.
'nt£ „ f,.W r ă cu privirea, în mod evident frustrat.
Vrei să spui că nu ^tiu despre ce vorbesc?
Furia ei se stin se. „
xjn s c u m p u le . V reau sa spun ca am şaisprezece ani
A % D e r ie n ţă în plus faţă d e tin e. Tom , ştiu că nu ai
■ cred ere în M ax în că . D ar în m ine ai încredere?
Tom şovăi, a p o i îi în tâ ln i privirea şi aprobă cu o
mişcare d in cap , cu o ch ii în că sfidători.
Atunci ai în cre d e re în m ine că fac ceea ce trebuie.
Se în to arse cu sp atele ca să nu mai vadă privirea ar
zătoare a fiu lu i ei şi în c e p u să-i aranjeze trofeele de pe
scrin. Luă u n trofeu la în tâm p lare şi îl întoarse, privin-
du-i partea plată de jo s ca şi când acolo ar fi descoperit
cine ştie ce în ţe le p ciu n e . D ar nu era nimic.
Auzi s c â rţâ itu l a rc u rilo r de la patul lui Tom, p
oftatul lui d in ad ân cu l su fletului.
- î l iu beşti, m am ă? . r „ f.„
Ce în treb are d in p artea u nu i băiat de 4 ani.
te astea tre b u ia să cap ete u n r ă s p u n s . Puse tro e
cu grijă şi se în to a r s e cu faţa spre băiatu aire
obligat de îm p re ju rări m ai presus de el sa evin< cu
mult prea rep ed e. N u putea fi decât abso ut si
fiul eî.
_ i
Toni plecă privirea spre covor, şi mâinile i s e "

Pe cuvertură. : 0bservă
~ M ax spu ne că şi el m ă iubeşte, adauga
cum m âinile lu i se relaxează treptat.
Tom îşi rid ică în cele din urm ă privirea.
'A tu n c i m ă b u cu r. . e nU.şidădu-
Caroline dădu d ru m u l respiraţiei pe
Se seama că şi-o reţin u se.
'C h i a r te bu cu ri? . , _ r -ltor pe care
, El zâmbi. N u zâm betul drăguţ şi cj lin jânibet
0 ° sea s-o facă să râdă sau să-i treaca 1
296 K aren R o se
sobru, care nu ascu n d ea în g r ijo r a r e a ră m a să în

rea lui. privi-
- D a , mă bucur. M e riţi să fii fe ricită , m am ă Merv
sa ai pe cineva care să te iu b e a scă şi de care să n
fie teamă. ' î1
C aro lin e în ce rcă să-şi în g h ită n o d u l din gât
emoţia era m ult prea m are. ’
-N u cred că te m erit, şopti ea.
Tom ridică o sp rânceană, şi zâm betu l lu i larg si fer-
mecător reapăru.
-N u , nu mă m eriţi.
Ea râse printre lacrim i, apucă u n u l d in tre trofeele mai
m ici şi il aruncă în glum ă spre p atu l lu i unde ateriza
cu un zgomot înfu nd at pe pernă.
® ^ c ^ s i e , tin ere. Şi d acă o să-ti fie rău de la
m Ue plângi * * w eeken d u l- să nu vii sâ
Chicago
Vineri, 16 martie
17.00
Wi
^ t e p t a s e ^ r g 386 p ag in ê fa x u lu i d in p licu l care il
mulţum it de RSU’^ de la P ost R e sta n t foarte
băiat dacă va ^ ^ ^v erm o re. O să-l ţin ă minte pe
de afaceri. L iv p r^ 3 n,evoie v re o d a tă de u n partener
W i n t e r s era a<~°re „Usese raPid, im pecabil şi d is c r e t ,
cu adresele si n ,,Uiri '7 P ° sesia u n e i liste, com pletate
trecuseră pe la u ? 16 e de te le fo n ale fem eilor care
Şi care aveau c n r ,f ° V er ^ o u s e cu şap te ani în
^ p e rm ise a u ; Q ^ m d a t e l o r d e 'la d e p a r t a m e n t ^
’ *5. Până luni va nv en^l.autovehiculelor, mai puţin

Punzătoare num elor R* Pn,n FedE x şi fotografiile coj?
entru m om ent W in r -V era cu siguranţă meticu^ ■
curgând rapid lista si ei,s .câuta nu m e la nimereală* P‘
ta Şl sub lin iin d cu galben orice variat*
S ă n u s p u i n im ăn u i 297
tema M a ry sau G r a c e . E ra u zeci. M ary A nne, Mary

Beth, M ary F ra n c is _
W in ters se o p r i. U n n u m e iţi sarea in ochi de pe
P&In m od sigur M a ry G r a c e n-ar fi...

Poate că n u -şi d ă d u s e se a m a . P o ate că era una din
chestiile alea fre u d ie n e .
Cel m ai p ro b a b il era p u r şi sim plu proastă, cum o ştia
dintotdeauna.
W in ters tre cu m a rk e ru l p este n u m e şi mai privi la el
un m inut.
Mary G ra c e n u ieşise n ic io d a tă d in C arolina de Nord
în primii d o u ă z e ci şi tre i d e an i de viaţă...
Era o p o sib ilita te .
Caroime S te u w t.
Era o p o sib ilita te .
Privi h a rta o ra ş u lu i C h ic a g o . D om n işo ara Caroline
e^ art nu lo c u ia p rea d ep a rte.
W in ters îşi a p rin se o ţig ară, trase adânc un fum, şi
'l 1 sim ţi p u lsu l a c c e le r â n d p e m ăsură ce se apropia de
banatul lu i. R o b b ie p u te a fi la m ică distantă de el. Până
diseară va afla.
^ .i cin e ştie? P o a te că seara îi va aduce un... aranja-
ent in ţim p e n tru p rim a d ată după şapte ani.
t w sP r e n u m e le m a r c a t în c ă o dată. Da, era o
p° S|b ihtate.
CKicago
1 8 J0 16 m a n ie
^ esch ise în a in te ch iar ca M ax să bată

te de ' P resia ^ în cu v iin ţa re a lui Tom îi luase o greuta
mult cje l^Tner‘ Şi aştep ta cu nerăbdare aceasta sea .
a?te P tase vreo alta până atunci. _ ,
e' efa n r a ’ ^puse e a . ştiin d că su nă stupid şi ca za
rea ârg. d ar nu-i păsa deloc.
293 Karen R ose
M a x îi ia m b i şi el
- B ună.
In tră în a p a r ta m e n t şi se îm p ie d ic ă în m
cân d p iso iu l p o rto c a liu o zb u g h i n e sn h u met1tul
dar îşi recapătă e c h ilib ru l În a in te d e V c â d e a lu'.
- O h o , s-a în to rs m u sa firu l tă u .
„ “ D o a m n a P olan sky şi so ra e i au p le c a t la D
in d im in ea ţa asta. E u s u n t sin g u ra p e rso a n ă H i u *
care-l hrăn eşte. ln ^loc
G o n i pisica în bucătărie şi puse h ran ă uscată într-un vk
. M af 11 m u lţu m i în gând b u n u lu i m o tan B u b b S
in tra in b u că tă rie şi văzu în to a tă sp len d o area fundul
lui C aro h n e, aplecată să h răn ească p iso iu l S e schimh
t de^ s t
candu-l sa-i lase gura apă şi să-l m ăn ân ce d e l t e l e dor
m ce sa apuce Îşi înd esă m âin ile în buzunare.
C , r „ n a P 0 ,^ ky a p lecat la D aVt o ™ ? Pentru ce?

râdeau ^ CU ° ch ii ei alb a?tri care
- E weekendul Harley.
M ax ţuguie buzele.
m o ţ a t e ‘K , D a v a Z ' 16 ^ ‘n ^ ^ *
✓ cu ( v Î i 'r L m erA S U a<êvărat. in sistă ea. Le-am văzut

D oam m p V * ^ în cep u t sa m eargă după 5 5 de ani.
t sp u n e 5 SPUne Că le m e n *ine finere, dar sora
K p u fn i P e n trU a a g ă ţa b ă rbaţi-
- E u o cred pe soră.
CU gUra Până la urechi,

sunt gata U 1Câ ^ Şterse palm ele pe jeanşi. Eu
pe faţa W s e i u t e a 2 ? m picioare în sPeranţa Ca

-A ră ţi minunat. adm iraţia deplină.
- M u lţu m esc* ° b ra*11 ei se îm b u jo ra ră .

Să n u spui nim ănui 299
Max o Sărută sc u rt p e bu ze. P u r şi sim plu i se îndepli-

• ruga- C o n tin u a u să pro g reseze.
nlseCu p lăcere, d a r m o r d e fo a m e . Cheamă-1 pe Tom şi
lecăm cu to ţii la m in e acasă.
p C a r o lin e îşi p u se p o ş e ta pe u m ăr.
_Hu e aici. A p le c a t în ex cu rsie cu co rn ii, ai uitat? Nu
seva în toarce p â n ă m ie rc u ri sau jo i.
Max s im ţi c u m i se în c o r d e a z ă fie ca re m uşchi al
corpului.
-Poftim ?
Cuvântul su n ase m u lt m ai strid en t decât intenţionase,
dar nu şi-ar fi p u tu t c o n t r o la v o cea în acel m om ent,
chiar dacă viaţa lu i ar fi d ep in s de asta.
Ea îl privi cu su rp rin d e re peste umăr.
-S-a dus cu c o rtu l cu p rie te n ii lui. Se încruntă. C e s-a
întâmplat, M ax?
El încercă să-şi stăp ân ească trem urul m âinilor când Ie
întinse să-i m ân g âie obrazu l.
-în se a m n ă că su n te m singu ri, spuse el încet. Cu ade
vărat singuri.
înţelese, şi o c h ii ei stră lu ciră p lin i de o timiditate
fermecătoare.
-P resu p u n că da.
. îi dădu capul pe spate şi îi luă în stăpânire buzele,
sărutul fu prelung, senzual şi plin de promisiuni pen-
c£â ce urm a să le rezerve noaptea,
p i ^ 0îlrnne, şo p ti ea.
J ^ t î n s e buza de jo s, plină şi uşor bosumflată,
ji l ^ fie, m ăi să fie, o n ecăji el, smulgându-i un
nit- et r^'°s de P e buzele trem urătoare. Nu uita să scoţi
P s' ca afară.
cănd ră^ ase n e m işcată, privindu-1 adânc în ochi ca ţ>i
fi lu at o decizie de mare importanţă. .
aju'n^ a: b m e îi p u n vasul afară, murmură ea. In caz ca
a.rz’,u acasă şi i se face foame. ,
_ 11 deschise usa. Sau devreme, cum o fi c-1*11 ■
^ n c i, plecăm .
Karen Rose
300
C ân d ajunseră la baza scărilor, Sy Adelman era i

locul lui obişnuit, aşezat pe o treaptă. îi aruncă 0 pr[
vire curioasă lui M ax apoi o întâmpină pe Caroline cu
un zâmbet.
- B ună seara, C a ro lin e .
- B u n ă seara, d o m n u le A d e lm a n , îi răspunse şi ta
zâmbind.
B ătrân u l îl privi în o ch i pe M ax.
- S ă vă d istraţi b in e . S ă nu fa c e ţi n im ic din ce n-aş
face eu.
C arolin e râse.
- Ş i ce n-ai face, Sy?
D om nu l A delm an ch ico ti.
- A l dracului de p u ţine lu cru ri.
C aroline îi m ângâie cap ul care în cep u se să chelească.
- Eşti u n bătrân el rău, Sy.
- Ş tiu . Asta mă m en ţin e tânăr.
U şa se închise în urm a lo r şi cei d o i se duseră la un

Mercedes argintiu parcat lângă b o rd u ră. W inters se in
cruntă şi rămase bine ascuns în în tu n e ricu l din spate e
casei scărilor. Se strecurase în spatele im obilului cu apar
tam ente printr-o uşă de serviciu şi aşteptase ca ba r.
să plece, astfel în câ t să p o ată a ju n g e la a p a r t a m e n
3A. însă fem eia de la 3 A ieşise, d e m ân ă cu un ar
extraordinar de în a lt, m ai în a lt d e c â t el. D ar ş c 11
U n schilod cu baston.
Femeia era M ary C race. Era sigur d e asta.
Puţin mai în vârstă. C u părul vopsit c a s t a n i u -
Şi nu şchiopăta. ,
Maxilarul lui W in ters se în co rd ă. îl trăsese pe s
Nu era deloc infirm ă. . - jju
D e asta îi găsiseră ca d ru l d e m ers în m aŞ‘n^.
avusese cu adevărat n evo ie de el. N u fu sese m
tă şchioapă. în cep u să-l m istu ie o fu rie care cr
trep tat. îl m in ţise. T o ţi d o c to r ii şi in f ir m ier5
spital îl m inţiserâ. T o ţi pretinseseră că era răn it3-
S ă n u spu i nim ănui 301
i ia
MaryG race, b -nrq
ta m ititică! T o t timpul fusese normala.
îl m>nţise' ,iui
Şi îi f uraseJ tU{ b asto n îi deschise uşa maşinii şi ea
Bârbarâzând de ceva ce îi spusese el. Avea un Moş
se UrC3’ M ir v G ra ce era întreţinută. O curvă. Cu nimic
C ră uU n 5 d ecât p u to area de Angie. Furia îl cuprinse şi
mai bUn î si în co rd a p u m nii. M ary Grace şi bărbatul ala
mai tare. Îşi « ţ o y Când ya termi.
“ dUr ™ t Î - a S c ziua care a pus ochii pe

t £ £ £ . a » i va term in a cu ea, va regreţa araam.c
ziua în care se " ă s c u s e . { stăpânească furia şi să-şi

W in ters facu u n e fo rt şi s P d£ ^
îndrepte d in n o u aten ţia asupra a ceea
“ E i M i u i se afla in apar.am en.ui 3A. Singur.

Chiar în m o m en tu l asta. ta maşina
Ieşi pe uşa de serv iciu şi se d u s e di n spa,
închiriată pe care o lăsase parc care 0 pusese
te, deschise portbagaju l şi găsi sa ^ ţn salopetă.
acolo. O a m e n ii nu băgau }n _seaI? 5 : ca era un ¿¿Pa'
Bătrânul de pe scara d in faţă va o perUCâ
nator de televizoare. O m ică cutie cu
şatenă oarecare com p letau ansam • saţutj cu
Intră din nou in clădire pe uşa din raţa Ş
o înclinare d in cap pe bătrân. dornicii'11» nU''
- P u ţin cam târziu p entru ° Y 1* . . a spre el.
aşa? îl în trebă b ătrân u l, r i d i c â n d privire
W inters îl scrută cu privirea. solicitare pen
- S u n t în întârziere. Asta e ultima n
" b £ U privi l a r â n d u l * £ > " *

- De la ce co m p an ie eşti, tin • . âni furia-
W in ters scrâsni d in dinţi şi •> -spUns.
bâgăreţ şi băşinos. G ăsi rapid un «
~ T h ree A C on tracto rs.
302 Karen Rose
în c lin ă s c u r t d in c a p c ă tr e b ă t r â n şi î ncep
scările, ig n o râ n d m o d u l în ca r e b ă tr â n u l băsin ^ U-Ce
torsese să-I p rivească î n c r u n t a t p e ste u m ăr. ° S Se 'n'
W in te rs fo rţă şi d e s c h is e în c u ie to a r e a uşii lui M
G ra ce cu o u şu rin ţă su rp rin z ă to a re . C e încrezăto' i^'
venise m ititic a d e ea! ‘ e"
A sta avea să se s c h im b e în c u râ n d .
C u in im a b u b u in d u -i d e n e r ă b d a r e , deschise usasi
privi în ă u n tru . 1 '
Era lin işte. C a în tr-u n m o r m â n t. E r a dezamăgit până
peste cap.
R o b b ie nu era a c o lo . D a r fu se se . W in te r s traversă în
ce t m icu l living, cu o c h ii a ţ i n t i ţ i a s u p ra u n u i grup de
fotografii a ra n ja te pe o e ta je ră m ic ă d e le m n .
R o b b ie. F iu l lui. W in t e r s lu ă u ltim a fotografie de pe
raft. Fiul lui se făcu se b ă rb a t. în a lt , b lo n d , atletic, arătos.
R o b b ie era u n tâ n ă r fe rm e c ă to r. S e u m p lu de mândrie,
deşi în su fletu l lui su ferea p e n tru a n ii p ierd u ţi. Luă o a
doua foto grafie - R o b b ie în e c h ip a m e n t de baschet cu
mingea ţin u tă n o n şa la n t su b b ra ţ. F iu l lui ju c a baschet.
W in ters se strâm bă. A r fi t r e b u it să jo a c e fotbal ameri
can. E ra ştiu t d in to td e a u n a că tr e b u ia să fie fotbal.
„C a m in e .“
era aşa. Ş i to tu ş i m â n d r ia îi u m p lea PieP
u iul l u i fu se se d e c la r a t c e l m a i b u n ju că to r
ata... de două o ri, d e tre i o ri; n u m ă r ă trofeele- Seina
apropie cu u n pas şi îsi în ă b u ş i u r le tu l c a re ameninţi
sa izbucnească.
î sŞ.i s, Ic h° , m
mub t e W na ur tm
- ce^l e‘ t a r e > c u ° v o c e d e v|eun. i tRă u d , ţ'
S T “ lui' K rePudi:>se chiar si numele. O sa I*

Pentru asta, bolborosi el. ' .
că s t r a t u u f P ^ tT^feul în ap o i la lo c u l lu i, asig u r^ 1 ^ ¡,
u n ^ d i f î,re d,e-Praf de Pe « A răm âne intact %
pe rândul 0 t0 g ra fllê cu fiu l lu i p e n tr u el. Lua i '
stătuse a c o l " SP3te al ra ftu lu i> u n a ca r e în L » , se
rios si fă rî că ° r valt’m P ‘ U n b ă ia t d e zece a n i îl Prl rerjci
zâm bească. E ra c la r că R o b b ie era n
. . a i c i f ă r ă el. V e d e a asta in ochii fiului lui. Praful

caă 1131 a s e z a s e p e m a rg in e a de s u s a ramei fotografiei
se A C M i I r r f-i 1 111 i î î n r . . ___ ____
ţare s sţra l m a î* gros ___ _
d e c â t npei i rrestul raftului îi spunea
!f tr ^lucruri. P rim u l, că M ary G race nu se îngrijea deloc
A ^ s â A l d o ilea, a p a re n t ea n u pusese mâna pe această
f °«rafie de m u lt tim p . N o să sim tă lipsa unei fotogra
f i O băgă în b u z u n a r ca şi când ar fi fost aur pur.
Precaut se în d re p tă că tre partea din spatele aparta
mentului si d e sc h ise u şa. O b aie. Pe marginea căzii se
înghesuiau fla c o a n e d e şam p o n . O cocină. Scrută apara-
J d e ras de pe ch iu v etă. R o b b ie se bărbierea deja. Line
îl învăţase să se b ărb ierească? T ip u l în alt care şchiopata.
Unul d in tre c e ila lţi b ă r b a ţi ai lu i M ary G race. Simţi
cum creştea d in n o u fu ria în el. Pierduse atat de multe
din lu crurile astea m ai m u lt sau mai puţin importante
In timp ce v reu n stră in , v reu n M oş C răciun al cunei
nevastă-sa, p u tu se să-l vad ă p e fiu l lui cum creşte.
în c h ise u şa b ă ii la fel cu m o găsise, apoi e®
uşa d o rm ito ru lu i lu i R o b b ie . Patul dublu era ac
cu pături u n i; p e r e ţii era u p lin i de p o s te r e cu *
Jordan. în tr -u n c o lţ se a fla u n com puter, iar p
erau stiv u ite c ă r ţi d e ş c o a lă . W in te rs dese . ¿ sj
pul şi d ădu cu o c h ii d e c o s t u m u l negru a er;i
de p a n to fii n e g ri lu s tr u iţi. P a n to fi mari.
aproape b ă rb a t. . prinsâ °
In c o lţu l d e sus a l u n e io g li n z i ve lR obbie pe
fotografie. U n b ă r b a t în vârsta jl ţl 1,-l^ e a cu gura
genunchi, iar a c e s ta ţin e a u n b a lo n Ş i za poCO<,rilfia nu
Până la u re c h i, arătân d u -şi u n dinte Upsa. fu-
Sese făcu tă la m u ltă vrem e după ce ‘. atse şi cin
rase- S m u lse fo to g ra fia d e pe ° S lin ’ isj e i de mân,a
cnvintele s c rise d e M a ry G ra ce cu sc . t\în dinţi-
^ i f o r m . Eli şi Tom Ia circ. W in te rs s c M ^ avusese
n străin îl d u se se pe b ă ia tu l lui a
niCil°^ ată o ca z >a. , „ unui scrin, cu
P rivirea lu i ră tă c i pe p a rtea de , 3coperea sCt ’
tro fee pe e l. U n ce n tim e tru de P ^ ^ ^ p u se
u^- »M ary G r a c e n u se în g rijea de
304 Karen Rose
el din nou. Va fi o b lig a t să se a sig u re c ă ... o să se co

teze. Se în to a rse către uşă c â n d zări ceva a r g in t iu ^ '
lucind pe pat. E ra u n m ic tro fe u ca re stătea pe peJ ^
unde în mod evid ent n u era lo c u l lu i. W in te rs îl
cu un gest bru sc şi fu rio s şi îl p u se la lo c pe scrin acolo
unde îi era locul.
Ş i băiatul căpătase n işte o b ic e iu ri p roaste. Când vor
fi din nou îm preun ă va fi ceva d e lu cru .
U şa d o rm ito ru lu i lui R o b b ie fu în c h is ă cu aceeaşi
grijă cu care fusese în c h isă ce a a b ă ii. W in te rs nu era
pregătit să-i lase să afle că era p rin apropiere.
Dar în curând vor afla. In cu rân d .
W inters deschise uşa d o rm ito ru lu i lui M ary Grace şi
îngheţă în prag.
Inim a îi bătea în piept de parcă ar fi văzut o stafie.
Era acolo.
Statueta aia blestem ată era d in n o u aco lo , lângă patul
ei. Se în cru n tă fioros, traversă în c ă p e re a până la nop
tiera ei şi luă statueta.
Când o inspectă, îşi dădu seam a că n u era aceeaşi sta
tuetă. D e data asta era un bărbat. T o t cato lic. îl întoarse.
Sf. losif, citi el inscripţia de pe o p lăcu ţă de alamă lipită
la baza statuetei. Nu era d elo c acelaşi sfâ n t catolic, dar
semnificaţia lui pentru M ary G ra c e era absolu t aceeaşi.
11 cuprinse din nou acea fu rie pe care o sim ţise stând
în garajul poliţiei d in d istrictu l Sevier, când îşi dăduse
seama că ea păstrase statu eta aia n e n o ro c ită şi crăpata
a otintei Rita. Nu mai fierbea. F u ria lu i devenise acum
oarte rece. Furia rece era m ai b u n ă, stia acest lucru.
acea c iar mai deştept, mai cap abil să pună la cale ceea
e va eveni rapid o răzbunare fo arte dulce.
în sem ^m ' nS~em na ^ d e p e n d e n ţă p en tru M ary
turile r a f 1 |C,ăpase el. în sem n a că îi tăiase toate eg
2 fl,ul luJ - W in ters o cân tări, aruncând-o
cealaltă « E r* facutâ d in aceeaşi ceram ică la
alta StatUeta‘ s t a b i l la fel de u şor d e spart.
u eta să ca d ă pe p o d ea, dar covorul îi amor-

^ * 5 / rea. S f â n tu l d e g h ip s stătea in tact pe podea,
tiiâ câ^ e i reSp e c t u o s , cu mâ i n i l e î ncă îm preunate
pt'v l I l U - c iu n e p io a s ă . Să-l ia d r a c u . O biectul nu se
intr-o rug ’W m te rs lu ă cu o m ân ă statueta şi o lovi de
lăsa spar . n UDă cio cn ire a violentă noul idol zăcea
colţul nop ^
^ D e s t u U e b in e , îşi sp u se el turbat. Las-o să se întrebe

, 5 d facă g riji cu m se spărsese.
’’ Las-o să-i fie frică! Las-o să-i fie foarte frică!_
Lăsă usa d o rm ito ru lu i larg deschisă şi o lua pe holul
îngust spre u sa d e la in tra re , fără să-i mai pese daca ea
va bănui ceva sau n u . Puse m âna pe clanţă cand auzi un
ciocănit u şor care v en ea d in partea cealalta a uşii.
- Caroline? striga vocea. O voce de fata. Carolme, tre
buie să v o rbesc cu tin e . r £ - r,,
W in ters în ju r ă în g ând . M u safiri Cu fata asta, cu
şchiopul şi cu b ă tr â n u l, a p artam en tu l lui Mary b rac
parcă era G a ra C e n tr a lă .
-C a r o lin e , d esch id e te rog! V ocea fetei era rugătoare.
Vreau să-mi c e r scu ze. S e o p ri, apoi ciocăni in ■
Stau aici p â n ă câ n d o să deschizi uşa. E şi u
mine. îi e fo a m e , C a ro ! Mimi-
W in ters îşi d ăd u o c h ii peste cap exasperai ._
nat. U n b ă trâ n b ă g ă cio s pe scară şi o ca.r ăreatâ
Pe hol. Privi p e vizor. Ş i m ai b in e . O fata P o y ra
Şi slabă care ţin e a în b raţe o pisică portoca te a jn
Pisicile. Ş i n ic i n u p u tea răm ân e aici toata ^
^ le din u rm ă M a ry G ra c e se va întoarce ac_ ‘ tament
Ljâ ciu n u l ei, iar W in te rs nu dorea să he m p ^ ^
cŞnd se va în to a rc e . Ş i n ic i nu voia ca a ^ devină
rămăsese în a p a rta m en t prea mult timL j e r S era o
P u i t o r . U ltim u l lucru pe care şi-l dorea Wmte
c°nfru n tare cu p o litia d in C hicago. sim ţiri o
O ricum , să fie al naibii! Deschise ru ^ -ţia lui-
acere perversă văzând-o pe fată cum ţ uraţe sări jos.
l®lca m are p o rto ca lie pe care o ţinea
306 K aren R ose
se fu rişă p rin tre p ic io a r e le lu i W in t e r s în ^

disp ăru d u p ă c a n a p e a . apartament si
- In m o m e n tu l ăsta n u e a ic i.
. F ata c la tin a d ln ca p , cu o c h ii m a i m a ri decât ■
ca p n o a re p rin se în lu m in a fa r u r ilo r cu n * 31 Unei
dusă la in im ă . ’ CU ° m ană subţire
- C i'C in e s u n te ţi d u m n e a v o a s tr ă ? sp u se ea m
raţia în tre tă ia tă . u tesP'-
W in t e r s a fişă c e l m a i f e r m e c ă t o r z â m b e t al lui n P
X r u a iă u l o c ' z v E ită - c u p ic iM K * *
- L u c r e z p e n tru a d m in is tr a ţ ia c lă d ir ii. A m fost che
m at p en tru u n r o b in e t c a re cu rg e a . T o c m a i îl
La resp ira u şu rată.
O h . M -aţi sp eriat! F a ta p riv i în ă u n tr u . Su nteti sigur
ca n u este aici? ’
N u m ai d acă se a s c u n d e s u b c h iu v e tă , zâmbi Win
ters. P entru ce d o riţi ^ o v ed eţi?
i r rice P r ie ter\ă a lu i M a r y G r a c e d e ţin e a probabil
P l ^ o a s e - C u m ar fi fo s t u n d e dracului şi-ar
putea gasi fiu l.
Fata scoase un oftat din adâncul sufletului.

b l e m e ie m d e ' ° im p 0 r ta n î ă ' N ' a ţ [ fi in te re sa t de pro-
W in ters se sp rijin i d e ca d ru l u şii.
el, p ă s î r l T ? " SUi P rin să d e c e s u n t in teresa t’ SPUS i

i în cu rajato r e -m na ô c u ^ û i c e l m a i p rie te n o s şi ^
W o cafea? sa fi av u * o ** gre a - V a p0C
iar în cele diÎT ^ m u Şcâ bu za, p ă ru să se gândeaSC‘

- A sta e D ro l?^ 3 ^ 01^ cu u n g est al c a Pulu1'
prim it-o astăzi N , ^ m a i ^ u n ă oirertă P e car£ si i
în tin se m âna. m e le m e u e E v ie W ils o n , spuse ş
W inters i-o strânse.

E v .e 11 «u n t M ik e F la n d e r s . M ă b u c u r să te c u « *
SĂ ti» spui nimănui
307
c a p ito lu l. 1 6
Chicago
Vineri, 16 m an ie
2 0 .3 0
- N u m i-ai sp u s n ic io d a tă care a fost motivul pentru

care te-ai dus la D rept?
S u rp rin să , C a r o l in e rid ic ă privirea din farfuria cu
mâncare. în tr e b a r e a lu i M a x venise ca din senin după o
perioadă d e a ca lm ie In con versaţia lor, în timpul căreia
el o privise ca şi c â n d ar fi v ru t să vadă drept prin ea.
Sau să o d ev o reze la d e se rt. N u era sigură care dintre
alternative i se p ă re a m ai tu lbu rătoare. Se şterse atentă
la gură cu şe rv etu l şi rid ică din um eri.
- O să m ă crezi o naiv ă incurabilă.
M ax se în tin s e p e ste m asă şi îşi puse mâna peste a ei.
- In cazul ăsta aş fi u n c in ic incurabil.
Ea îşi rid ică p riv irea spre el, cu un zâmbet ironic.
- E ş t i.
M ax zâm bi larg.
- D ar p ân ă a cu m n u m -ain m ai sim ţit atât de a lna' 11
e fericit p e n tru că s u n t u n cin ic.
C a ro lin e c h ic o ti. i
“ D a n a îm i sp u n e m ereu că su nt genul Po >anna
D egetele lu i M a x îi strân seră mâna.
: S p er că n u , m u rm u ră el. . . r- un
?' apăsă d eg etele m â in ii libere pe obra* Şt , ; mKa
~ căld u ră. îndurare. N u m ai a u z i n d u - i vocea* ^
ţmSe t 0 P eşte ca o b u c a tă de u nt. El ri4 lCV " g telor, pe

P reu n ate la b u ze si îi săru tă vârfuri e ^ j era
a t â ? ? în p a rte ‘ D e ' ab ia P utecl fi ^ n f î n vârful dege-

d e senzu al, î n c â t o c u t r e m u r a pana
te lo r ^ la p ic io a r e .
al autoarei amencane
I'Or*Îîe\e Uuui Personaj v e se l şi o p tim ist al auto:i^ 11 ~
H°Jem an P o r te r , c a re a scris poveşti p en tru cop
30S Karen Rose
-Caroline? în vocea lui se simţea gâlgâind r*

de gând să-mi spui cum e cu Facultatea de Drept? ^
C a ro lin e clip i şi se c o n c e n tr ă d in n o u asupra f
lui. E l su râd ea, cu z â m b e tu l u n u i b ă r b a t care stia^Î
îşi atinsese scopu l. Ş i c h e stia asta o tu lb u ră oarecum**
m ai m ult. ■'
-F a c u lta te a de D rept? rep etă ea, lu ân d o înghiţitură
destul de m are de vin.
E l îl alesese ca să m earg ă cu p a ste le pe care le pre.
gătise ea, scu tin d -o de s tâ n je n e a la d e a nu şti ce vin să
aleagă ca să se potrivească la a n u m ite feluri de mâncare
şi p ro fitân d de o cazie s-o în v eţe. E a se în cru n tă doar
puţin. C um ya învăţatul se tra n sfo rm a se într-o degustare
prelungită. în viaţa ei n u m ai b ău se a tâ t de mult vin.
- D e ce te în cru n ţi? o în tre b ă el, urm ărind u-i contu
rul buzelor pline cu u n deget.
C arolin e îl privi cu u n aer acuzator.
- M -ai făcu t să m ă am eţesc.
M ax îşi dădu capul pe sp a te şi râse, am intindu-i de
m odul în care arătase fiu l ei cân d făcu se acelaşi lucru,
m ai devrem e. N u avea id ee c â t d in că ld u ra care se re
vărsase asupra ei se d atora vinu lu i şi cât faptului că era
co n ştie n tă că-i m u lţu m ise pe c e i m ai im p o rtan ţi doi
bărbaţi din viaţa ei.
Şi nici nu-i păsa. îl lovi în jo a că cu şervetul şi se ridică
să-şi pună farfu riile în chiuvetă. A uzi în spatele ei scau
nul lui frecându-se de podea. A p o i o singură bufnituri a
bastonului, şi braţele lui îi cu p rin seră m ijlo cu l, lipin ^
strâns de el. .
- î m i pare rău, C a ro lin e ! M a x o săru tă pe c__re^retUr:
capului. Pur şi sim plu a ră ţi a d o ra b il a tu n c i cân
ind ignată. Povesteşte-m i a şad ar d esp re Facu ltatea
D rept, repetă el. ., ■
Ea se sprijini relaxată de el, iar atin gerea trupu1,111
solid era m inunată. T reb u ia să-i sp u n ă adevărul- Ale e
F a c u f c ^ de D rept p e n tm a ^ pe fe m d l tnaltrj
e. entru că ea însăşi fusese u n a d in tre acele ■
E ra o continuitate perfectă. U n a de care se va fo l°sl
. îsi spuse ea, n ev rân d să strice atmosfera de voie

[ ^ s e d u c ă t o a r e . M a i târziu.
Păi e o p e rio a d ă d e trei an i când studiezi teoria
dreptului şi legile, şi...
se v aită.
Atunci nu-m i sp u n e, ba vezi daca ma mtereseaza. El
ţinea în co n tin u a re strân s şi se legănau amândoi uşor.
înclină uşor cap ul şi îi săru tă urechea. Dar mă interesea-
T s t ii si tu, îi şo p ti în u reche.
Un fior îi scu tu ră tru p u l, de la exterior spre interior,
[si întoarse faţa a tâ t c â t să-i sim tă buzele care îi mân-
crâiau obrazul.
- C e te interesează? şo p ti ea cu voce răguşită.
- M ă in te re se z i tu .
îi sărută u şor c o n tu ru l obrazului. Ei i se înmuiată pi
cioarele şi se Îăsă greu pe el. în aceeaşi clipă, braţele lui o
strânseră ca să-i su sţin ă greutatea, apoi mâna lui alunecă
pe trupul ei şi îi cu p rin se u şor u n sân. Gestul ei reflex
de a trage aer în p iep t nu făcu decât să-i aPese s^n ^ -1
mai ferm în palm a lui. R eacţia lui instinctivă^ fu sa naice
şi cealaltă m ână p en tru a-i acoperi celălalt sân. Nu ăcu
însă decât să o ţin ă , p erm iţând u-i să se obişnuiasca cu
faptul că tru p u l ei se afla în posesia lui.
Pentru că asta era. E l pusese stăpânire pe su etu >
'ar acum îi re v en d ica şi tru p u l. Iar ei nu-i trecea ^
nunte nici m ă c a r u n sin g u r m otiv pentru care 1 -
« împotrivit. . ' - f- r ile iar
Apoi degetele lu i groase îi mângâiata sarcu^ ^
nu mai fu în stare să gândească deloc. ‘ aC0[0
«H spargă piep tu l, şi to ate senzaţiile s| co^ d o rin ţa
nde o atingea. Ş i u nd e n-o a t i n g e a . Simţ mai
0 face să se u m ezească jo s şi se lipi cU sPl
Strl I) s de el, cău tân d alinare. a b s o lu t
bl gemu în u re c h e a ei, p r o f u n d , (■ur ' până
>nunat. M â in ile ei alu n ecară P ^ P 1,0 ^ maj care pe
?nd a ju n se ră p e ste ale lui, apăsânc u aproapŞ
n i>dându-şi seam a că nu era nici ochi'
uŞureze p re siu n e a care devenise
310 Karen R ose
în c h iş i, în to a r s e c a p u l, c ă u tâ n d g u ra lu i f
o găsi. le rbinţe Şj
O devoră laco m s ă r u tâ n d o c u g u ra d eschi '
o :g u d u i şi o e x c ită şi m a i ta r e . M â n a lu i s e ’ \?tCaie
pe sân şi o p rin se d e p ăr, a d u c â n d u -i g ura î n r ' de
aproape. L im b a lu i îşi c ă u ta d ru m spre ^ j ra ei ^ mai
nu-i trecu p rin m in te să se o p u n ă a ce stu i c o n t a c T a S
in t.m F acu şi ea la fel, m â n g â in d şi e x p lo r â n d £ £
rul « l d şi u m ed al g u rii lu i ca re avea u n gust
vinu lu i pe care îl b ă u se ră . P lă c u t şi p u te rn ic.
Îşi în c o lă c i m â in ile î n ju r u l g â tu lu i lu i. Se aeătâsi
m ai ta re de el, p rea p u ţin c o n ş t ie n t ă d e scâncetele de
rrustrare care ieşeau d in p ro p riu l gât.
E l în ălţă cap u l, iar ei îi stătu in im a în loc. Ochii lui
erau în tu n e c a ţi de o d o r in ţ ă n e d is im u la tă , iar gura
lui purta în că gustul ei. In lin işte a b u c ă tă rie i putea auzi
bătăile in im ii lui. E l o în to a rs e în c e t în b ra ţe, aducând-o
cu aţa spre el. S e c o n fru n ta cu el si cu to t ce reprezenta
această clipă.
, C a ro lin e , m ă crezi că te iu b esc? şo p ti el cu o voce
răguşită şi n eo b işn u ită .
^ ^ u t ă s u f le t u l şi îs i d ă d u se a m a că nu se
îndoieşte absolu t d elo c.
-D a .
- A i încred ere în m ine?
n ici o lS a l Î rUtă ° d a tă SU fleW l- Ş i d in n ° U m ‘ ^

-D a .
complet“ S “ VâJ n tu l c a r e “ N * d in S S '. d!,r el

- ~Ut răsP“ nsul ei-
p i î; Vlno cu m in e!
cu d egeţele^ ?8^ ' n P a ln\e, m â n g â in d u -i uşor 0^r£ţ
P e t o ” " 1' O »Sru ts. p e în d e le te şi a , b l â n d e ^
buzelor si totuv* - ' c,° ^ ur|le o c h ilo r. Peste tot in ■ '1
" A s vrea să l' j *n ă Hă ca p u l, e a trem u ra.
Făcu u n nas li, J JC ^r ' n n ‘Ste lo c u r i. , cate
d^ e a b PuZ Z Z ' J & t o îm p in s e spre arcada
« n a de living.
S ă n u sp u i n im ăn u i
311
C a r o lin e în g h iţi g reu şi m m in tea ei se strecură un

grăunte d e team a.
-L o cu ri?
£1 îi p rin se b ă r b ia în tr e degete şi o obligă cu blândeţe
să-l privească în o c h i. A p u c ă ferm bastonul cu cealaltă
mână şi se în d re p ta ră în c e t spre livingul întunecat.
-L o c u r i m in u n a te . T u alegi,
- E-eii?
în a cel m o m e n t se a fla u în living, la câţiva paşi de
canapeaua fo a r te lu n g ă ca re o cu p a cea mai mare parte
a peretelui lu n g a l în c ă p e r ii. E l zâm bi şi îşi lipi buzele
de ale ei.
- D a , t-tu.
Se o p riră a tu n c i c â n d p icio a rele ei atinseră canapea
ua, iar el d ev en i se rio s.
- Iţi p r o m it c ă n u v o m fa c e n im ic din ceea ce nu
îţi d oreşti. î ţ i p r o m it c ă m ă voi o p ri atunci când îmi
vei spune. C in e v a ţi-a fă c u t rău , C aro lin e. Văd asta în
°cnii tăi d e fie c a r e d a tă câ n d îţi spun că te iubesc sau
ca eşti fr u m o a s ă . î ţ i p r o m it că în tr-o zi mă vei crede,
pentru că n u te v o i m in ţ i n ic io d a tă . Vreau doar să-mi
Promiţi ceva.
re i°c^ ” deschişi şi limba inertă, Caroline nu
euşi decât să aprobe cu un gest din cap.
î ' eau să-mi prom iti că o să-ti aminteşti cine sunt eu.
lmjprom iţi, C aroline? ’ .
ca c-Ci f*-se u m p lu ră de lacrim i întepătoare, iar ea clipi
a sa le alu nge.
-M ax.
p e J ^ . P ^ m i ţ i ? in s is t ă e l, ştergându -i lacrimile de
- X lTi 3ro m it> Ş o p ti ea. , „ i

fie r w f VTUt să a P rin d fo cu l, să pun muzica, ca
lrn eet P e n tru tin e , m u rm u ră el, mângam ‘^
T'dicâ eSi° n a tă P â n ă în ad âncu l sufletului, Car
4 Î L T in ile s P re W lu i- E1 1nt0arse CaPni de cea
Uită L Vzele d e p a lm e le ei, în tâi de una, ap ¡câ
‘ 1?1 P lim b ă v ârfu rile degetelor pe ceafa lui put
312 Karen Rose
şi sim ţi u n fio r de m ân d rie a tu n ci când el se

Avea p u terea d e a-1 fa ce p e a ce st b ă rb a t p u t e ^ " ^
cutrem ure. E ra... o d esco p erire. rn' c sâ se
îşi plim bă degetele p rin firele scu rte si aspre d
pe ceafa lui, îi trase capul în jo s şi îl sărută cu t o a r ^
derea re cen t d esco p erită de care era capabilă R â 'T * ’
fu un alt g eam ăt ad ân c şi g u tu ral d in partea lui U
făcu să se to p e a scă p e d in ă u n tru ca u n tu l sub so a r?
u n ei zile fie rb in ţi. E l p relu ă in iţia tiv a sărutului, ac<T 6
rindu-i gura cu bu zele şi s â n ii cu palm ele. P le o a p e i^
se în ch iseră în ce t, iar g e n u n c h ii ced ară atu nci când el o
îm pinse în jo s spre can ap eau a m o ale.
A uzi b a sto n u l lu i căzând p e covor. U ltim u l ei gând
co e re n t fu că p atu l ei de acasă era m ai m ic decât cana
peaua lui M ax. A p o i se aşeză şi e l pe can ap ea, cu trupul
în tre p icio arele ei şi îi p rin se cap u l în m âini.
-U it ă -t e la m in e , şo p ti el.
E a se strădui d in greu să d esch id ă o ch ii. E l era aproa
pe, a tâ t de ap ro ap e în c â t îi p u te a v ed ea fiecare geană
care îi în ca d ra o c h ii. O c h i ca r e o priveau fix cu atâta
in ten sitate în c â t in im a i-o lu ă d in n o u razna.
-S p u n e -m i că m ă iu beşti, C a ro lin e .
E a îi m ângâie o brazu l şi sim ţi cu m se încordează sub
vârfurile d egetelor.
- T e iubesc, M ax.
Trupul lui fu zguduit de un alt fior puternic, iar el
strânse din dinţi şi îşi lipi pelvisul de al ei. Erecţia ui
tare o presa exact în locul care tânjea după el. îşi s ’ r n '1
coapsele zvâcnind la unison cu coapsele lui.
~ O h, D oam ne, şopti el răguşit.
-C e e ?
Caroline îi sărută bărbia, buza de jos, maxilarul)
° ^ ^ P utea atinge sub greutatea lui care o im ob ilii
El ţu străbătut din nou de un fior. . , i:pi
- ¡simt că aş putea să term in si num ai dacă ţi-ai oeî
puţin coapsele.
1 care îi c o b o rî pe şira spinării şi ajunse până

Frisonu f t cu se să se rid ice instinctiv încă o dată
in adâ_nCU
spre el- . avertiză el şu ierăto r. Aş vrea să-ţi dezvălui atât
” Stf ’ lu cruri, C a r o lin e . A ş vrea să te fac să te simţi
¿e ]sju m ă fa ce să te rm in prea repede.
inr 'intele lu i fă c u ră m a i m u lt d e c â t sărutările. Tre-
i se ap rop ie m ai m u lt. îş i d esfăcu picioarele mai
r ^ s U s i rid ică g e n u n c h ii să-i cu p rin d ă şoldurile. Era
bine; el era m ai a p ro a p e , d ar nu su ficien t de aproa-
^ Straturi de h a in e în c ă o d esp ărţeau de partea lui tare
^ îi făcea c o rp u l să p lâ n g ă . S e răsu ci de probă şi de
plăcere i se tăie ră su fla rea .
-L a naiba, C a ro lin e ! M a x o apăsă şi m ai tare pe cana
pea, im obilizându-i co a p se le d o rito are. E u ...
Nu-şi term in ă g â n d u l, m â in ile lu i se insinuară pe sub
puloverul ei şi găsiră s â n ii ca tifela ţi. E a îşi arcui spatele,
disperată să p rim ea scă m a i m u lt, scoţân d u n m ic strigăt
când el îi satisfăcu d o r in ţa , rid icân d u -i puloverul de pe
ea, trăgându-i s u tie n u l în jo s şi co bo rân d u -şi gura către
sfârcul ei d intr-o sin g u ră m işca re În fierb ân tată. Ea strigă
din nou, im p lo râ n d u -1 c u tr u p u l ei să m uşte mai mult
din ea. Aşa fă cu , b ic iu in d u -i cu lim b a sfârcul sensibili
zat. Sânii ei n u fu s e s e ră n ic io d a tă o sursă de plăcere,
iar acum p lăcerea era a tâ t d e in te n să în câ t crezu că o să
m°ară d in p ric in a e i. N e ră b d ă to a re , îl prinse de obraji
■l frase p â n ă câ n d se m u tă la ce lălalt sân, scoţând un
* u™ u r de sa tis fa c ţie . E l în ă lţă cap u l şi îşi adm iră ope
a-sfârcurile e i e ra u a c u m d re p te şi tari. Ş i umede.
?! înălţă p riv ire a sp re e a . c. . i
ăguşită. 9 1 ai ai
dra i m in u n a tă , s p u s e e l cu v o ce r
ui de m u lte h a in e p e tin e .
-1 trase peste cap
d i n t r '^ P u ô v eru l d e p a rte a de jo s şi i
pe undeva.
Gâ° m iş c a re , aru n cân d u -1...
; \e de pe gât, re_'
cunosn “ e * zb u r ă im e d ia t la c ic a tr ia
,ă să nu se vada
pe îUt.C at0are c a e r a î n t u n e r i c . S e ru j
:ân d m âinile lui
c a u s t i c . A p o i u ită d e c ic a tr ic e c
iar încheieturile
a Şi d e s fă c u tă c le m a s u tie n u lu i,
314 Karen Rose
degetelor iui îi atingeau sfârcu rile dureroase nSn- .

^ l:JdnQ Canrl
o racu sa scanceasca.
El îşi lăsă cap u l în jo s şi îşi frecă nasul de un •
sm u lgându -i u n su sp in a d â n c. E l se desfăta sărută1*’
du-i u n sân , ap o i pe ce lă la lt, aţâţân d -o şi muşcând'1
uşor. Fără să-i provoace d elo c d u rere. N um ai plăcere
Supse, excitând-o d in ce în ce m ai tare până când ea se
arcui sub gura lui în că o dată. C o a p sele ei se răsuciră
dezlănţuite ca să m icşoreze d istan ţa d in tre trupurile lor.
Ii strigă num ele, im plorând u -1 să co n tin u e.
M ax în ălţă capul şi se în to arse pe o parte.
- C arolin e, uită-te la m ine!
E a îi privi faţa frum oasă cu o ch i strălucitori. Şi simţi
cum îi tresare fiecare m uşchi a tu n ci când el îşi puse pal
ma în tre p icioarele ei, cu d egetele care se mişcau neîn
ce ta t peste m aterialu l vech ilo r ei je a n şi intr-un ritm pe
care ea îl pricepu instinctiv.
- A s ta voiai? o în tre b ă el, cu o vo ce atât de răguşită
în câ t e ra aproape d e n erecu n o scu t. Ea a p ro b ă din cap,
muşcându-şi buzele. El îşi lipi buzele de ale ei şi o săruta
cu pasiune. Nu încerca s ă ascunzi scâncetele, Caroline.
S u n t p e n tru m in e . O să ru tă d in n o u , s t r â n g â n d - o
d in nou cu d egetele posesiv. A m sta t în tin s în pat ş>
am v isa t la to a te lu c r u r ile a ste a . Ş i te-am visat pe
tin e. A m visat la strigătele pe care o să le scoţi atun
când voi face dragoste cu tin e. La to ate lu cru rile pe c_a^
mă vei im plora să ţi le fac. T e ro g , C a r o lin e ! V reau sa
aud cum îm i ceri toate lu cru rile alea care te fac să strl
-M a x . _ .. |ui
Săltă coapsele, d ornică să sim tă atingerea m âin l_° a
în locurile cele m ai in tim e şi m ai ferite. E l îi j ărUtanserâ
şi sânii cu ardoare, până cân d m âin ile lui îi p^rieXtr3 '
coapsele de canapea. îl d orea. ÎI d o rea în ea. t ra .
ordinar. U n m iracol. A proap e că atin sese Para oi
Ş i atu nci el se opri. E a îşi d esch ise d in nou o c
greu. El o privea de deasupra, cu d in ţii în c le ş ta ţ1-^ ^ 0
- T e mai în treb asta nu m ai o dată. Ţ i-am prom
să ne oprim oricând spui tu.
v p se în tin s e sp re el, şi m âna i se mulă pe

Caf 1 Î ^ r in m aterialu l pantalonilor.
ereCS a te opri! Te rog!
ni crnase o în ju ră tu ră p rin tre d in ţi, se ridica in ge-
U si trase de căm aşa de pe el. Ea privi impresiona'
n de sub căm aşa aceea albă apare cel mai frumos
ta n* rare îl văzuse vreodată. Lat, musculos şi încor-
5‘fa co p erit cu u n păr des şi cârlionţat. Se luptă cu un
n a s t u r e de la m anşetă, apoi trase pana cand nasturele
zbură Cămaşa ateriză pe pod ea, langa canapea. Caro-

line se ridică, îsi trecu m âinile peste pieptul lui lat, prin
părul aspru, iar m âin ile lu i se opriră la nasturele de la
pantaloni, li căzu cap ul în piept, iar faţa i se î n c o r d a
când simţi atingerea m â in ilo r ei pe trupul lui. Era dai
că exact asta asteptase de la ea. E ra ceva nou şi incredi
bil. Că ea îi putea ad u ce atât de m ulta p acere care se
reflecta pe faţa lui. E a îşi p u rtă vârfurile degete or prin
părul de pe pieptul lu i în jos până spre talia îngusta.
Ea îi dădu m âin ile la o parte, îşi ridică privirea spr
d şi descoperi că o ch ii lui larg deschişi o priveau cu
intensitate care îi zgudui sufletul. Nedezlipin u şi o c
de faţa lui, îi d esfăcu n astu rele pantalonilor şi u *
încet fermoarul în jo s. E l inspiră profund şi piep u
umflă, iar el aşteptă. , . , , „ „ „ ¡w
Caroline îşi strecură m ân a pe sub elasticu ■ .
lui şi cuprinse carn ea fie rb in te care PajP lta-
pe care el şi-o ţinu se năvăli afară nestăvilită- ,
'T e rog să nu-m i ce ri să mă opresc * cur" ’ - susŞi
^Crâşnind în tim p ce ea îşi plim ba degetele uş
m pe p ro em in en ţa u m flată. Te rog! |ui,
i?P t răspuns ea în ce p u să tragă de p<-
'D um nezeu le! ■■ chiloţii care
sări în picioare, îsi aruncă pantalonii ş - runţîş.
Pe podea cu u n zo rn ăiţ de
pu e 3 in tr'u n gen u n ch i şi găsi prezer
£se într-un buzunar. , . în palmă.
. ine asta, m urm ură el, punându-i pac
rusc, asta o readuse la realitate.
316 Karen Rose
Privi ţin tă p ach etu l, în ce rcâ n d să-şi stăpânească

ma. Bl aştepta ca ea să-i p u n ă prezervativul. Ea nu f i
sise în viaţa ei aşa ceva. A p o i te m erile ei crescură si
m ult când el în cep u să-i scoată jea n şii şi chiloţii. Aerul
răcoros pe pielea ei fu ca u n şoc. Se sim ţea expusă,
expusă decât îşi putuse în ch ip u i că va mai fi vreodată
Sosise m o m en tu l. în tim p u l p relu d iu lu i pe care el
îl pregătise atât de aten t, durerea provocată de sex nu-i
revenise n ici m ăcar o d ată în m inte. A cum şi-o amintea.
Acum şi-o am intea.
-C a r o lin e . E a îşi feri privirea, n efiin d în stare să se
uite în ochii lui acum, când m o m en tu l era atât de aproa
pe. Uită-te la m ine!
Se uită la el, apoi din nou îşi feri privirea. Luă pache
tul din mâna ei, iar ea auzi cum se rupe folia de alumi
niu şi sim ţi cum canapeaua se lasă atu n ci când el veni
din nou între coapsele ei.
- Te rog, uită-te la m ine!
Ea încercă să-l privească în ochi. N u reuşi.
El împinse ferm spre deschizătura ei ceva care semăna
cu o tijă de oţel. Ea se încordă. Nu se putea abţine.
- T e doresc. D u m n ezeu le, te d o resc atât de mult-
îm pinse în continuare, ţinându-şi respiraţia. Te iubesc,
Caroline. Nu vreau să-ţi fac rău niciodată, dar te doresc
atât de mult încât cred că o să m or dacă mă opresc. În
chise strâns ochii. Vrei să mă opresc? ,
Voia să se oprească, şi totuşi ridică o mână spre iţa
lui, nedorind să-l priveze de plăcere. O să supravieţui^-
O mai făcuse şi până atunci. D ar de data asta va fi a 1 e
Va merita, oricât de m ult ar fi durut. îl iubea. Asta
diferenţa. Asta era.
-N u te opri, şopti ea, apoi se pregăti pentru penet
rea sfâşietoare. . gra
Um erii lui se cutrem urară, în tim p ce trupul lui
copleşit de uşurare.
-N < ) să-ţi fac nici un rău. Prom it! El îşi ajusta
şi apoi începu să împingă. îm i pare rău, şopti e •
atât de strâmtă.
în c o r d a , strân gân d u -se, îndepărtându-se
Ţrupu l e l S e l - l - l
Ae el- ri ce a i p ro m is, C a ro lm e , o im plora el,
/uninteşte-L ^ ¿ u lc e -ru g ă to a r e în acelaşi timp.
cu o voce răg u şi ^ g_ ^ g ân d eşti la m ine, că ştii
A t n in t^ 'î 1 ^ e[aXeazâ-te, C a r o lin e ! T e rog! Lasă-ma sa
câ te iubesc- r u n sin gUr loc-
te ce o lin iştea , îm p in se până cand o pătrunse
ca“rf ' î n ea. Ş i n u o d u ru se.

im inreste-ti că te iu b esc. .
^ în n Vâ'se le g e n e în a in te şi în ap o i, iar trupul ei
'^ S sim tă p lăcerea care v en ea în valuri, aşa cum el
înCS n i s e T i m a i în a in te fără n ic i u n efo rt. S e relaxa
sUsi ridică g e n u n c h ii ca să îl p o ată trage m a ia d a n c m
L . Geam ătul lu i îi spu se că proced ase b in e . El se: a eza
mai bine în tre p ic io a re le e i şi gast lo cu l anum e car
făcu să se arcuiască în b ra ţe le lui şi sa gea ^ .
gea şi se retrăgea, d in n o u şi d in n o u , pana
purtată tot mai sus şi m ai sus. A p roap e...
Se prinse strâns de u m erii lu i şi îşi muşcă buza. Ap î"

îl făcu să audă strig ă tu l pe care îl scoase atu_n c l_ca
trupul ei a tin se în s fâ rşit p arad isu l, în toata mar^
splendorii lui, p en tru p rim a dată în viaţa ei. °,s|inL
ramele printre g em ete, eja cu lă şi el, iar corpul ui p
tonic tresări şi se în fio ra a tu n ci când găsi satis acţia
bancul trupului ei. . . j ..:
Se lăsă să cadă în b raţele ei, iar ea îl ţinu, P” 1™..
bucurie greu tatea şi trecând u -şi palmele m a iv
este spatele lu i u m ed . D a c ă p u n ctu l culm inan
l^ P 'e ş it o r , u rm area fusese su ficientă s-o to Petl's .
ţea atât de îm p lin ită . A tâ t de bine. Em oţia o ^
ţn„rase_m enea u n u i val, iar ea se agăţă mai stra
plj °Pj*n du-şi faţa în u m ăru l lui solid. C an ‘j
! * 2 S înâbuşit, în ă lţă capul, cu o expres.e de dezolar
"ê"a durut. D u m n ezeu le, C a r o lin e , îm i pare

8 K aren R ose
E a clă tin ă d in c a p , s p e r â n d c ă în tr-o zi \\ Va

să înţeleagă. , .,
-N u , nu m-a d u ru t. N u m -a d u ru t, Max.
* * • - £1
P e n t r u p r i m a o a r ă î n v i a ţ ă , a t l a s e ş i e a cum lâSa5
P en tru p r i m a o a r ă î ş i o fe r is e trupul
D u m n e z e u lu c r u r ile .
de bunăvoie. Pentru p rim a o a ră avusese parte de plăce.
rea supremă. P en tru p rim a o a ră nu m ai simţise durerea
sfâşietoare până la lacrim i.
C u trupul strâns lip it de al ei o privea, încercând să
înţeleagă ce era în sufletul ei.
C ine ţi-a făcu t rău , C aro lin e?
Ar fi putut să-i spună atunci, d ar trupul ei încă fremăta
de senzaţiile pe care el i le dăruise. I se părea o impietate
să perm ită până şi am in tirii lui să se am estece între ei.
-N u tu, şopti ea, ridicându-i părul de pe frunte. Nu tu.
C h ic a g o
Vineri, 16 martie
22.00
Fuseseră necesare cin ci b eri p en tru a o face

să se simtă în largul ei, din care p rim a urm a pro a
contracareze efectul cofeinei din cafeaua pe care k >
rise la început. W in ters o privi peste masa mica > .
rul supraaglomerat unde din fericire vârsta înso ţ ^
lui, care era în mod evident m in oră, nu fusese v e r ^
Acum, berile pe care i le tu rn ase pe gât încep 11
sfârşit să-şi facă efectul asupra ei. , sejia
-A cu m eşti pregătită să-mi spui ce te-a adus i
asta acasă la prietena ta? n.
Evie privi în sus, apoi îşi sprijini bărbia în P 11
- b prea jenant. ate să
fi fost? * e PUr Şi Slmplu ° Pro stie‘ C â t de răU P°
De- t StUl de Tău’ răspunse ea m oh orâtă-

. r ? m! a sărutându-se cu tipul care cred
re eai că era interesat de tine?
' ^ a ' \ *1 ^ r e p l i c ă el m ie ro s. Ş i cum îl chema pe tip?

_ > îu ,d elOL’ - : m a i lu ă O în g h iţitu ră zdravănă
Ea se î n c r u n t a m
de bete- . e eUra cu d o su l palm ei. M ax Hunter.

m e u d e la C a r r in g t o n C o lleg e. Sau în orice
Este şefu l m e
caî a f o s t U n n u m e ca r e tr e b u ia asociat cu faţa
U n n u m e a su p ra că ru ia trebu ia să se con-
schdoduiu • p l ă n u i a r ă z b u n a re a îm potriva ne-
CentrS ca r e îl în s e la s e . S e stră d u i să-şi păstrez o voce
vesteau cdLc l
inaeT «lar c o n c e d i a p e n tr u c ă U i su rprins săru tS n d u «

M u e n im i c lo g ic în chestia asta.
c o n c e d ™ p e n tr u c i am p ă lm u it, pe
C aroline şi i-am sp u s o o u rase.

- C h i a r ai fă c u t asta?
Ea îşi p le c ă p riv ire a asu p ra m esei.
- M d a . M i-a p ă r u t r â u în c ă d in clip a m c ^
cut-o, d ar n u s-a m a i p u tu t. P ărea ata
'l i T o r a c e Şo c a t ă d e o p ă lm u ţă! Se * m u ţ « m
şapte a n i. O să a ib ă e l g rijă să aranjeze
tul de cu râ n d .
- P en tru ce a i p ă lm u it-o ? D o am n e, ce
- A m crezu t că tni-1 furase. Se in
um ilitor! „ îrifre prietena
~ Ş i... d e c â t tim p d u rează ch estia as a
ta Şi şefu l tău?
Evie rid ică d in u m e ri. , Acum două
_ ~ C re d că d e c â n d şi-a în c e p u t e tre
săptăm âni? P a re m u lt m a i m u lt. -rnnia. ,
D o u â să p tă m â n i. W in te r s P r;cef Umn,stea prietena ţa.
“ Păi dacă era şefu l tău, de unde c ma s^,i iau lo
~ C a ro lin e e secretara lui. H u o ^ » - ^ a de Drept-
^ după ce term ina facultatea. Face « . amlnteab
W in ters treb u i să lupte cu el ins mânâ cu gt'ra
a c'tie se presupunea că este şi sa
320 Karen R ose
căscată de u im ire. M ary G r a c e ab so lv en tă de facil|

Facultatea de D rept? E ra im p o sib il. Cateî
- Poate că se folo seşte de tip u l ăsta d oar ca să ter 1
facultatea, îşi dădu el cu p ărerea, in cap ab il să co n c"?
o altă m o d alitate ca ea să p u n ă m â n a pe o diplomă Pa
Evie clătină d in cap.
- C a r o lin e n -ar fa c e a s ta n ic io d a t ă . E mult prea
deşteaptă ca să aib ă n e v o ie să fa că asta. De fapt, dacă
stau să m ă gândesc m ai b in e , M a x este prim ul bărbat cu
care C arolin e a avut vreo leg ătu ră d e cân d o cunosc eu.
- Ş i de când o cu n o şti?
Evie ridică d intr-u n u m ă r firav.
- D e doi. an i. A m cu n o scu t-o în tr-u n adăpost pentru
fem ei fugite de acasă. E a e ra v o lu n ta r ă . Eu fugisem.
O ch ii i se u m p lu ră d e la c r im i. E u n u l d in tre cei mai
b u n i oam en i pe care îi c u n o s c . N u -m i vine să cred că
am lovit-o. A m lovit-o a tâ t d e ta re , în c â t a căzut pe jos,
Nu-mi vine să cred ce i-am sp u s. Ş i ea n ic i măcar nu w
apărat. Stătea pe podea şi se u ita la m in e .
W in ters o privi pe fată cu cev a m a i m u lt respect,
pocnise pe M ary G ra ce de-i m e rse se ră fulgii şi o pu^5e
jos. Destul de bin e.
- Poate că ştia că era adevărat. P oate se s i m ţ e a vinovata
- N u . Nu mă privea în felu l ă sta . P ărea mai cC^,ra
că era atât de dezamăgită de m in e . îşi şterse lacrimile ^ ^
faţă. Tom spune că asta e ce l m a i râu câ n d se uita aş
el. A r prefera să-l p ed ep sească d e c â t să-l priveasca a;
Tom Stewart. N u m ele d e p e tr o fe e le lu i ie
- C in e e Tom ? oU
- F iu l lui C aro lin e. S u n te m p rie te n i. R id ică ^ . Q
din umăr. E u n p u şti d răg u ţ. S i el e n o ro c o s sa
m am a precum C a ro lin e d u p ă to a te lu cru rile pr
a trecut.
W in ters deveni în co rd at.
I nn « a trecut?
Evie îşi goli h alb a . . ,^
\X/;r^VUt ^ n e n o ro c it d e ta tă . M a i rău decât a
ers l?' în fipse ad ân c d eg etele în co a p se '
Sa n u spu i nim ănui 321
' C-U?e rcâ să-şi sp rijin e bărbia în pumn şi nu nimeri.

Ea ‘w
n , iri noU ’ cu ceva m ai m u lt succes.
^ r M mai m u lt îşi u răşte tatăl pentru că o bătea pe
" lui Se p are că tică lo su l i~a lăsat nişte cicatrice
matn? de u râte pe care C a ro lin e nu lasă pe nimeni să
^ 5tu‘ u r§şte cu ad evărat. D e fapt, mi-a spus oda-
le V- ^ k n u i a ’să-si d o rească să-l om oare pur şi simplu
si cu asta să se te rm in e totul. Se aplecă spre el,
soptindu-i d estul de tare: T atăl lui e poliţist pe undeva.
Fu nu trebuia să ştiu ch estia asta.
Se lăsă d in nou pe spătar, cu m âna la gura, cu uimirea
de care d oar ce i cu ad evărat b eţi sunt capabili.
-N u trebu ia să sp u n acest lucru.
W inters se străd u i să zâm bească. _
-N u -ţi face g riji. în ceea ce mă priveşte, secretul tau
6 ’ în s m e T lu i o în ju r ă u râ t pe M ary G race. îl otrăvise

pe fiul lu i p ân ă a c o lo în c â t R o b b ie îl ura. Lşi dorea
să fie m ort.
O să plătească scu m p ch estia asta. _ ,
Gândurile i se în vălm ăşeau în m inte. p aca .
ura, probabil că b ă ia tu l n-o să vină cu el e u -•
Se gândi la m ărim ea co stu m u lu i şi a panto 1 or p
văzuse în d u lapu l lu i R o b b ie . S-ar putea sa nu tie a
uşor să-şi forţeze fiu l să v in ă cu el. Putea sa a ot’)an£
băiatul se va da în s p e c ta c o l şi se va întoar^ ? j
a târfa de m aică-sa d e în d a tă ce va putea, a tr ^
fŞteze o d ată p e n tru to td e a u n a firele care i ,
ste' e m aică-sii. 7 Probabil că te
'Ş i . ăăă, u n d e este p rieten u l tău a c u m . i j
Poate ajuta să d ep ăşeşti c o n flictu l cu mal ‘ • Strâmbă
i, ~ Poate câ n d se în to a rc e . S-a d u s în ex
lrţnas. C u co rtu l.
inters sim u la u n zâm bet.
~ J f e.abă d e b ă rb a t. , m iercuri sau joi.
Din î a- D a r a r tre b u i să se !n t° arCf, Caroline înainte
fericire o voi sc o a te eu la capăt c
322 K aren R ose
să se în to arcă. N ici T o m n-o să se b u cu re că

muit-o pe m am a lui. atu Pâl-
- M iercuri? în tre b ă el, u ltim a p arte a propo ' ■
trecând neobservată pe lângă el. M am a lui îi dâ vţy'
lipsească de la scoală ca să se ducă în excursie cu '£
C e fel de m am ă e asta? COrtulî
Evie ridică d in nou d in u m eri, iar och ii i se ump]Ul-
de lacrim i. a
- E m am a pe care mi-aş fi d o rit s-o am de când mă
ştiu. E l e în vacanţa de prim ăvară. N u i-ar fi dat voie să
plece dacă n-ar fi lu at n o te b u n e la m atem atică. E cea
mai bună m am ă. Şi cea m ai b u n ă p rietenă. Lacrimile îi
şiroiau pe o braji. N u-m i v in e să cred că am atacat-o în
felul ăsta, M ike. Nu-mi vine să cred că chiar m-am gân
dit că M ax era interesat de m in e . B ă rb a ţii mă detestă.
D oam ne, nu mi-aş d ori d ecât să m or.
W in ters îşi păstră zâm betul pe faţă cu mare efort. 0
m ângâie pe m ână.
- Eşti o fată drăguţă. O să-ţi găseşti pe altcineva destul
de repede.
Ea suspină.
- Crezi că su nt drăguţă?
C in ci beri o făcuseră credulă. în că vreo câteva şi va fi
ca o plastilină în m âinile lui. Ş i până la urm ă nu arăta de
loc rău, iar el ar fi putut avea nevoie de ea să-l determine
Pe R obbie să se răzgândească. îi făcu sem n chelneriţei-
- în că un rând, te rog!
Chicago
Vineri, 16 martie
2 3 .0 0
“ Răm âi, şopti M ax şi o strânse m ai tare, simţind

fundul ei rotund se freacă d e a b d o m en u l lui- ¡sţ[
i c ,a r,scurta ^ c ita ţie pe care o sim ţi în vintre se
la tel de repede p recu m se stâ rn ise . E ra com p le ^
tă cu t şi m ai fe ricit d ecâ t fu se se v re o d a tă în în
Sa nu sp u i n im ăn u i 323
p era aici, în p atul lu i, cu capul pe perna lui,

luiviaţâ- ba . -L jSp itea n asu l de fiecare dată când ea se
¡at m i^ ul ® expe rien ţa cu trem u răto are de pe canapea
niişca- ună scările, cău tând u -şi drum ul prin în-
urCaSeraşi Unpiedicându'se p ân ă în p atul lui. Ş i făcuseră
^ ^ m o d tn c re d ib il, a d o u a o ară fusese chiar mai bine
dtl^TrTd 3 ic ă ? n tr-u n c o t şi îi privi p ro filu l, care de-

.hia se vedea în lu m in a care v en ea de pe h o l. O c h ii ei
erau închişi, dar b u z e le zâ m b e au . E l îi a tin se tâm pla
cu buzele. .
-Rămâi cu m in e în n o a p te a asta, spuse el d in nou
şi oftâ.
-Mmm... bin e.
Lui îi veni in im a la lo c şi se lăsă la lo c pe pernă, cu
biaţele în jurul m ijlo cu lu i ei.
-Te iubesc, C a ro lin e .
-M mm . V o cea ei era a d o rm ită . A b so lu t sexy. Ş i eu
te iubesc.
El o crezuse ad o rm ită când ea se răsuci bru sc pe spate.
-Max?
El deschise u n o ch i.
-Poftim?
~l-ai promis lu i F ra n k că m â in e te d u ci cu el la antre-
^•nentul ăla d em o n strativ.
_ e al n aibii! A vu sese n işte fantezii cu m o să-şi pe-
întreaga zi în p a t cu ea.
cW i-asetn cu to tu ^ e ^- C e n o r o c p e m in e să am
. r a ături agenda cu p ro g ram u l!
_ ®arută vârful nasului.
câ appUtV ai te n d in ţa să nu -ţi cite şti program ul, ai noroc
cu Ui a,asta v o rb eşte, re p lică sarcastic C a ro lin e , ar
Mav * "m c a zâm bito are.
^ tase înfundat.
alte 1 ,,^ n ° r o c p e m in e că fa c e a l n a ib ii d e m u te
cru ri în a fa ră d e a sta . T r e i, d o i, u n u . O b r a jii
324 Karert Rose
ei se îm b u jo rară ex act la ţa n c . V in o cu m in e! Ar
m entul ar trebu i să dureze d o u ă o re.
- N u am h ain e.
E l zâmbi.
- A i căm aşa m ea.
Si o p u rta în c h isă în n a stu ri p â n ă la gât. Şi-o pusese
în ain te de a urca scările, iar el o lăsase să o poarte, având
de g ân d să'i s u b m in e z e m o d e s tia m a i d egrabă puri
tan ă cu prim a ocazie care se va ivi. O voia goală în patul
lui îi d esfăcu in te n ţio n a t n a stu rii d e la gât, dezvăluin-
du-i pielea sidefie. îş i p lim b ă d eg etu l p e gâtul ei, apoi îşi
strecură m âna sub căm aşă şi îi cu p rin se sânu l.
- C e ţi-ai p u tea d o ri m ai m ult?
E a ridică d in tr o sp rân cean ă.
- C h ilo ţi şi sutien?
- E exagerat. A co p eră to t ce e m ai im p o rtan t.
E a îl trase de o şuviţă de păr. _ ,
- M ă d u ci acasă m â in e -d im in e a ţă ? P o t să-nu sc i
h ain ele şi îţi pregătesc m icu l d e ju n în a in te de a ne
tâln i cu Frank. „ , f -c[,
- S-a făcut. O sărută pe v ârfu l n asu lu i, atat de
că sim ţea că explodează. A c u m cu lcă-te!
capitolul 17
Charlotte, Carolina de N ord
08.00
Steven îi arătă le g itim a ţia fe m e ii d e vârstă je

care stătea în faţa lu i strângând u-şi p o alele ha
baie, cu o privire speriată pe faţă. locUie''
- Scu zaţi-m ă, d o a m n ă . R a n d a ll L iverm or
te aici?
- D a , dar... _
- C e se întâm plă, Laura? tu n ă o v o ce b ărbate
t r o altă încăpere.
■ Ş 1
W S i „u spu i n im ănu i 325
- „unt de la poliţie, «spunse ea « ‘“ n t !l

,S p u° c a J
<*“¿ 5 'inm bfacesta, băgându-şi cămaşa

, D esp re ce e vu
in PX Î m an d at a ^ P e r c h e z ,ţie ’ d o m n u le ’ T r e b u ‘e S§
n e ^ ite^ t î n c a s ă , u r m a t în d e a p r o a p e de
Steven,P^ r c R o d r i g u e z d e la p o l i ţ i a d in C h a r -
detectivul M a rc ^ o K p r o c u r o r u lu i d istric-
to -M e d d e n b u i& ş . ’ Q s i l u e t 5 ca Ie
m l, U Jo h n so n . In c a P ' l ^ ” P | d in d o rm ito a .
S S ^ o u ă trepte deodată, cu Rodngue, pe

armele lu i. t i u r m a r ă a l ţ i doi p o l i ţ i ş t i m u n i f o r m a , cu
armele s c o a s e . . _ , „i r
- C e d r a c u l u i se î n t â m p l ă a i c i ? strig a <? im n
more d e la b a z a s c ă r i l o r . î m i c h e m a v o c a t u ■ ¡^ c r ii
Steven, d e t e c t i v u l R o d r i g u e z ş i u n u l d i n t r e p o
in u n ifo r m ă î n c e p u s e r ă d e j a p e r c h e z i ţ i a c â n in r
încăpere p r o c u r o r u l a d j u n c t L i z J o h n s o n , u r m a a
părinţii lu i R a n d y L i v e r m o r e . C e l ă l a l t p o l i ţ i s t s e a n a
jângă Randy care s tă te a p e p a t în c h ilo ţi, cu o expre
P lic tise ală î n t i p ă r i t ă p e f a ţ ă . . .
Laura L iverm ore se aşeză p e p a t lâ n g ă fiu l ei şi u
Pr‘nse um erii cu b ra ţu l. S oţu l e i se o p rise în cad ru l u ş i ,
cu ţaţele strâns în c r u c iş a te . , :
nur e d racului se în tâ m p lă aici? re p etă el, cu m u
^ a p lo m b . r ,
ne P Să v e d e ţ i c ă m a n d a t u l d e p e r c h e z i ţ i e e s t e i n o r i
^ l e , îi s p u s e d e te c tiv u l R o d r ig u e z lm iş 1 •
gue, ^ e n P r i v i p e s t e u m ă r ş i î n t â l n i p r i v i r e a u i
noaDt a r e f ă c u u n s e m n c u c a p u l . A ş t e p t a s e r ă
Kodt e a - c u ^ r ă b d a r e c r e s c â n d ă , t i m p î n c a r e d e t e c iv u
torT 8riu ^ . o b ţ i n u S e m a n d a t u l d e l a u n a n u m i t j u d e c ă
n u v ° i se s ă le d e a m a n d a tu l, a P
0 fă c u se , în s ă n u m a i c u c o n d iţia c a ei sa
326 Karen Rose
obiecte care aveau o legătură evid entă cu \X/*

vreunul dintre n u m ele lui false cu n o scu te lnters sauCu
Steven spera să fie n o ro co şi.
Şi uneori D um nezeu îţi zâm bea.
- C e e asta? în tre b ă Stev en în tim p ce trăgea
dintre două m anuale aflate într-un tean c de cin
îşi ridică privirea spre pro cu ro ru l ad junct. Se m r ^ J
în restricţiile din m andat? ază
A d juncta p ro cu ro ru lu i d istrictu al, care îi era c o U
de m ulta v r e m e ş i îi câştigase re sp ectu l, îi însoţise în
mod special ca să se asigure că o rice rezultate ar fi avut
percheziţia, acestea vor sta în picioare la tribunal. Steven
era hotărât ca odată ce vor pu ne m âna pe Winters, aces
ta să fie pedepsit corespunzător de ju stiţie şi să nu'scape
din cauza u nor erori tehnice.
Joh n so n ridică dintr-o sprânceană.
- Eu aşa aş spune. Deschide-1, agent special Thatcher!
oteven deschise plicul, care p u rta etich eta FedEx-ului
^*ntre num ele false pe care Ie descoperiseră în
debaraua lui W in ters, p recu m şi o adresă din centrul
oraşului C hicago. R id ică privirea şi îi văzu pe părinţii
lui Livermore, din ce în ce mai livizi. R andall încă avea
un aer plictisit. O să vadă ei cât de plictisit va părea dups
P n,o p.ti îr? celu la d e te n ţie , îşi spuse Steven.
ei a ţi deţinuţi o să reuşească să-L . stimuleze.
1 1 1 tCp en co n ţ*n u tu l p licu lu i pe com od a lui
aalt. Fe ea se revărsară cel p u ţin treizeci de pagini, ţ
care pagină co n ţin ân d câte o fo to g ra fie de 9 Pe
Scoasa *a ° im prim antă cu laser; sub
relpf recUtie num ele su biectu lu i, adresa st număru
u " U ta fiK Srei era o femele. S c « *
Fm Ûit£ - ^ ită'te n u m ai la toate chestiile astea.
-Xyt - U l ) ° hnSO n' P r‘Vi”

tai, Steven? " -r
îşi r id S gpriêadseDreVh -e’ punse Steven P<ţ ° î S ‘n

chiloţi Cum ■r- haiatul care stătea pe pat> . nj
ai fa^ t rost de num ele fem eilor, R a" daU
M spune n im ic, R andy, îl avertiză tatăl lui. Laura,

- 1 n e a v o ca t! V r e a u s ă v i n ă a i c i.
sUIc e n ră s fo i f o t o g r a f i i l e , s t u d i i n d u - l e p e fie c a r e in
P u se u n a d i n t r e f o t o g r a f i i la s p a te l e p a c h e tu lu i
PÎ d ' i se a p r i n s e u n b e c u l e ţ î n m i n t e .
Ia stai puţin!
Steven scoase în c e t fotografia şi o puse peste celelalte,
imtind un fior de entuziasm care îi gâdila pielea. Mai în
vârstă. Păr mai în ch is la cu loare. „Aceiaşi ochi.“
-Ea este, spuse el privindu-1 pe detectivul Rodriguez.
Am găsit-o. _ _ . .
Steven îşi c o b o r i d i n n o u p r iv ir e a a s u p r a fo to g ra fie i şi
îşi simţi in im a m a i u ş o a r ă p e n t r u p r i m a o a r ă în u ltim e le
două s ă p tă m â n i .
-Ş i am găsit-o în a in te a lui. Trebuie să-l sun pe loco
tenentul S p in n e lli la C h ica g o şi să-i spun să trimită o
unitate la casa ei şi s-o prevină. M ary Grace Winters.
Luă în m ână fotografia fem eii care fusese mai inteli
gentă decât toţi şi citi nu m ele de sub ea.
-C arolin e Stew art. Steven se întoarse brusc, îl privi
fix pe tânărul care stătea pe pat şi privea totul aproape
fătă să pară m arcat. Ş i atu n ci îi sări ţandăra. Ştii ce-ai
făcut, dom nule Liverm ore? Se aplecă spre el până când
văzu striaţiile irisu lu i d in o ch ii băiatului. Ai vreo idee
cc-ai făcut?
Băiatul răm ase tăcu t. în ă lţă capul doar o fracţiune
de secundă.
'T ică lo s m i c , spuse Steven calm , ig n o r â n d p u fn ete e
I fra 8 i a te ale d o a m n e i L i v e r m o r e . R i d i c ă f o to g r a ia
ui Mary G race W in te rs . P r i v e ş te - o pe a c e a s tă fem eie,
Provocă el cu o voce cât se poate de ameninţatoar •
>veşte-o cu a te n tie ! P en tru că, dacă i se înta
de Ceva v e s t e i fem ei, o să mă asigur că vei ti acuzat
complicitate. . rf>ri
Liverm ore dădu cu pumnul în perete, şi
cerţj^ntTU u îm a oară, vreau să ştiu ce se petrec

e >cu faţa roşie de furie.
328 Karen R ose
D ete ctiv u l R o d rig u ez se a p ro p ie d e el.

- S a r p ărea că fiu l d u m n e a v o a stră s-a ap u cat -
p u ţin n işte re ţe le in f o r m a t ic e , d o m n u le U v e r t ^ ^
fă cu t cercetări p e n tru u n s u s p e c t ca re o cău ta ne f ^ ^
d in această fo to g ra fie . C â n d v o m te r m in a cu f iu h T ^
n eav o astră îl v o m p re d a a g e n ţilo r fe d e ra li. R o d ri1^ '
îşi în d re p tă p riv ire a s p re R a n d a ll. S p a rg e re a
reţelelo r in fo rm a tic e este d e lic t fe d e ra l. N u ţi-ai dat sea
m a de asta? T e ro g să te rid ic i. R o d rig u ez scoase cătuşele
R a n d a ll L iv e rm o re, ai d re p tu l să n u sp u i n im ic.
Chicago
S â m b ă t ă , 17 m a r tie
0 9 .3 0
- M a x , în ce te a z ă , îl b o m b ă n i C a r o lin e , îndepărtân-
du-i m â n a în tim p ce în c e r c a să b a g e c h e ia în broasca
uşii de la in tra re . A r p u te a tre ce cin ev a .
E l îşi băgă m ân a la lo c su b p u lo v e ru l ei, fără să-i pese.
- N u , n-o să treacă. D o a m n a Polanslcy e în Daytona,
îţi am in teşti? Ia r d o m n u l A d e lm a n în c ă în cearcă să-şi
sco a tă p ro teza p e ca r e şi-a în g h iţit-o d u p ă ce l-ai sur
p rin s v en in d în d im in ea ţa asta cu a ce le a şi h ain e pe tine
ca aseară. P ro b a b il că n u -ţi p e tre c i n o p ţile prea des în
altă parte, adăugă el se n in , d ar ea sesiză în tonul lui un
su bînţeles serios.
Se în to a rse cu faţa sp re el şi se rid ică p e vârfuri ca să
sărute pe gât.
- T u eşti p rim u l p e n tr u ca r e a m f ă c u t asta.
ţişarea lu i fierb in te îi co n firm ă fap tu l că ea avusese dreF
tate. B ărb atu l ăsta în a lt, b r u n e t şi m in u n a t era ^ ,
vulnerabil. A cum treb u ie să-m i sc h im b h a in e le , alt e
sa întârzii la în tâln irea cu F ra n k . .,.¡1
t vina ta că a m în tâ rz ia t, re m a rc ă M a x im p a 5 1
a tu n ci când ea băga ch e ia în b ro a scă .
t a u privi cu reproş peste u m ăr.
- V ina mea?
,D a>vina ' in t r ă şi îş i a r u n c ă p o şe ta p e can ap ea.

peschise ^ 1 ’ ^ v in a T u a i în c e p u t. N u m a i o
, Cum ’g. n e |a ¿ o a r c â te v a m in u te , aşa ai spus.
u ş o r s u p e rio r.
^ nu te-ai plâns.
' laf î ^ e z â m b i si îş i d ă d u h a in a jo s d e p e u m eri.
red că n u m -a m p lâ n s . A s ta era su b tilita te a
în to rc în c â te v a m in u te .
Plediîn e ^ b i spre d o rm ito ru l ei şi după ce trecu pra-
J Ş ^ u i S l pantofii din p icioare ş, iş. crase puloverul
Î S puse haine cu rate, apoi răm ase în faţa şifonierului,

A d u « în oglindă. Fem eia care o pnvea era o strama
L eită, cu ochi lum inoşi şi cu o expresie... strălucitoare.
Dana îi spusese că aşa o să fie. N o a p te a care trecuse
fusese cea m ai in c r e d ib ilă e x p e r ie n ţa a v ie ţii ei. Iar acum
stia că o singu ră n o a p te c u M a x H u n te r n u va fi m cioda-
t i de ajuns. V o ia ca to tu l să se re p e te . P lă c e re a in ten sa
de a face d ra g o ste c u e l, p e n tr u el. S ă 'i au d ă geam atu
gutural a tu n c i c â n d t e r m i n a . D a r şi m a i m u l t tâ n je a
după starea d e b e a t it u d i n e c â n d se sfârşea to tu l şi sta
tea în b raţele lu i, a s c u ltâ n d u -i re sp ira ţia regulată atu n ci
rând dorm ea.
In m od in e v it a b il, e l o ru g a s e să ră m â n ă şi n o ^P
tea urm ătoare. S i ea îs i d o r e a a sta . S e privi în ogun a,
nuişcându-şibuza d e jo s . Ş i-o d o re a fo a rte , fo arte m ult.
Dar era o a re g e n u l a c e la d e fem eie? . , .
. d o lin e s c o a s e u n o f t a t tr e m u r ă to r a m in tin c u
Ifa r e d ată c â n d e l o fă c u s e să se sim tă de P^rca ar i
p a rcă s-ar fi n ă s c u t a d o u a o ară. ,, e e
Dri eie sun t?“ se î n t r e b ă î n s in e a ei, trecân d u -Şi p *
atninP ar- ^ âsP u n s u l v e n i re p e d e , ad u cân d cu e v‘ P ‘ \
V ,F fie că re i a tin g e r i, a fie c ă r u i c o n ta c t cu c p
petr/ a Senul d e fe m e ie ca re se b u cu ra se de fiecar
4 S ' p - n -b,ra ' efe iubitului <?' Să 1 ^ a încât

ar f; 1 1 ^ an ă la u rm ă ră sp u n su l ei va fi «da .
eb u it să-şi fa c ă p u r şi sim p lu b a g a ju l şi P
330 Karen R ose
la n o ap te, iar d ecizia să fie d e ja luată? C o

dădu pace tim p d e o c lip ă . D a că -şi făcea nl-i
în se n in a t că totul e ra o a r e c u m p re m e d ita t f*- arfi
b u z ele. D a r i-ar f i şi p e r m is s ă se d o i c î ! ' Mguiî
d in ţi d im in eaţa. pe
Iar ea fiin d o fem e ie p ra c tică , a ce st a r g u m e n t fu 1
siv. îşi ad ună rep ed e h a in e le , a p o i se în to arse si le
pe pat în tim p ce îşi că u ta o g ea n tă în care să le p u n ă tj
clipa aceea În g h eţă, iar ţip ă tu l ră m a se prizonier în gât
H ainele d in m âin ile e i zbu rară pe covor, iar ea rămase
în crem en ită de ceea ce văzuse.
Fu p u rtată în a p o i în tim p .
in bucătăria ei. E rau în b u c ă tă ria e i. E ra atât de istovi
tă, se târâse în sus pe scările v e ra n d e i în urm a cadrului
de mers. U ra acel o b ie ct. îl u ra pe R o b p entru că n-o aju
tase să urce treptele. D a r reu şise d e u n a singură, intrase
gâfâind în bu cătărie şi p rivea în jo s Ia lin o leu m u l vechi,
încercând să-şi d o m o lească b ă tă ile n e b u n e ale inimii îna
inte de a-şi da duhu l.
-A d u b ag aju l m am ei ta le în ca să , fiu le , spusese el,
pe u n to n sin istru d e c a lm , ia r R o b b i e se supusese
trem urând.
Sim ţise că i se face g reaţă şi se în tre b a s e ce îi făcuse
ticălosul ăla n eb u n fiu lu i e i în tim p ce ea fusese în spital
şi nu putuse să-l apere.
R ob scosese statueta S t. R ita d in bagajul pe care i-
acuseră infirmierele. A c e s te a fu s e s e ră atât de bune-
Mai ales cele două care înţeleseseră. Eficienta infirm1**
esmon şi cea m ai tân ără, care era m ai im p r e s io n a 1 a’
D t^ pI rensâw- Statueta fusese u n cadou de la ^llS^
arăta statueta> aŞa cum o ura pe ea şi pe orlC1^ |a
asta Se îr!!k- Urmâ co n s>deraţie. S e a?tept* tU«i
sărise d n n - a a ®e Pentru m o m en tu l ăsta, dar ■
lui ei. Râse statUetă în timp ce el o ţinea deasupra
cu atâta n u ? CU ^ta^tate Şi dăduse drum ul corn e
C i ? în c â t a ce a sta se
Visul rarp - flZ'Că 3 unui vis-
zacea acum în bucăţi pe podea.
Sa n u sp u i n im ăn u i 331
lin e în g e n u n c h e p e co v o ru l d in dorm itor şi

^ b u c ă ţ i l e ? î n t o r c â n d u 'l e n e în c e ta t de pe o parte
aduna
C a ro lin e , p e n tru ce durează atât de mult? întrebă
Vto din spatele ei.
Ei nu i se c lin ti n ic i u n m u şch i.
Era im posibil. P u r şi sim p lu era im posibil. Panica o
trângea ca in tr-o m e n g h in e , storcând u -i plăm ânii de
aer D oam ne, te rog, n u !“ R u g ăciu n ea i se tot învârtea
princap, stârn in d e c o u . „F ă să nu fie ca înainte! Fă să
nu fie el!“ . . . .
Max răm ase aco lo privind-o şi sim ţi tensiunea din tru
pul ei, din lin ia în c o r d a tă a sp atelu i aşa cum stătea în
genunchi pe covor, cu sp in a rea arcuită.
-C a ro lin e , ce se în tâm p lă?
Cum ea nu răsp u n se n im ic , el sim ţi cum teama ei il
învăluie şi pe el şi se lăsă in tr-u n g enunchi lângă ea. In
faţa ei, pe covor, zăceau o m u lţim e de cio bu ri de cera
mică. Luă cu d e lic a te ţe u n a şi văzu chipul unui bărbat,
cu o expresie c o n c e n tr a tă de rugăciune. U n alt fragmen
te se dovedi a re p rez e n ta m â in ile lu i împreunate.
Aruncă o p riv ire p e fa ţa lu i C a ro lin e şi înţelese ca
nu era vorba d e o p ie rd e re n eg lijab ilă. Avea o expresie
aproape ch in u ită , iar în o ch ii ei se citea panica, tram.ea
în mână u n c io b a tâ t d e ta re în c â t se tăiase şi curgea un
“ticel de sânge d e a co lo , d ar nu părea nici măcar sa o
SeiVe- U lu ă cu b lâ n d e ţe c io b u l d in m ână şi se ridic»
Pîoare cu o g rim asă d e d u rere, apoi se duse ^
Ucâ o cârpă u m e d ă p e n tru m ân a ei. C ând se ‘ ‘
eta îm p ietrită, to t în aceeaşi poziţie, cu mana i
l!\i'are cu rgea sân g e. ■ _ onucă
de „ aX Se strâd u i să-şi alu n ge propriile nici
Ce. 0 rid ic ă în p icio a re . Ea se si p ăpUşă,
q , mi c ă îm p o triv ire , ca şi când ar i
^ p in s e în c e tiş o r şi o aşeză pe m argine^_. gna. O
^ l r ^ ° U n e- ° ' n c u r a jă el în tim p ce-i ‘ ^ cUt<) în
j ai de n n u m ă r p u ţin m ai tare deca
n °rm a l. C a r o lin e , revino-ţi!
K a ren R o se
332
Pocni d in degete în faţa ei, iar ea clip i. Nu tresărise ■

nu se trezise la realitate aşa c u m sp erase el, dar îşi ri(J. Ş!
în cet privirea p an icată spre el.
- E l a spart-o, spuse ea în şo ap tă.
- C in e a spart-o? în tre b ă ei, cu răţân d u -i sângele uscaţ
din jurul tăieturii.
- O h , D oam n e!
Era un strigăt pierd u t, p ă tru n z ă to r şi disperat.
M ax îşi stăp ân i cu g rijă p ro p ria team ă, se ridică să
aducă o altă cârpă u m ed ă şi d e d ata asta îi acoperi faţa
cu ea şi o tam p o n ă, astfel în c â t apa rece îi curse pe gât.
Era ca şi când i-ar fi a ru n c a t o ca rafă cu apă pe faţă, şi
genunchiul ei tresări in tr-u n g est re flex , reacţie la care
se asteptase si el.
- C arolin e. O făcu să rid ice cap u l şi o privi în ochi.
U nde ai fost? .,
Ea în ch ise o c h ii şi în g h iţi g re u , în m od evident
tulburată.
- îm i p a re ră u . _ ^
- S ă nu-ţi pară rău. Sp u n e-m i ce s-a î n t â m p l a t .
- E . .. E o prostie. T re b u ie să fie o prostie.
P ărea că în c e a r c ă să se c o n v in g ă s in g u r ă . -ntoar-
M a x s u r p r i n s e o m i ş c a r e c u c o a d a o c h i u l u i , se 1
se b r u s c c ă t r e s u r s a e i, p r e g ă t i t i n s t a n t a n e u să se ap
R e s p ir ă u ş u r a t c â n d p i s i c a m a r e şi p o r t o c a l i e s‘^ ro,
p a t, s e p li m b ă p e e l şi a p o i s e a ş e z ă p e p e r n a ui ^
lin e c a şi c â n d e a a r fi f o s t s t ă p â n a c a s e i . M a x iş>
p riv ire a î n su s e x a s p e r a t şi î n a c e l a ş i t i m p j e n a t ca
e i îl f ă c u s e să s e a ş t e p t e s ă s a r ă m o n ş t r i d i n d u a P
S e a şe z ă lâ n g ă e a . . a îşi ri'
i. . 1 P 's^ca ta, iu bito, spuse el în cetişor, ia ^ fe
că Privirea spre corcitura p o rto c a lie cu o
trăda un amalgam de em o ţii. P ro b a b il că ea a
statueta de pe noptieră. T o tu l e în regulă, zău.
E a se m a i r e l a x a p u ţ i n .
- A i dreptate. C e prostie d in p artea m ea! ^ tit
la £ T Can înCercă să se tid ic e , M a x o sili sa
g criu ce a n u m e te-a făcut să intri prac-

.S ta i! V r e a u s ,^ 5 6 ^ dg coap să y Teau să ştiu
, ţn transa. V (
S e v â ^ k ^ e n i H v i d ă ca a u n e i fa n to m e Apoi râse
Faţa ei d ev en cu m n c u p rin de un frison rece.
pUţNuStS d acă îm i a m in te s c care m ai este adevărul,
spuse ea emgmacica_ ^ încercând 5a se
încălzească.
i l T i d i c â p riv ire a sp re e l, a p o , î ,i trecu nervoasă
“" ^ r m a U ^ t o statu etă ca asta. Era... importantă
pentru m ine.
- De unde ai avut-o.
- A fost u n dar. . 7
- T i * dăruit-o cin ev a i m p o r t a n t pentru tin .
Ea în cu viinţă d in cap , cu o ch u închişi. mea
- O tânără care a fo st p e n tru scu rt tim p P fjecare
El bănu ia că va tre b u i să-i sco a ta cu cleştele
amănunt d in a d â n cu l m e m o rie i. a„W n u ită .
Ea deschise o c h ii, iar el văzu în e i o fn ca
Nu îndepărtată şi în g ro p a tă . E ra recen ta. . ţ.
Şi în clipa asta. M a x sim ţi că i se strânge stom acul, ^
teamă s-o în tre b e p e n tru ce îi era în că frica,

că nu şi-ar fi d o rit să a fle răspunsul.
Ea îşi trecu d in n o u lim b a peste buze. [a
-Ţ i-a m ... â â ă ... ti-am spu s când va ca m-
c°loană.
Max în cu v iin ţă d in cap . grămadă de
~Şi mi-ai m ai spus o d a tă că ai petrecut o < • =juCiră
niP Prin sp itale. L a această afirm aţie ochii
aPfig. C u m te-ai ră n it la co lo a n ă , C aro ine.
T Atn, ăăă, am , ă ă ă ... A m căzut pe nişte■ q cre2Use.
^ 1 rtiai spusese o d ată acest lucru. Şi a
îjm n'° m ai cred ea. . p eva îi scăpa.
CPVI cuPrinse o groază in ten să şi tenDi * ■ am intire
eva crucial, îşi în c h is e o ch ii, revizui fiecare
334 K a ren R o s e
stocată în m em orie şi a tu n ci îşi a m in ti m odul în

retrăsese brusc ca să evite sâ fie a tin să în ziua
care o surprinsese d esfăcân d c u tia aceea î n biroul 1 'n
Atunci îi fusese frică de el. L u cru rile începeau «
la locul lor. P
„Nu m-a d u r u t.“ In m in te îi ră su n ă şo a p ta ei d'
noaptea trecută. E l o în tre b a se c in e îi făcuse rău Vois"1
să spună din p u n ct de ved ere... e m o ţio n a l.
Ea nu-i răspunsese. O h , D o a m n e ! Nu-i răspunsese
Nu. Sim ţi cum i se în to arce stom acu l cu violentă. Tre
bui să înghită ca să nu i se facă rău, ch ia r atunci şi acolo.
Dar o rugase să-i spună adevărul.
Deschise ochii şi văzu că ea îl privea fix în faţă, încă
temătoare.
Şi în privirea ei văzu adevăru l pe care nici un bărbat
adevărat nu -1 putea accepta.
Ea îşi plecă privirea şi se u ită în altă parte.
- Când? întrebă el cu voce o b o sită.
- Când am căzut pe scări?
Max se ridică în picioare clătin ân d u -se. Furios.
i căzut? Te-ai mai lovit şi de uşi, C aroline?
a se ăcu mică auzind to n u l si dezaprobarea din vo
cea iui, iar el sim ţi cum fu r .a s e -tran sfo rm ă ¡ntr,un val
n f ne. Ca„re era 8 ata să-l d o b o are. S e prăbuşi din nou

p P?t şi îşi ingropă faţa în m âin i.
p J Z S * * “ - ^ ' am vru t s-o sp u n aşa.

-Ş tiu PC g em jn ch iul lui.
El clătină din cap
ia o Uf S : U C esăs? ^
'C â t deCmu[t?lt tlmp în Urm ă’ M a x ‘
Max i - w ' pe acolo.
- â : r n^ de pefată-
° pric la baî s c ă r f r dmF inS‘ A m câzu t- S e ° pri' ^
e 'a P iv n iţă .
A i s p a te ie
El Se a p l e c ă şi lu ă o b u c a ta d in statu eta.
_S i asta?
C a ro lin e o ftă d in n o u . _ _ _ , _
în spital am c u n o s c u t o ta n a ra m in u n ata, racea vo-
1 "tariat în a ce a v ară. N e -am îm p rie te n it. Nu mai avuse-
nici un p rie te n p â n ă a tu n c i. în viaţa m ea, afirm ă ea
cuvoce tristă. E a şi-a d a t se a m a . C u m v a şi-a dat seam a
ce mi se în tâ m p la se .
-S i?
- Ş i... m i-a d a t s ta tu e ta ca p e ... N u ştiu . A vrut să fie
un simbol al p r ie te n ie i. P e n tru m in e a d even it ceva mai
mult. în ziua în c a r e a m a ju n s a ca să de la spital el...
a spart-o. S ta tu e ta m ea.
-In te n ţio n a t? D e ce?
Ea ridică d in u m e ri.
- R e p r e z e n ta s i m b o l u l b u n ă v o in ţe i. El ura to t ce
reprezenta b u n ă v o in ţă , m a i ales fa ţă de m in e. A şa că,
atunci câ n d am a ju n s a ic i, m i-am cu m p ă ra t alta. Luă
de pe jos b u c a ta c a r e re p re z e n ta cap ul bărbatului. Sfân-
tul Iosif. S fâ n tu l p r o te c to r al re fo rm e lo r sociale.
El îi privi c h ip u l, a sc u n s p arţial sub părul care ii căzu-
Se atunci câ n d îşi în c lin a s e cap u l deasupra feţei Sf. Iosif
Pe Cp|e U î ” le a îr > p a lm e.
d n P entTU asta te-ai h o tă râ t să m ergi la Facultatea
e tept. P ro p ria ta re fo rm ă so cială.
- L_>a.
can^ , u tf le se s c u r se ră în tă c e re . El era... am orţit. In-
va în ţ P r ic e a p ă a d e v ă ru l sp u selo r ei, M ai târziu se
peti M a i tâ rz iu va lu p ta cu im pulsul de a-l găsi
Pronri i°SU <îare r >dicase m â n a asupra ei şi îl va ucide cu
s>îi vt C M a i târziu o va tin e în braţe, o va ac ora
Era n SpUne câ tQtu l va fi b in e . D ar în această clipa...
- T r i l ? 1 f im Pû a m o r ţit. r ,
bizuie n Uîe P le c ă m , M a x , sp u se ea în cet. Fran ' se
El - tin e .
■~Vit^n t0 a rse ° P rivi f ix - nevenindu-i să creadă.
re ic a eu să ... d u p ă... d u p ă...
336 V
K a ren R o s e
R en u n ţă şi o privi n e a ju to ra t
clipCească.
a r o l m e il p r iv i p r o v o ccaa ttoo aa rr e -m Qc^. ^
£ 2 Z podra «■*
'a ^Tam
n X t1 f > ** “ ">'« - - Pot * .
-* * * a s s
II strângea ceva de g f f a s a T ’ P rÎV ind d ire c t ^ tavan
c5 « « * « £ E * " un pic - •«
-Bineînţeles căV reIm porte n? Uptavanul cu claritate.

“ ^ P r a ei. Are i m p o ^ T ^ Privirea ^ ^
f e- ^ P o rta n tă nen^n Că ţJ S' a în t â m Plat
ta, Caroline. Tu esti in C& te lubesc- A re impor-
Pentru m ine. Ştl lm P ° r ^ n tă . T u eşti importantă
m im ă o m ţep â tu ră e d eer|UmplU|d e ! a crim i Ş> sim ţ' în

se că ar p u tea s-o p ă r ă s e a / - ^ - g a n dul c i ea crezu-
m e tre m u ră to a re î si t SCa' j c u P r ‘nse fata cu mâi-
prinzându-i cap ul P ™ părul ei,
imp ce făceau dragoste m n o a p te a trecută in
~Te iubesc.
sionat de uşurare. ÎazU^în p a^m a lui, Cu trupul deten-
balele pe bascheţi d u ^ ă tir ^ 8^ ^ ^ PU?ti cărora le curg
- D a ? ° Pri> ţ i n â n d h a i n e l e l a p i e p t .
Mai târziu, câ n d o să te r m in ă m cu ch estia asta pen-

"prank, vreau să n e în to a r c e m acasă la m in e şi să as-
cult întreaga poveste.
Ea se ju că a b s e n t cu h a in e le .
- De ce?
Max se rid ică în p ic io a re şi îşi pu se m âin ile pe umerii
ei. Se aplecă şi o săru tă p e gât p rin pulover.
- Pentru că treb u ie să în ţeleg . Ii ridică bărbia şi o săru
tă tandru. P en tru că eşti im p o rta n tă pentru m ine.
Chicago
10.30
-N u p o ţi să m ai răm âi puţin?
W in ters, care îşi în c h e ia m ân ecile de la cămaşă, se
opri p u ţin şi privi în jo s spre trupul tânăr din pat. Se
forţă să afişeze u n zâm bet cuceritor.
- Regret, draga m ea. T rebu ie să m uncesc astăzi. Sunt
deja în întârziere şi am de desfundat un veceu şi de re
parat o in stalaţie de apă caldă.
In realitate era furios pe el însuşi. A r fi trebuit să fie la
apartamentu\ lu i M ary G race de câteva ore. Nu dormea
absolut niciod ată până târziu. Probabil că tot stresul ăsta
care se adunase era de vină. ■j - - -
Evie trase cearceaful pe ea să se acopere şi se ridica in
Şezut, îş i masă tâmplele.
- Am o durere de cap îngrozitoare.
E l era m irat că ea nu ajunsese la spital, rata as a
sese straşnic la măsea.
-În c e a rc ă să iei câteva aspirine.
Ea aprobă din cap istovită. ,
- Pare o idee bună. Nu vreau să fiu mahmură când
întoarce D ana acasă. ţ , • , ecie
M âinile lui W inters se opriră brusc. îşi reveni repe
şi îşi încheie ultimul nasture.
- Dana?
L j
338
Karen R ose
Evie îşi m asă o rb itele cu d eg etele

- D a n a D u p in sk y . E c o le g a m e a H
C a ro lm e su n t cele m a i b u n e p r i e t e n E a ■
n o ap tea în w eek en d u l ăsta O Sn t " na
ma g ^ eŞ te m ah m u ră si cu Un | Î i SUpere tare £
aruncă o privire la ceai . L u a 1 ^ ' P lt Ca">
sa-mi revin. a ca m ° jum ătate dP ‘ -
p\ •t \ ^ oră
? r I - *
■ i î u 's s r “ * ~ **- » 4 ^
-Ş i ce faci diseară, Evie?
¿ i ' - ' v S Ţ ă t « t iic i S ctati-

-V in Y â t t i a u t o p ? 5“ pantal°™ -
capitolul 18
? f lei8„h' C o r o lm n de N o r i
Ş t a k , M, l7 m a itie
C elularul lui S r e v
pe aleea casei sale ° SUna exact când intra cu maşina
“ Thatcher.
;a f l a i " T ° Cmai am P' imi‘
-T o c ™ ,
Stev
«UXtoTt?
V^ m ° re?
C,°borând dl"
alergat. A i avut ceva no-
- N u , r ă s p u n " ^ ™ ® ^ . pe ^ " c h e t a din spate,

enunţe când avocatul [ J ] K o d ti^ a trebuit să
din femeilpU f ^ - r e c e . Nu dă nici d oi , ; ‘Vermore eS

lCa SaU PC P -tr u S ^ r e r s
vrut in fo rm a ţii d e s p re e le . A f o s t o a fa c e re şi n im ic
^ A U e r u t o e x p e rtiz ă p s ih ia tr ic ă ? în tr e b ă T o n i care
^ ^ Îro T u ro r u Îd is tric tu a l o v a ce re. Pariez u n d o lar con-

"jece că o să-l d e c la re s o c io p a t. U n ind ivid făra pic de
S tev e n tr â n ti p o r tie r a m a şin ii m u lt m ai tare
c o n stiin tă .
decât ar fi fost n e v o ie . T i p ii ăştia îm i dau friso an e. H ei,
Cindy L o u , ad ău gă e l, m â n g â in d cap u l flo c o s al cioba-
nescului fa m ilie i T h a tc h e r .
- C in e e C in d y Lou? în tr e b ă R o ss cu u n uşor amuza
ment în voce.
- C â in e le m e u . F iu l m eu ce l m ic a botezat-o dupa
Cindy Lou W h o , care nu avea m ai m u lt de doi ani.
- U n cad o u d e C r ă c iu n , nu?
Steven se u ită în c r u n ta t la c â in e le căruia îi curgeau
balele pe p a n to fii lu i.
- O greşeală d e C ră c iu n . , .
R idică g e n u n c h iu l şi îl puse în pieptul lui C in y ou
exact la tim p ca să-şi p ro tejeze saco u l de la costum de
doua lab e m u rd are cât nişte farfurii.
- Eşti u n ciu fu t, Steven , spuse T o n i r â z â n d .
- S u n t u n o m căru ia îi plac h ain ele curate, ite ce ,
trebuie să p lec la recitalu l de pian al fiului meu M att m
douăzeci de m in u te, aşa că n u am prea m ult timp sa
cutăm acu m . A m vru t d oar să-ţi com u nic ca am veş i
ta S p in n elli d in C hicag o . A trim is o echipă in 1 ■
asta la a p a rta m e n tu l lu i C a ro lin e Stew art, ar .
acasă. A u v o rb it cu u n vecin, un bătrân, care a P
dom nişoara Stew art a plecat cu un bărbat cu o
de oră în a in te ca echipa să ajungă acolo. ţn(Trtv
-S te v e n , nu-m i spune că era R ob, spuse Tom îngro
zită. T e rog!
U n fulger roşcovan îl prinse de picîoare, iar Stev.;n Ş

ridică băiatul cel m ic în braţe, prinzând telefonul
um ăr şi ureche.
340 K aren R ose
" ® J m i \Pu fu le- .^ r u t â cu zgom ot fruntea lui M u

apo. il sp rijin i pe b ă ia t pe sold. N u T o n i n
ters. Era u n tip în a lt cu u n b asto n Bătrânul T
se num ea M ax. SPUS că
- M a x nu avea şi u n n u m e de familie?
O am en ii lui S p in n elli l-au în trebat, dar bătrânul »
spus ca el nu; şi bagă nasu l în t r e b u r i i vecinilor s i
dure n PoliţiŞtU d in C h ica g ° p u n e a u că bătrânul U
duce practic viaţa pe scara de la intrare. Mi-ar fi plăcut
Tioonnifootta
fr- uşurată.
a ^ Să 5 6 ft Străduit ^ ba 8 e nasul,
Celi ? Uţin,a[e Pe cineva care să aibă grijă de ea.

bandă A P .a?ea deloc să mă gândesc că zace legată cu
banda adeziva pe un pat din vreun hotel răpciugos.
Slin mai
sun maU târziu.
F-e Unui râu - T rebu ie să plec, Toni. Te
a n in r 'eri îrichise- ¥ băgă telefonul la loc în buzunar şi îl

arunca pe um eri pe Nicky, care ţipa de plăcere.
aolerâ^rl’ ° e 6 P<i n ûl u n u i râu? în treb ă Nicky,
Steven Ş1 CaPÎ , Câ? d intrară Pe uşa din faţă.
pe care W 6 f ” î 4 an Crenshaw şi la nenorocirile
un val nou "t iV■ în Urma lu * ^ străbătut de
ch iar în fa n f tlCa f gai?ûl că W inters ar fi putut sta
f e sei ui> la nu m ai c â t*va de fiul
n e ch n tit N?u v ^ h o t ă r â r e de
Şansă ca ticălosulTa 1 cea m ai afurisită de mica
k i - k niduo
u lt im a o a r S ^ d ' a ’m f o s i 'Î a V e s '' S 5rit d ‘n f ' l a i

său. 11 dădu jos pe Nickv de n P CUlt- 11 răspunse fiul“ 1
treaptă a scării ca ¡â î f c " t tt ^ PC 3 ^
ca după recitalul lui M att să ^ Ml sl
să mergem la pescuit tot restul d ^ - ° ţl ttci în maŞ
Zâmbetul lui Nicky strălu^ ^ ^ i e z i i ?
-Adevărat? Ptlntre Pistrui.
-A d e v ă ra t.
C „ s e S t r ă d u i s ă -ş i a l u n g e t o a t e g â n d u r i l e c u p ri-
J h W i n t e r s , l u c r u c a r e n u - i r e u ş i g ro z a v . D a r s e îm
bărbăta o r i c u m .
-A z i m ă s im t n o r o c o s .
Nickv sări în p ic io a r e . . . ,
- D e stu l d e n o r o c o s s ă -l p r i n z i p e b u n i c u l p e ş tilo r .
S te v e n î ş i d e s f ă c u b ra ţe le , ş i N i c k y s a r i sa se
CUÎ E S r o c o s . î l s t r â n s e t a r e î n b r a ţ e p e N ick y . M u lt
mai n o r o c o s .
Chicago
Sdmbătă, 17 martie
1 5 .0 0
W i n t e r s în ch ise cu z g o m o t portbagajul maşinii sal!

închiriate. S ă fie al d racu lu i de b o ş o r o g . A d e l m a n p u .
simplu nu p utuse să-si vad ă d e treaba lui. C uar
să se apuce să verifice firm a T h ree A C ontracţors. ^
trebuise să-l în tâ m p in e la uşă şi să-i spună ca
®x ista şi că se d u ce la p oliţie. C ă ştia că W in casa.
m ap artam en tu l lui C aro lin e când aceasta nu > ^
Că n im eni n u le făcea greutăţi fem eilor m c ,
ţriai ales celo r care nu aveau un bărbat care
LIVA---------------
de ele, cu m era C aro lin e . _ . W inters. îl pro-
Caroline. N u m ele îi răm ase în gat lu i ,^ ■
vocase. îl m inţise. Fugise d e j a el îl furase Re ^ '
1 Urn p lu se m in te a necoapta de m ine ^ . c- ¡L
Pe p r o p riu l lu i fiu îm p o triva lui- Iar aci _ . acasâ înv
era n ecredincio asă. în dim ineaţa asta re\ - noaptea,
P reună cu o lo g u l în baston. Fusese cu e ^ pe la
curva. Ş i plecase d in n o u cu el în c lia ” ^ puţin asta îi
zece şi ceva, cu o m ică valiză în m a n .. sUf[nre.
Opusese A d e lm an în ain te de a-şi cta u R jtrd n u l opu-
W in te rs p ip ă i ru p tu ra d in salope ■ . ^ avusese un
sese o rezistenţă surprinzătoare, ra plănuise
loc unde să-l ascundă după aceea. 1
342 K aren R ose
lu cru l ăsta. E ra u n u l d in a c e le c a z u r i
v ita b ile în v iaţă. A şa în c â t p e n tr u m o n J T :e ■
esi,tat(- ine-
al b ă tr â n u lu i A d e lm a n e r a p o rtb a g a ju l ™ ie
uIdev- veci
c h iria te. N o să m ai p o a tă
N u e x ista p e lu m e a a sta s u f ic ie n t de m u lt I W P'
a co p e re m iro su l o d a tă c e cad av ru l v a în cep e a ™
in te rs se s tr e c u r ă ia v o la n u l m aşin ii închiriate si
ieşi e p e alee. G ro z a v ă a sc u n z ă to a re , aleea asta. Dacă
fa c u tă t u r n a i ca să te ascu n zi aici, asta ar
tr e b u it sa fie . N u se m ai o s te n is e să rămână astăzi
.CV . * tia ca M a ry G r a c e îşi făcu se u n bagaj, aşa
ca îşi a d e a se a m a că n u se va m a i în to a rce până a
o u a zi. îşi rid ică o ch ii sp re cer. B u le tin u l meteorologic
preve ea câ în ziua u rm ăto are va p lou a. P rin urmare ace
ea ar p u tea fi u ltim a lui o cazie d e a vedea o panoramă
clara a oraşu lu i C h ica g o d in v ârfu l Se ars Tower.
vea ° grăm adă de tim p de o m o râ t şi să facă pe tuns-
PI cateva o re. C u Hvie se în tâ ln e a la opt seara.
anu ui pentru seara aia in clu d ea si să o convingă pe
tv ie sa-şi în d rep te sim patia spre tatăl lui „Tom “- Era des
tui a e o p tim ist că to tu l se va sfârsi cu bine. Până mâine
pe M a rV G race. Ş i o va ţin e bine. Până
î . lu , Uj Se.va *n toarce d in excursie, M ary Grace va
ai mu t decât d o rito are să-si retragă fiecare minciuni
pe care o spusese de-a lungul an ilo r.
fe r ir i« u - ' ln tr' ° săp tăm ân ă v o r fi d in nou o fam>lie
cita. M a rog, cei pu ţin el şi R o b b ie vor fi fericiţi- _
fe r ic ir i aCC Va m aî a fla " ¡c io d a t ă ce înseamnă
tr e b u ii acasâ în A sh e v ille , M ary Grace va

chiar să facTPUn a- acuzaÎ‘dor d e răpire de copii- P0,lt.
N ici o e o n i 1 PUţm^ pu?cărie Pentru răpirea fiului lu'-
l u n ^ " corn"3' " *“ în ch is^ e nu va fi suficient d
Robbie, dar ?a? te ani fu rafi din viaf‘?
ca ei pentru totde ^ V° i* su, icîen t s-o facă să stea în k3 '1
-------^ “ totdeauna. Iar d a c ă nu va face p u ş c ă r i e , P“r
Marcă de cosm etice (n.tr.)
343
Sa nu sp u i nim ănui
- -c f ieAe lo ob bl ilci ga at ts-o

S'Ofa că să stea în b a n ca eu
— ........-
* * * » ° l si văzu c u m p a lm a i se strân ge
si 5i^Plu g e p u m n . V or
Îsi privi m an a şi G â n d u l d e a Q face pe M ary G r
fi nişte le cţn gr ■ ^ o m o a r e în ce p e a sa -1 apese
sâ stea m b a n c a î n d r e p tă sp re c e n tr a l oraşu lu i.
- Intră ’ enTnă c a a s ta o să a ib ă o p a n o ra m ă grozava a
Intr-o zi s e m n a ca
oraşului d in S e a rs T o w e r.
Chicago
Sâmbătă, 17 m a rtie
17,00
Max îşi c o n s u ltă ce a su l p e n tru » £ £ £

tea m in u te. C a r o lin e e ra la to a le ta P .. t roa.
începea să se în g rijo r e z e . D e fap t f u s e e jn g n jo ra ^
tă ziua, lu p tâ n d u -se cu p r o p r iile se creadă sau
absenţa lor. E ra în c ă in e rt, în c ă nu ştia
să spună. - • - ne scări si lă-
Dumnezeule! F u sese m a l t r a t a t ă . îm pinsă ştia.
sată a co lo să-si re v in ă sin g u ră. M ai era Şi ţmPinsă
Tot ce i se în tâ m p la se p ro b a b il în a in te ^ s;- ^ s a r ă
îi provocase a ce le u m b re în privire şi °
daca el făcea vreo m işcare bru scă. izbucni-
M ax ar fi v ru t să se în fu rie . Şi-at_fi inert.
re p u rificato are d e fu rie absolu tă. . r !r »roşiseră apar-
lar C a ro lin e fu sese d istan tă de can P - car 0 dată
tam entul ei de d im in eaţă. N u schiţase ersaj ¡ e jji c i
vreo te n ta tiv ă d e a face ceva. N iCL ° . c ¡nl [ar făptui
° atingere. Ş i cu sig u ran ţă n im ic mai ¡şi spu-
că el o dorea îl făcea să se sim tă vinova - iCt j e unde
nea el, vina era ceva. U n s e n t i m e n t . ^ ¡n care el
344
Karen Rose
Frank se dovedise u n succes. Nu-i dăd

dupa-amiaza, în tim p ce el si Pn i- Use Pace tn„»
preună cu maşina prin C hicago fSrâ o t ^
acum statea îngrozit în fata unui scaun T - anurtle- îr
tul m care intraseră la întâm plare Nu fi reS> » '
nici unuia din ei. N ici unul din ei nu , 1V 6 aleg^
mâncare, luaseră prim ul fel din meniu n'micde
la voia întâmpIăni.UEr’a m efrtP t’ m d ° Se lâsa*
f e r n e î'^ lo c e 'c u n o s c u 't ă 11" ^ ^

~ M ultum esr nn puf dln sPacele lui;
Max îsi E ’ am " evoie de ° masă- Sunt cu el.
când Dana DupinTw se^tr™ ^ SUrprins atunci
o privi pe chelnerit- 5 u r a ln sePareu în faţa lui şi
uşa de la intrare ’ Care Ln m ev’dent ° urmase de la
c f c ln e r iîn UnvPaHar CU apâ cu lămâie, vă rog!

- E cu mine “ M “ ’ iar acesta aProbă din “ P
- S i cummf>Se iarCU' '•? SUS com Pătimitor.
de e r bă “
ketchup plina cu
° întâlni pe a lui Ca’ a^ ° ’ ridică privirea care
sească un răspuns parfe ’ âră să fie în stare să gă‘

încuviinţă din can in'n t i f ea nerostită din ochii ei.
ment. Ochii lui ce 'rrp ^ - Sa sPună ceva pentru mo-
rantu ui, aşteptând-o p e ^ r ? ^ îndepărtat al restaU'
- Mu se va întoarrp - ln t să iasă de la toaletă.
Puse Dana li^Ştitâ m u rm a t0 rul sfert de oră, îi
^ a f Xt ju f 3 ârû r i lu i'c â ro lm e ’'aaP

poi^re*"Û
° ‘ repetă-Poperaţiunea
ne3CinS ea
345
- n i o e x p r e s i e d e s u p ă r a r e p e c h ip .
M ax se n e a m î n tâ ln it a ici d in im a m -
m ă gândeam ‘ ţ f ă c â n d v o r b e l e l u i şi
N u m f - g - neÎ e i S s a r c a s m u l f ă c â n d v o r b e l e l u i şi
plare, replica ew
trecu t p rin m inre că te-ai gând,. Ş . ce a,
gând să fa ci a c u m ? c h i p u l e i. A v e a o e x p r e s i e
El riscă o p r i v i r e fu n r a ° m a t i c ă . E l î n ţ e le s e
p re ca u tă , c u o p r i v i r e d e c â t °â c o n d u c ă u n a d ă -
S S s s s i
acelaşi lu cru şi p e n tr u b ă r b a ţi.

- Â v e n i t la t i n e , s p u s e e l . T u a i a j u t a t - o .
- A v e n i t la m i n e , c o n f i r m ă e a . A p o i , i n .
cap ul, r i p o s t ă . D a r s -a a j u t a t s i n g u r ă . Ş i a c u
gând să f a c i, M a x ? . _ •i
- N u ş tiu , m u r m u r ă e l . N u a m n i c i c e a m a i v a to
- A t u n c i î m i d a i v o i e s ă -ţi d a u c â t e v a s u g e s tii.
-B in e în ţe le s. . . . . . . . . „ „ j ,,:
C e r i d i c o l , î s i s p u s e e l , şi u n v a l d e f u r i e 11
m in te a a m o r ţ i t ă . S t ă t e a u a i c i , s c h i m b â n d d u l c e g ă r i i , c a
n işte s t r ă i n i c a r e s c h i m b a u s a l u t u r i p e o s r r a a a^, 0
ra tă , c â n d d e f a p t a d e v ă r a t a p r o b l e m ă e r a ... şi in g .
n o d u l d i n g â t si îşi l ă s ă f r u n t e a s ă c a d ă î n m â i n i . L â n a
a d e v ă r a ta p r o b l e m ă e r a m u l t p r e a o d i o a s ă şi u re ro
p e n tru a fi l u a t ă î n c o n s i d e r a r e . _
D a n a î n m u i e a l t c a r t o f p r ă j it şi d e a c e a s t ă d a t a U m a n -
c ă ţ p riv in d u -1 p e M a x î n t i m p c e m e s te c a .
- N u ş tiu c e să-i s p u n , se c o n f e s a e l. T o a t ă z iu a m a
g â n d i t n u m a i la a s t a , f ă r ă p r e a m a r e t r a g e r e d e i m
D a r a p o i , c â n d o p r i v e s c ...
E a în c lin ă d in ca p . ^.7
- C o n t i n u ă ! C â n d o p riv e ş ti p e C a r o l i n e c e vezi-
M a x p riv i s p re t a v a n , s p r e b a r , p e fe r e a s tră . ( J n u n ^
n u m a i î n o c h ii c ă p r u i a i D a n e i n u , o c h i c a r e p ă r e a u sa
v a d ă m a i m u l t d e c â t şi-a r fi d o r i t el să d e z v ă lu ie .
- V ă d . . - R i d i c ă d in u m e r i . N u ş tiu . Ş tiu c e c r e d c a aş
v re a să v ăd .
M P ana.zâmj M' U n 2âm b e t incredibil de înr l
il facu sa-şi d o rească să în ju r e şi să urle
D ar nu facu n im ic , iar ea îi zâm bi d in n û la?Uil%
- S t a p a m r e d e s in e . A d m ir asta la un V- i
tim p cât nu d ep ăşeşte lim ite le ra ţiu n ii M a* 3 1 At«
ar trebu i să vezi a tu n c i cân d o priveşti n e S Cf .crezi«
« ă, D
E a ridică d in sp râ n cen e
-D a r ?
M ax în ch ise o ch ii.
- D ar nu văd asta. O văd zăcând la baza acelei scări de
X . T a- ă V în d u re ra tă - b u zele îi tremurau si le
transe cu pu tere. în sp ă im â n ta tă .
Că irnag^ ia m e r§e m â n ă în m ână cu mese-
L ai ales"°- isto ria , adăugă ea atunci candel
iran of ^ o c 1 1 1 ?' ° privi în c ru n ta t. Evie mi-a spus cum
j - orm i cursurile şi le în su fle ţe şti. Nu poţi face asta
un o b sta^ |m a®'n a^ e ‘ U n e o ri im aginaţia poate deveni
M ax râse amar.
- D a. Şi ce-i cu asta?
n its't'- dr.eP ta,:e- A ^ c u t pe p o d eau a pivniţei, râ-
la a X r a n ^ H ^ ^ - A şa a g ăsit' ° T o m ‘ E 1 a SUnat
acea reuşi să vizualizeze m u lt prea clar şi
si când i r lr u e! a de m irare că b ăiatu l se purta ca
S î f° St ^guardul m am ei lui.
tr-un gestdePa În â Îc .na * * * * în ch e ie ^ r a m âinii lui, * '
p o d w u a t m ^ 6 3 nU m ai zace a c o l° - Nu mai zace pe

N ici măcar ^âm bi ridicând un co lţ al guru-
M a x i! Î™ 1 are Pivn‘ţâ-
-C u m Uimit‘
te rm in i ea întrekar astfel de lucrUl‘!

D e p r e s ia caTe s i t r e a - H a i d e , M a x , c a r e e a lte rn a tiv a .
sa te r o a d ă p â n ă c â n d a ju n g i să -ţi doreşti
347
s ă nu spui nim ănui
■ - c f î i c i n e m -a î n v ă ţ a t s ă râ d a tu n c i
- m ort? V r e l _S n ; . n d p r i n v i o l e n ţ ă n e m e r n ic u lu i de
- 5 voiam să-i r ă s p u n d p U n e a f â c u t . 0 . A in t r a t
S rb a t care i-a a n i c â n d e ra m d e ja d ivorţata
ţa viaţa m ea ,a c" ™ { m e u v io le n t. îm i lu asem diplom a in
de câţiva am d e p e n t r u a a d u c e o sc h im b a re
consiliere terap eu i * ^ d e sc u ra ja tă . Intr-o zi,
în viaţa m ea, dar n n s tu lu i m i-a sp u s să m ă d u c
fostul d ire c to r a a^ <P ^ t e C a ro lin e la au-
A iau o clie n ta n o u a . A m m taLn p ^ ^ ^
togara, în sp ă im â n ta tă , d ar h o t a T a ’ o d e o d a tă . D e
mai curajos b ă ie ţe l pe care l-am că atat
atunci n-am c u n o s c u t a ltu l m at cu rajo s, l o m ^ P ^
acel curaj de la m a m a lu i. C aT o lin e n ă ; de fapt,
seamnă ad evărata p ersev eren ţa. C e _ un
adevăratul cu ra j. C â n d am c u n o s c u t * m ea pu ?
corset p en tru sp ate şi m ergea în basto - ,
M a x clă tin ă d in cap. _ ât de Ob o
- A lu crat în tr-u n d epozit şi vene. Ţ o m . îi
sită... D a r î ş i fă cea î n t o t d e a u n a tim p p - ^ ceau Sâ
spunea povestioare am uzante §l. ^ a^ a reusit să t r e a c ă
râdă m ult după ce stingeau lum ina. ^ si'mrul uroo-
peste toate greutătile. V o in ţă de n em ra , sj
rului cât pentru o întreagă t r u p ă d e de
mai m ult curaj d ecât u n pluton d e soldaţi- ^
pe care vrea ea să o vezi. Asta e ea cea a d e v a r a ta .
7 C â t tim p a stat cu el? . j j ipsa luî
În trebarea îi scăpă în ain te s-o P ol’ iui’rnultumire.
C aroline, care nu îl putea auzi, fu singura lui mu ,
D an a n ici m ăcar n u t r e s ă r i . . pot să-ţL
-M a x , această întrebare trebuie sa j- n nur«eroa-
spun că fem eile răm ân c u bărbaţi vio • ^ ej e aU f o s t
s e şi diverse motive. P r o b a b i l c a m u n :|or p e t r e c u ţ i
valabile şi pentru C aro lin e în timp
a l ă tu r i d e R o b . . , r c a r e c l o c o t e a şi
Rob. U n n u m e a s o c i a t u r n v ' r ul el ' t a\.a t l e t u l u i
ră z b a te a la s u p r a f a ţă d in tr -u n c o l ţ în t u n e c a t
s ă u . Isi î n c l e ş t a p u m n i i .
348
K aren R ose
F e m e ile ră m â n îm p re u n ă cu bărbaţii
ove, con tin u ă D ana, iar M ax ii o b s e n î nri " ,m
zu; e “ upra p u m n ilor lui. Ii reia™ ¡ ™ , L ' a ,' a
palmele pe m asă. E a isi ridică din n ™ „ ' a5ea"d«î
feţei lui şi clătină din ¿ap. £ Z ^ C 'Z T
le d e te rm in a să-i p ărăsească. ate
-C o p iii.
- Ă s t a e pe p rim u l lo c. P en tru C aro lin e motivul ăsta
a fo st v alab il to t tim p u l.
I r i a 3 n lC pe. T o m la 1 6 a n i’ am inti el.

- D a. D a n a îşi p u se m ân a p este palm a lui. Max, L-ai
SPU ^-a r° l in e că o iu b eşti. E adevărat?
M a x a p ro b ă d in cap , ap ro ap e in cap ab il să rostească
v reu n cu vânt,
-D a .
_ “ A tu n c i tre b u ie să în ţe le g i în p rim u l rând că aceas
ta d e sc o p e rire nu e u n lu cru pe care să-l împachetezi
ru m o s şi să-l păstrezi în tr-u n s e r ta r Ia litera „E“ de ^
»experienţe de care nu vrei să-ţi ad u ci am in te“. Caroline
e m ai m u lt d ecât o fostă clie n tă p e n tru m ine. E cea mai
u na p rieten ă a m ea. îm i d oresc m ai m u lt decât orice pe
lum ea asta să aibă o viaţă n o rm a lă . D acă tu eşti bărbatul
p rivit p entru ea, o să te a ju t să depăşeşti situaţia asta-
ba p n m e şti co n siliere, dar nu ind ivid u ală. Să te alătur,
ten e S ? Vm prf Ună ^ alţi b ărb aţi ale căror soţii şi p«*
sâ ti n e r m Cei I al f 1 m em b ri ai grupului n*
E ra o supf*ţr"^ ng* m >lă. N icio d ată.
-B in e C3re 1 P ^ e a potrivi.
z a c e !’ P l i n ă ^ v â n ă t â i ’ ^ g â n d e Ş t‘ l\ f ^
ca şi când şi-ar fi câ n tă rii , Praj'lt: ŞÎ îl Studie ° U

grijă. M ax, şi nu te lăsa DrÎnrm a to a rele cu vinte cU &
şi când ar fi de sticlă. M ai , ln « p e a n a d e a o trat .
ca rto fu l p ră jit şi ieşi d in în situ a ţii intime-
rău lu cru pe care l-ai putea farGU* ^ ste a^ so lu t cel
Sii nu sp u i n im ăn u i 349
Chicago
Sâmbătă 17 m artie
20.00
de vreascuri cu v ă tra iu l v e c h i ce ap arp n u _ ^

lui. O riunde s-ar fi în to r s 0 descuraja si
şi ale m o şten im lăsate d e ea. Aceş mUjt mai
mai tare să-i sp u n ă în tre g u l adeya . 1
multe de pierd u t d acă e l i-ar fi în to rs sp . j asta
- E frum os că pu rem să facem focul « P ® ^
a anului, spu se C a r o lin e , m ai m u lt ca
decât din alte m otive. . piiitmli-
Tăcerea d in tim p u l zilei fusese îngrozitei •^
seră din cin ă d up ă ce se în to rsese ea m ac 0 j 0 şi
zeci de m in u te la to aleta fem eilor. D ana nevoie
discutase cu M ax. C a ro lin e n ici ^'a câ p ana
să întrebe ca să ştie că aşa fusese. A) en m anj e
promisese s-o facă şi B ) p en tru că găsise u D ana
cartofi p răjiţi în m u ia ţi în ketchup Pe âr , \lai
eta nebună după aşa ceva. Aşa fusese in o
ales când era nervoasă sau agitată. __ D arpentTU
M ax se străduise. S e străduise cu adevăr • .uîseri
un b ă rb at ca e l - u n b ă rb a t ai cărui pari ^ ^ unşoc
între ei şi pe co p iii lo r sincer şi fără opre ,l ’ tu[ poveştii-
^credibil. C a ro lin e a ezitat să-i spună Ş.1 , nteţe Jespre
acă se su părase a tâ t de tare pentru vi ^ 'sllpărat va
care îi povestise în dim ineaţa aceea, c‘ problemă a
1 când va auzi restu l poveştii, inclusiv tuivli ei matri-
betelor de id e n tita te falsificate şi a * ■ mici.
rnonial actual? Ş i astea erau doar pro
M ax îşi ridică privirea de la f ° c* u ,,nica ne lăsa sa
~ D a , e frum os, îm i am intesc cu poceam e_
fo c h î n c e p u t u l v e r a m C . o c o l a t ă
rigem bezele m o i pe
Zele de cio co lată în tre d oi biscu iţi ş
350
Karen Rose
pe jos. Privi cu tristete în ir*K

dori să fi f a , p * ‘3 i Se” n“ f c i ' A“ »
a c S b c ™ d a t PriV‘K a ' Ui " u ^ r i m
“ P“ “ds- ~ >» * «
h X “ aici, Max! Trebuie să discutăm.
ca să-şi menţină'echitlbrul.10*16’ folos'nduse de bmm
- E m om entul?
- r Pa J u itp r im a c u ^ Ş s ^ m , '
u nt gata. H ai să discutăm !
obrazului!^ în tin s e m an a sâ-i m ângâie linia dură a
m c e m Se a Sî r inî b e m o d " } tâu de a g ân d i despre mine,

mi
„cu
ochii în flăcăraţi .0 C ^ încheietura mâiniii
fu
totuşi surprinsă.UflCient ^ Mre Ca S'° doară’ dar M
c a r e a r i d i c a i ^ 5« e n tr U aS ta v r e a u s a 'I o m o r pe ticălosul
d u l tă u d e a P â n r Î - ^ aS U p ra ta' A sta ° s a 't> sch im b e mo
CT“ Î F n d l d e s P r e m in e ?
-C re d - ° Chii m a r L
a sta . Ca nU m ' a m g â n d i t n i c i o d a t ă a ş a la situaţia
Jur... HI îi dăH n'Pêst‘a asta ne va schimba pe amândoi'

t ^ p ce el n m u tr f mU U mână P rivi în parte. In
a t e n t p ro filu l. Jur’
s u n t s u fic ie n t d e n i,t° V° Ce âte se s t i n g e a . N u ştiu daca
P e d ru m u l p e c a r e ni Sa te a s c u lt si a P o i să P ornesC
^ v r u t d o a r să ' m erS tU t o t t im p u l ă s ta . T o a tă riu»
mile U Ş a p â o ch ii" SUgerS Caroline, simţind că lacfi'
îi z â m b e a ™ ^ n ° U’ CU ° ch ii c h in u iţi, d a r c u g u ra care
“ D a , c a m aşa cev a.
-A tunci urlă. A ic i la ţa ră n im e n i n-o să te audă pe

kilometri întregi.
Zâmbetul lu i p ăli.
- S i m -a m m a i î n t r e b a t ş i d a c ă n u ţ i - e p u ţ i n t e a m a
de m in e . S u n t u n b ă r b a t v o i n i c , t r ă i e s c î n t r - o z o n ă
foarte iz o la tă ...
C a r o lin e r i d i c ă m â n a să -i a c o p e r e g u r a , să-t î n t r e r u p ă
propoziţia î n a i n t e d e a fi t e r m i n a t ă .
- N u . R ă s p u n s u l la î n t r e b a r e a a sta e s te n u . O d a tă ,
când m -a i l u a t p r i n s u rp rin d e re , m i-a fo s t te a m ă ,
dar c â n d m i - a m a m i n t i t c ă e ş t i t u şi n u el m i-a t r e c u t .
Nu m i-a f o s t n i c i o d a t ă t e a m ă d e t i n e , M a x . N i c i o d a t ă .
E l în c h is e o c h i i , şi u m e r i i i s e d e t e n s i o n a r ă d e u ş u ra re .
- A m a ş t e p t a t c u a t â t a t e a m ă r ă s p u n s u l ă s ta .
- M a i ai şi a l t e î n t r e b ă r i î n a i n t e s ă în c e p ?
E l d e s c h is e o c h i i si îi m â n g â i e b u z a d e jo s c u d e g e tu l
mare.
~ D a . N o a p t e a t r e c u t ă , c â n d a m f ă c u t d r a g o s te ...
" P e n t r u m i n e a f o s t p r i m a o a r ă , M a x , ş o p ti e a . T o a tă
v'a ţa m e a i-a m a u z i t p e o a m e n i v o r b i n d d e s p r e c â t d e
m in u n a t e s te s e x u l. N u a m î n ţ e le s n ic i o d a t ă p â n ă c â n d
nu f ă c u t d r a g o s t e c u t in e .
D e d a ta a s t a z â m b e t u l a p ă r u în o c h ii lui.
" A s t a v o i a m să a f lu .
C a r o l i n e r e s p i r ă a d â n c , s e aşeză m a i b in e p e c a n a p e a
?l 'i z â m b i n e s ig u r ă .
- N u ştiu d e u n d e să î n c e p . , .... i
- C e - a r fi s ă î n c e p i c u în c e p u tu l? sp u se M a x ri icân
b ra ţu l c a e a să-şi p o a t ă s p rijin i c a p u l p e el.
C a r o l i n e se c u ib ă r i lâ n g ă el. . . -
- A s t a s p u n e m e r e u şi D a n a . B in e . S e o p r i şi SP ‘
c a C e l d e S u s să-i d e a î n ţ e le p c i u n e a d e c a r e a\ea
j®. N u s e î n t â m p lă n i m i c , a şa c ă în c e p u cu i n c e P [
O d a t ă c a n ic io d a tă m -a m n ă s c u t în tr-o fam ilie c u pa ţ
c a r e n u se iu b e a u şi n u m ă iu b e a u n ic i pe m in e . •
tă i m e u e ra u n b ă r b a t fu rio s cu n işte p u m n i m ari ca
n e b ă te a în m o d o b i ş n u i t p e m a m a şi p e m in e .
în v ă ţa t d e v re m e c ă , d a c ă v e n e a b e a t a ca să , cea m ai b u n a
352
Karen Rose
ascunzătoare era sub veranda d in t

inson când îşi a m in t. F " T din % i . Fu 2fn,dli. . ,
o ricu m era m ai b in e d e câ t c e ^ - ^ 10 Ş‘ erau s i Şern .
M âna Iui se ridică să • ■ ma a?tePfa sus’ ,dar
degetele cu m âna i i ^ o b ™ u I. Ea „
?«* « « a a c o lo ^ £ ? £ >“ '<=■ O ajura
“ ril * fo tb a l am erican * d lr^ li ^ d i« " = « .

A ru n ci nu s t i a ^ i m c c" ' " » « s i
ce O sa în c e r c e d u p ă ce-m i s d u s / ^ 6- ^ * ' Nu ştiam
Ş> investise sum a dc Un d olar s H ^ - " * " * d t' ^
geru l m e u cu c a r to fi p ră jiţi n ! în llaiîlbur'
eram în s ă rc in a tă cu T o m d e c a r d ,™ “^ n ' 3m Şt‘Ut că
Bineînţeles că tatăl meu e n fur , p a v re o Pat™ luni.
R ob să m ă ia de nevastă '° S °U A insistatca
da- Aşa că am d even it eu ^ ??a Se proce'
m-am retras de Ia liceu Si n j 1 ™ 1 mamă 1 6 ani'
de box. * Um devenit soţie. Oftă. Şi sac
m arcare ! ? d i n * X ! ^ ^ 56 înCOrdează' !i * " « . pal-

şi îl mângâie pe c o a p s l ’ aP° ‘ dadU drum ul mâinii ‘U'
cândSc a i Un u e r n 0 b f ’im ă j " ' ' Când bea' Sau uneori

era bună. Am - ■ ICie.n r . ' curată, sau mâncarea nu
parte a s t a t u i i ■ a.s lt ° e r o ic ă pentru fem ei in cealaltă
p ro v o c a tr a u m m 3 dUC“ m a c o ,° ° ri ^ *” *
t a e T Pe Clre nu le Puteam « p a ra eu.
- C u m ar {V 2^ ° m ot aer ¡n piept.
glumeaţă ,3^. ve^ em , răspu nse ea pu ţin piea

rul mod în c-ir ?• ?scundă n °nşalanţa. Era singu-
turi ale r a d iu s u lu i S a .ab? rde2e o b ie c tu l. Câteva frac-
rup .e - î S r î d i s braţuL Braţe'i

ori. U n p icior rupt sau am ândouă, l ^ T o
data mi-a rupt falca şi a trebuit să-mi f c fbcafâû slrmâ.
f st interesant ca să spun aşa. O m u lţim e de coaste

jupte şi v ân âtăi.
Si arsuri, şi tăieturi, îşi spuse ea, dar astea erau mult
ma'i greu de descris
-Am încercat să rug.
-A i încercat?
Ha îl bătu uşor pe coapsă. T o n u l lui era de un opti
mism prudent - ca şi când ar fi d o rit să întrebe dacă
încercase să fugă, dar îi fusese frică să o facă.
-Am încercat. C ând Tom avea patru ani şi jumătate,
am descoperit că eram d in nou însărcinată. R ob era în
culmea fericirii. Eu eram îngrozită. Nu voiam să mai
aduc pe lume încă o fiin ţă care să fie sub controlul lui
Rob. Şi în mod mai egoist, nu-mi doream altă responsa
bilitate care să mă îm piedice să fug. Ştiam că trebuia să
fug înainte de naşterea celuilalt copil, altfel aş fi rămas
blocată până când acesta ar fi crescut destul să mear
gă repede sau să fie co n ştie n t că trebuie să fie liniştit
ca trebuia să evadez. Am tot aşteptat ocazia potrivită
care n-a mai apărut. D ata naşterii se to t apropia aşa că
Până la urmă m-arn decis s-o fac pur şi simplu. Să fug.
aiul eram în luna a şasea, am strâns câţi bani am pu-
tut, l-am pus pe Tom pe bancheta din spate a maşinii
ŞJ m-am dus acasă la mama - tata murise între timp.
^ sperat că-mi putea da ceva bani - doar atât cât să-l
tănesc pe Tom până când găseam ajutor. Dar a fost o
8 re?eală crucială.
~Ce s-a întâmplat?
, '-d o lin e clătină din cap, păstra amintirea foarte vie
ln minte.
~Mi-a ţin u t o predică. Mi-a spus că locul unei soţii
!.ra lângă bărbatul ei. C ă ar trebui să mă concentrez să
!u ° soţie mai bună, pentru ca Rob să nu se înfurie tot
t'nnpul pe m ine. Iar apoi... clătină din nou din cap, încă
nevenindu-i să creadă ce se întâmplase după aceea, cniar
S1 după atâţia ani. Iar apoi i-a telefonat lui Rob.
~ P oftim ?
îi privi ex p resia u im ită si clătin ă H'
- N i c i m ie nu m i-a v e n it să cred F Cap‘
l-am în h ă ţa t pe T o m şi am fugit. A m ah in ^ 0 * ^ ’ AtUn«
J e g ra m ta sta tu lu i, a tâ t d e ap ro ap e de im V ? 3 aproaP£
M a x se în c ru n tă n ed u m erit.
- A c h e m a t p o liţia să te găsească?
C a ro lin e în c e p u să fie şi ea n ed u m erită, apoi înţelese
m o tivul n e d u m e ririi lui. '
- N u , M ax. R o b era p o liţia. Era poliţist.
t l în ch ise o ch ii, cu o expresie istovită acum,
- D u m n ezeu le] '
-D a .
- D e c i nu exista n im e n i care să te ajute.
i . „ m ân a m are în tre p alm ele ei şi se concentra asu
pra lin iilo r d in palm a lui.
- N u . N u p rea. M-a tras pe d reap ta în acea noapte
şi l-a scos pe T o m d in spate. M i-a spus că pot să plec...
dar trebu ia să-mi părăsesc fiul. îşi înghiţi cu greu emoţia
când îşi am in ti. N-o să u it niciod ată expresia feţei copi
lului m eu. E ra a tâ t de în sp ă im â n ta t. A şa că m-am în
to rs. îşi rid ică privirea şi d esco p eri că el o privea fa-
Se uită în och ii lui, dorindu-si ca el s-o înţeleagă. îl av,ea
pe copilu l meu.
M ax în d ep ărtă cu o m ân ă trem u răto are o şuviţa re
belă de păr de pe obrazul ei.
- A i fă cu t ce trebu ia p en tru a-ţi proteja co p ilu l
puteai să-l laşi singur.
- N u , nu puteam . M -a... îşi drese glasul. R ob m-a î01'
pins pe scară în acea noapte.
El înghiţi tare în sec.
- Ş i ţi-ai rupt coloana.
- N u , nu a tu n ci. A sta a fost a doua o ară -
ce în cele d in urm ă am găsit cu rajul să cer un ordin
. A s ta a fo s t p r i m a d a tă c â n d m-am ro s to g o lit
d e reStrlC£ : ¡ T c ă p ă n e o b s e r v a t m o d u l î n c a r e f a ţa lu i s e
Pe s c ă ,r! ' d a r f â r ă s ă s p u n ă v r e u n c u v â n t A t u n c i a m ...
înC° r lin e s i m ţ i c u m îi t r e m u r a b u z e l e , i a r o c h i i 1 se
Cf S î S m i . U r a s ă -şi a m i n t e a s c ă c e i s e i n t a m -
UÎ" P I n n ă a c e e a . E r a o ' a m i n t i r e p e c a r e r e u ş i s e s ă şi-o
Pt i m e dar în s e a r a a s t a p u r şi s i m p l u n u p u t e a . _
r£P A m a m p i e r d u t c o p i l u l î n a c e a n o a p t e . C l . p i şi
simţi lacrim ile f i e r b i n ţ i d e p e o b r a z u l e i. M a x 1 le ş te r s e
M-am s i m ţ i t a t â t d e v i n o v a t ă , ş o p t i e a , i a r e m o ţ u l
năDădiră. N u - m i d o r i s e m c o p i l u l ş i ...
- N - a f o s t v i n a t a , o î n t r e r u p s e el t ă i o s . N u t u a i p r o
vocat p ie r d e r e a a c e l u i c o p i l .
E a îsi s p r ijin i f r u n t e a p e p i e p t u l lu i, t r e m u r â n d a t u n c i
când m â n a lu i o m â n g â i e p e s p a t e a p o i îi c u p r i n s e g a tu .
A tun ci l a c r i m i l e i z b u c n i r ă , f i e r b i n ţ i şi r e p e z i.
- N i c i o d a t ă n - a m s p u s a s t a n i m ă n u i , M a x . N ic i m a c a r
D an ei. M i - e r a a t â t d e r u ş i n e . S c r â ş n i d i n d i n ţ i , m c e r
când să-si s t ă p â n e a s c ă s u s p i n e l e c a r e îi z g u d u ia u tr u p u
şi ii tă ia u r e s p i r a ţ i a . A m a v u t o f e t i ţă c a r e a t r ă i t c â te v a
ore, c a r e a v e a t o a t e d e g e t e l e d e la m â i n i şi d e la p ic i o a r e
ţi p ăru l b l o n d ş i ... , , .
El o strânse s i o l e g ă n ă p e g e n u n c h i ţ in â n d -o la p ie p •
- S ă fie a l n a i b i i , C a r o l i n e , s p u s e el c u o v o c e c a r e s e
p ierd ea. N -a f o s t v i n a t a . A f o s t a n e m e r n i c i i u i c u c a r
ai fost m ă r i t a t ă . E l a f o s t r e s p o n s a b i l. N u tu . Îşi în g ro p *
faţa în p ă r u l e i. N u t u . N u p lâ n g e , te ro g ! N u m a i p lâ n g e
a?a! T c r o g ! _ . .
C a r o l i n e i n s p i r ă a d â n c şi îşi ţ in u r e s p i r a ţ ia , s t r a
du-se să se s t ă p â n e a s c ă . Ş i e ş u â n d l a m e n t a b i .
-A m a p u c a t s ă o ţ i n o d a t ă î n b r a ţ e î n a i n t e <.
m 4 ti. E r a in cre d ib il d e m ic a . „ ¡-n m l
îş i î n g h i ţ i s u s p i n u l ş i îşi î n t o a r s e f a ţ a p P P
lui p u t e r n i c . B r a ţ e l e ei îi î n c o l ă c i r ă g â tu l ţa r el o ţin u
strâ n s , o le g ă n ă , îi m â n g â i e p ă r u l d e p e c e a f a c u o <
îi o ţ i n u s t r â n s lip ită d e e l , i a r p e c e a l a l t a i-o t r e c u p
sp a te î n s u s şi în jo s , î n t r - o a t in g e r e d is p e r a t a .
356
Karen Rose
în- cele d i n urm ă, degetele lui se în f-

oii şi u lăsară uşor capul ne sn ih - - ŞUra« în
burele lui, făcând ca disperarea ^ ” aCo,pi:ri b u J f 1'1
verse asupra sărutului lor. O sărută lui s 5 se ?
înapoi ca să-şi recapete re sp ira ţii o ' 1'- Ci" ui L‘a sy tr;if
va V durere din ea făcu loc unui l u r ^ Pănă
ma. tandru. O m istui, o învălui pănă c i ' d n ," " 1'’ Ccva-
pentru durere sau pentru am in tiri P v " ‘
ram ase d ecât M ax care o ţinea în b n t , " ?U
m âinile pe trupul ei. Până când t a n d r e ^ Î
>n dorinţa, iar ea puse un p icior peste a l e lu " Î ™
b s ; 2 “ “ t5 * * * £ <■^ fit*
F i v l ‘n ° CU COrpul aPlecat Peste al lui si pregătită.

Era p r e A t i t ^ H ^ ^ eXplodeze- Fiecare muşchi vibra.
1 P D oam ne, era pregătită.
na flăcârilo r° Sfreddiră’ cu fafa dură strălucind în lumi-
-S p u n e -o , C aroline!
Nu exista decât un singur răspuns,
e iubesc, şopti ea. Te iubesc.
m h ^ UnC' 'a 5 3 ' 11? 5 sa fac dragoste cu tine. Mâinile Iui
n .ara Pe spatele ei, îi prinseră fundul si îl mângâiară
Posesiv, facand-o să ardă. Lasă-mă să te fac să zbori.
în r 3 • Se n d ‘că în P ic ‘° a re în fata lui, uluită că
h ^ rn putea î ine Pc p icioare. Se aplecă, îi ridică
S D n ' l P i - P e r ° VOr şi M d a d u > c u cealaltă mână întinsă
„: e , 11 aPucă m âna apoi se ridică în picioare cu
ajutorul bastonului.
se l r P -Ce Urcau scările către patul lui, oprindu-se sâ
• i e , sa se mângâie, să-şi şoptească cuvinte pătimaşe»
roim e nu se mai co n c e n tra decât asupra lui Max,
S orand cu obstinaţie vocea din străfundul conştiinţei
ei care ii ream in tea că restul poveştii era departe de
a se ti term inat.
/
357
Să nu spui n im ăn u i
, . , C arolin a de N ord
¡¡fii. n
21.00
u u elen Steven luă un alt peşte m o rt din lada
f i c S î^tăie capul cu precizie, făcand-o pe Helen
frig° Îm be Nu mă interesează, oricare ar fi numele ei.
55 A^ârli capul peştelui în găleata de la picioarele lui In
<nomial, faptul că stătea pe aleea din faţa casei lui
■ m in şeilo n g d eco lo rat şi curăţa peştii pe care n prin-
111 , r fi trebuit să însem n e sfârşitul liniştit al unei zile
S n t e d f p c s c i.it . In m o d n o rm a l H elcn nu ven ea n ,
¿odată lângă el când curăţa peştele, aşa incat anticipase
un moment de respiro de la presiunea constanta la care
fusese supus toată după-amiaza în privinţa gasiru pere-
chii corespunzătoare pentru el. Fusese gata s-o arunce in
Tâu lângă peştele cel bătrân care, asem eni lui W inters, se
încăpăţâna să răm ână în libertate. , _
- O cheam ă A m an d a şi e o fem eie foarte drăguţa.
Uite ce e, ştiu că în tâ ln ire a ta cu Su zanna n-a mers
prea b in e . ,
- în tâln irea mea cu Suzanna a fost un dezastru ade
vărat şi total. . . .
Era un eufemism. D acă H elen tot insista să-l peţeasca,
Pentru ce nu apărea cel pu ţin cu nişte fem ei carora
D o m n u l le d ă r u i s e si c e v a m in te ?
- Ş i totuşi, asta nu înseam n ă că trebuie să renunţi
la femei cu to tu l. C e D um nezeu, Steven, chiar tre ui
sâ faci chestia aia în timp ce îţi vorbesc?
- C h i a r trebuie s ă v o r b e ş ti c u m i n e în tim p c e a c c e .
tia asta? o re p e z i el n e r v o s , i a r u m e r i i e i se m c o v o t a r a .
S u f le tu l i s e î n m u i e c h i a r d a c ă ş t ia c ă H e e n e r a t ■
^ o a c ă m a i p r i c e p u t ă d e c â t m a j o r i t a t e a i n f r a c t o r i lo r p
Care îi a r e s ta s e d e -a lu n g u l a n il o r . î m i p a re ra u , •
N u v re a u s ă fiu n e s im ţit, d a r tu c o n t i n u i sa în c e r c i s.
cu p lezi cu o r i c e fe m e ie d is p o n ib ilă d in R a le ig ti.
H elen s trâ m b ă din nas când Steven eviscera bie
tul peste Nu era aşa de m are ca b u n icu l Lor, dar
358
Karen R0se
îm p r e u n ă cu c e ila lţi p e care . . .

sa fie o m asă cu neste ^ ■ ■’ băieţii îi Dri-
d o u a ii d e la b iserică. P M K d uM « « I n S S »
a , ¡ar fa ta d i f e i ţ j lă ' HcIot af
Îm,am eTb uP' a UŞU f i u l u i . NumaT'c" leeCare

n e. Î “ ar5 *putea
* * *fj
- D u m n e z e u le ! Steven cp st-r^ • -
Eu su n t m u lţu m it cu lu cru rile a s i c u m ^ ^ 31"1-
în cru n ta t la ea, fr u s tr a te i nirăn, ■, - - SUnt' Se uitâ
vreun efect. Q ,
îi determinase să m ărturisească Helen a ţ\Una5i ?i
hotărâtă ca n icio d ată. U ^ o Î S S Î T . Î S . -
sigu ran ţa n e m u lţu m it dacă o să co n tin u i să-mi arunci
Î TT - m ei lm P ° triva voinţei mele.
H elen îşi în cru cişa braţele la piept, ridicând provoca
toare o spran cean ă căruntă.
- Ş i ce-o să faci atu n ci, d o m n u le atotştiutor? Amin-
teşte-ţi că eu ...
^ a’i â' ţpun05C m elodia asta. Steven oftă din adâncul
su etului. A cum ea lupta m urdar. Tu mi-ai schimbat
scutecele - chiar şi pe cele cu adevărat murdare - şi mi-
ai în ro şit fu n d u l cu o n u ia când am fost rău - chiar
acă to t tu plângeai. H elen, te rog! Se ridică şi privi în
jos spre ea, afişând cea mai disperată si mai rugătoare
privire. Vreau doar să fiu lăsat în p a c e .'
e le n îşi strâ n s e b u z e le , în m od e v id e n t încă
neafectată.
- Mai aşteaptă m ult şi asta o să se întâmple,
detesta tonul ei arogant.
- M ie îmi convine.
Strânse din dinţi, se aşeză pe şezlong si scoase un alt
peşte din lada frigorifică.
Steven, pentru num ele lui Dumnezeu, nu stiu pen'
tru ce faci atâta caz.
„C a şi când dacă el ar proceda cum ar vrea, ea n-ar
ace niciodată caz , îşi spuse în gând, decapitând pestele
cu o lovitura precisă de cuţit. Nim eni n-ar face
359
Să m i sPl‘i nim ănui
u se H e l e n , t r e s ă r i n d a t u n c i c a n d c a p u l
' B in e ' f Î r i z â î n g ă l e a t ă . R ă m â i s i n g u r ş i n e f e n -
PeŞtc v « U l a c ă o să -m i p e s e . S e î n t o a r s e sp re u şa
cit’i n rra r e S ă v e z i d a c ă o să -i p e s e c u i v a . O s a d e-
de b ărb a t u rsu z , S te v e n T h a t c h e r , a d ă u g a ea cu
vii un Ucli _
" n i ă T p e S K v e n ' s â se l i n iş te a s c ă î n c o m p a n i a în d o ie l
nică a p e ştilo r m o r ţ i şi p le c ă î n c a s ă .
A c e sta e ra la u l t i m u l p e ş te c â n d c e l u l a r u l n s u n a in
^ S ă fie al d r a c u l u i , b o m b ă n i e l, l u â n d u n p r o s o p
vechi si s te rg ă n d u -ş i m â i n il e d e m a ţ e d e p e ş te . O n c u m
nu co n ta . D e -a lu n g u l a n i l o r c e l u l a r u l lu i fu s e s e a c o p e
rit cu lu c ru ri m u l t m a i re le d e c â t m ă r u n t a i e l e d e p e ş te .
T hatcher, s p u s e el n e r v o s .
- A g e n t T h a t c h e r , la t e l e f o n d e t e c t i v u l R o d r i g u e z .
V-atn p rin s in tr - u n m o m e n t p ro st?
-N u . .
S tev en î n t o a r s e c a p u l ş i, v ă z â n d - o p e H e l e n c u m i
priveşte c u tr i s te ţ e p r in fe r e a s tr a m a r e a s u fr a g e r ie i, avu
o n o u ă s t r â n g e r e d e i n i m ă , c h i a r d a c ă ş tia c ă î n c ă este
m anipulat.
- D e fa p t, d a . A v e a m m â i n il e p lin e d e m a ţe d e p e şte ,
R o d rig u e z tu ş i.
- C r e d c ă p o t g ă si o g ro a z ă d e m o d u r i î n c a r e aş p re
fera să-m i p e tr e c o s e a r ă d e s â m b ă tă .
- M i - a i t e l e f o n a t să m ă c r i t i c i p e n t r u c u m îm i
tim pul lib e r s a u a i s ă -m i s p u i c e v a a n u m e , R o d rig u e z , 1
în treb ă S te v e n , d o a r p u ţ in a g a s a t.
Rodriguez chicoti. . ,
- V r e a u să v ă p u n r e p e d e la c u r e n t c u re z u lta te e ca
ţărilo r n o a s t r e p e c o m p u t e r u l lu i L iv e r m o r e . ^ _
- C e v a u til? î n t r e b ă S te v e n , în to r c â n d u -ş i h o t a r a t p ri
virea d e la f e r e a s tr ă . ,
L a s-o p e H e le n s ă s te a a c o l o t o a t ă n o a p t e a a c a ş-.
^ e a . T o t n -o să s e î n t â ln e a s c ă c u A m a n d a aia a ei sa u cu
° r i c e a ltă fe m e ie .
360
Karen Rose
- D a. Păcat că nu p u tem folnci

datul de p e rch e z iţie a fo st al d r a c u l ^ 3 "* găsit- !
Mau-
am găsit d estu l în c â t să-l î n h ă t â m n t Precis- Da Ua
m ore pentru co m p licita te cu W i’n te r ^ A Liver
var fişiere le p e rs o n a lu lu i de la S p i t a l u l ^ " într'ade-
A iheville. A m găsit u n fişier în care a ei1eraI di"
tu tu ror in firm ie re lo r care au lu c ra t a c o l o ^ nUtTlele
in urmă. ar <lcol° cu nouă ani
Steven se în d rep tă în sezlon«
- E xcelen t. ’
nois ş, a cău tat o m u lţim e de n um e. Hl'

- lo a te de fem ei?
L iverm
i v « ore
^ â trim
f r T is
J Tprin
?5SifaxŞi oal,KeVa “ ar
listă mai i 5 5nume
m b ucu
scurtă s« -
d in C h i ^ T d ’ ’a Un CentrU cu căsute P °s^

fiile ne n I U m d e co re sP u " d ce lo r de p e fotogra-
cen rn d “ ^ s i t azi-dim ineaţă. A m telefonat la
n i- (fU-Cw /ê P °? rale ?■ am a fla t că un bărbat cam
W ; / a -UL - m.ter,s a sem n at p entru prim irea faxului
r.> f uPa a m ia ză. A p rezen tat un d o cu m en t de iden
titate pe n u m ele M ik e F lan d ers. T o tu l a fost în ordi-
e, aşa în cât p ro p rietaru lu i cen tru lu i nu i-a dat nimic
ae gândit.
Steven în ch ise o c h ii şi fu străfu lg erat de imaginea
personajului M ike Flanders. Sim plu şi eficient, Winters
intrase în posesia n u m elo r şi adreselor. D ar nu şi a fo-
ţogra ii or. C el puţin asta era ceva. Totuşi un amănunt
il sacaia.
- êntnJ ce o listă mai scurtă cu nume? întrebă el.
- em eile de pe lista scurtă aveau toate între un metru
Cln^îzeci Şapte şi un m etru şaizeci şi cinci.
M ary G race W in ters avea un metru şaizeci şi doi.
em ernicul, m urm ură Steven. E pe urm ele ei.
- C u o hartă mai bună decât ne-am fi gândit, spuse
Ivodriguez posom orât.
capitolul 19
SSSU js ^ nie
08.00
; BUf d e s c h i s e o c h ii la auzul v o cii lu i M ax. Şi

dulmeclT M ân care. M iro sea m in u n a t. C lip i din ochi
Î S ' d im ineţii şi îşi co n cen tra privirea asupra lui.
Stătea gol puşcă lângă pat şi punea o tava cu m icul dejun
ne noptieră. î i vedea u m erii largi şi fundul mic care fa-
ceau să-i lase gura apă m ai m ult decât clătitele cu sirop
pe care el le îngrăm ădise pe două fartu in .
Fusese o noapte pe cinste.
El e ra u n b ă r b a t p e c i n s t e . .
Se ridică să se sp rijin e cu spatele de perne şi ţr
instinctiv cearceaful să se acopere. Nu se sim ţea lai
de confortabil cu g oliciu n ea ei în plina urmn
aşa cum în m od evid ent părea să se sim tă e . ■
de lucru cu degetele prin păr, acoperindu-şi cu
partea laterală a gâtului.
-M i-ai pregătit m icul dejun?
El îi turnă o ceaşcă cu cafea. , ,
-N u 'ţi face speranţe prea m u lt e . Ăsta a os \ , .j
tec de clătite pe care mama l-a găsit la reduceri,
ci a avut nişte cupoane de reduceri sau ceva a
Eu doar i-am adăugat apă. . - (-jfa'iciinra
_ Se aşeză pe m arginea patului şi se apleca deasupra
tăvii, tu rnând u-şi şi lui o cafea. iSr,„ * nnr
Caroline se aplecă să ia câin^ ' U,-niţ tit M âinile lui
_ - N-o pune pe tine, o ruga M . Ş ^ Q priVea.
rămăseseră nem işcate pe cafenera
V re a u să te v ă d . î n l u m in a zilei. P ân ă acu m
Caroline î ,i muşcS b u r a . n„ „ r i = - L»
nu făcu seră dragoste d ecâ t ni.. p ■ . |jjsaSe jaluze-
lum ina fo cu lu i. C h ia r şl ie ri< l.m m e a ^ .c . D af
lele trase, iar d o rm ito ru l fusese in sem u n n
362 K a m i Rose
în d im in e a ţa a s ta t o a t e ja lu z e le le e ra u c o m n U rVI.
lă sâ n d sa p ă t r u n d ă î n ă u n t r u şi u lt im a rază d e *
lu m in a zilei i s e v o r v e d e a t o a t e c i c a t r i c e le n ^ 6'
d e v r e m e s a u m a i tâ rz iu el t o t Ie v a v e d e a “, fei sDJL i"
A r u n c ă d in n o u c ă m a ş a p e jo s . '
- B in e , M a x . T o tu ş i ţ in u c u m â in ile cearceafu l la I
cu i lu i c â n d lu ă fa r f u r ia o f e r ită d e el. M iro a se bine A
se n z a ţia c ă m i-e ra m a i f o a m e d e c â t a m crezu t.
E l r id ic ă i r o n i c d in tr -o s p r â n c e a n ă .
- C r e d c ă n e -a m f ă c u t ce v a p o f tă d e m â n c a r e noapt,
tre c u tă .
C a r o l i n e s i m ţ i c u m îi a r d o b r a j i i , d a r nu-şi pui
re ţin e z â m b e tu l c a r e îi a rc u i b u z e le .
- C r e d că n e -a m fă c u t.
D o a m n e , ce-şi m a i f ă c u s e r ă . T r u p u l în c ă îi vibra c
e f o r t. O d u r e a u m u ş c h i d e s p r e c a r e n ic i n u ştiuse c
e x ista u . I a r M a x n u lăsa c a h a n d ic a p u l să-i stânjeneasc
în v re u n fel m o b ilita te a , în p a t sau în a fa ra lui.
In d u ra re.
E r a u n b ă r b a t c â t se p o a t e d e m ă r i n i m o s şi muli
m u lt m a i m u lt d e c â t a tâ t.
M a x c h ic o ti şi so rb i d in ca fe a .
- R o şe şti în cel m a i a d o r a b il m o d . S e a p le că spre ea ş
îi a c o p e ri b u zele c u ale lui a p r o a p e ră s tu r n â n d farfuri
u in p o a la ei. P rivi s p re fa rfu rie . A i m â n c a t d estu l?
E a d e-ab ia lu a se o în g h iţitu ră .
- D e p in d e . C e p ro p u i să f a c e m în lo c să m ân căm ?
- M m m , m u r m u r ă el, p li m b â n d u - ş i g u r a d e pe ro
tu n jim e a o b ra z u lu i sp re u re c h e a ei, trim iţâ n d u -i un fio
e x tra o rd in a r d e p lă c u t p rin t o t tru p u l. E c la r că n-ai fbs1
i estu l d e a t e n t ă n o a p t e a t r e c u t ă . A r fi n e c e s a r e cev;
lecţii su p lim e n ta re .
E a zâm bi lip ită d e o b ra z u l lui p r o a s p ă t ras.
- A l t e lo c u ri d e văzut?
Farfu ria fu lu ată d in p o a la ei si p u să p e n o p tie r ă unde
d in fericire n u se ră s tu rn ă .
- O sa ai p a rte d e c e a r c e a f u r i lip ic io a s e d a c ă n u eşti
a te n t, îl avertiză ea.
„ • 363
- ol în timp ce o aşeza la loc pe

-1 m o rm ă i el, m
. 0 sâ le sPa > ltu privi în ochi- â atât
S S ^ s S b s w s *
" S S —
iL it emfără sâ-i
parte să-i spună
ţ de
s acei
m ^ d
deNmoTd,
eN o rd, din Dis-
S t t tt "" " 5- e d
datoare resurl p
ato are cu resnrl o v .ru
P ove5tu
mctul « i-o soună a c u m .. , cu
pe “J n '> “ ” % " / / S » “c i, d a t e l o Întreru pse cu
unsărut'atât de Pătim ^ ’J ^ J \ u f s ă 7 S p â r t e z e de
întinse m â in d e sp re um eru 1 ^ ^ ^ ^
ea ca să-i vorbeasca, dar „ d’r u m u l spre spatele
datoare ce erau, îşi co ndânciră în muşchii lui
lui l a t . P o d u r i l e palm elor ei »e “ a”j? ce ie din adâncul
puternici, stârnind un geam. nUmai ca s-o
pieptului lui. G u ra lut se d e z l i p e a
muşte uşor de partea latera a a g . Q s^.j vudă clar
Ea se încorda. In lum ina i . surprins de
cicatricele. D ar el nu scoase n ^ ^ DUra lui îi în-
repulsie. N ici m ăcar nu tresari in P j ncă observa-
câlzea din nou pielea. Nu observ • ^ ^ mare. Se
se, nu simţea până la urm a o rep ^ j in simpla
relaxa şi se lăsă în voia senza. _ ¿vnlorându-l cu
atingere a gurii lui. M â in ile ei rata <. spatele lui,
o libertate nou descoperită, a un i reacţie la
pe solduri şi pe fese care se încordam b n
mângâierile ei diafane. . . tensiunea
Bl se ridică astfel încât s-o Poa ‘ ’ fă ră să spună
sexuală făcu să i se asprească Uniiie re* ■ ^ gest atât
un cuvânt îi îndepărta părul de p • ferocitatea
de tandru care co n tra m atat de puternic
privirii lui, încât ochii ei se umeziră.
\
364 Karen Rose
A c e a s t ă f e m e i e p e c a r e o ţin e a în b n t , ,
r u i t, îşi s p u s e M a x . Ş i e r a a lu i. ‘ era de nePre.
- T e i u b e s c , C a r o l i n e , îi s p u s e cu o voce r-
C r e d c a r c -a m a ş t e p t a t t o a t ă v ia ţa m e a . a«uŞ'tâ.
Ea clip i şi două lacrim i mari îi alunecară în ios
obraji, iar el 1 le şterse cu degetele mari. pe
- S u n t b u c u r o a s ă c ă a t u n c i n u a m ş tiu t cât de frum
p u t e a fi, s p u s e e a c u o ş o a p t ă tr e m u r ă to a r e . Nu cred
ca
aş fi p u t u t s u p r a v ie ţ u i f ă r ă a s t a a t â t d e m u lt timp.
L u i i s e s t r â n s e i n i m a . O s ă r u tă p e fru n te,
- M ă b u c u r a t â t d e m u l t c ă ai su p ra v ie ţu it.
A p o i îi lu ă în s t ă p â n i r e b u z e le , alu n g ân d ti-i tristetea
în ce l m a i e f ic ie n t m o d p e c a r e îl d e sco p e rise . în moduiîn
c a r e a v e a d e g â n d s-o fa c ă p e n t r u t o t restu l vieţilor lor.
O s ă r u t ă p â n ă c â n d b r a ţ e le ei se rid ic a r ă şi îi încolăciră
g â tu l , p â n ă c â n d şi e a îi r ă s p u n s e la s ă r u t. D in toată ini
m a , fă r ă n ic i o r e ţ i n e r e . A s t a a ş te p ta s e d e Ia ea.
A c u m e a s e a r c u i şi s e lip i d e el, înn ebu nind u-1 cu
fre n e z ia c u c a r e tr u p u l ei îl c ă u t a p e al lui, ch iar şi prin
c e a r c e a f u l p e c a r e îl s tr â n g e a c a p e u n s c u t.
E r a m o m e n t u l . E r a a şa c u m v is a se în to ţi acei ani, in
n o p ţ i l e a c e l e a s i n g u r în p a t. î n ă l ţ ă c a p u l sâ spună cu
v in te le , d a r b u z e le ei v o ia u m a i m u lt, aşa în c â t o săruta
a p ă s a t îm p in g â n d u -i c a p u l la lo c p e p e rn e .
- M â r i t ă - t e cu m i n e , C a r o l i n e , s p u s e el cu buzele li
p ite d e ale ei.
Şi a ş te p tă c a ea să s p u n ă d a, aşa c u m o făcu se de fie-
ca re d a tă c â n d el îşi im a g in a s e a c e a s tă s c e n ă . .
D a r tru p u l ei ră m a s e îm p ie tr it. Ţ e a p ă n . Iar inim a ui
se o p ri. în ă lţă c a p u l şi d e s c o p e r i c ă fa ţa ei este lividă, i‘i r
o ch ii alb a ştri larg d e sch işi.
Şi în g ro z iţi.
- C a r o lin e ?
Ea deschise gura, m im ă cuvântul nu, dar nu SCO»56
nici un s u n e t c a re să însoţească refuzul. C lătină din cap-
P u te rn ic . H o ră râ t.
_ El îşi în cleşta d in ţii. A n t i c i p a s e r ă s p u n s u l a tu n c i
cand se g â n d i s e c u m a i multă l u c i d i t a t e la a c e a s t ă sc e n a ,
1
„ - 365
.. t i m p să se gândească. Ca
I ră ea va avea nev° * Dtase fa un nu hotărât. Nu
lafaptUa devreme. ^ s^ a ’ ită C aroline.
'- î i S e l a % s p a t e l e la fe l d e ţ e a p ă n c a a l e ,.
' s£ ? ^ »spui
Serid,ca- ‘d dde rce?? din"ee"
afirmaciv d i" caP*
C u g la s t a r e ? a d a u g ă « • . t r a s e m a l Su s
l â s ”^ p " !dc' o,nfi,riase'

¡¿ s - î s s s s s
c io a r e le p e s t e m a r g i n e l a ţu U u ş
c h ilo ţi d e s p o r t d n ^ e l ^ ^ r p ^ p â n ă l a fo -
Se îm p le t ic i c a n d P a r c “ r s e r jn s d e m â n ie , p e c a r e
to liu l d i n c o l ţ u l c a m e r e i . Ş ™ ™ P r f n d s e a s e z ă . î ş i b ă g ă
lu p tă d i n g r e u s ă ş i - o s t a p a n e . • î n p ic io a -
p ic io a r e le î n ş o r t , a p o i .1 t r a s e p e e i ş i
A n încă o p r iv ir e p r i n
re d i n t r o s in g u r ă m i ş c a r e .
-1,1 ofer mai m ulte o p ţ.u m A i u r a o P ^ . ^
încăpere să-şi gaseasca basţonu p ^ ^ f.x rău aţa
să-l ia. A . Ţ i - a t e a m ă d e m i n e . C r e z i
cum a fă c u t fo s tu l tă u s o ţ . ,,i r n n d u - s e la e a
S e a p r o p ie , s p r i j i n i n d u - s e î n b a s t ° ^ ' d e p e r n e le lu i.
c u m s t ă t e a î n p a t u l l u i , c u s p a t e l e re*. 1 s c ru tă -
E a îl p r iv i la r â n d u l e i i n s i s t e n t , c u o c h i i a b a ş r
to r i, s t r ă l u c i t o r i c a o n a c a r a . tL x ijţi i0 0 n e ră b d ă to a re
- C o n t in u ă , sp u se ea cu b lâ n d e ţe . S u n t n e «
să a u d ş i c e l e l a l t e v a r i a n t e . m itin . E a n u
E l se o p r i şi fu r ia în c e p u să s e te m p e r e e ? E ra
m a i e r a î n g r o z i t ă , n u m a i e r a de-a t r e p rte d in ea ,
s u p ă r a tă . N u m a i v ă z u s e n i c i o d a t a a c ^ ‘ ‘ ‘ d ăd u se
a c e a s tă f u r i e r e c e , n i c i m a c a r i n n o a p * e ic itj a c o n v
SSS ?iînceKă
. r
366 „
K aren R o se
f 5'' P r i n d ; 1 ™ n a- D re p t răsp u n s e i - •t
la piept. p l?i ‘ncrucisă k
- C a r e e v a ria n ta B , d o c to re R , ' ^
a ce e a şi v o c e în ş e lă to r d e b lâ n d ă ri î n t r ebft ea
3 a i m n u m a i e ra c a le d e în to a rc e r e d in ca*
şeasca m o m e n tu l. J reb u |a să
- C ă n u m ă iu b e ş ti a t â t d e m u lt n e r î f
sa cred . 1 pL cat... m-ai făcut
D in ţii ei s e în c le ş ta ră .
re - P u r şi s i m p l u t r Î b u Î f s ă e x i s T e Î Pr° feso'
te s tu l n u e c o r e c t . ? V a n a n tâ C * ^
M a x p r i v i în a l t ă p a r t e .
c M e L Aş t t T C'“ triCde r° Sii 51 U rtB * ■* I*

b a sto n u l şi se sim ţi je n a t atu nci când ea râse
< ‘ ' lnH' cum patul se m işcă, iar atunci când întoarse
• pu ea im cracase căm aşa Iui şi o strângea pe ea ca pe
un h a lat de baie.
- A stea su n t o p ţiu n ile mele? în treb ă ea, adunândini
ain c t i c pe jo s aco lo u nde le aru ncase el scara trecu-
a. . u n t ori o proastă, ori o m incin o asă, ori o ipocrită,
e m t reptă şi se în to a rse spre el, cu o ch ii strălucitori,
ar nu de fu rie, ci d in p ricin a lacrim ilo r. Cred ca ar
trenui să mă sim t uşurată că am a fla t ce crezi cu atlevă-
espre m ine, M ax, în a in te să faci vreo prostie cum
vnr n vCj. a: mi Cere să mă m ă rit cu tin e. Eu aleg
r, n V f ' Una d in tre cele en u m erate mai înain-
sim in d ! l i pa*f. - p? l ° Cul Undc stă tta el. cu lacrimile
Tu esti I 1- l ’ ° P roastă să cred că eşti ca Rob.
I l 1 E ‘ Crn V? lc n t 9' Singu ra trăsătură
p re d is p u ş n ^ ilV e ^ Jv Îa m n c i1 f SUn^
voinţa im ediat. nd nu vS imPur,et
- r h ii a su p ra b a s to n u lu i, d o rin d u -ş
El îţi PleC^ a° sâ.şi 'fi p u tu t retrag e cu v in tele. D ar
lin roata m ^ târziu. .
clacă aş spune c a nu te iubesc,
m in c in o a s ă
' A ? f' ° ' voce pierdută. El nu-şi putu ridica privi-
continua ea, cu ^ ^ ^ d ecăt am crezut pan a
rea. Pentru - mai spun u n lucru M ax. Rob
aCl’m l“ b t tru p u l, dar n icio d ată, absolu t n.c.odata nu
\ nh\t sufletul- Pentru că nu l-am iu bit m ciodata.
min l t ^ i c T in p icio a re s-o u rm eze în tim p ce ea se
îndrepta spre uşă, dar se opri când ea se întoarse brusc,
CUrN u VveniUd'^pă^tnineniN u m ă atin ge. Nu vreau să

mă a tin g i. „ ■
Se întoarse şi căm aşa flu tu ra in urm a ei.
Max îşi ridică m âinile, în sem n de capitu arc.
-C a ro lin e, stai! T e rog!
Ea se opri cu spatele la el.
- De ce?
- îm i pare rău.
Spatele ei deveni rigid. c f
- î ţ i pare rău , rep etă ea precau tă. A sta e oar
mos. Iţi pare rău că m-ai acuzat că sunt ataţ t c supe
cială, atât de ipocrită, în câ t te-aş judeca ţinanc con
cicatricele tale? Ai ascu ltat ceva din ce ţi-am spus m . p-
tea trecută? Să te ia dracu ’, M ax. M ai gândeşte-te şi
de lângă tin e o n en o ro cită de clipă. . „
îi întoarse spatele şi lăsă căm aşa lui să cada pe p ‘’
El sim ţi u n gol în sto m ac ca şi când ar » P J'
lovitură fizică şi i se puse un nod în gât care i su '
prăbuşi pe m arginea patului, aproape fără s. re.
acest lucru. Spatele ei... f rri
-C a r o lin e . N u m ele ei parcă i-ar fi fost scos ■
din piept. îm p re u n ă cu in im a şi cu ultim u 1 , ,
co rp . Rămase a c o lo , in c a p a b il să se m iş te . IU™ t ,,
- V r e i să n e co m p a ră m cica tricele^ a •
l’ă ea cu o voce lin iştită în acea clipă. Crec
ieşi învingătoare.
Karen Rose
Chicago
18« *
somn plăcut ,i u °oT & s e 'ln T " " "
o*™ caT„cht51edupi * 55S?

Fetele astea tinere aveau şi lucruri bune
s i g u r i . ¡ ^ i S T a U 0 d a tă c U ^ - l e; dar *
Evie reuşi să ducă receptorul la ureche
/Vio. be opri şi se încrunta. Nu este aici A*»
C arolm e! C e s-a întâmplat? se întrerupseX nou
u ca plâng,, de asta. C e s-a întâmplat?
c ă Ia Î? y ^ cchllc la auzul a c d ui nume. Se ţ
m icuţei Mary G race nu-i mergea prea bine astă:
- at T aptea êcută, spuse Evie. Nu se întc
I i -eCa5.Ce P uf 'n peste o oră. Se întoarse p
cealalta Ş1 n aruncă un zâmbet absent. încearcă s-o,
Pe pager. C aroline, stai! Se răsuci din nou si se ri
inand telefonul cu ambele mâini. Nu închide! Uit
egatura cu ce s-a întâm plat vineri. îmi pare rău c:
spus ce am spus. Iţi doresc să fii fericită cu Max.
\ie tresări şi duse telefonul departe de ureche, î
vi încruntată şi apoi închise.
- C e s-a întâmplat? o întrebă W inters, păstrân.
vocea exact la nivelul cuvenit de interes.
nnriiVle !*runc^ ° u himă privire nedumerită telefon
apoi se întoarse spre el ridicând din umeri.
Oh hinp* ln t|a ° St; ştii* Prieter*a cu care rn-am ce
peste S S Că, ° ŞtU ~ Uai reParat ţevile. Dădu «
m edtnori™ 6 ^ C e P ^ t i e din pr
Strâmbă din nevo<e s-o ducă cineva a<
Mi-a spus că sunt'bine^ver^tă dacăfl ^ estuITf e rău’ ‘
zâmbet radios. Acum e prea t â r ^ " f U' ' P ™ °
369
ers îi l ă m b i şi -el{ C a r o U n e 61T r e b u i a s-o a ş te p te .
tneră se va intparce cur:an^ ^ ^ ^ înapoi veselă.

Se rostogoli dm p , ^ face mUlte în şaizeci de
.Avem o ora, M i • ^ ^ ^ ia pe C a rolme,
u n s p ^ c . Haide, « dunu-
„ici! Să nu-mi spui ta tacren blSn(Ieţe mâinile

W inters îi î n d e p ă r tă t a r a p r e a n u n ta
'‘' K S S b u i e să p le c , E v i e . T e s u n m a i c £ t a ^
Se rid ică d in p a t şi î n c e p u s a se im b r a • ^
îi luă jach eta d e p e u n s c a u n şi o tr a s e P ^ , , 0
înaltă în c â t j a c h e t a d e -a b ia î i a c o p e r e a fu n d u l g o l.
studie u şo r a d m ira tiv . F u n d u l ei g o l e r a r
-D ă -m i ja c h e ta , E v ie . T r e b u i e să p e c .
Ea îi zâm b i o b r a z n ic .
-T r e b u ie s-o d a i jo s d e p e m i n e . cise ră
W in te rs p riv i î n su s e x a s p e r a t . L u c r u r il e d e p ă ş is e ră
faia amuzantă.
-Dă-mi jacheta! î n m o m e n t u l ă s ta . ._ „ ri=, p,,
O a p u c ă d e g u le r şi î n c e r c ă să i-o tra g ă e pe ^ ^
se îm p o triv i, î n c ă î n j o a c ă , a p o i se o p r i cariL . .,.
căzu d in b u z u n a r u l h a in e i. W i n t e r s în c e r c a
dar ea v ăzu se o b ie c tu l ş i se a p le ca se d eja UP £ \ f
- C e e asta? î n tr e b ă e a , a ră tă n d u -i fo to g ra fia cu
W i n t e r s o p riv i, îi a n a liz ă re a c ţia şi, d e d ra g r n c e ,

« ca Evie W ilson s i fie cu adevărat
să-i p la că t o t m a i m u lt. Ş i e ra u n a d în tre e i
P a rte n e re d e se x p e ca re le av u sese d e u ni ,, ^
E a îşi rid ic ă p riv ire a s p re el în c r u n ta ta . L a d ra c u . n
avea d e g â n d să fa că p e p ro a s ta .
r >
Karen R0se
« ¿ S Î Î S S ^ n ^ ™ 5 ^ « . A, f a ,
pe faţa O h, Doamne! Iti p h ^ b r ^ A '^ u s t ; Se j” aPar.
Privi din nou spre ea si se L pi: ° h>
făcută sa fie purtată în portofelCrunta ia rnica fotQe'
mtr-un colţ al ramei. ° fd pe car<-‘ el in * *
- N - a r e n ic i u n s e n s . A s t a e T ' 6
u rm a . T o m cu mu|t
o tirnj in
ocoasp m u r. H 11
ta ^
- O h, Doamne. Tu eşti !r>apoi.
în to td e a u n a **' ? r o ,s a - f « k *
P e f e m e i, r n n e z e u iro s is e creierul
ea decât haina Iu l T r e b u î w ^ J 111’ .nî având aItceva Pe

sânge se curăţau al dracului de greu â ? " ^
letura mâinii si o strânse n in - - j ' P e de lnche‘
I se deschideau n n X l v l ° and Căzu în Senunc^
Nu mai era timp de jo acă’ C h i Î ^ - ° ar S&grăbea'
“ P ta to t. Şl chiar e r , „ „ aspira“ o r “ ° ^ “
-E i S ™ h“ ina * pe sr » K Sl o ridică in picioare.

O îm Crezi ca am de gând să fac?
mul de sfoară ^ 'i Caută ’n buzunarul hainei ghe-
i»înÎ L Î S S •S
văzută Nn
A d e Z Păr CÎ"d“ dUC“ * °
_ e, man fusese o victimă nepre-
mentul în rar să ramână nepregătit pentru mo
lar nrepSt ‘D ^ ™ P-Une mâna pe M ary Grace'
rezultate corespu nîătoare dădea întotdeauna
trea b a ^ st^ C v l^ " avea ° Srămadă de rimp pentru

^ te rm S ; bm e era " Se apuce * " a b ă şi
Să nu spui nim ănui ^
. ; E v . e care î l p r i v e a fix cu nişte o c h i

i; îâfl'h* r S i D e-abia aştepta sa vada exact
1nie ta f‘ d e s.P a ‘ h j j a l b a s t r i a i l u i M a r y G r a c e . _
; een iiP riv‘r e l H ° t ă i n u te '-a u î n v ă ţ a t s a n u t e u r c . m

aţi P<= ca r, nu-i cunoŞri’
Chicago
10.00
-Ce naiba se întâmplă aici? şuieră Dana în timp ce

Urca Î n ţe p a tă treptele de l a veranda din faţa a case! lui
Max. De ce stai aici în frig? Şi ce s-a intamplat.
Caroline nu-şi dezlipea privirea de pe stejarul falnic
din curtea lui Max, amintindu-şi de prima data cand
văzuse şi de fanteziile ei prosteşti cu micuţi bruneţi, care
se rugau să fie daţi în leagănul făcut dintr-un cauciuc.
-Du-rnă acasă imediat! . ,.
-N-o să fac nimic de felul ăsta. Carohne, ieri am dis
cutat cu bărbatul ăsta. Ţ in e la tine.
Caroline ţâşni in picioare.
-Crede că sunt mincinoasă şi... superficia a.
C o b o r î treptele şi trase de portiera rablei bune ele
aruncat la gunoi a Danei. Bineînţeles că, un o o
itoare prevăzătoare a oraşului Chicago, Dana incuias
portierele. Caroline trase din nou de portiera şi se
urât la D a n a , care se încăpăţâna să rămână pe veran
d in fa ţ ă a l u i M a x . . . . A :
M a x d e s c h i s e u ş a ş i o p r iv i c u o c h i n e l i n i ş t i ţ i . A ş a ş
tr e b u ia u să f i e , îs i s p u s e C a r o l i n e .
-N -a vrut să intre înăuntru, îi spuse Dane», despnn
îându-şi, privirea de l a Caroline şi îndreptand-o spre
D ana după ajutor.
D a n a oftă. . . , u »;
- C a r o lin e e încăpăţânată? Spune-mi c a nu e_>ş •
în casă, C a ro ! O r i c e s-ar fi întâmplat, trebuie sa punem
c ă rţile p e m a să şi să lă m u r im to tu l.
372
Knren R0Sc
C a ro lin e râse am ar
- h o figură de stil. pori s3 , .
Pe m m e nu m ă a m e s t e c i u PU! Und^ Tei n
- A m făcu t-o de o a ie -■ chest|a asta. ’ anaDar
D a n ei. ° a ‘e ' 11 sPUse M ax cu v
pe Max Să mergsm ¿ g - S t f e '1«

C a ro lin e fu extrem de s n r n r ,^ - c e e d e s Pus.
D an p ° ^ Cinsese în Punctul sensibil ** ° iâ *xa
- C e . N u-m i poţi face asta.
D a n a îi a r u n c ă o p r i v i r e i n d i f e r e n t ă
C a r o lin e C eA n l Î U 6 î n t ° t d e a u n a T O r b a n u m a i d e tine,
d Î c, î n: S î I P m f ° r ° a m e n i că iubeşti, îi im-
fi m k r - r ' m c UZ1- A c u m p o a r t ă - t e c a u n o m mare
şi m iş c a -te in ca să .
C a r o lin e o p rivi fix o clip ă lu n g ă, ap o i, dând ochii

peste cap , ced ă.
m vrei.
A sta era D an a care îi dăduse un şu t în fund ca să
parasească H anover H ou se si o îm pinsese de la spate
sa-şi ia diplom a de liceu. Era Dana, cea care o iubea ca
pe o sora. Se puse în mişcare fără voia ei. Max îi ţinu uşa
eschisa, 'ar ea intră, privindu-1 în fată.
g r u p u l l u i tras şi obosit,
lipu l care o privise cu atâta tandreţe atunci când
acuse dragoste cu ea toată noaptea. C hipul căruia ea
A nu' ‘,sP usese tot adevărul,
ana âtu uşor cu palma în masa de bucătărie,
ioata lumea să stea jos. Aveţi nişte cafea?
dracu C ^ SPUSC C a ro lin e - S ta i jo s, D ana! Arăţi ca
Ia loc* M a lT ^ 0, rep*lcă Dana mucalită. S i eu re iubesc-

loc, Max, ş, pune pe masă cărţile tale amărâte.
5a tiu spu i nim ăn u i
3/3
- i r e l a t a e v e n i m e n t e l e d in acea d im i'
v(ax se ^ -c j u n a m ă n u n t . C aro lin e îl ur-
neaţi- 6 « sa °™ o rb ea. Nu se înşelase. Nu avea nim ic
mări în , W inters. M ax H u nter era un om bun.
meomUu ' care purta pe um erii săi o povară cât stanca
Un brX din pricina handicapului său. Când termi-
cafeaua era gata. C aroline turnă trei ceşti
^ D a n a lu ă ooeaşcă, sorb, din ea şi se înfieră.
C a r o l i n e ^'e a ş e z ă pe s c a u n u l cel mai în d epartat d e

Max ş t ii n d că nu mai era m u l t p a n a c a n d 11 v e n e a ran-
duîsă treacă în boxa m artorilor. „Ar f i trebuit sa-m. p ă s
trez cumpătul“, î ş i spuse ea. „Nu trebuia sa-i arat s a t e le
meu in felul ăsta. N-am făcut-o ca sa-i d e ^ i u i a s t f e l a d e -
vărul b ă r b a t u l u i pe care am spus că-1 iubesc. Am tacur-o
din răzbunare. Pur şi simplu. ,
-Arătai ca şi când ai fi avut nevoie de o cafea aşa de
tare. Ridică din umeri. în orice caz, eu am ne\oie.
Dana o privi cu ochii ei căprui în care s e citea deza-
măgirea. C aroline îşi îndreptă privirea în altă parte.
-A i lăsat ca toate astea să co n tin u e si încă nu î-ai
spus? o întrebă D ana obosită.
Caroline rid ică în că o dată d in um eri.
-A m fost o proastă. , ,
- A i tras de tim p , rip o stă D an a, având per ecta
d r e p t a te . ,
- C e să-mi spună? întrebă M ax cu o voce devenita
bănuitoare.
“ Spune-i. . , i
D ana puse ceaşca pe m asă cu un p o c n e t, rit ic,^
mâna la tim p ca să se protejeze de cafeaua fier m te ca
sărise peste m arginile ei. ■
C arolin e în cercă să se rid ice să aducă un prosop,
Dana o apucă de pulover, reţinând-o in scaun.
- Lasă-ţi fundul Pe scaunul ăla şi spune-, blestematul
ala de adevăr! Te avertizez pentru ultima oara.
- C e să-m i spună? în tre b ă M ax. C arolin,
întâmplă? c' ce s
C aroline îşi acoperi faţa cu mâinile.
- N u ştiu de unde să încep, Max. Sunt... Vocea îir,
mura şi înghiţi în sec. Mi~e foarte frică să-ti povestesc
- D e ce? Vocea lui era blândă. Pentru ce îţi este inc
frică de mine?
Ea lăsă mâinile jos şi îl privi drept în ochi. Atâta lucr
merita şi el.
- N u mi-e frică de tine. Ţi-am mai spus asta şi ai
vorbit serios. Mi-e frică de reacţia ta când îţi voi spur
pentru ce te-am refuzat în această dimineaţă când mi-;
cerut să mă m ărit cu tine.
Max se întinse peste masă şi îi luă mâna,
-Spune-m i! Te rog!
C aroline închise ochii.
- I n r e a lita te n u s u n t b r u n e tă .
Pentru ce acest lucru fusese primul care îi veni:
în minte? Şi-ar fi tras singură picioare în fund dacă;
fi putut.
- Mi-am dat seam a de asta şi singur, replică
sec. Poate că merg eu în baston şi sufăr de autocor
pătimire în fază term inală, dar nu sunt orb, nici chi;
pe întuneric.
Dana îşi drese glasul.
- N u a s t a a m v r u t s ă a u d . C o n t i n u ă , C a r o ! T re c i
p a r t e a i m p o r t a n t ă î n a i n t e s ă a d o r m p e s c a u n u l ă sta fo£
te i n c o m o d .
Max se uită la Dana înainte de a-si întoarce priviri
spre Caroline.
ret a m t o t *n t r e b a t p e n t r u c e ţi- a i v o p s i t p ă r u l da<
g 1 c a P avea a c e e a şi m
c u ioare
l o a r e frumoasa
f r u m o a s ă precum
p r e c u m cel
t n d S î î 1 ' tUn- i Când ° ana se înecâ ^ cafeaua.

vi în os l ? ° - u 111 SPUÎ aCUnci c:lnd vei fi pregătită. P<
” X Am =* » *» tac'eJei
C a r o lin e se s im ţi r u ş in a tă .
375
S i nu spui » t o * " "
1 iS n c u Î s u f l e t u lu .. M ax,
“” 0Î“ tcS « lU u n O ! , , ' a„ t se a m e ste c a D a n a . E şt.
^ S Ş S â s s s
m-a împins pe scări.
« * 4
Max aprobă din cap. , co p ilul. _

-în noaptea în care ai p lu cru care îi facu
Dana trase aer în p iep t su rp . ivirile lo r se
pe amândoi să se în to a rca spre ea, apo P
întâlniră din n o u . , C h ia r d acă tu
- T e ascultam , C a r o lin e , sp u se el în c e t, o
“ r „ :r r 's c a « . 1= "=
r t ll, M ax. N-ar « treb u it să spun asta. Pro-

babil că şi eu am fă c u t o criz ă . A d o u a u n or.
împins pe scări s-a întâmplat după ce o . lu n i.
din de restricţie. M -a băgat în spiţa pe eraU
Am avut coloana ruptă, iar la în cep u t doc o chii.
siguri dacă voi mai putea merge vreodaţa. termi-
Rob m-a avertizat că, dacă voi spune cuiva, 1 ■>
na treaba“. D eschise och ii şi descoperi faţa lui ^
lividă. L-am crezut. D upă ce mama îl chemase,^dupa c
'nai încercasem să fug de la el? C âteva uni n >
maŞina ei a ieşit de pe şosea. E l nu voia ca ea ^ ^
cuiva. Aşa că, atu nci când m-a avertizat sa n
^ânui, n-am spus nim ănui. D ar am ascultat. *
'nfirmîerele de la spital îm i to t spunea sa g> ‘
aiutor. C a şi când ar fi fost aşa uşor. D ar ,ntr' c?1 /
'lat nişte in fo rm aţii cu adevărat folositoare,
“dăpostului - H anover H ouse un loc in care
ajutată să-mi schim b num ele şi să obţin toate acte e
cesare pentru a începe o viaţă nouă.
^ a r o n n e îşi puse m âin ile nesf(, . ,
o ch ii lu i ce n u şii care sc â n te i™ î ? ? Ui ui« i
ascuţita procesa veştile. m tm iP « mintea , a
, *m P tre> lu ni am stat în icel i
j c u l t a t şi mi-am p lan ificat fugâ M 'irr d° Spitil1' « .
privirea spre D ana iar C nm lin » ■ ® Şita. îşi ridică

sufletul. U aro lm e sim ţi cum i Se frânge
Nu fusese în stare să o privească Pom* rs

b in e aşa. c a ^ c a . i o a t e c a era mai
D a n a a p r o b a d in c a p .
s e i r i ^ n i eSte bSie; elul Pe « r e l-am întâlnit în acea

b ă i a t u l c a r e n T - ’ S. t r a n ^ a n d m â n a m a m e i l u i . T o m este
care îl Hi ? n “ " H rm ovcr H o u se - Este băiatul Pe
H ii st V - ' - a 1 PFjV^pe C aroline. Termină, scumpo!
« a i sa scapam odată de asta!
C aro h n e îşi desprinse privirea de fara palidă a lui
- N , ln rCpt;1_sprL‘ fafa îngrijorată a Danei.
Aninai puream sa merg atunci când am ajuns acasă,
cadrul r?U pUteam sa de acolo. Ştiam că m-nr fi găsit,
Drivirfn ! n tr“ merS m'ar ^ ât imediat de gol, îşi cobori
re c u n e n f11c;ra mes®’- nu m-ar fi lăsat să mă întorc la
ta tn r ni ^ ,riaTT? ca 1111 m-ar fi lăsat, asa că i-am ascul-
Mi-am liioT atenţie pe doctori când încă eram în spital-
lucrurile r n0tIê când am ajuns acasă am făcut toate
•ucrurile recomandate de ei.
Nu mi af S’n.gură recilperarea, remarcă Dana calmă.
_N P° Vestlt ? id mie partea asta.
niciodată Sa reCraiesc perioada aia. Nu am vrut
strădui să-si dc ea- Dar închise ochii şi se
lui când nu eri eas5a‘A m ftcu t exerciţii cu greutăţii
fiecare zi, D ir n u T 1"' ?- 3m deVen>t mai puternică cu
f ie a m c u c a d r u l si în?,1 r a S a t n i ? o d a t ă s a v a d ă a s t a . M er-
aşa cum făcusem în f W , ™ ful rar,it liPit de cor,P
m m fiecare „ în spitaI. Lă.amsă-mi cadă
. - ■ 377
S i nu spui niiuanut
■ , n re fă ce a m c ă mă îm p leticesc. D ar
|in mâna şi m a p g ^ In ultim a perioada
S n e ^ m a ip u te m ^ a pUn cu pietre în
aveiiu u ,1 r ' i s e i CU U Ii
d în jurul casei ____ strânse cu
¿g e a m în )UUl r - e f n u era acasă. C a ro lin e strânse cu
0d *1 ţ i n t i r i l e " rau în că um ilitoare. Nu sratea
putere buzele, a ^ vecina de alături. Era mai
1*amnu,U
u ltppeeacasa.
a ca ^ ta re , ^ m jn e £ u eram
^
driiguţă
f ci f î n S i t i cu greu nodul d in gât. C ând a avut-o
0 schiloada.
chiloat ‘W g ^ ^ Asta & fost &inguTU\
pe ea, nu
nu prea « m ai a tin s . D estul. S im ţi cum
'UCm de o oaza atât de cu n o scu tă, d ar şi-o reprim a.
5 S griji, M ax! M i-am făcut toate testele la un an
dup* « am ajuns aici. A m reuşit să scap fara sa fiu £
fecrată. îi aruncă D anei o privire. Infirm a de la c h m ca
mi-a spus că ar treb u i să-i m u lţu m esc lu i D um nezeu
Asta a fost cu u n an în ain te să p o t descoper
mică urmă de recu noştinţă în m ine.
-Cred că D um nezeu a înţeles, m urm ura D ana. ^ r e a
că El încă înţelege.
Caroline ridică din um eri. ,,
- E posibil. în orice caz, când am reuşit in cele din
urmă să duc rucsacul plin cu pietre opt ore la ran , am
Ştiut că eram su ficient de puternică. Intr-o zi de sţarşi
¿e mai mi-am cusut sub cămaşă toţi banii pe care 11 eco-
nomîsisem şi l-am luat pe R obbie de la şcoala. Trecuseră
Joi ani de când mă trezisem în spital.
-D o i ani? scrâşni M ax din dinţi.
Caroline ridică din nou din um eri.
-Ţ i-a m mai spus cândva că reabilitarea pentru oa
menii săraci e de rahat. Durează mult mai m ult atunci
când este coordonată de un amator. O ftă. Inii plani ica
sem drumul. Ştiam că R ob nu se va întoarce acasă pani\
dimineaţa, că îţi va petrece noaptea acasă la Hol V sta
îrni lăsa destul timp să ajung cu maşina în Tennessee ţi
să scap de ea.
-U n d e ai abandonat-o? întrebă Dana.
Pe buiele lui Caroline apăru un zâmbet de satisfacţie.
jy
37$ Karen R ose
- Pe fundul unui lac adânc, unde nu va fi e - ■-

dară. S t R ita a servit drept greutate ca să tin ă a c r ?
apăsată. Se opri, amintindu-şi cu o plăceri deoseb
iodul. îm i am intesc cum am privit maşina demară*
scutundându-se. A fost exact aşa cum visasem de fie
dată când mă gândeam la evadarea mea. Şi |a fe|e|
expresia şocată de pe faţa lui R obbie când am rid
rucsacul şi am pornit la drum.
- E l nu ştia? întrebă Max.
-N u . Nu am vrut să-l împovărez cu încă un secrei
care să-l ascundă de tarăl iui. Am făcut autostopul p;
la G atlinburg, în Tennessee. A colo sunt numai turi
aşa că nim eni nu ne-a observat. Am schimbat apoi
autobuze până la Chicago.
- C u o oprire în St. Louis, spuse Dana.
- Pentru ce? întrebă Max ţinându-şi capul în mâin
- C a să fac rost de un certificat de naştere. E înfri
şător cât de uşor se poate face asta. Te duci într-
cimitir, găseşti numele unui copil care a murit la o '
stă foarte fragedă cu data naşterii corespunzătoare,
duci în capitala districtului şi ceri o copie după ce
ficatul de naştere. Am rătăcit ore întregi prin cimi
căutând un nume şi o dată a naşterii corespunzâtoari
m-am oprit la Caroline.
- C u m te num eai în ain te? în trebă Max cu vc
înăbuşită.
- Mary Grace. Mary Grace W inters. Se opri. Aci
înţelegi, Max?
Cu capul încă aplecat, el aprobă cu un simplu gest
- Da, înţeleg. Ai fugit. Ai dispărut. Şi nu ai divori
ue ticălosul care te-a terorizat în fiecare zi a vieţii ta
Înălţă capul, şi ochii lui cenuşii erau acum înverşun.
^ x p resiv i. Şi ţi se pare că ar trebui să respecţi legătu
oficială cu un monstru pe care ar fi trebuit să-l împu
cu propria armă atunci când dormea.
- l i merge m intea repede, C a ro , observă Dana.
ajuns exact la aceeaşi concluzie ca m ine.
N1
„ • 379
5 a nu sp u i n im ăn u i
s3 plâ^'gâ- ^ ^ m â r i t c u d n e m ai m ult decât orice pe
J “, r „ ^ Si S c ap ,o ap e « ic e . c u « c ep! ,a a Ce
făcute unui £ ^ m i spune ca _n-ai visat

refuzi şansa de a fi te n m in£ R ţua m aim le
să-ţi petreci restul vieţu alatu ^ n.gl visat sa te
şi le puse pe obrajii lui. N u-mi spune că n-ai visat
ttezesti dimineaţa h n g a m ine. inu m f
la copiii pe ^ r e i- a m b f a c u t f£ o co li masa
li lăsă m âinile, se rid ic ^ F ^ îndrepta spre
tinându-se de m arginea ei in ^ u m eri si o ridică în
ea. Când ajunse la ea, o apuca de ca lul
picioare, silind-o să se uite in ochii lui,
sihocărâti. _ r -i- „ fW ărată. «Nu e
- O fam ilie, C aro lin e O ^ ‘^ . “ ' S r m a l S . "
cinstit să ne refuzi şansa de a avea <.uDorce privirea
Caroline închise ochii, incapa i a ea care era
lui p ă t r u n z ă t o a r e . N e d o r i n d s ă v a d a d u r e r e a p e
pe cale s-o sădească în ochii lui. şovăitoare.
-A m visat la toate astea, spuse ea c teie„i. Nu-mi
Ştii că am visat. M ax, te rog sa în cerci sa m ţe „
cere să fac ceva ce nu cred că este cl_n s_l
M a x îi eliberă u m erii şi se în d ep ărtă. .
-D e ci nu mă alegi pe mine, aleg. sa fu cinstit.
- N u , n u a m sp u s n ic io d a tă a sta . în c le ş ta ţi.
-Atunci ce ai spus? scrâşni e Pr , se va căsâ-
- A sp u s că va tră i c u tin e m ’ ^ j ttltu ro r
to ri cu t i n e l a b i s e r i c ă î n f a ţ a l u i D u m n e z e u ,
c e l o r l a l ţ i , s p u s e D ana i m p a s i b i l ă .
C aroline o fulgeră cu privirea, cu ochi» n )
M ax clătină din cap.
- N n C aroline. Are d reptate7 A «^ •
C aroline îşi dezlipi privirea de
Dana, apoi reveni asupra lui Max indrePtâ 5
-A sta am spus.
Faţa lui M ax păli.
-A tu n ci cred că am încheiat discuţia
AE ; ^ r 1B T O K - C e “ '“ ' ^ d .
că tar ia d V f f S F n ^ r w T p r e ^ Î ene ^
, . Pei]tru luimele lui Dumnezeu, D av icT ^ fo V
" h° ' ^ — -u ,ta tiî^ V
David ridică din umeri
m ^ Ş ? ,Z ^ r - A SPUS Cî d" i " «

" n e Cl nci 5itai aco'° ' ^ întrebă Max ţeapăn
te rog!2 tim P' MaX’ nu te g ră ti să iei deci
d e b u c ă S ' i f d m U m C riŞi Se P e UnU‘ d i n scaur
M ax^ *CE^CarC m* 3 5pus ^’u ma' sPontan-

ridică o mână, ţinând ochii închişi.
Destul, David! Te-am ascultat destul. Caroline cn
u tărie in convingerile ei. Şi eu la fel. Eu îmi dores
soţie, o familie. Îmi doresc să fie legal, în faţa lui Di
nezeu şi a tuturor celorlalţi. Şi eu sunt un om cinstit
- Iţi doreşti să fii normal, murmură David.
te rog...
-N u mai e nim ic de spus. Max deschise ochi
aroline simţi că i se rupe inima, îl rănise. Mai m
ecat crezuse că era posibil. Eu nu vreau să trăiesc c
vrei tu, iar tu spui că nu vrei să trăieşti cum vreau
suntem... într-un impas.
Caroline îşi înghiţi suspinul din gât.
-Deci asia e? q esie posomorâtă.

t S ^ e ^ le .C a r o lin ,
- in“ l 2 ' sj î ! ’i m” ’de rămas-bun, dar el işl trase faţa

. r r -n ra rte c a s ă nu-1 a t i n g ă .
10 , Pleacă acum, Caroline.
capitolul 20
Chicago
Duminică, ÎS manie
11.30
Dana opri maşina cu un scrâşnet de frâne, curmând

liniştea care domnise de când ieşiseră de pe aleea din
faţa ca sei lu i M a x .
-Pe cuvântul meu că eşti cea mai mare idioată pe care
Dumnezeu a avut ghinionul să o aducă pe lumea asta, se
răsti ea privind fix în faţă prin parbrii. . . . . . .
Caroline trase violent de mânerul portierei şi sări din
maşină, apoi se întoarse şi se aplecă înăuntru. Vântu
rece îi înţepa faţa umedă, dar nu mai încerca de mult
să-şi potolească lacrimile.
-Asta e părerea taîii calitate de specialistă. întreba ea
sarcastic, cu vocea alterată de nasul înfundat.
Dana îşi înclină capul Intr-o parte.
-Mu, asta e părerea mea in calitate de cea mai buna
prietenă a ta. Habar nu am pentru ce te agăţi aşa de
chestia aia stupidă cu bigamia. ,
CaToline o scrută printre pleoapele umflare de plâns.
-T aci din gură, Dana! , _
-T aci tu, Caroline, şi gândeşre-te ce vorbeşti, uoar
nu crezi cu adevărat în toată chestia asta cu bigamia,
Ştii şi t u lucrul ăsta, nu? Aşadar, ai încălca legea aca
te-ai m ărita cu Max Hunter? N-ar fi prima lege pe
care ai încălcat-o şi se pare că nu va fi nici ultima.
x
382 ie
K arcn R o se
De fiecare dată când te sen,

fiecare dată când îi SDui fe ™n ezi co m iţi
com iţi o frauda. Practfr iUl tău -T o m '1 U(Jâ. h
K- Trase aer î n n iem V 3 de a merge 1 ° dea^ a

dragostea p en tru M ax c' in cap. N--^ !_nc^ isoa-
m ai p u te rn ic e d T j n ° rin ţa de a'l face £ Uica
ln Privinţa legii c a n * , ? lCe “ A d e r e n t Clt să
» a b il in a ce s,ln o m en t?In " ' t Î m p k t = ti *
- Nr n S ir lt p r « d^ -
legala cu M ax şi dacă lucrurile „ T ' ^ " U ai ° rel«ie

aSa cum ai fUoit de Rn ,prosc’ P0 ^ să fugi,
a?a cum ai fugit de o ce r e ^ GraCe' Exa«
care te-am cunoscut. ' P i o a s a încă din ziua în
C aroline simt-j ^ «.•
^ r b e le Danei o’ a f e c ^ n ™ ? ™ ? COrpu1' Pent™ că
ta şi mai profund. D a m f ' ? r tTădarea ei ° afec-
Singura care crezuse în usese sfânca ei, sprijinul ei.
îm pietrită, iar mintea ^ a.CUm- « u m ... Era
mai reacţioneze la vm,,6' ^ ^Fa în stare Şi nu dorea să
înţepa, Inima • v,. , n Sand. O ch ii o dureau si fata o
“ Pleacă Dana măcar n-o mai simţea,
pleacă! * puse ea istovită. Taci din gură şi
- B?ne'°Vi 'n V° lan'

n-° să t r e b u i a s c ă 's Î , Sa taC- ° , sâ p le c felul ăsta
iroseşti o sansn no f CU m ainile >n sân şi să văd cum
scoase un oftat A* e c t.merita,:ă de a fi fericită. Dana
Caroline! Urcă în SUparare S* frustrare. închide uşa,
singurătate de p a rla m e n tu l tău şi ascundere în
■— '£■
____A / ^ v . .
Sn nu spu i n im ăn u i 383
al d r a c u lu i d e b in e s ă te ro g i c a M a x să te m a i
Şi j i p o i a tu n c i c â n d îţ i v e i v e n i d in n o u în fir e .
'1 u S C aroline o fixa cu privirea.
N u m ă s im t s u p e r io a r ă m o r a l.
D ana r id ic ă d in s p r â n c e n e , u im it ă ş i s a r c a s t ic ă în
^ B a d a ^ te s im ţi. Ju d e c i ş i c o n d a m n i o r ic e fe m e ie
Je la H a n o v e r H o u s e c a r e s e în t o a r c e la s o ţ u l e i.
Caroline o scruta p rin tre la crim ile care păreau să nu
se mai oprească.
- Sunt slabe.
Dana clătină din cap.
- S u n t o a m e n i . L e e f r i c ă . N it s u n t c a tin e . L - a i j u d e c a t
pe M a x c ă n u a d o r i t s ă m e a r g ă d i n n o u l a u n m e c i d e
baschet p e n t r u c ă a s t a î i f ă c e a r ă u .
C a r o lin e c l ă t i n ă d i n c a p , in c a p a b ilă să în ţe le a g ă
acu zaţiile f e m e i i î n c a r e a v u s e s e î n c r e d e r e m a i p r e s u s
decât î n o r i c i n e a l t c i n e v a .
- l i învinuia pe to ţi ceilalţi pentru problemele lui,
făcându-i pe toţi să sufere din pricina unui lucru incon-
trolabil. Trăia în trecut.
.Dana părea că începuse să se mai calmeze, deşi nu
' se clintea nici u n muşchi.
- Ş i tu nu trăieşti în trecut?
Blestemata de furie izbucni din nou.
-N u !
Dana oftă şi băgă în viteză.
- A t u n c i, e b in e . N e m a i v e d e m , M a r y G r a c e . ln c h i-
d e-m i visa, t e r o g ! O p r i v i t ă i o s . M a r y G r a c e .
-N u-m i s p u n e a şa , s c r â ş n i C a r o lin e p rin tr e d in ţii
în c le ş t a ţ i, p r i v i n d î n ju r să v a d ă d a c ă c i n e v a e r a s u f i c i e n t
Qe a p r o a p e î n c â t să a u d ă .
D a n a o ftă d in n o u , u n o ft a t d r a m a tic , d in a d â n c u l
sufletului.
- D e c e ? P e n t r u c ă s o ţ u l c e l m a r e ş i r ă u a r p u te a p â n
d i d i n tu f i ş u r i ? L a s -o b a l t ă ! N u v i n e d u p ă t i n e . T e p o ţ i
î n t o a r c e î n t r e c u t ş i-ţi p o ţ i s p u n e M a r y G r a c e W i n t e r s ,
v ic tir a ă e x t r a o r d i n a r ă . Î ş i m u ş c ă b u z a , şi a t u n c i C a r o l i n e
văzu cum o ch ii D an ei se um plu de la crimi p
al dracului de sigur că nu esti fem eia n e n tr u câe
că o cu n o sc. Ea nu ar fi r ă n it pe cineva i u b i / ^
tocm ai ai tăcu t tu cu M ax H u n ter. T u nu eSH r '* ^
C lip i şi lacrim ile i se scu rseră pe faţă. Asa că î n c U ine'
M ary G race. T reb u ie să m ă d u c acasă. ' uâ’
C aro lin e trân ti furioasă p o rtiera m a ş i n i i ci
pe D ana înd epârtând u-se. ' ' 0 Urmăn
- N u m ă sim t su perioară m oral, m orm ăi ea către st™
aa pustie. N u m ă sim t. dtTestra-
Fierbând de furie şi plângând , urcă scările către apar.
tam entu l ei şi d eschise uşa. H ain a ei ateriză pe canapea
iar poşeta pe un scaun. C h e ile scoaseră un sunet metalic
cand le aru n ca în p artea cealaltă a bu cătăriei şi căzură
gram ada în co lţu l din sp atele b o rca n u lu i cu dulciuri.
D eschise frigiderul, apoi îl în ch ise la loc pentru că nu
mai văzând m âncarea i se în to arse stom acul pe dos.
şi sp rijin i fruntea de frigiderul răcoros, închise ochii
şi şopti:
-N u fug nicăieri.
Sau fugea? O a re „toată ch e stia aia cu bigam ia“ era
pur şi sim plu o perdea de fum ? îi pasase vreodată cât
de puţin de legile d in C a ro lin a de Nord? Nu. Răspun
sul la această în trebare era un „nu" categoric. Privi prin
bu cătărie şi văzu firim itu ri de pâine pe blat, un cuţit
în chiuvetă şi resturi d in u ltim u l sendviş pe care Tom
îl înfu lecase în a in te de a pleca în excursie. Fiul ei era
sănătos, pu tern ic şi b in e h ră n it. Ş i în siguranţă. Dana
v5'ea ^,rePta te - E ra în sigu ranţă pentru că ea ignorase
ideea de înşelătorie atu nci când îi obţinuse certificat11
,.e naţtere şi codul n u m eric personal. O rice altceva era
ipsit de im portanţă când era vorba de siguranţa fiului
ci. Inclusiv legea.
i bucuroasă că T om nu îi văzuse această faţă ch|3r
acă îi lipsea alin area p e care el i-ar fi o fe r ito din 0
ia itate şi î n această privinţă. D ep en d en ţa ei de Tom.
greutatea pe care o pusese pe um erii lui î n toţi aceşti a1*!
o răceau să se sim tă vinovată. îşi su flă nasul î n c e r c â n
385
5o nu s p u i n im ă n u i
„ scă oândurîle, dar fără nici un folos. O ftă

,i,. «'»■’“ f f L p t â spre baie, sperând ca poate va reuşi
:.i;nc şi se in a re p k
3JânC
cu"un p r 0 S 0 P se s p rijin i c u m â in ile d e c h iu v e tă ,
Deschise atârn e. îl rănise. 11 rănise pe M ax

l ă s â n d u - ş i .c a p V ă z u s e a s ta în o c h ii lu i. Ia r
* iita " „ e i n c e ^ s ă o roadă. Încercase să fugă!

“ ' S h t o apa caldă până când din robinet începură
« i a s ă a b u r i , a p o i u d ă u n p r o s o p ş i îl p u s e p e f a ţ a . A s t a
o a ju tă . D u r e r e a d i n s p a te le o c h ilo r p ă ru sa s la b e a s c a
p u tin , p e r m i t â n d u ' i s ă g â n d e a s c ă u n p ic m a r lim p e d e
L fcă p r o s o p u l j o s ş i î ş i p r i v i c h i p u l i n o g l i n d a . F e m e i a
care o p r i v e a d e a c o l o îi era o a re cu m c u n o s c u ta , d eşi tr
cu s e r ă a n i î n t r e g i d e c â n d fă c u s e ră c u n o ş tin ţa , re m e ia
care o p r i v e a p l â n s e s e a d e s e a î n z i l e l e d e d e m u t . n *1 e
le c u a r s u r i , c u f r a c t u r i ş i c u vănătăi. în a in te d e a g i-
Şi î n c ă fu g ea. A ic i, în lin iş te a a p a rta m e n tu u i e i,
p u te a s ă r e c u n o a s c ă a s t a . F u g e a p e n t r u că îi era nea.
Nu de M a x . N ic io d a tă n u i-a r fi f o s t f r ic ă d e M a x . ar
to tu ş i îi era fric ă . Şi îl r ă n i s e to c m a i p e b ă rb a tu l pe
ca r e p r e t i n d e a c ă -1 i u b e ş t e . L ă s ă s ă - i s c a p e u n o f t a t ş i îş i
aco p eri fa ţa cu p ro s o p u l. E ra ca ld î n c ă-_ 1? ] ^s u j1

a a s u l . I s e m a i d e s f u n d a s e p u ţ i n . D e ş i o c h i i î n c ă 11 p u
sa n , n u i s e m a i p ă r e a c ă b o x a s e c i n c i r e p r i z e c u u n c a m
P io n . S a u c u R o b . T
Îşi d ă d u j o s p r o s o p u l d e p e f a ţ ă ş i r e s p i r ă a ane.
c°rpul îi în g h e ţă . . i„
li s i m ţ i s e m i r o s u l . . . l u i . „ A l l u i R o b . “ M i r o s u l a c e l a
co p l e ş i t o r a l a f t e r - s h a v e - u l u i l u i . S e s c u t u r ă , îş i p r iv i ^
r o ş i e î n o g l i n d ă ş i f ă c u o g r i m a s ă , î n c e r c â n d s ă - * i a 1‘ »
d l n m i n t e t e m e r i l e i r a ţ i o n a l e . „ N u fi p r o a s t a , 11- P
Ş ip u lu i d in o g lin d ă . „ E n u m a i m in te a ta c a re i 1
f e t e " , Î ş i s p u s e . „ N u m a i c ă d e c â n d l -a i g ă s i t p e ■_
fă c u c b u c ă ţ i r e t r ă i e ş t i f i e c a r e zi îngrozitoare p -
a lă tu ri d e e l. D a n a a s p u s c ă el n u se v a in to a r . .
d a tă ia r e a a re î n to td e a u n a d r e p ta te , o r ic â t t
ar r- u
fi.“
'N
386
K » ren R 0se
l-in isteste-tc îsi enno

p ro so p u l su b je tu l’fie rb in te CU ^ tare ?ibâgâd.
5‘ P u se p r o s o p u l f i e r b i ln
' »ou
p u U aţja d in sp atele o c h ilo r * *n ti
cUm
. S f- Ios' f f “ ciu b u ca ii. C eva S - , nca Ur>p ic
sise sta tu e ta sp artă c u n - . a Pace de ri j
ţa n u l B u b b a trâ n tise s t a t u e t a ^ « MaXSpusese" ă Î
lucru era im p o sibil. îl lăsase afară ^ R ° f [ lerS' Ja racest
pleca cu M ax. S a u nu-l lăsase? ‘ 1 Bubba înai^ d e a
R e sp iră d in n o u a d â n c d o rin rl,. ■
lin iştească in im a care îi bătea J ' - CU putere «ă-si
m u şchi al corp u lu i devine S r ’S S “ “
îni luSr c"a :s .e n iCnZ ge Ua tlc!

.
11 V e n ' Să v e r s e ? ! W în g h iţi n od u l care
Fum de ţigară.
L asă p ro so p u l în c e t în jo s şi privi în oglindă,
e d ata asta D a n a se în şela se, îşi spuse ea, cu privirea
îxată asupra im ag in ii d in o g lin d ă care îi zâmbea. Elum-
P ea g o lu l u şii de la b a ie , iar vârful capului nici măcar
n u i se vedea în o g lin d ă . S e sp rijin ise de cadrul uşii ca şi
can d ar fi lo c u it în a p a rta m en tu l ei de-o viaţă. O mână
m ipe sej.r '^ lca sP re guta lui, cu o ţigară între degete.
aralizată, ea u rm ări cu m fu m ul se ridică din vârful
roşu al ţigării şi p lu teşte leneş spre tavan. O amintire ii
reveni fu lg erăto r în faţa o c h ilo r. M ai folosise ţigara pe
ea. O m ai folosise în a in te . V â rfu l roşu o să ardă. Mir0"
su acru de carn e arsă se va am esteca cu mirosul rănce
a e tu m de ţigară. Şi o va durea. U rm ă ri am orţită cum
tum ul co n tin u ă să se înalţe.
El trase d in ţigară şi suflă fum ul care form ă un nor în
ju ru l capului ei. Zâm bi, dezvelindu-şi d in ţii îngălbeniţi-
u văzuse in coşm arurile ei, colţi din care picura sânge.
Z am betu llu , se lărgi într-un rânjet, iar privirea lui WŢ
" a t a t 1 calculacă- în câ t ea se sim ţi hipnotiza'*'
unei co b re >ÎŞ> sPu«e ea. G ata de atac.
u
Siî nu spui nim ănui 387
am venit acasă, spuse el pe un ton cântat şi

.IubitO, -7
julobiu- Ce avem la masa.
Chicago
Amiază
Dina îsi sp rijin i capul de uşa apartam entului ei,
moleşită în cele din urmă de oboseală. Energia generă
ri de furie durase puţin timp, iar supărarea ei pe Caro-
line se transformase în frustrare pură undeva pe drumul
din stradă până la etajul trei. Când ajunsese pe palierul
de la etajul şase nici măcar nu-i mai păsa. Clătină din
cap, rotindu-si fruntea lipită pe suprafaţa uşii de meta .
Umerii i se încovoiară atunci când îşi aminti de ocnn
plini de suferinţă ai lui M ax Hunter. C aroline era o
proastă. Şi egoistă. Şi poate şi puţin crudă. Caroline era
încăpăţânată, asta ştiuse dintotdeauna. Respectase acest
lucru, îl exploatase, îl încurajase, pentru că de-a lungu^
anilor fusese mijlocul prin care o făcuse pe Caroline sa
meargă mai departe şi să-şi atingă visurile.
Dar astăzi... D ana clătină din nou din cap şi bâj }ai
după chei. Astăzi acea încăpăţânare încetase să mai ne
un mijloc şi devenise o armă. Puse mâna pe mâneru
uşii, băgă cheia în prima broască şi se încruntă atunci
când mânerul se roti cu uşurinţă. Un val de îngrijorare
îi dădu impulsul să tragă de ea şi să intre în apartament.
-Evie! strigă ea, simţind febrilitatea din propria voce,
dar nu-i păsa deloc. Ai uitat să încui uşa - din nou.
Dana trânti uşa ca să o închidă, puse repede anţu şi
încuie cele trei zăvoare, iar succesiunea de zgomote a
cute de acestea îi dădură o doză de siguranţă. La s-a ariu
e' nu-şi putea permite un apartament în vreun cartier
cât de cât sigur. Numai lanţul de la uşă, cele trei za\oa-
re, o relaţie bună cu poliţiştii locali şi micul revo \er pe
c*re îl ţinea sub saltea o făceau să se simtă cu auevara
în siguranţă.
88
Karen Rose
Evie nu răspunsese. D a n a îsi n ■

lormea până după prânz dacă n V‘ Ceasul. F-u
u ni hainei. p te >êsfăcându n<

_ - C e naiba, Evie, tr e z e ş te -te 'Ai m ?
:m e să ... ' ° ata v*aţa la disn S'
C uvintele i se o p riră în gât cân d oh
Im cameră. d observă dezastrul
;e u l e ; Et r Ş° P t i e a - 0 h ' ™ '^ - 'O h , Dlm

imne-
Ş tu l fetei] e° mînă spre
« ■ * » . * i u ^ 6t î u T IuT e ^ ^
A^heuiile
Duminică, 18 m a rtie
12.3 0
cu o zi nlv eSC- -S e r ? ^ e s tu l lin iş t it în comparaţie

decâr col ^ nUlta a s ă p tă m â n ii. Ş i ca te g o ric mai liniştit
AshevilU3 ^ erltru c o n fe r in ţe d e p resă a prim ăriei din
de sca n d al UQ a<Junase u n g ru p de reporteri avizi
descoperi n e T ™ 1 ^ în P3rtea ° pUSă a încăPeriişiîl

la com nn» J-^mbert extrem de concentrat, care tasta
Steven se a ^ U'’ CU ureclîle acoperite de căşti. Când
că nrivirMaPr° P le’ ^ arnl:’e rt ÎŞi d ăd u căştile jos şi îşi rid''
_Tr a c u ° grimasă.
lui W in t e r s 'e x p ire^ S|T^rê ^ p e tc ' e ô n u l acasă a*

^ i găsit ceva?
coltu l birm ? * * ^ ’n caP ^ lu ^ un pahar cu cafea de Pe

se strâm bă d * ^ im p ecak il de o rd o n a t. înghiţi, ap01
ln n ou ?i scuipă cafeau a în ap o i în pahar-
389
tui dau n işte

elaSp in n elli? . . . . . .
Steven se aşeză şi c lă tin a d in ca p .
-N im ic n o u . A tr im is o a ltă m a ş in ă în d im in e a ţ a
sta, dar C a ro lin e S te w a rt în c ă n u v e n ise a casă. I-a lăsat
;âteva m esaje p e r o b o tu l te le fo n ic , d a r n u a ră sp u n s la
:le. Ceva n o u tă ţi d e la a u to p s ia b ă ia tu lu i?
Lambert păru că se g â rb o v eşte î n s c a u n u l lu i.
-T o n i sp u n e că m e d ic u l le g ist e ste n o u ă z e c i la su tă
sigur că păru l d e p e c iz m e le lu i W in t e r s îi a p a rţin e b ă ia
tului. A m ştiu t că aşa va fi, în ţe le g i?
- Dar ai sp e ra t că n u va fi aşa.
-C h ia r am sp e ra t că n u va fi aşa. L a m b e r t îşi în d rep tă
privirea în altă p a rte , p riv in d fix h a rta d e p e p erete. A i
cea mai m ică id e e cu m e să lu crezi cu u n o m cin cisp re-
Iece an i şi a p o i să d esc o p e ri că e u n m o n stru ?
Steven m e d ita a su p ra a ce stu i lu c r u . A vea, d ar cazul
era la fel cu c e l cu ca re se c o n f r u n ta L a m b e r t. N u
dorea să se g ând ească la m o n stru l lu i p e rso n a l aşa că se
ridică, tu rn ă d o u ă p a h a re cu cafea, se în to a rse la b iro u l
u‘ L am b ert şi îi dădu u n u l.
Lam bert afişă fugitiv u n zâm bet re cu n o scăto r.
“ M u lţu m esc. Ezită. Ş i m u lţu m e sc că ai în cu rajat-o pe
ieri. Avea n ev o ie d e asa ceva.
Steven rid ică d in u m eri, p u ţin stâ n je n it.
~ A m spus adevărul,
r Iţi m u lţu m esc o ricu m .
In tre e i se aştern u u n alt m o m e n t je n a n t de lin işte,
aPoi L a m b e r t se în d re p tă în sc a u n u l lu i şi îşi trecu
rr>âna p rin părul au riu . Ş i îl ciu fu li. Stev en îşi re ţin u
'?» Rose
un zâmbet. C h iar şi ciufu lit bărbat,,I

Gentleman s Quarterly', dar cumva S e ^ ^ P ° * pe„
mai puţin poliţist. chestia asta n u l* ^
-S p in n e lli a pus 0 p olitistă , n 1
wart? întrebă brusc Lam beÎt! SUne C ^ oline,
" Nu ştiu, răspunse Steven av™ ,l
se gândise în că la asta. P re su n i!! / ™ " ^ ' ' cân
G race un poliţist bărbat ar putea so T ^ Cj este ârv
c o n t de to t ce a p ăţit cu W in ters n i ? ’ ’^
ar putea să nici nu d eschid ă usa. Pe den 3Casă’
pîn nelh n-a spus clar pentru ce'anum e SUpra' daci
d tc n
h S s„Probabil * - ft
Z â m b i. Ştie S¿ °l^ g u i? re \ T n ’d w e f Umbeft' 3poi

C ând vrea ce? în trebă T o n i din spatele lor i,
n i r S " ' ” rSe Şi * " “ “ * * * £ * « » *

Era °ra la care începea spectacolul cu presa.
să ¡u n M n ^ S£ term i^ co n fe rinţa de presă, aş vrea
Steven. D a r ? arj;arnentul lui C aro lin e Stewart, spuse
îţi răspunde. a ^ Un p o li' ist bărbat> poate că ţie
piranha^înfvT ^ a r acum avem întâlnire cu o haită de

colt al guri, î ? e ta -1' - cercetă pe Lam bert şi ridică un
gătim să o încasăm 1Rid ’ l ° nathan! E tim PLl1 să ne Pre'
timp ce Lamherr c - ca aP01 privirea spre Steven, in
lui- îti muirnm >- C°.as^ Un P iePten din sertarul birou-
presă are c-, Ca a' Venit’ Steven Conferinţa asta
Probabil că vi fi agnrsiunea asupra băiatului, dar
Steven o b it , ' * Ş‘ - Ubiectul M arV Crace,
ţele de presă aproane T^t 1° U|entuziasm- Ura conferin
ţ e de alţii. ' de m ult ca întâlnirile aran-
Toni.
7— - —N-ar fifosTun gest cavaleresc
---------- -
P 8"™^
re sc d in p a rte a
^
m ea.
Revistă pentru bărbaţi (n.tr.)
. - • 391
Să nu spu i nittianut
CMC*? 1S maTtie
- -inicd,
Dum
J3 .4 5
, U e co lo p ân ă co lo , ca şi când ar fi fost
£1 se Ph ^ u n niai văzuse făcând acest lucru de
el ^ P rintre n işte pleoape u m flate. N .c.
mul« or., A m p le le şi baza craniu lu , » pulsau
astăzi nu era altiei F ntreze. îşi atinse cu lim ba
surd, ? V V r^ f d n dreapta. Se m işca o idee. îşi m işcă
S i n , S - Ş i t p o i , c * * d iscret p u « a . Nu era
rURob'm âsura cu pasul m icu l ei living, cu o arm ă în

m1 n f înainte făcea acest lucru cu o oarecare regulanta-
re Lua revolverul, cel pe care i-l lasase ta tal lui, 1 -1 punea
k cap si clic, apăsa pe trăgaci. Nu era m ciod ata incarcat,
râdea el mai târziu. D ar ea nu era m ciod ata sigura.
Totuşi astăzi lucrurile erau puţin diferite. Astăzi arm a
lui avea u n a m o rtizo r lung, ca şi când s-ar fi pregătit
să tragă cu ea într-u n spaţiu în ch is. C u m era ap arta
mentul ei.
Rob se opri şi îi zâmbi. ^
Ea stătea pe canapeaua veche, şi sângele îi îngh eţă în
vene. Se gândi o fracţiune de secundă să fugă, dar ochii
i se concentrară asupra armei din m âna lui. Poate că n-ar
fi tras în ea, dar n-ar fi reuşit niciodată să ajungă la uşă.
Măcar atâta lucru învăţase şi ea din experienţă.
- A i reu şit să mă su rp rinzi, M ary G race , spuse el
zâmbind şi pe un to n relaxat. A i reuşit să mă induci în
eroare p en tru m u lt tim p . în tr-o zi va treb u i să-m i
Povesteşti cum ai reuşit să faci totul. O ch ii lui deveni
tă tăioşi. M i-ar plăcea să le m u lţum esc personal tu tu
ror celor care te-au ajutat de-a lungul tim pului. Tuturor
oamenilor care au m in ţit pentru tine. Zâmbetul lui se
transformă intr-un simplu râ n jet care îi dezveli d in ţii
galbeni. T o ţi d octorii ăia care au spus că erai schiloa-
dă, că n-o să mai mergi niciodata. O privi din cap până
în picioare. M-ai tras pe sfoară cu chestia asta. C u câţi
( \
' ' > 1
394 Knrcn Ro<c
C aroline deschise och ii repede F r , ,

plângea. ^ %° Cea Danei
- Pentru num ele lui D um nezeu, Caro]'
ca un om mare şi ridică telefonul.’ Am p0artâ-te
i " ? ; * ] ? ^ ranira" Param edicii tocm ai au d u tl! |de tine
Iul Rush. Cineva a atacat-o chiar aici în an spita-
meu. U naiba, C aroline, vino să ne îm âlnim
de garda. E inconştientă si nu se stie d aci ‘ - mera
Clic. ' Ca \-a scapă.
C aroline îşi întoarse privirea spre fata lui R0K

cum ii licăresc ochii şi îi dispare orice urmă de zeflemea*1
ncepuse sa se inturie, şi C a ro lin e sim ţi cum îi scade
curajul. Apoi deodată, R ob zâmbi, o strânse si mai tare
ue par şi o ridică şi mai m ult pe vârfuri.
- L a dracu’, spuse el aproape relaxat. Am crezut că
am term inat treaba aia. Fata aia chiar e prea al dracului
ue tenace, din păcate pentru ea.
Tu ai fost. se auzi C aroline şoptind.
c^. aPtobă din cap, cu o expresie ameninţătoare pe
Da, eu. O privi, şi C aroline sim ţi că i se face pielea

e Baina. Am luat-o de gât şi am strâns-o până când m-a
lmJ? ° [ at sa ' ncetez. Şi a ş a am f ă c u t . I - a m legat strâ n s
mâinile: si picioarele cu sfoară. S trân s. Sm uci de pi-
■ - el'. . oara a ţâiat-o şi a sângerat. Buzele i se arcu-
a şi îşi trecu vârful am ortizorului pe gâtul ei în jo s,
rin re s a n i , mângâindu-i cu metalul rece partea de jos
ui san. Vrei să ştii d a c ă am violat-o? N-a f o s t nevoie,
cu Sm“ura 8 ratis to t w eekendul. R ânji a ro g a n t,
Oh ^ ar o r‘cum arn violat-o. A durut-o?
d a r ă n,’ ar£ G race- A durut-o tare. A tipat? Ar fi ţipat.
D ro a s^ i ■* astlfP at: Sllra cu b a n d ă adezivă. T ic ă l o a s ă
în f ă ş u r ă a m ,U a t ceva sf ° ară d i n aia tăioasă şi i'nnl
să mai recn'11 ,Ur - gat^lu ’ ei drăguţ până când a încetat
aici la tine f Cat Ca am fost atat ^ grăbit să ajung
Dumn 7, , í evenitdez°rd o n at.
cu ea nevoia de a J ¡J^ p urerea în cePu să crească şi odata
. - ■ 395
5« im spuinimatm
C din ochii cfiprui. ' M ike F hn d ers

Î S * ! » . " » că a ( « ţ " " S ' â M să m ai folosesc n,-
'V ţ » * £ S t e i h . a fiu al « u b t t d a « aia n-a fost cea
d.esh; ;a I ? „ c T o c U i i . HI co ch etase cu c h e ,
Caroline în ch ise m c e t o c £ ra d a r ca
S î S e S - s ^ d i n i i ; D o a m n e , D u m n e z e u le ,
* £ b t o un pas t n a p o ^ r e a îl urmă,
Auzi zgomotul în fu n d a / câută în buzunar,v- d
cătâtie, şi foşnetul stofei cand e se caută i
-D e s c h id e o ch u , M ary ^ ^
ochişorii ăia albaştri f n l ™ ° J ¿ cSC\x\z[ och ii- Acum.
de gât şi ea icn i. Ţ i-a m spus sa desen
Sau o sk uit câ eşti m am a băiatului meu şi o
ca pe o blestem ată de curvă ce eşti. .
Hotărâtă, ea ţinu ochii strâns închişi
să-şi reţină ţipătul când în ch eietu rile degetelor Lu
niră pe gâtul ei. -7 N ici 0 p r o
- D e c i ai de gând sa-mi faci gr , » • chiar
blemă, G racie. A bsolut nici o problem a. D e tap ,
icni d in „ o u , i sim ţi muşcătura sforii pe In-
f * “ ^ ta i
sfoara tare si imobilizându-i m am rile rla spate.
O îm pinse pe un scaun, iar ea trase aer in piept p r j
gătindu-se psihic p en tru ce era mai rau, c - Ţ om
lucru la care se putea gândi era cum o vo g. * foarte
sau M ax legată. M oartă. O să o ornoa .
puţine de pierdut.
-U n d e e fiul meu? întrebă din spatele ei.
Kincii R0se
..........
-'-tnpani un s t r i c t de dm-,.,- c acâstsl d: u l n !'Uin.

pluse sura. Zăcea acolo i n c i n ^ T * SanRdc' cai?i-PUlu
neajutorată cum fusese în toH 1 ' Sa 'Sc rkli« , lV fi.lT
N u n u n e a ju to ra ţii. N u d cm » ■
ta n ic io d a tă . A t u n r i 0 cu ad evărat n „ ,-
. " i f o , K m a i,;i * * ,si' 0 " * ■
. n nou vocea lui Eli D i,, ,, S(i aKaţe. Se auzi

d ata asta era vo cea u n ei f e m e i T ^ S° nor- Dnr ile
p an a atunci. P care n-o mai auzise
“ ^ n t u U m J n e t £ eK d e l Î ” l ' ^ T ^ S l' n tl° '

Carolina
— « i v u i i u i ude
e Nord
N o rd . " pol’tla
v udin Asheville,
,n ™ n ev i ne,
-S n fi,, n\ .
ochii şi îl văzu h o llA n d u T ^ ^ °)J, iar Caroline deschise

-C au t o femeie ' e ^ ^ fllrios la culme,
motive să cred că ar mef M arY C race W inters ţi am
nuă vocea locotenent n cu dumneavoastră, conţi-
încercat să iă contac e' - ^ Şi poli<ia di" Chicago a
ameninţată foarte ■C ,e leri' Credem că sunteţi
C race. Este în a r m a t'? Î W lnters’ soT^l lui Mary
Stewart. V ă ro J sî.l '' ^,Pericu los, domnişoară
Spinnelli din C h ica m ^ ? 'c ta ţi im ediat pe locotenentul
mei a pe care o cti.m ’nV .ar daca n'° cunoaşteţi pe fe-
V iaţa dumnenvn • n- Va 1 Chicago o să vă ajute,
temeţi de poliţie.“
politie Pericol.
perico'- V ă rog ssă ă nu va
vă
Rob conţinuse*" Cf teVa numere de telefon şi închise,

fonul un m inut n a-f*ea- n ?m ^ cat Ş* să privească fix tele-
na resp iraţia ad ân ci?^ '1 PÎCptul 11 " esălta Prid*
Si nu spui nimănui 397
m ân i el şi o ridică cu b ru talitate cu to t
.T W f c ţ J pDt S{1 cred. R idicâ-te, îi ord onă el tăios.
Î sPul s ă t^ i d£ e a d ecât să-l privească. îl privi cu

Ca "ri dar nu spuse nim ic. El făcuse pe undeva
°C11' >cală-' Era num ai' o ' cli est îu n e de tim p până când
^ •ventdncva
rpni Clll^v a w după
u r “ ea. . .
Rob o apuca de pulover si o trase .n picioarc._
-Mu putem rămâne aici. l i tăie sfoara cu care u legase
în ch e ie tu rile mâinilor şi o îm brânci cu brutalitate spre
uşa, la-ţi hainal
Chicago
Duminica, 18 m artie
18.00
-Licitează sau renunţă, M ax, îi spuse Peter blând.

Max îşi ridică privirea de la cărţile din mână, se™'
tând expresiile îngrijorate ale partenerilor de joc uin
jurul mesei.
-Îm i pare rău, Peter. Nu sunt o companie plăcuta in
seara asta. . ~ ..
Se strădui din răsputeri să zâmbească obosit. Uavi _
dăduse câteva telefoane, iar familia lui îşi lăsase balta
imediat toate planurile şi venise să-l susţină moral.
-B ăieţi, jucaţi mâna asta fără mine.
Se ridică cu efort în picioare, luă bastonul pe care
U oferi serioasă mama lui şi se îndreptă spre 1%in
întunecat unde el şi Caroline făcuseră dragoste pentru
prima dată cu mai puţin de 48 de ore înainte. ■,
simplu i se părea că nu este posibil. si
Privi fix şemineul, simţi mirosul rânced de ce H
ascultă murmurele înăbuşite care veneau 1 1 '^
Familia lui venise fără să ezite, ăra sa întrebe nimic.
Fără nici o explicaţie din partea 'ui. Şua cS , P ;
- întrebări. Ştia că David n-o să spună nume. N u m a i
singur putea decide ce să dezvăluie familiei.
Karen Rose
C eea ce le dezvăluise era n n r w c

line se certaseră, şi că el fusese m, 1 Ptul că si O
îşi dăduse seam a că fusese prea « S f
de cincisprezece m inu te după ce Da ™ ; 3 mai Puti
ea din faţa casei lui aruncând în ap oi o S - de pe i
regret. D upă câte se părea, C arotm e nn ^ plinSdd
la aceeaşi concluzie. El nu se răzgândise n i c ^ ' T •ne ‘n
va accep ta n im ic altceva d ecâ t c is n / Y?rbă-1'N
nezeu, o iubea pe această fe m e ie ' c * Ce Duim
iubeşte. A r f i trebuit sS fie î mprellnă „fl “ , '*
Iu patul lui
in P°iua ,pe
lui. TC op i !5care
m b ‘ Kar fi avut împreună
» S
a
trebuit sa poarte în mod legal num ele lui. Numele fu
ce naiba, nu num ele vreunui străin pe care se întân
plase sa-1 găsească pe o piatră de m orm ânt în St. Louis
Nu se înşelase. Fusese doar grăbit. Caroline nu voi
sa nu se m ante cu el. Pur şi simplu nu găsea un răspur
o problema cu care trăise timp de şapte ani lungi. La
stert de ora după ce ea plecase, m intea lui începuse s
se limpezeasca, durerea începuse să dispară lăsând lt
cui logicii. Bineînţeles că logica luase chipul lui Davk
r ratele lui aşteptase până când rabla D anei dispărusf
apoi se întorsese spre el, cu och ii lui cenuşii plini d
tristeţe. Şi tim p de un sfert de oră fratele lui tăias
in carne vie. Max reuşise să vadă din colo de proprii
egoism, de autocom pătim ire şi înţelesese de ce cur;
dăduse dovadă C aroline în fiecare zi a vieţii ei. Dar n
numai curaj. înţelesese frica şi teroarea care o făceau s
se teamă şi după şapte ani. Ea credea că nu exista nici
ieşire. Credea că nu exista nici o posibilitate de a scap
în mod legal de ticălosul care o brutalizase toată viaţ
ei de adult.
El era conştient de faptul că împreună trebuiau să g;
sească în cele din urmă o cale de a o elibera de soţul e
O rice altceva nu i-ar fi permis să se mărite cu el. Şi orie
altceva în afară de căsătorie ar fi fost nesănătos. O fa
Pentru că în sufletul lui detectase motivul real al durer
lui. Dacă pentru C aroline căsătoria ei cu ticălosul ăl
399
- lecală asta însem na că în sufletul ei s

era o încă. în că legată. Încă o parte din el-
nsidera ca sa to rta . ^ spasm de durere
>Ju d'n Tnine’ Ş L m ată ziua. Dacă ea considera taina
1 că orice » r «întâm plat
£ * o r i o » ‘ “ ““ “Murdar. Ar fi trăit cu o feme.e ma;
între ei era nec. ■ . pe M ax mal mult decât
ritată,S f e c S e niciodată cu o femeie măritata, n .a
»> d avea integritatea lui. Feure.ie

măritate erau in terise. Stric. , famlli „ pe
Lampa din tavan se aprinse şi pa ^ ^ ..
care îl folosea mama lui inca de ca se
narile. Pielea canapelei scar ^
mişcă din locul m care se ^ ^ ^ ge ţnaj ţe
Elizabeth îl apucă de braţ şi B , freamâtul din
si să-l sărute pe obrazul nebarbierit Dupa irea ^
m c p » C..HV
fără nici un preambul. ^ t x\avertiză Peter.
- Ş i nici măcar nu te gand. sa ne retoi,
Elizabeth ridică din u m erii.eizv el.^
d' cM să
aprobe din cap. . ,1 spuse mama lui cu
-P o ţi avea încredere in nou P^
blândeţe. Noi te iubim. Mereu ^ drumlll incet;
Max trase adanc aer p P . f -impărtăşit fara
-D acă ar fi fost secretul m e i v ţrebui esi va
^ S f S » T ^ S o l a e . A n»=i • —
V ___ _ I m
400 K aren R ose
David îmi aduce un scann de ln K n ^ f s ^ .
şi cum să ieşim amândoi din mizeria asta
capitolul 21
C h ic a g o
1 8 .3 0
Pe data viitoare, Tom , prom ise Barry când dubita

tatalui sau se opri în faţa clădirii unde se afla aparta
mentul lui Tom .
Tom îl lovi cu pumnul în umăr pe ce! mai bun prie
ten al său, hotărât să nu-şi arate dezamăgirea pentru că
se întorseseră mai devreme.
-Sigu r. Crezi că tatăl tău o să se facă bine?
arry îi făcu cu ochiul, apoi îşi privi tatăl care stătea
pe scaunul pasagerului, cu faţa pământie.
- - ^ ama ° să aibă grijă de el şi o să-l facă ca nou
Paniă r .î* - ,u ^ 'n nou cu ochiul - săptămâna viitoare
pro abil. Îmi pare bine că n-am mâncat din hotdogii ăia.
lom aprobă din cap.
- Da şi îm i pare bine că mama ta a reuşit să găseas-
ca locul unde ne-am pus co rtu rile. D ata viitoare ne
luam rachete de sem nalizare şi statii de comunicare
pentru urgenţe.
Barry zâmbi cu gura până la urechi.
- Data viitoare verificăm data de expirare a hotdo-
gilor, şopti el.
-Te-am auzit, gemu tatăl lui de pe scaunul din faţă.
-A m crezut că sunt buni o veşnicie, domnule Grant,
spuse Tom compătim itor. Sper să vă reveniţi repede-
Deschise uşa laterală a dubiţei. Vă mulţumim că aţi ve
nit sâ ne luaţi, doamnă Grant.
'
401
T»«1* « p X d e t o ® « d in tr-u n s a l t
Sy Adelwan. E ra p n ]u i d e pe treap ta de jo s.
bătrânul sâ lipseasca de ^ q ^ j ase bag aju l.
Hotărî sâ vadă ce era cu n u Se p ot ridica,
‘ ^ t r u n t â ca n d f ^ S ^ S t o
toarea cu cheia. E ra d eja des fu n c ţio n a cum
discuţie cu m aică-sa. er în viata ¡or. Faptul
trebuia de când intrase M a. ^ q invitaţie pen
el uitase sâ în cu ie uşa era p ■ să_Lj ecm ănească.
tiu derbedeii d in banda de ^ m u ltă linişte.
In apartam ent era
.Probabil că mama a teşit ™ M m ^ ^ ^ m am a |ui
încă sigur că avea încredere nentru m om ent,
spusese că îl iubeşte şi asta era su siguranţă cu
M puţin putea fi destul de siguţr ca ™ Q „„
Max Hunter. C h ia r si atunai cand « j n e n ^ ^
ridica pumnul. Aşa spunea m< *Ş . j pOCJea
Părerea D anei conta foarte mult. Işi lasa ,n
ŞI se îndreptă spre bucătărie, e e p . ice poftă
maşină cu dom nul IG m n t £ “ “ U £ pui
? n p ~ ă :ji» .u % in ^
după borcanul cu dulciuri. , 0 rnăit de chei care
îl luă si se î n c r u n t ă auzind u ^ o r n a ţ c ^
luciră scurt. C heile m a .c S *« . Ea in P ^ prM
de acasă fără chei. I se ri _ica P ^ ^ fo$r chiar în
de g £ î t u n ™ o privire acolo, apoi tras* deoparte

p e r d e a u a ^ d e la d u ş . N i m i c .
Knrcn Rose
Dorm itorul maică-sii p •.
înapoi când v S , Vl în;uintru n ,
. a p r o p i e d e u sn s i f o n ? ? ‘C,? nmă?
=£3 £ ^ ^ i<S 5 S 2
£ ? * " bub" “
d™ “ ! * p - ™ K £ V , ' c i n î ,n™ “ '
re sp ect pentru el. Faptul n \ C a r e 7 ° m 'Ş ‘ a r ă t a lip sa

o P r e m i e m i li t a r ă îl n n r f V e d e a P a t u l f ă c u t cu
aflată fo a r te d e p a rte i - m ap o 1 în timp la o c ă s u ţă
^ e ,n urXS^[S!fe,e^
greaţa. T orn îşi Ce
«W ^ 5
min ™- * Se lnt°arce stomacul de
i y * . « « i n îi a t r a s e i aTcl^ '° ^ Camera-V echile trofee
’ ^ niâna care strnntn-i \V aCU Un s*nRur pas spre
S?rp. Trofeele fuseseră n™ a V CaU1 in m ă Pe lăngă
useseră curăţate şi lustruit-13*?’ .ordine cronologică.
Ş> străluceau ca argintul e ' na se reflecta în ele
g ^ > Durnnezeule!
tul să fie doar un cn!m ^nS j'‘s® ochii, dorindu-şi ca to-
eschide ochii înrnnp ^ - orindu-şi ca atunci când va
de dezordine. rea sa revinâ la starea ei normală
a S Î " Y V u s? , ? ' to p la -
■<* * » „ » , n a a ^ ¡ s i i s s s r lui fus“ e
J
SS hw spui n im ăn u i 403
Nu trebuia s-o las singură, m u rm u ră el alergând spre
opri^rusc. Pe o m ăsuţă d e sub fereastră se afla

acul unui borcan de m aio n eză. M a m a lu i folosea
misuta să-şi pună la soare ghiveciul cu p etu n ii. P etun i
ile ijceau aruncate pe podea, iar ghiveciul de ceram ică
e ra spart în bucăţi. Nu avu nevoie să se uite în capacul
b o rcan u lu i de maioneză ca să ştie ce va descoperi acolo.

In liniştea ap artam en tu lu i îşi auzi e c o u l p ropriei
respiraţii adânci.
Capacul era plin cu m ucuri de ţigară.
Iar covorul de lângă petunii era plin de sânge.
CH icago
19.00
Intt-o linişte deplină, familia lui se strădviia să pricea-

Pa adevărurile pe care nici m ăcar M ax nu le acceptase
'ntru totul. Cathy îşi ţinea capul sprijinit de canapea,
cu ochii închişi şi cu gâtul încordat. Elizabeth plângea
ară nici un strop de reţinere sau ruşine. David stătea
a capătul canapelei, cu bărbia rezemată în genunchiul
Pe care îl ridicase la piept, tăcut, dar cu o privire care
eijaonstra sprijinul lui necondiţionat.
•rima care vorbi fu mama.
_ - Q h , Max, murmură ea cu vocea înecată de lacrimi,
oiata fată! C ât de înspăimântată trebuie să fi fost!
Peter îşi drese glasul.
- O s ă a n g a jă m u n a v o c a t . Ş t i u p e u n u l î n c a r e p u t e m
avea în c r e d e r e .
A c e a s t ă a f i r m a ţ i e s t â r n i o s e r ie d e c o m e n t a r i i , ia r M a x
î ţ i î n g h i ţ i n o d u \ d i n g â t, s i m ţ i n d c u m i se u m e z e s c o c h i i .
S p r i ji n u l n e c o n d i ţ i o n a t a l f a m i l i e i l u i e r a c a o c o m o a
r ă n e a ş t e p t a t ă î n m ijlo c u L a c e s t e i l u m i n e b u n e i n c a r e
t r ă i a . S i m ţ i , ş i n u p e n t r u p r i m a o a r ă , o g h e a r ă în in im ă
K areti R o se
gândindu-se cu regret la an ii pe care „ . .

du-se in el. 11 ris>pise închizâ^
R id ică o m ână, şi vocile se potoliră
- C a ro lin e treb u ie să fie şi ea de acord cu asm
- Pai, sun-o, M ax, îi ceru m am a lui
- Nu-, răspu nd e Ia telefon , mamă, ¡puse David ral
M am a se n d ică în picioare cu m âinile în s o £ 3 '
A tu n ci ce mai aştepţi? întrebă ea. Urcă-te în masin
aia germ ana de lux a ta şi du-te s-o aduci înapoi S
M ax sim ţi că zâmbeşte fără să vrea.
- M i e de ce nu mi-o fi trecut prin cap?
Phoebe H u nter privi în tavan exasperată.
- N ic i nu-ţi trebuie prea multă carte pentru asta. Spu-
ne-i să-şi facă bagajul şi să se întoarcă aici. Spune-i căe
bine-venită în familia mea. Se apropie de scaunul în care
stătea el şi îi dădu părul de pe frunte. Spune-i că e bineve
nită la băiatul meu, adăugă ea şoptit, cu voce răguşită.
M ângâierea ei atât de blândă dărâmă şi ultima bari-
eră de rezistenţă din partea lui şi îşi întoarse obrazul in
palma ei, tânjind după alinarea pe care numai o mamă
poate să o ofere. Fără să-i pese că întreaga familie îi vede
lacrimile care îi şiroiau pe faţă.
- El i-a făcut m ult rău, mamă, murmură cu o voce chi
nuită. Are cicatrice... Tremurând, se abandonă cu totul
presiunii blânde a mâinilor mamei lui care îl trase spre ea
şi îl strânse la piept. Doamne, mamă! Mi-e atât de ruşine!
"" l entru ce’ Max? murmură ea deasupra capului lui.
-A m acuzat-o că nu vrea să se mărite cu mine din pri-
cina cicatricelor mele. Atunci mi le-a arătat şi ea pe ale ei'
fc-a ii mângâie pe cap.
' nsearrină să fii readus la realitate, Max. Eu
cred ca era şi timpul.
d> r d C)U tOCU* ŞurPrinzător, un hohot de râs izbucni
adâncul pieptului lui.
~ N - a i m i lă d e l o c , m a m ă ?
maniera1hh,CaPUl ' u ŞtCTSe ,acrirn‘le de pe obraji cu

c r H ’ ? r M a x S e îr l t r e b ă d e c â t e o r i fă c u s e
a?1 1Ucru d e -a l u n g u l v i e ţ i i lu i.
405
S i m sp u im m sm i
¡ „»de
demmilă.
n » - fiule?
11”
' Ai " Ş i n a din cap. d ă valu l d e e m o ţie
««“ M e n , n t a stăp ra
c a r e î l v S u m ilâ, m am a. iar e [ îşi
¡ g S S S & f c a »
¡■eavea să urmeze.
_Te iubesc, M ax.
i ^ î ^ r E n p icio a re * Ti pu se b a sto n u l
S ^ r S S l s e în u * ju câ n -
p rie te n a a i a a e i . Z â m b i c a n a v a t
fata lui M ax. N -am văzut să p o arte verig h eta M
fi amândouă ale tale. D avid îi facu cu o ch iu l lui
Are nişte picioare până în gât. , tej e^
Peter râse şi le deschise uşa exact atu n ci c
nul începu să sune.
-V o i plecaţi. R ăspund eu la teleto n . . „ ve.
Ajunseseră pe aleea din faţă când e e; P , u j ui
randă cu o faţă în g rijo ra tă , cu recep to r •
într-o mână, iar cu cealaltă făcându-le sem n , r
-M a x , stai! C red că trebu ie să vorbeşti la telefo n .
E fiul lui C aroline. E al naibii de supărat.
C h ic a g o
20.00
M ax închise ochii, cu mintea paralizată.

-N u e vina ta, M ax, s p u s e D avid, cu o c h i i pc ■>
apăsând la f u n d a c c e l e r a ţ i a M e r c e d e s u l u i . Nu e v *
- N u trebuia w las să plece asa. Ar fi tr„u .
asigur ca a ju n g e in sig u ra n ţă acasă. Ult sâ n
- E absu rd . In m o m e n tu l ăsta C a ro lin e nu a
ca tu să te c h in u i singu r. A re nevoie sâ-ti tiicu
sa p o ţi avea g rijă d e T o m . ' ' mPatu!c
T o m . M a x îşi re p rim ă groaza, cu p rin s de un val A
co m p ătim ire p en tru fiu l lu i C a ro lin e . Dumnezeule !
ce trecu se b ă ia tu l ăsta în u ltim a oră.
- C â t m ai avem p ân ă acolo?
G o n e a u sp re s e c ţia d e p o liţie ca să se întâlneasc
cu lo c o te n e n tu l S p in n e lli.
- D ou ăzeci de m in u te . C e ţi-au spus mai exact de I:
poliţie? S p in n elli ăsta, ce ţi-a spus?
M ax îşi trecu m âin ile peste faţă.
- Mi-a spus că au d at de urm a lui W inters Ia Chicago
O caută pe C a ro lin e de două săptăm âni. Colaborează ci
p oliţia d in Asheville.
- D in C aro lin a de Nord?
- D a. A co lo a crescu t C a ro lin e . L ocotenentul Spin
nelli mi-a spus ca a trim is pe cineva să-l ia pe Tom şi să--I
aducă la secţia de poliţie.
- Ş i cu fata ce s-a întâm plat?
- C u Evie? C ei de la spital au spus că este încă în stare
critică. Au în cercat s-o găsească pe Dana să-i spună să-nu
telefoneze.
M axilarul lui David se încorda.
- S ă fie o coincidenţă?
- Spinnelli nu crede asta. Nu mi-a spus m o t i v u l ; d°ar
că ne vedem la secţia de poliţie.
Exact atunci îi sună celularul. O clipă se simţi paţ“1,
lizat de groază când îşi închip u i că poliţia îl sună sa
dea veşti proaste despre C aroline. Se strădui să apese p
tasta de răspuns.
-A lo ?
- Max? D ana su n t. îm i pare rău că nu ţi-am re'e
fonat mai în ain te în legătură cu Evie. Am fost foarl:e
preocupată.
El îşi drese glasul.
. . - 407
.C u m s e s im te? _
n na ofta. . j rezistă. N u-m i v ine sa crea ,
- E încă in c o n ' tie" j că c ineva a p ătruns în aparta-
* * ^ r i S c u t asta.
trebuie Să-P spun ceva.
Urmă o clipă de tăcere.
-C e anume?
Max trase aer în p iep t- c& so ţu [ e i a des-
- Caroline a dispărut. P o . , ‘ P ^ V ocea i se
coperit cumva că ea se a f l a i n C h ic a e o. A
stinse. A pus m âna pe ea D am D um nezeulei Max!
-O h , D um nezeule, nu. O h , bţjze DaV1d
Max îşi apăsă în ch eietu rile d egetelor p
îl strânse dc braţ- rnpntul lor.
-T o m a găsit sânge în apartam e
în te le fo n se auziră suspinele D anei, iar lui M ax i se
“ ^ ^ " E i cred că e posibil ca soţul lui

Caroline s-o fi rănit şi pe Evie.
-N u , Max. Nit.
- B a da, D ana. , „ D anei deve-
- Dar... O h , D um nezeule, ■ . ^ 0 iat_o.
nise isterică. C el care i-a făcut asta lut tv .e .
Lui M ax i se strânse stomacul.
-S u n t siguri? „■ r v i m A re hem ora-
-S -a r putea să m oară, Max, şopti Dana. Ar
g ie i n t e r n ă . A f o s t . . . b r u t a • a c e e a ş i s p a im ă .
Câteva clipe rămaseră tăcuţi, uniţ ^ orice.
Acel monstru o avea pe Caro ine. ‘ •care \[ înroar-
Imaginaţia lui M ax plăsmui niş e • transpiraţiî reci.
seră stomacul pe dos si fu cupri încâlCite şi contor-
Se debarasa de toate aceste timp să se g5n-
sionate ale imaginaţiei. Acum nu . ^ aibă mintea
dească în felul ăsta la Caro in . planuri. Să
limpede şi să gândească mteligent. Sa >1
găsească un mod de a o aduce înapoi.
]
- Dana, poţi să vorbeşti cu politia? înr.
toate inform aţiile posibile despre el Să adl<ne
ra m m inte, limpezi ca cristalul si sfâşietoare T LVeni
Cuvântul „ rămase în gât. T rebu ie să o Răsim '^
-S p u n e -le sa vină în sala de a s t e p t i E X l
intensiva, „ spuse D ana cu BlaS ra6U îk 5 Î f ! u terapie
aco lo .
Chicago
2 0 .3 0
C ând jn t r i - t masura încăperea cu pasul,

sim ţi că se S - m- S~e °? 'ii Şi î?i ridică P r 'virea. Max
atTt d ™ - -a VaZand dezolarea din o ch ii băiatului,
0 c ins f m anaî ° r; CU * lui C a ro lin e . Şovăl timp de
cu braţele^0 * ^ 1 sPre Ş* ” cuprinse umerii
1 k l k ^ U'j?'0rrl se j ncordă, apoi zăgazurile se rupseră.

c o rn n !10 3 aij : ^';s ^'etor i^ u c n i din pieptul lui, iar
tor^ni-, I T ^'udui în tim p ce încerca să-şi stăpânească
sminti - acr' 1?1'' M ax îl bătu pe spate, neştiind ce să
^ ca sa potolească frica băiatului. Propria frică.
Tom , îi şopti el, dorindu-şi cu disperare
sa creada in propriile cuvinte.
~ numai vina mea.
, n , . t0 Î ° ndam narea ven i d upă o serie d e r e s p i r a ţ i i
sr- ¡710 lce; t ' rnP în care Tom se străduise să-si recapeK
stapanirea de sine.
câ n ,^ U’ nU ~^te' “ îndreptă um erii lui Tom pânâ
T o m re-U,^ ® privească în ochi. Nu e vina ta. Faţa Iu1
- â a ' ncăpăţânarea, şi în clipa aceea Max aproape
n azu pe C arolin e în carne si oase şi nu ştia daca
^ a suporta acest lucru. C um să fie vina ta, Tom?
u trebuia s-o las singură. Nu trebuia să mă duC
m excursie.
409
Să n u spui nimănui
- „ p T o m de u m e ri şi îl legăn a uşor.
Max îl « P * ® * . ţn e x c u rS te. A şa m i-a spu s.
-Ea Şi'a,d o n V o d u c p â n ă la uşă şi să v erific fiecare
Euarfn c-ineva este d e acu zat p e n tru asta, eu su n t
dulap- Daca ^ ^ mU|tQ g n j a de ea.
aC-Eâşspune că e vina ^
S Î S e d f o S r u î uP5i,,'c u b raţele În cru cişate lejer
13 Era înfăţişarea c a lm u lu i în tr u c h ip a t, dar

de postura relaxată, M ax îşi d ăd ea seam a
clocotitoare. , r„TP
-Aş spune că ăsta e cel m ai in telig en t uc p
l-am auiit în seara asta, spuse tărăgănat detectivu •
Max şi Tom se în to arseră* săgetând u - cu pr
Tom îsi sterse och ii cu m âneca. .
- N u e t a t ă l m e u , s c r â ş n i e l . N e n o r o c u l a f o s t c a ş i-a
donat sperma. Atât. ,

-S u n t de acord cu precizarea. David se aşeza a
Şi trase un scaun. S tai, jos, Tom ! Şi tu, M ax. Bănuiesc c
asta va fi o noapte foarte lungă.
Detectivul se ridică si le întinse mâna.
-S u n t Murphy. S p i n n e l l i este l o c o t e n e n t u m e
sa fie şi el aici curând. , r . , rw nrl
Max îi strânse m âna şi luă scaunul oferit
Ţom rămase în picioare, şi Murphy ridică in u
in t e d e a s e a ş e z a ş i e l . ViTie-
- A m n e v o ie d e n iş te in fo r m a ţii d in p a rte a •.,
te . D e s c h i s e un c a r n e ţ e l . C ând l - a i ^ ă z u ^ |ui
ta t ă l tă u ? î ş i r i d i c ă p r i v i r e a ş i î n t â l n i o c h i i a g r e s
T o m , V re a u să s p u n p e b ă r b a tu l cu sp e rm a . jn
Tom se re z e m ă de p e r e te şi îş i b a g i
b u zu n are. . , 0 j în an U l
- Ş a p t e t r e i z e c i î n d i m i n e a ţ a z il e i d e
în c a r e a m îm p lin it ş a p te a n i. ,7
- Pentru ce nu l-ai mai văzut de iut să ne
-N e -a m ascuns. Pentru ce acum . _ rreu i Tom .
caute tocm ai acum , după atâta vreme, in
-în t r e b a r e a asta tre b u ie să i-o n ,,i i
Spinnelli, băiete. ter'entull
- C a n d o să ajungă aici? în trebă Tom acum
mie in solduri. ’ acum cu mâ
- A aju n s. în uşă apăru se un b ă r b ir Tr, i
m ustaţă căru n tă. Eu su n t S p in n elli Tu ? cu
Tom . Iar dum neavoastră doctorul H u n ter’ Sâ fl
M ax se ridică pe jum ătate din scaun pentru , * .
mana lui Spinnelli, iar inim a începu s ă ! b S ”8
timp ce era cuprins de un nou val de sâimă ***
D a, iar acesta e fratele m eu, David Hunter O
inform aţii ne puteţi da? U nde este Caroline*
opinnelli oftă.
este c^]UR nÎ\K A °mnU-r d“ t° r1H u „ter, d a , ctedem ci

te cu R ob W inters. T om , unde se află maşina cu car<
aţi fugit acum şapte ani?
Tom se încorda.
-M a m a a ascuns-o. într-un lac din Tennessee. De ce1
ţracu ochii mari când înţelese. Aţi găsit maşina. Asa a
început să ne caute.
- Mi-e teamă că aşa a fost, băiete. W inters o caută pe
ni ama ta de aproximativ două săptămâni. Până acum se
crede ca a ucis trei oameni în cursul căutărilor lui.
om trase un scaun şi se prăbuşi pe el, cu fata lividă.
- Dar...
M ax îşi puse mâna peste a lui Tom , cu inima care
i-o luase razna în salturi. Trei oam eni. Ticălosul omo-
rase trei oam eni. „Şi o are pe C aroline. O h, D o a m n e !
T e rog!
- Evie Wilson? Mai...
Spinnelli înclină afirmativ din cap.
- Mai trăieşte. Dar avem câteva piste. Acum câteva
ore am găsit maşina închiriată pe care o conducea abaiv
onată într-un loc de odihnă de p e marginea s o s e l e i , în
nordul statului Indiana.
- Sunteţi sigur? întrebă Max îndreptându-se în scaun-
Spinnelli dădu din cap că da. ___
411
Să tui sp u i n im ăn u i
i a core T o m , co n cen trân d u -se cu toa

.Da. Se aPleCt P T o m în portbagaj am d escoperit
b ă rb a t alb , cu părul r» n t, cu
Birbia lu .T ° £ “ “ P Nu era pe trepre. U rm a s i -

. D o m n u l AdeLn că o a te ca.
care a A c u r a t
-C o r e s p u n d e d e s c r ie r i, p a n u l u i c a re
cu o a m e n ii m e i i e r i d e îm i . c u r a j_ M a m a t a e
ceva, ce v a c a r e n e d a p u ţ i n r : , ]a 0 b e n z i n ă r i e d e
in g e n io a să , T o m . S e p a r e c a v . P ^^ m esaj
lângă L e x i n g t o n , î n K e n t u c £>. ^ i o i e n ic ă . Ş i- a
intr-o c a b i n ă ^ RoL° W i n t e r s ş i
s ă m ă c a u te p e m in e .
ClT m ^ T n g l S i nodul din gât cuzgornot apoispuse:

- A luat-o spre sud. înapoi Carolina de^N o ^
-A ş a am crezut şi el^ arch er si cu locoten etu l Ross
ram cu agentul special T h a , j . tînei
nu d u p a m a m a ta . u a e iic
Ai idee unde ar putea s-o duca, lom.
Tom clătină din cap obosit.
i S ^ u f t u p r n v e g h « « . Ş « * »„ a . !p « « prin
» u cu - 8 « « ” 1' * “ ° “ P” fc
d e fr u s tr a r e lip s ită d e s p e r a n ţa .
M ax îşi Pr'v’ ceasul- Aaheville7

I & W a . C T L un Pest * * « * -
d lI S p S u S s e T n c m n t ă .
- Presupun că ar fi inu til sn ^
5 3 8 S S r P f i H ^
ta pentru om ucid ere U cid a redes<diisă o anch
- J S i şl *' ° împături ™ srijâ.
d,n C hicago. Marna a 'm i “ " 1? " nu' p ,d? u voi' >» plia
T o j r ai mic ? erico1- 1 c ă te' aş pune
cu o sigu ranţă şi o s e r io z ir V ^ T ^ - ăt° r de Palidă- dar

?eau cu mult vârsta. h o tă râ tă care îi depă
nă timp piercT u t^ îf h ^ ţU în c o n tra d ictoriu înseam-

mulţumesc pentru a T m ân a lui S p in n elli. Vă
a tf să p ă s tr a iu o r n u Î ^ " T 1* E x i s t ă w e o P o s ib i'
eu Şi mama ne vom în t o m û|ui A delm an până când
=r aw a pe " imeni Jl"

Putea^ciţj resp ectu l^ mana û ‘ Tom , cu o faţă pe care se
rn'teţi-ie salutărilTm de M f geţi «riiă 5‘ trans'

meie lui Thatcher şi lui Ross.
Aihiuillg
te
d e iv ir e a z o r i l n r î n t u n e c a t ă î n o r e le d in a in -
■ w in te r s su p ra v e g h e a stra d a să vadă
413
Să nu sp u i n im ă n u i
, rr Sue A nn, şi sing u rele su n e te p e care le auzea

dacă aPar D“ , ftc u t de d eg etele cu care b a te a d arab an a
* U( ^ m u r m u r u l scăzut al sta ţie i d e em isie-recep ţie
inVCK i Nici m ăcar nu-i trece a p rin cap m in te că Su e
£ nu o să vină. R ă m â n ea d e văzu t d a că va veni sin-
^ Avea*nevoie de b a n i lichizi. T o a te cârd u rile de cred it

îi fuseseră blocate. T o a te , c h ia r şi ce le pe n u m e false.
Spumega de furie, cu b u zele strân se în tr-o lin ie ferm ă.
Ştiau, li cunoşteau n u m ele false. Fuseseră în casa lui, îi
cotrobăiseră prin lu cru ri. T h a tc h e r fusese resp o n sab il
de acţiune, de asta era sigur. T h a tc h e r va p lăti. C a şi
Ro_ss de altfel.
întinse m ân a să m ărească v o lu m u l sta ţie i şi ch iar
atunci apăru C h e v ro le tu l d ă ră p ă n a t al lu i Su e A n n .
Winters se lăsă în jos în scaunul d u bitei albe şi m urdare
pe care o luase la graniţa d intre V irg inia de V est şi Ca-
rolina de Nord. Schim base de două ori m aşina pe drum.
Asta mai prelungise puţin călătoria, dar era o diversiune
care merita osteneala. Sue A nn intră în parcarea magazi
nului de cartier unde îi spusese să-l aştepte.
Aruncă o privire rapidă în spatele d ubitei şi în tâln i
Privirea n eclintită a lui M ary G race, iar furia lui m oc
nită începu să dea în clo co t. îl în fru n tase şi refuzase
sa se supună, iar asta îl surprinsese. Se schim base, iar
el supraestimase uşurinţa cu care va reuşi să o facă să se
supună voinţei lui. Nu era nici o problem ă. Se credea
Puternică. D e fapt M ary Grace credea că se putea pune
el. Zâmbi glacial, mulţumit să vadă cum i se încordea
ză muşchii gâtului când înghite cu greu pe sub banda
adezivă care îi acoperea jumătate din faţă.
O să o b ţin ă c e e a c e îş i d o r e a d e la ea .
Avea m i j l o a c e . Z â m b i , g â n d i n d u - s e l a a c e l e m i j l o a c e .
V / in te r s îş i în d r e p tă d in n o u a te n ţia s p r e p a rc a r e a
U n d e S u e A n n c o b o r i d i n m a ş i n ă ş i i n t r ă î n m a g a z in ,
e x a c t a ş a c u m o în v ă ţa s e e l. D u p ă c â te v a m in u te ie ş i c il
u n p a h a r c u c a fe a , e x a c t a ş a c u m îi d ă d u se in s tr u c ţiu n i.
C iu li u r e c h e a la s ta ţia d e e m is ie -r e c e p ţie a p o liţie i.
1 n n t r e h â r â ic li auzi c u m N*
m a te . S e re la ta fa p tu l c ă su h i i ' Ie lui sunt
p u n c tu l d e în tâ l n i r e Ş tiu - U rm ăririi ajnnCOtlfir‘
S u c A „ „ ¡1 « C t e , 5* A™ J ! S V
cat. S u c A n n n u i-ar fi în ş e la t n i c f o d i f - " - " fuso* » s c iî
asta ora sigu r. |„ a fe ra 'm| ■■ncredena. ^
m en i p e ca re îi sp rijinise în n e n u m ă r a t e r â n l ’i 1 M ° *
c o n t r a crim in alită ţii d in o raş ln upta
wot7 4 "u7 o“ tc s;L ri!Răa 5i-c3ndatfifat

& *■ Eras£i
m a m r i c r " ¡'î ' - T
~ 1,U1‘ D “ S u srar, W inrers băgă in
la t o u i s tri " P‘" ', Î <le POStul lu i J e obsl!™ I « »«*
astenre n î - .m aS f ' n , aco lo u nd e Sue A nn avea să
X J Va ? ,Uatfi Ia interogatoriu,
demrt-p r|CU m aşina până când aju n se la o casă părăsită
De -îW L|rnaf Mzinul de cartier şi de propria casă, intră
Si zâmhi ° FI Keam ‘Ju b iţe i şi căută în cutia poştală.
A nn îl ,rn • C° ase c b urduşit cu ban ii pe care Sue
c o iit n r n T - m SCI' d c acasă Şi care îi fuseseră aduşi
nenntnl l]n aceast:'1 cu tie p oştală an o n im ă de către
număra h C" Sjy 1U* ”^ e âta b u n ă “, îşi spuse în timp ce
num ăra b a n ,, Pentru m o m en t îi erau suficienţi.
snatel, n r intr' ^ C ,ă to rie’ M a rV G ra ce > vorbi el sPre

trecut mulH v " ’ j C;? ne vom în d rep ta spre vest. A
O m rt yreme de când n-ai mai fost pe Ia cabană.
C) clină On 1° S !,e r a n Îe le ei se n ă r u i a u şi, pentru
mare d i s S n r - •‘ T SC în c e t o c h i i - Cabana. Era la
îi aparţinuT Z - \ refugiul secret al lui R° ^
tor Când in ■'* U' / ’ un om v iolen t si nepăsă-
Rob o 'd u s^ ! l'SC’ 'i ° e iui R o b - Era u n I o c uflde
ducă singur. CStiiVil ° ri’ de ° bicei P refera să 56
415
■ nde este. N im e n i ml va şti de unde
H'trieni " v ^ t r e b u i să găsească o cale dc scăpare de

wQ
îTna singară- N u m a i era singură. A cum
NU’ nU altcineva la care tre b u ia să se g and easca, pe
maiexista şi altciL
care să-l apere. a te n t ţn se m io b scu n -
Car° ,ine d in sp atele d u b ite i u n d e văzu u n ch ip m ic

tatea tulbure d p ^ D easu p ra benzii adezive
cu ochu m ari care se i su bpre
CJ,e îi acoperea ju m a ta te d ,n faţa e vede ^
(le nistrui- D easu pra se afla o claie a p . p se
B i5 incă avea pe el p ijam au a cu S p u m a m Fu -
din pat, i se astu p ase gurai cu
mâinile si p icioarele îi fuseseră legate. - de
Z era copilul şi n ici de ce R o b era atat de m c a n ta t de
Ţ ^ i co rp u l, astfel în câ t p icioarele ei l e g a l ă le
poată atinge pe ale b ăiatu lu i. D isperat, aces .
piciorul ca să se tragă m ai ap ro ap e de ea, apot clip i ş.
lacrimile în cep u ră să curgă pe feţişoara ui.
capitolul 22
Asheville
Luni, 19 martie
0 9 .0 0
- C e dracu’ e toată chestia asta? exploda Davud când

dădu peste o altă stradă d in centrul o r a ş u l u i
blocată de o m ulţim e care scanda. _ —„ ¡ r t în toată
Era u n haos, chiar un început de raz margi-
regula. David trase în cet M ercedesu m ^ pancarte
nea străzii în ţesate de oam eni. U n P ^ fe reie
care denunţau brutalitatea poliţiei. Apr P
erau negre. Toate feţele erau dure şi furioase.
7 \ __
416 Karen Rose
M ax coase ce lu la ru l d in b u z u n a r •
pe care il folosise ca să vorbească în fi tastă numări i
tea care rrecuse cu ag entu l s n S V lecare oră din n* U'
-T h a tc h e r , su ntem % $ £ £ * * * *
t,ra '« f c s a s *
şi să vă aducă S t E J i“ i tn“ a® aiină s i « »
W U' M a X P liV iS P r e b - h - ^ n s p CS . T K fM rn îi
de a f e r T T ° m nu “ P “ K a dezlipi de la rail|tirat,
-N u .
b lâ n d e ţe ^ ' Să m â n â n c i. îi sp u se David cu
priveliştii d etafarrăSPUnSe T ° m ţeap ăn - c°n ce n tra t asupra
T h a tx h c ^ u n d c^ rrca sT ră ^ ^ ^ t£lef° n ?i H SpUS£lu‘
croi d ru m 'n rin 11'111! ^ aparu ° m a?ina de politie care îşi

fu n cţiu n e Si r T lţim ea care scand a şi cu girofarul în
r s e c tie ld . I US wPC D av id ' M a* - parca-
al p a sa e eru lu fr K 1C- co ôrî Pe scaunul din faţă
capul îi n u k re ?i un S eam ăt. îl durea coapsa,
durere a sc u tită *Se h^t ®P ‘ n ă d i “ e ra străfulgerată de o
că D r i m n l ■ j h otărâseră să vină cu maşina pentru
la d e s tim taVT n C h ica g o către A sheville ajungea
aici cu n Upa Ze“ ju m ătate. Faptul că ajunseseră
fiecare mi™™ '] Û m atate m ai d evrem e făcea să merite
toriei rU A Ut_ c ^ ‘n Pe care îl înd urase în timpul călă-
el si îi - . oua^Prezece ore cu m aşina. T o m coborî după
Sch im linSe aston u l fără să spună vreun cuvânt,
tim pul r î l ^ Se e^t r »rn P u ţin e cu v in te cu băiatul in
Tom m - ° ri j 1' um 'Şi Pusese m âna pe umărul lui
si urrn.i r2 l?l adaPtase Pa?‘i la m ersul greoi al lui Mar
ţul srnr l m pn: u j ă scarile. David ajun se prim ul în capă'
tul scărilor şi le deschise uşa celo r doi.
Să nu sp u i n im ă n u i 417
I în d e îl putem găsi p e a g e n tu l sp e cia l T h a tch e r? d

' 1 ,5 Max pe p o litistu l în u n ifo r m ă d e la recep ţie,
‘"fo tu l era cum va su p ra re a list. Ş i d acă ar fi fo st vor-
. numai de fap tu l că în u rm ă cu 2 4 de o re viaţa lui
era pe p u n ctu l d e a d e v e n i p e r fe c t ă . O ţin u s e pe
C a r o lin e î n b ra ţe, iar p ro p u n e re a lu i de a se căsăto ri
cu ea era în că u n vis fru m o s. Ia r a c u m ... C lă tin ă d in
cap, r e f u z â n d să-şi im a g in ez e lu c r u rile g ro azn ice care
s-ar fi putut în tâ m p la . D e d rag u l lu i C a r o lin e tre b u
ia să se com p orte in te lig e n t. T o m avea nevoie ca el să
fiejiuternic.
îşi va îngădui să se p răb u şească a tu n ci când ea va fi
din nou în siguranţă în braţele lui. C ân d . Când.
-L a etaj, răspunse p o liţistu l m âsurându-i cu privirea
pe toţi, dar m ai ales pe T o m , cu u n interes nedisim ulat.
Observă şi baston u l lu i M ax. L iftu l e în partea dreaptă.
Când se deschise uşa liftu lu i, auzi o rum oare pe ton
scăzut, care se lin işti im ed iat a tu n ci când intrară în biro
ul deschis al detectivilor. M ax observă privirile curioase
c^re îl urmăreau pe T o m în tim p ce străbateau încăperea
Şi îşi dădu seam a că m u lţi d in tre aceşti poliţişti îl cau
zaseră cu şapte ani în urm ă, crezând că fusese răpit sau
câ murise.
D in birou l din capătul încăperii apărură trei persoa-
nei doi bărbaţi în alţi, cu um eri largi, unul cu părul roşu,
celălalt b lond ; între ei se afla o fem eie care îl întâmpină
cu o privire plină de simpatie.
Bărbatul roşcat făcu un pas înainte şi îi întinse mâna.
- Su n t agentul special T h atch er de la Biroul Statal t e
Investigaţii. Ea este locotenentu l Ross, iar el, detectivu
Larrtbert. în ochii lui se citi surpriza când îi întâlni pri
virea lui M ax. Lakers?
M ax aprobă d in cap. . 7
- C u m u lt tim p în u rm ă. A ţi găsit-o pe C aroline.
T h a tc h e r clătin ă d in cap. _ . , .....
- N u , dar am reţinut-o pe actuala prietenă a lui W in-
ters. îl privi cu coad a o ch iu lu i pe T om . îm i pare rau,
b ăiete. T u trebuie să fii...
•118 Kiiivii Uosc
H tizclc lut T o m se si n in s e i;!,

- T o n i S tcw a rr.
T h a t c h e r «itiicA s u r p r in s d in t r - o sprnncc*',, i
a g re siv ită ţii d in vo ce a lu i T o m . nn lil anini
- B in e , fie şi T o n i. N u m e le p r ie t e n e i In i W
S u c A n i i U ro u K h ro n . E ste ... T h a t c l J - V i â S 1? " ^
o p r iv ire lu i T o m . I i în s ă r c in ă r ii c u c o p ilu l | „ 7 « y " 11011
d a r el n u ştie . R e fu z a să n e s p u n ă u n d e este
k m cu 1„ cn «A * în rA lu cscfl i„ i.cc-nsra\lim
lo m în c re m e n i, '"'-aţ.i,
- A t u n c i el este aici.7
- A fost a ic i. P r o b a b il a fla s e că îl urmărim. S-a stren,
n u p r in p lasa n o a s tră .
D a v id se d u se la o fere astră c a re clădea în stradă, spre
m u lţim e a fu rio a s ă ca re e ra în t t -u n a d e v ă ra t p e rico l să se
tra n s fo rm e in tr-o g lo a tă n e s tă p â n ită .
- C e e cu re v o lta asta.7
L o c o te n e n tu l R o ss se a p ro p ie .
- I n tim p ce a n c h e ta m d is p a r iţ ia Iu i M a r y G ra c e ş i
a lin K o h h ie ,„ R id ic ă d in t r - o s p r â n c e a n ă în direcţia
u i lo m , re te zâ n d u -i o r ic e u rm ă d e p ro te st. A sta a fost
s itu a ţia c u d o u ă s ă p t ă m â n i în u rm ă , b ă ie te . O ric u m ,
m t im p ce a n c h e ta m d is p a r iţ ia ta, a m g ă s it dovezi c.1
tatăl tău a fo lo s it o forţă n e ju s tific a ră c â n d inte ro ga lin
s u sp e c t, u n t â n ă r a fr o -a m e ric a n . îl p r iv i p ă tru n z ă to r
pe ro m , S u s p e c tu l a fo st g ăsit m o rt.
B uzele Iu i T o m se a rc u ir ă în se m n d e d is p re ţ.
- D o a r u n u l?
R oss p ă ru lu a ră p r in s u rp r in d e r e .
- C e vrea să în s e m n e asta?
- In p r im u l râ n d , el n u este tatăl m e u , d o a m n ă locote
n e n t R oss. In ¡ii d o ile a râ n d , o b iş n u ia să bea. C â n d bea,
v o r >ea. u ra m d o a r u n b ă ie ţe l, d a r ştia m că m ai ucisese,
lo m ii s c ru tă cu p r iv ire a u n u l câte u n u i pe R o ss, pe
la tc n e r şi pe L im b e r t care în c ă stătea liniştit deoparte,
e laceţi ca să-l găsiţi? C e faceţi ca să vă a sig u ra ţi că n-o
s-o u c id ă pe m am a?
T h a te b e r se s p r ijin i d e c o lţu l u n u i b iro u .
* , y AlQ
S t l n u s p u t ru m a n u i
i „ d u s - o V r e m să în c e r c i sii-ţi a m in t e ş t i
,1c vrei"1 <)C mii 11 a prin P!'irU* scllI't i ?1 blond .

T« " ' » “1 “ ;,p K a n i , . p » « , d ™ <*
-A v e a "' v ' l «n u n acelaşi lucru pe care , l-am
' PV ' d T r h i t S a ’cu Snp in n u lll. A f o st im p r e s io n a t d e

■ A v ,r e a , M S a ş te p t
maturitatea ta. rw , .
a o v ă d 5i in m o m e n t u l asta.
, - V r c a u s ă o g ă se sc p e
T- - m u l t ca tin e . V reau a vii
mania ta Hi vi , g. cău tăm o n c e
constitui un in d iciu in privinţa locului unde se
,i II privi pe M a ,
-N u mă p o t în to arce acolo, M ax, şopti cl. Nu P •
l i lui M ax se strânse, ştiind ce tră.seta Tom ş. Ca-
roii ne în acea casă. li puse m âna pe b ra ţ lui T o m ,
îl strânse. . . , .
-N -o să te las singur, T o m . Iţi prom it.
Tom lăsă capul în piept, apoi îşi îndrepta spatele.
- Dine. Să m ergem .
Thatcher se întoarse spre Ross. -
- T e poţi lipsi de Jo n ath an ? Ştiu că trebu ie sa ramai
aici să gestionezi...
Făcu un gest spre fereastra. „ „
Ross privi spre fereastră şi aprobă pnntr-o inclinar
a capului.
- Duceţi-vă! D ar să mă sunaţi dacă apare ceva nou.
Ashcwlii!
Luni, 19 martie
10.00
-C re z i că se sim te bine? întrebă David in şoaptă-
M ax îl urm ărea pe T o m cu m se plim ba prin m
living pe jum ătate buim ac, atingea tot felul de nimicuri,
420
Karen R ose
fotografii o vază colo, un trofeu dincolo Ce îsi a

Ce orori 11 umpleau mintea? ' mint
-N u murmură Max. Nu se simte bine îsi ridir-
virea şi n văzu pe T h atch er si pe L a m b e r V - 1
exact lângă uşa de la intrare. Mi-as fi dorit sâ'nu
iască să facă chestia asta, David. '
David ridică stânjenit din umeri.
- P a i de asta a v e n it A vrut să dea o mână de ajut
la gasirea mamei lui.
Inim a lui M ax se strânse, apoi simţi că i se pune 1
nod în gât.
, ~F~ vreau să ° găsim pe mama lui, şopti el răgu:
când Tom se prăbuşi pe un fotoliu, strângând în mâi
fotografia unui băieţel care ţinea un mănunchi de pe*
înşiraţi pe o sfoară, Max luă o altă fotografie, şi ocl
îi căzură pe imaginea unei C aroline adolescentă tris
care ţinea în braţe un copilaş zâmbitor, iar privirea
expresivă era chinuită şi speriată. Reveni brusc la rea
tate şi îl cuprinse o spaimă atât de mare, încât i se tăiai
picioarele. Ea trăise aici. El îi făcuse rău aici. Şi îi Put£
face rău chiar în această clipă. îi putea face şi ei acela
lucru pe care îl făcuse tuturor celorlalte femei.
Era posibil să fie moartă.
Era posibil să n-o mai vadă niciodată.
Max se îndreptă tremurând către cel mai apropis
fotoliu şi se prăbuşi în el, acoperindu-şi faţa cu mâ
nile. Ultim ele cuvinte pe care ea le auzise de la el iţ
seseră: „Acum pleacă“. Ar fi vrut cu disperare să şi
poată retrage.
-Trebu ie s-o găsim, David. Vocea lui Max se pierdu
Nu pot...
- Era o cabană, spuse Tom deodată.
Max îşi ridică privirea şi îl văzu pe Tom strângă f*c
fotografia, cu o expresie pierdută pe faţa lui palidă.
- C e ai spus?
T o m p ă r u s ă s e s m u l g ă d i n r e v e r ia lu i. î ş i în d r e p t 3
p r iv ir e a t ă i o a s ă s p r e T h a t c h e r şi L a m b e r t .
421
- rvînnH M-a dus acolo

-&» 0 cabana; ’dSuceTm " vânătoare. Tresări când îşi
, nri. Uneon ne duce.a™ Vocea i se stinse brusc
iduse a m in te - Uram van^ ^ suportam să ucid căpn-
şi păru cea a un n ' om oare pe mama puiului de
oara. U imploram sa oTeutate. R âdea de. mine. Îmi
căprioară. Tom mgh . ^ d t de poponar. înghiţi din
spunea să nu fiu DUtin sânge o să mă mta-
„ou, cu zgomot. Spunea ca p ^ cum h m ea
rească- Tăcu pentru o clipa, ca Ţom
lui se prăbuşeşte, dar in acelaş P ^^ ^ ^ Car(>
să-şi amintească ceva, orice i-a _ P ^ fotografia
line. Uneori mergeam l a P ^ URobbie W in ters îi privea
să o poată vedea şi ei. M icu departe de faţa lui
din fotografie, ţinând şiragu P ^ ^ de ,iua_mea
lipsită de orice urma de veseli . nimic. Ăştia
de naştere la cinci ani. Eu nu Pr‘ g. j ţin î nchise
sunt peştii lui. l-a prins şi m-a g‘ mS'car c| sunt
ochii. Mi-a spus că mă puteam pr^ ţntrerUpsei buzele
bărbat. U n e o r i s e d u c e a a c o l o . . . î si d r e s e v o c e a .
i se mişcau, dar nu ieşea nici un su g. je jntoarse
Uneori se ducea acolo după ce... ® cjj n e r ă b d a r e ,
cu spatele la c e i prezenţi care îl u r , nentru c â te v a
Uneori, după ce o bătea pe marna, p asa spunea.
I ile, la cabana din m u n ţ i . N u voi d o r e a m să nu se
Era... u r â t ă . I n u t i l ă . Pleca, iar e p ar se în to r c e a
mai în t o a r c ă n ic io d a tă . Umerii 11 t na_
în to t d e a u n a , şopti el distrus, n în tr e b ă T h a tch e r,
- Ştii unde este c a b a n a asta, Tot^ ordării.
cu o voce ce s u n a d u r ă din pri ■ j păru că face o
Spatele lui Tom d e v e n i rigid, i Cu ?peranţa
Pauză. Max aştepta c u s u f l e t u l g duce a c o lo .
că Tom va spune „bineînţeles şi
Dar Tom clătină din cap. încet. îmi amintl:
-N u, răspunse el încet..M u k ^ ^ armn-
câ dura mult timp sa ajungem
" " L u S a x i se « ^ ^ S a c e a s t ă
va, iar ei nu ştiau u n d e . l i p u te a ta
V
422 Kareri R ose
clipă. Strânse din pum ni. Nu nute-i i ,

S ă 'iia d racu ’ pe toţi şi pc toate. * ' “ ,solur niinic.
Atunci Tom se în toarse şi îl privi n>. M,
ochi, cu ochii lui albaştri plini de v in o v ă ţii s‘ ¡ f * . ' 1"
şi teama. sulcriii|ji
- îmi pare rău, Max, şopti d , cu o voce atât d , .
laroasa, meat !, frânse din nou inima lui Max îmi n
arat de rau. El o are pe mama, iar eu n-o p( ■‘m *
fa ceva, te rog! O s-o om oare. ' 8"M‘ M:'*'
. U lt'1me.le cuvintc fllra spu.se pe un ton atât de stins
ncat de-abia se auziră, dar îl făcură pe Max să se ritlice
in picioare* ',,lullL
M a x îi în tin s e m ân a şi a p ro a p e că tre să ri a tu n c i dine]
c W Î aPî f a 3tat d e în c flt " tro s n irS î^ h e ie t u r ilc

t b Ş . I u " ”“ Sprc Cl' * flUl lui C arollnc ... .........-
-Îm i pare rău, Max, strigă acesta, iar Max îl legănă
- s Î t l " P r 0 m ÎS Că ° 5 5 a m ^ d e e a Şî n -a m avut.
Max îl bătu pe spate şi privi spre David, căutându-i
ijm u r a t e l e l u i î n c l i n ă o s i n g u r ă d a t ă d i n c a p şi
M a x î n ţ e l e s e c ă e l t r e b u i a s ă f i e c e l c a r e îi v a v o r b i.
Ş c a u t ă c u v in t e l e c u m u l t ă a t e n ţ i e , le g ă s i şi s e s tr ă d u i
sa le c r e a d ă şi e l.
« im w » Vm-a V1’ T o m ’ M i î m a f a e p u t e r n i c ă . A m a l
M a x îs i î V m - a CU c I‘ E p u te rn ic ă ; nu u ita asta.
ax iş îndrepta p rivirea către T h a tc h e r care stătea lângă
J ‘ . ° e x p r t s l t P o s o m o r â t ă p e f a ţ ă . Fă c e v a , li s p u s e
jv iiix î n c e t .
Nu era o simplă cerere,

hatcher strânse din dinţi.
s i n -.l'1 r° St *’S tă c u t o a t c P r° P r i“ t ă ţ i l e lu i W i n t e r s
L a m h i - r ? ^ ?n 0 r ţ*™ *.11« 1 s a l l :- 11 d iltJu i n s t r u c ţ i u n i Iu l
A nni I i ri11 lu i s u n i l 11 s c o a s e d i n b u z u n a r .
t X f „ m , n 0 pt: T o n i V s p u n c ' i ca avum <> pistă. D u se
telefonul la ureche. T o n i? T o cm a i...
Sil IIII '
u r m ii d e c u lo a r e d ls p a t c 'Ic |>o
11 s,ftm ln 1(* ' * T ,,m w rcm H *

^ n i sim ţi c:ii‘n se în c o rd e a z ă .
Ce s-a In lilin p li't f In i i i - l ’iii M îih .
.......... ■ <"....... ..
brusc orice Icu â tu ţa cu ru illtn tc .i.
L i b e r t 111 ÎKU»Im . tcU?f(i|iH , tl)n i nil nu
J um am inic J c .. « U n » . Vul; «•. w tm rf

arc vreo p ro p rie ta te In m u n ţi. n u l i şi , ,
T to tch ci s p ic ca n a p e a , îl * « 1 . »PJ»I P r m ; i ; r j HM*
Max. P iu i tic şase ¡m i al ¡ t o n t u lu i I i.i i i ţ 11 *Li Iu l
Cincvn l*a fu ra t d in p a tu l lu i *i •» h ^ ’ « J »
Stcvun o s o r i n d 1n,rc»«A cu » a a tiv I I » H h m jl m- ¡1
s-nu trezit, nu vilzu t ca m ic u ţu l d isp ă ru se , .
poliţistul tic pază m o ri la uşa d in «piue. n i .' |
sîiptilmftna trecută la casa Iu l S lo ven şi a v o tla <. • ■
Iul m ai m ic. L a m h e rt îl ap u că pe I h a lc lţc r c e I r t r l j M
trase pănă cfliu l acesta În ă lţă ca p u l. O sa-l (-ăslm,
Inainm s;Vi poată face v re u n rău f iu lu i ia u .
T h a t c h e r făcu o c h ii m a ri, cti o e x p re sie Im p U t rlM
PL* f ă c u t rău p r o p r iu lu i lu i fiu , Jcim n lm ii. Pentru cc

mi l-ar face şi c o p ilu lu i m eu? _ .) ,|
O clip ă nesfărşltă n im e n i n u spuse n im ic . A )
tyl drese Rlastll. , n .iu i.l .•ulm.
- T r e b u ie să n ă şim e aln m a a ia , sp u se P a v lii
O are p rieten a lu i o fi ţftlliul u n d e este. j
- D a c ă fjtie, In m od s i|ju r ar face a tlrn
Ki-ini sp u n ă, scrăşn i Steven cu p u m n ii I t u ii, . ţ •
Lam hert clă tin ă d in cap.
- N u Steven. N u v*tl 1« »Im nţin de V a i' lu i
ea. Im oarce-tc la secţiei voi v o rb i eu cu S u c A n n . Fnţn
/* ~ > V
424 Karen R ose
deveni dură. O să-l găsim, Steven. Si o să-t luăm î „

pe Nicky. ' m lnaPoi
-V reau să vorbesc cu p rietena asta, spuse Tom cu „
voce impenetrabilă şi din nou puternică. Trebuie să vo
besc cu ea, dom nule detectiv Lam bert. V ă rog! ’
Lambert aprobă din cap.
-A tu n ci e în regulă. Tom , tu şi ai tăi veniţi cu mine.
Steven, pe tine te las la secţie şi o să merg cu oamenii
ăştia la centrul de protecţie să o vizităm pe domnişoara
tiroughton.
Vestul Caroline! de Nord

Luni, 19 martie
10.30
Caroline îşi lăsă trupul să se prăbuşească pe podeaua

tare şi murdară. Capul îi pulsa şi îşi stăpâni cu grijă la
crimile care o făceau să se înăbuşe. D acă plângea, nasul
i se va înfunda prea tare ca să respire, iar gura îi era
inca acoperită cu bandă adezivă groasă. Inspiră pe nas,
inabuşmdu-şi tuşea care am eninţa să o lase fără aerul
necesar. Fiecare respiraţie îi um plea plăm ânii cu praf.
înecare respiraţie era un chin.
e răsuci şi încercă să vadă prin norişorul de praf pe
are î stârnise. Băieţelul pe care nu ştia cum îl cheamă
ai respira încă. Probabil că avea aceleaşi dificultăţi să
respire, ar nu scosese nici un sunet de când ajunseseră
ceasta cocină pe care Rob o considera Shangri-La-
j | ™°.mentul ăsta R ob dormea. O bosise conducând
l lcafio la Raleigh, apoi la Asheville si pe urmă la
J T ln ^ a r totuşi găsise energia să înceapă
ră,, lcarf:a el>CLjm îi spusese el. Va retracta orice lucru
pus despre el vreodată. îi va spune fiului lui că îl
nţise. Va spune poliţiei că el nu se atinsese niciodată
e ea. Va spune poliţiei că îl furase pe fiul lor şi fugi'
se ca să se prostitueze pentru numai douăzeci de dolari
partida de
„ - 425
$ ă n u sp u i n im ăn u i
■ - l nu se a tin se se n ic io d
Va spune p o l i * . « ' j as„ d a că b u z e le ei n-ar
/d o lin e ar fi » m b t t b a ^ ^ ^ ad m
i fost imobilizate de_b l ^ el nu se atin sese de ea
i fi fericită să spună p o l ţ în OCh i pe pro-
niciodată- Ar sta avut n icio d a tă un
curorul districtua şi ^ ^ ar sp u n e acest lu cru , iar
ochi vânăt sau o buza spar . w ţ lovită, şocat
procurorul i-ar p rrn faţa f e * « & ¿ in m â n ă . U ita se
şi dezgustat. R o b în cep u se g_ aibă m ăcar faţa
sâ ia în considerare ca acuzatia de violen ţa
fără vânătăi în a in te d e a| apara de a ^ ^ ţn uI.
conjugală. Isi spuse ca el u itase ^ ^
tímele ore o cUirusera d est vârfu rile ascu ţite
na loviturilor pe care i le aplicase cu
ale cizmelor. . , . „m ;nri dar până
Mai devrem e sau m ai târziu î ş iv ^ ¿¿)uă zil e în
atunci fiecare vân ătaie în se m n ^ P . . de-
plus până când va ieşi d in ascunzătoare V
biteie minciunile lui. Două zile lus
*■ * ft » 81 rc IS n = p r i v i t e m ic a
pentru T om ca sa se ascundă- ^ ţn co itul came-
siluetă care se ghem uise m p ° fam iUa băieţelului,
rei murdare. D ou ă zile in_plusi i penrrU el.
oricare ar fi fost aceasta, îşi 1 - se gândească
O ftă, su flân d aerul pe nas; nu‘ ^ dar nu
la traumele psihice produse e|a , ^ |u¡ |eoat ca un
Putea să se abţină. Fusese rapi , u*ri cum era b ătu tă
animal si văzuse în repeta sfidătoare la cererile
de fiecare dară când clătina dm c a p ^
lui R ob. Nu era de m irare c a e r a m co ^ q ^
fetală. U n copil c s te a f e ^ ^ nU va mai fi niciod ata

fiinţa um ană este ba ferind atăţia ani, la mana lui
acelaşi, d u p ă aceeaşi după ce o văzuse pe
Rob. N ici ea nu m iul tată. în tim p ce zacea
propria mamă bătm P analiză strategia pe care
pe podea recăpă ^ ^ cererilor lui R ob doar
avea s-o urmele.
1
426 K aren R ose
de dragul băieţelu lu i al cărui num e nu-1 cunoştea O

se gândească la asta. ’
Pentru m o m en t aveau să mai răm ână ascunşi doi
sau trei zile aici, în m ijlo cu l acestei pustietăţi. Penti
m om en t aveau la dispoziţie vreo câteva ore de linişt
R ob d o rm ea; îi auzea b in e sfo ră ie lile prin perete
subţire care separa cam era d in faţă de dormitorul c
patul lui dărăpănat.
Câteva ore trebuiau să fie de ajuns.
A sh m lle
Luni, 19 martie
11.00
Toni se întâlni cu Steven la lift, iar pe faţa ei se pute

citi hotărârea.
- I I căutăm, Steven. Am organizat echipe de căutat
din aer şi o echipă care lucrează ca să descopere und
este cabana. O să-ţi găsini fiul.
Steven reuşi să schiţeze un gest scurt de aprobare dii
cap în timp ce o urma pe Toni în biroul ei. Toţi nervi
din trupul lui erau inerţi. Pur şi simplu inerţi. Copilu
lui. Ticălosul îi răpise copilul. Privi în ju r prin birou
deschis şi îi văzu pe toţi poliţiştii cu ochii aţintiţi asupr
lui. Toţi ochii îl priveau cu simpatie.
Se convinseseră că W inters era un individ rău.
In cele din urm ă.
F u s e s e n e c e s a r c a t i c ă l o s u l să -i r ă p e a s c ă f i u l c a să-i fa O
p e a c e ş ti n e s i m ţ i ţ i să v a d ă î n s f â r ş i t c e e a c e e r a lim p ed *
c a l u m i n a z ile i. F u s e s e n e v o i e c a e i să -şi a r a t e s im p a tia
p r e a tâ r z iu c e -i d r e p t , c a să-l d e t e r m i n e să -şi r e v in ă . îl cU
p r in s e fu r ia şi s e o p r i d i n m e r s . î i p riv i d e l i b e r a t în o c h
p e f ie c a r e , p e f i e c a r e o m c a r e c u n u m a i d o u ă s ă p t â m ă n 1
în a i n t e il p r iv is e c u o s t i l i t a t e şi n e î n c r e d e r e n e d is in H 1
la te p e n t r u c ă a v u s e s e c u r a j u l d e n e i e r t a t d e a-1 a c u z 3
p e u n u l d i n t r e p r e f e r a ţ i i l o r d e v i o l e n ţ ă a s u p r a s o ţ i e i'
„ • 427
Să nu spui mmanm
au pe W inters- O cunoşteau pe soţia lu'- Nu
cUn0Ş n Î fi văzut ceva.
j fi S b s r ...7 :
soţia- Probabil că a ţ i văzut- p ^ ţnv5rtl în loc

iarna şi bluze cu m ân eca.Iu n ^ ^ ^ p,ăcuţă de pe
f îl privi urât pe u n d e « c P q pe M ary
birou sena O . w esr. u,
G race W i n t e r s ?
West îşi plecă privirea.
-D a . _ „ - fsj7
-A i văzu t-o vreodată cu vana.t ' _ au încărcaţi de
West ridică ochii, şi Steven văzu ca erai
vinovăţie. , .
-D a . Rob spunea că e ^ L.ai crezut,
- Ş i tu l-ai crezut, i-o tâ.e Steven sarcastic
nu-i aşa?
West îşi cobori privirea.
. I M u n ci f t tu eşti la î S p e ^ 'S
Îşi plimbă privirea furioasa p ^ Qchi Ţo ţi sunteţi
nici unul dintre bărbaţi nu- P asţa? [şi încleşta
vinovaţi. Si ce o să faceţi m p j ul c;ire j se punea
pumnul si se s t r ă d u i sa-şi mgh uCis poa-
în gât. Pentru că atunci n ^ p f a c u ^ n m ^ ^
te trei oameni, poate m‘*1 ■ âna pe soţia iui- BfltLI
tic gdnd să faceţi ac 1

N im e n i nu ru p se tă c e r e a , si S te v e n I- -
piept, d escu ra ja t şi în fr â n t. ’ ca PuI î
I Hai, Steven, îl ¡„ d e m n ă T on i cu voce blândă.
Steven se în to a rse şi îl văzu pe u nu l d in tre der ■

care se rid ica se în p ic io a re lân g ă birn.,1 Ctl'
vW bil. E ra C row ley, d e r e c d v u T L 7 d i i " . " *
m A sh eville. In u rm a cu d ou ă săp tăm ân i. Arunci cân<

o p ilu l lui era m ea în sig u ra n ţă , iar W in te rs era ui
n u m e intr-un dosar.
- C e este, Crowley?
- A i d rep ta te. C row ley trase a d â n c aer în piept. îr
cea m ai m are p a rte . O c u n o ş te a m pe M ary Grace
i cu n o şte a m pe R o b b ie . A m crezu t că îl cunoşteau
şi pe o . M -am în şe la t. Ş tia m că R o b era bătăuş ş
putea fi dur la in terogatorii, dar nu am crezut niciodat;
ca ar putea ucide cu sânge-rece. N-am văzut-o niciodati
pe ary G race cu urm e de lovituri, dar sincer să fiu nici
oţlata nu m-am u itat cu adevărat. N-am băn u it niciodată
ca Kob ar putea fi...
Steven aştepta.
M a le fic, C row ley în c h e ie cu o m ică ridicare din
um eri. Câteva capete din jurul Iui făcură gesturi aproba
toare. Nu am făcut nim ic atu nci, pentru că nu am ştiut.
Acum ştiu. Nu am fost niciodată la cabană cu Rob. Nu-I
cunoşteam atât de bine. D ar Jolley îl cunoştea.
I-'ii Steven i se rid ică părul de pe ceafă. Privi spre
biroul gol al lui B en Jollev.
- U
u nnde
d e e?
e:
-A ca să , răspunse T oni. A plecat după ce S p i n n e l l i a
escoperit prostituata m oartă. Avea nevoie de timp de ac
gândire. I l-am oferit. Va apărea destul de curând în fafa
com isiei de d iscip lin ă. îi făcu sem n lui Crowley. Jir11’
vreau să-l aduci aici. D acă are o hartă, adu-o cu tine!
Crowley se ridică şi îşi puse haina.
. 1 ¡1 -S m ai în tâ i tr e b u ie să-l trezesc d in m a h -
' K Seara trecu tă l-am văzut la taverna Tw o P o .n t
rnLire rA e b eat A tr e b u it să-l d u c acasă cu m aşina.
si era tnort u
' cafea pe * t ,i t r e z i i . Dar
, , re D e d e p o ti. S e în to a rse spre Steven.
M ilT t'a m-a su n at din spiralul din Raleigh. A spus
d “ L r e bine ,i nu trebuie să-ţi faci griji in prrnnţa e,,
sâte concentrezi să-l găseşti pe N icky. . 117. i p ; se
Spre su rp rin d erea lu i, Stev en se trezi ca buzele i se
arcuiesc într-un zâm bet.
-M ătuşa m ea H elen e o fem eie grozava.
Asheinllc
Luni, 19 manie
11.15
T o
păsa de n im ic. A r fi vrut să o înşface pe aDroape
zguduie până când ar fi scos adevăru e a e
că nu-i păsa d elo c că şi ea era o victim a a lu »
Lovi o dată cu pum nui în masa uzata in in
tru interogatorii a centrului de protecţie. snune
- D acă m ai ai v reu n p ic de b u n ;»,m f n e ™ .J
unde se ascunde. Pentru num ele lui Dum n
e cabana aia? , . - i r u l în câlcit
Sue A nn B ro u g h to n stătea la m asa cu p ă
Şi m urdar şi privea fix b latu l m esei. Refuza sa P
Pe vreunul dintre ei. _ rfVtne fără să se facă
-V re a u un avocat, şopti ea, aproape tara
auzită.
D etectivu l Lambertt clătin ă d ir, cap. S u n teţi
1
liberă
Knren R o se
dar eu nu su n t obligat să vă ad u c u nu l, conform 1

până când nu veţi fi arestată. e^11’
Sue Ann îşi ridică ochii o bosiţi.
-A tu n ci pentru ce nu pot m erge acasă?
Pe faţa lui Lam bert nu se clin ti n ici un muşchi
-P e n tru că su n teţi re ţin u tă ca m a rto r im portant
Am mai discutat de câteva ori lucrul ăsta. Puse mânape
masă, relaxat. Totuşi, aş putea să vă acuz că aţi ajutat si
aţi fost complicea unui suspect de crim ă.
- Rob nu le-a ucis pe fem eile alea, protestă ea, dar
cuvintele erau izvorâte mai degrabă din frică decât din
convingere sinceră. Nu le-a om orât.
Lambert ridică dintr-o sprânceană.
- El v-a spus acest lucru?
Ea îl privi chiorâş.
- Ş tiţi că mi-a spus. Ne-aţi ascultat telefonu l. Ăsta e
singuiul mod în care aţi fi putut afla că se întâlnea cu
mine în dimineaţa asta.
Lambert ridică din umeri.
“ Atunci ştiţi şi că am aflat că voi doi aţi aranjat să-i
asaţi intr-un mod oarecare nişte b an i. I-aţi dat bani
gheaţa ca să meargă mai departe. Asta înseam nă ajutor
Şi complicitate cu un suspect de crimă.
privi pătrunzător pe Sue A n n, şi M ax simţi o mică
canre e speranţă. Poate că Lambert va putea s-o scoată
aPat cu ue Ann. Poate că Sue A n n le va spune unde
o puteau găsi pe Caroline.
nu_i a!Ûe ^ n n ’ nu-ţi doreşti să naşti în închisoare,
Sue Ann păli,
stinctiv nv'U p,u te’‘ kăga la închisoare. îsi duse in-

Urni , ? 3 r abdomen- Nu puteri.
-N u d ndlcă din nou din umeri,
te şi o va fTrmV U,riU ôrmat din cetăţeni obişnuiţi poa-
asum acest r î *ocul.tău- n'aŞ fi atât de d ornic’să-mi
sc- că poţi să-mi spui ceea ce vreau
„ • 431
Sa nu sp u i n im ă n u i
n „ 0 m ă p o t ad resa p ro c u ro ru lu i
ţ Î l e S " u - l ' o c h i u l u i c u m T o m se apleacă
«fem eie, cu o f a p p am “ n t ® Uli T o m era serioa-

o T a T u n ®opS î 5i d rese glasul. Vreţi să tra.asca
CU un tată care n %'a ^ e ” U' o C h i i în la c rim i.

e,io Ann d a tin a clin ca p , . .1
S_ R „ b nu ar fa ce n ic io d a tă rău u n u , c o p ,l.
T o m clă tin ă d in ca p . t n r e t în p ic io a r e şi
-N u , d o a m n ă . G r e ş .ţ ,. S e n d .c a n c e m P .
probabil aşa e s t e ' i ş , " ă l d e,ic ^ in sistS a tu n ci

Pe m ine m-a b ă tu t. D a , aşa a
când Su e A n n în c e p u să c la tin e cu pu e n o h iti
lovit cu p u m n ii. M -a lo v it cu p icv o arele. T o m in
greu când îsi scoase căm aşa d in p a n ta lo n i ş. la a sa se
vadă firele b lo n d e şi firave d e p ăr c a re n i c e p u s .r a .a
acopere p iep tu l şi in tr -o clip ă M a x fu u im it d in n o u
de m aturitatea lu i T o m la o vârsta a tâ t de rag - j
lucrurile s-au în ră u tă ţit, S u e A n n . îş i scoase u n •_
mâneca d e la căm aşă. In tr-o zi a izbit-o pe m am .
perete şi a lasat-o in c o n ş tie n tă . E ra g ata sa o o ‘
din nou cu p icio ru l şi eu m -am ap lecat peste ea. ,
lua och ii de la faţa lu i S u e A n n . A veam şase am şi nu
mă puteam gândi la altceva d ecât să-mi apăr m am a.
schiloadă şi mergea cu u n cadru. E l era g a t a s a o loveasca
cu piciorul în coaste. T o m îşi rid ică b raţu l. .Priveşte
atenţie, Su e A n n . .
M ax privi şi sim ţi cu m i se în to arce sto m ac» . C ica tri
ce estom pate şi rotunde se înşirau pe in terio ru l braţu ui
lui T o m , p o r n i n d cam de la şap te c e n tim e tri de s u d
Umăr si m e r g â n d până la subsuoară, uniform repartizate.
Sue A nn păli şi îşi co bo rî privirea.
432
K n rcn R o s e
¿ ş S S f f Ş . a 1 ‘an e catis - far' Û' e

spaim ă. M a m a m ea n ir i în U
“« u n s de ea g « = » »»
tar pe ea în săşi si rm ', a ar ^ Ştiut. s-nr f ^
T rem u rân d* s T l ’ T * ™ ' " « « ° *

pra mesei şi trecu un m i , di n nou Privirea m .
rare se legănă cu bra ele t n ? ^ 5‘ chinilit0'' ‘™P
« Ş i c â n d a s t f e l si-a r f i ! , C ' a t e P e s te a bd om en,
c e le d in u r m ă îs i r id ic â n S ™ C° ,p l j u l n e n ă s ™ t. în
e i că ced ase. ’ I r e a ’ i a r M a x v ă z u în ochii
£enez h a n T câ ^ d e ^ b in l^ ’ ? aţ:i' rni u n crei° n . O să vă de-

L am b Dine m a pricep.
P rin care se p u te ^ v e d e a 'd in ^ Ş‘ ^ U,ŞC?r în oglinda

aplecă să scrie în cam ^t l i " p artea cealaltă. Când se
în u niform ă Lnmk ,G U S? U| *n u?a apăru un politist
- S u n a r e R o ss ' ^ M " U' d t a '
voie de ajutoare în acest 1 « meSaj* Am
Tona. Mi-e teamă r î r î s t o a r s e spre Max şi spre
Tem c lă ,m ? d inC c S u H Să S t * *« •
- N u , m ergem *• • c ÎI1 ln c le Ştaţi.
care p o ate a ju n g e l i » U ,'ar_Pu tea CŞ eu să fiu singurul
găsească asa cu m este a ta t o b sed a t să ma
M ax se r L - ?P ^n e COata Iu m ea.
! ‘. el f‘ t?i t a bastonul.
te fi decisiv penr™ '11“^ 1^ L*iscutam în contradictoriu poa-
detectiv Lambert I kaijlrea W inters. Vă rog domnule
Lam berc H fwk r * Să nU m ai P ierde™ timpul!
" S aprobator din cap ° PnVire im Peêtrabilâ, apoi încli-
ara spus d a^ C ân rf^ ^ Sâ nU m a /a c e f ' să' m i Pară rău că

• and aju n g em acolo, răm ân eţi în m aşin ă.
!
• - ■ 433
Vfetul Caroline. de Nord

Luni, 19 m flT tic
11.30
d in a lu m in iu a ferestrei ii folo sise d rep t

T r ^ S ă i u n g â la e a li treb u iseră m inu te preţioase
care încercase sâ o ducă în cea mai mare

se rostogolise pe p a rte a ce a la lta şi ad ânc pe
urmărindu-i fiecare m işcare. C ar ol ine re p ânj
nas şi îi făcu uşor cu o ch iu l m ai p u ţin u m flat, încerca
s ă - i dea p u t i n ă speranţă copilului- _ , ,
îi făcu şi el cu och iu l, iar ea descoperi ca c ^

cu speranţa fu n cţio n a în am bele sensuri. ^ re^ ¡m u l
sfoară de m u ch ia de alu m iniu până cand îşi gasi
iar în cele d in urm ă efortu rile ei dă ura roa .
Sfoara p ocni şi se rupse. Avea m âinile ^ ^ r c . _ ^
îşi scoase trem urând band a adeziva t- t. ^ ^
spirl adânc, u m p lâ n d u .i
^ ^ im p u l banda adezivi
cui meu e poliţist. stl dintre cele două
• c “ oU7 ,a ‘51 “
încăperi ale caba ’ ce f t cuse ca să devină o ţinta
latului In t o t 0 R o* W i'nK rs D acJ ta tii băiatului era
f /f3 \ _ _
434 Karen Rose
un poliţist bun sau unul râu. Asta chiar nu av.

importanţa. Prima urgenţă era să elibereze °
-N icky, eşt, băiat curajos? El aproba serios din
Atunci uite ce vreau să faci. m caP-
capitolul 23
Şoseaua 1-40 către Biowing Rock, Camlina de Nord

Luni, 19 martie
1230
I n c l S m ai !m r ' bă S tev e"

Dacă nu ar fi strâns din dinţi, i-ar fi clănţănit jalnic,
recuse de punctul in care i-ar fi păsat dacă ceilalţi ar fi
auzit cum ii clanţăne dinţii, dar cumva simţea că, fie
şi daca i-ar fi auzit el însuşi, asta ar fi fost picătura care
ar ti umplut paharul.
încă o jum ătate de oră, răspunse Jolley, cu %'ocea
puţin împleticită.
Detectivul Crowley se străduise să îl trezească în de
cursul ultimei ore, în speranţa că va fi mai lucid când
D°r aPr° P ia de cabana lui W inters.
oss îi aruncă o privire de la volan, cu o expresie a
eţei pe care se puteau citi dezacordul si îngrijorarea.
ând ajungem acolo, rămâi în maşină. Vorbesc
serios, bteven. Eşti suspendat din cazul ăsta până când
iţi vom găsi fiul.
1;, • P °ţ‘ d eoparte, T on i, ripostă Steven
liniştit, ştimd că ea încerca să-l ajute.
- X/P ' buzele, Ştiind că el avea dreptate.
■ 31 ^ en un pahar cu cafea, Jim . îl v r e a u
sim ţurile treze cândva în urm ătoarea jum ătate
de oră.
Crowley îi mai turnă un pahar cu cafea suficient de
are ca să facă linguriţa să stea în picioare în el.
- Bea, Ben!
i A
435
Să >tu spui nim ănui
Vi5tul C arolinei de N ord

Luni, 19 m arn e
12.45
C a ro lin e r i d i c i ^ a p u l * £ au ri o t a t e u ;
„ S S f J S S f f S S ri lu fricosaţi ai .ui N * v
p o " Î m i ş c a m â in ile f ă r ă e f o r t. î i e lib e ra s e d e ja P ^ io a r e -
b an d a a d e z iv ă p e c a r e o s c o s e s e d e p e g u r a lu i N ky.
băieţelul clătină d in cap violent. Jalnic.
-N u , şopti el cu ochii plini de lacrimi. Te rog, nu. nu
pot să respir cu ea pe gură. j . a s;
Zgomotul u nor paşi răsună în un a p c0^0’a rj
Caroline privi peste umăr. Sim ţi cum p
pe şira spinării făcându-i rrupul sa se in ioa. .
-V in e scumpule! Trebuie să ţi-o pun la loc, dar o w
las mai largă. îi aşeză uşor banda peste ^ ¿ “ ^ u m e d .
buzele care tremurau, li mângâie uşor _ . f-t.
Vezi, poti să respiri prin Si orice
covrig şi prefă-te că dormi. Nu deschide ^ ^
mi s-ar întâmpla, nu te uita. lmagin < * , , j gj j ă(j u
Dane
parte, lala Disney
uisncy World.
w Ai fost vreodataima<nneaza-ţi
acolo, c ca
aprobator din cap, doar puţin. Atunci im .*
faci ce-ţi place ţie mai mult acolo. Ş daca ma
poi în c e a l a l t ă cameră, desfâ-ţi sforile, furiţeaxAK
şi fă ceea ce ţi-am spus M ă ^ . lun e liicrimi-
E l a p r o b ă din cap, clipind hotărât sâ-şi aiuiit,
le iar Caroline simţi că i se rupe sufletul.
„ ' ^ —
436 K aren R ose
- Eşti un băiat cu rajos. O să-i spun neapărat r

tău ce curajos ai fost. A cum o să m ă în d ep ărt* i iui
Trebuie să mă grăbesc. îi puse m ân a pe o m , / 2 tihe-
Curaj, Nicky! roşcovan
De-abia ajunsese în ap o i la fereastră când .
chise si apăru R ob, cu och ii roşii, cu părul încalc ^
obrazul n ebărbierit. O ch ii lu i co n g estio n aţi se mi ?
apoi se îngustară. ’ marira,
-T ică lo a să m ică! R âse în fu n d a t. în ce rci să evadezi’
Traversa mcaperea ş, o înşfăca de braţ. R ânji când c n £
cum se chirceşte Pun pariu că te crezi al dracului de
deşteaptă, deşi trebuie să recu nosc că eşti mai deşteaptă
ecat te credeam , [şi în fip se degetele în părul ei si îi
dădu brusc capul pe spate, expunându-i gâtul. Dar să nu
tă de“!!“ CaP' a Y GraCe‘ Eu am crezut ^ e?ci Proa^

care J S m 8 ™P‘; A cum > Poate că ai nim erit în groapa
’ uie. i îcile astea m anevre de evadare arată cât
ae puţm te-ai gândit la co n secin ţele acţiu nilor tale. O
nse mai tare de păr. Pentru că vor exista consecinţe,
a nu spuse nim ic. îşi educase faţa să fie lipsită de
df ^_exPresie’ atâţ cât era posibil. EI o mai smuci o dată
<\p-nlv mr Ca 'Te^ r*‘ satisfăcut, un rânjet care îi
m j ■’ cu totu) dinţii îngălbeniţi. Apoi, ca şi când toc-
bmer ar 11am intit Prezenţa băiatului, Rob întoarse
- . 5apu. sPr^ sţânga ca să-l privească pe Nicky. Caroli-
o U" jH * *p^rePte Şi ea privirea Intr-acolo după
u=: r,eUj 'inw sa"?' ascundă uşurarea când descoperi că
liniar; U „rainăsesc făcut ghem în poziţie fetală. Rob se
,i îşi întoarse din nou privirea spre ea.
un mr"0 Sa taCi' *a inîn it' murmură el cu voce blândă. La
‘m moment dat o să vorbeşti tu cu mine.
n u Se m n r * t g e t u ' P e S ă t u l e i ş i s e o p r i î n t r e s â n i . Ha
E l zâm l ■ V. ■ n e > n u -Ş i p u t u s t ă p â n i f i o r u l d e d e z g u s t.
dinnou, o p riv e şte 0 ribila.
iNevasta.
Se peMjq c-â H}ai_ sPună ceva, o apucă de talie, o tra-
■i1 o luă sub braţ ca şi când ar fi fo s t un sac
437
f, După c â ţiv a p a il « f in d o rm ito r- E1 inchise

cu ca_ a Inr cu o lo v itu ra de p icior. _
usaa în
>n “ rma „ I n o d te r ib il în g ât pe ca re în c e rc a sad
I
156 P pSntul Că stia ce avea să urm eze facea ca to tu l
< hită’
ingl ^ în f'to zito r. Avea violeze, aşa cu m făcuse
sâ3 f'e ?' T sa cu m o Violase d e n e n u m ă ra te o r. in tim -
:u Evie- Aşa
cu J o a r ă . S e va sim ţ. b a tjo c o n ta ,
PuUT S i de e d e i interior.
mn ^ ’d urea O h , D u m n e zeu le, se ruga in gând, „te
0 va durea. ^ b ă ie te lu i acela sa nu
f i u r a l m a m a t d ecâ t este d eja . T e rog, ajută-m â să

™ ţip şi să-i dau lui R o b satisfacţia de a ş t. ca a mvms.
^ T r a c u l ei ateriza pe salteau a su bţire u n d e o aruncase

J T c » p s a ei s L g ă resim ţi cel mai t a r e i t m p « u
atunci când cad ru l patului păru sa o taie prin salteaua
care parcă ar fi fost făcută mai m u lt in aer- „nPiP
Max. C h ip u l lui îi trecu fulgerător pe sub pleoape e
strânse cu putere. Era aproape mai m u lt d ecât puteai su
porta. U n d e era el? Ştia m ăcar că ea dispăruse. bl chiar
dacă va reuşi sâ evadeze, o va m ai d o ri el după as a-
Orice ar fi urm at, ea era în stare să supravieţuiasca, dar
Max putea face acelaşi lucru?
-D esch id e ochii, M ary G race! ,.
Vocea lui R ob era groasă şi gâfâită. Salteaua se adanci
atunci când el se aşeză lângă ea. Deşi ţinea och ii închişi
strâns, stom acul i se întoarse pe dos. D osul de palma
peste obrazul ei nu fu nici o surpriză, dar totuşi tresari
din pricina durerii pătrunzătoare, şi se ch irci departe
-E ş ti încă nevasta mea, mârâi el, apucând-o de bărbie

?i strângându-i obrajii. într-un fel sau altul te fac eu să
în c e te z i s ă m ă m a i s fid e z i.
ii aruncă la loc capul pe salteaua tare, şi C arolin e
se strădui să-şi golească mintea.
Lam bert opri maşina. în faţa lor se afla un drum

de pământ, care se făcea chiar din drumul „principal
r\
43S Karen R ose
prost pavat. în stânga, c u m in tra i p e d ru m u l a

era u n b o lo v a n stâ n co s m are, e xa ct a s T r Pamârit
Su eA nn. ’ CC aşa cu™ spUSese
M a x p riv i peste u m ă r către T o m , care statei n» 1
cheta d in spate, ia r o c h ii lu i albaştri scrutau atem i J S *
rea d u p a v re u n sem n care să-i arate un d e se afla . S '
lu i. D u p a o rice sem n de viaţă, o ric â t de m ic D a r t d r
u n e a m an a pe spatele lu i T o m , o fe rin d u -i s p r i n t ă
cere. M a x îş i drese glasul. J ta
- R e cu n o şti lo c u l ăsta, Tom ?
T o m în c lin ă apro bato r d in cap, fără să-si dezlipească
o c h ii de la p e isaju l de afară. ’ Zllpeasca
- îm i am intesc cu m m-am urcat pe stânca aia. Eu n i
vo iam sa m a urc. Îşi strânse buzele. E l mi-a spus că trebu
ie sa ma urc. Să dovedesc că n u eram u n fătălău fricos
ost cât pe ce să cad de pe ea. îş i în c lin ă capul într-t
parte, u e aşa de m are cum m i-o am in te am , stâne:
vreau să spun . M ă în tre b dacă el este. M ă în tre b dacă îş
a seama că n u m ai su n t aşa de m ic cu m eram odată, în
c ie ie el, cu vocea lu i tânără devenită d u ră şi impasibilă
M a x s c râ ş n i d in d in ţ i. C o n f r u n t a t cu am intirii*
lu i Tom, crezuse cum va că în tim p îi va fi m ai uşoi
d ar fiecare d in tre acestea părea să i se în fig ă ca u n cuţi
în m ăruntaie. Fiecare am intire era o lo vitură încasată di
aroline, în aşteptarea m o m e n tu lu i în care va putea s;
scape de m o n stru l acela ticălos. E xa c t ceea ce probabi
ăcea şi acum . îş i dădu seama că m aşina n u se mişcase.
- C e m ai aşteptaţi, d o m n u le detectiv?
Lam bert p rive a fix în faţă spre caban a care de-abi
se vedea p rin tre co p a ci. în această parte a ţă rii sosis
prim ăvara, iar frun zele proaspete şi verzi în m uguriser
peste tot. Fuseseră n oro co şi, îş i spuse M ax. P e s te nums
câteva săptăm âni fru n z işu l ar fi fost atât de des încs
cabana nu s-ar fi văzut d in d ru m u l p rin cip a l. A r fi putu
trece pe lângă ea fără s-o vadă.
Lam bert îşi aranja in u til o ch elarii de soare în ch işi 1
culoare care î i ascundeau o ch ii.
—
. ■ - ■ 439
S Ă Ji u spui nimamn
- « ,s h o tărăsc daca vreau să afle că su nt a ia

' lnCCT-^ u n s e el si îsi co n su ltă ceasul. Şi m ă în treb
a, răspunse el şi . R oss ar fi trebu-
sau nu- taS- ^ TSirile m ele. L o co ten en tu l R oss ar fi trebu-
^ f d e i W d i - c o şase m aşini de poliţie.
k“ r e ic o lo , sp u st M » încordat. A t putea pap
»? ? di grab“
^ " - T r e b ^ e ^ ^ u T m e r ^ r o c ^ ^ i l e ^ d o m n u l e d o c to r
H u nter, s p u s e e l c a l m . _. - p rnl ex-

Lui M ax i se strânse in im a , a p o i c â n d expira, a e ru l ex
plodă d in el, p e n tru că groaza care î l cu p rin se se dăduse
pur si sim plu în foc. .
- Dă-le n a ib ii de p ro c e d u rii Poţi să-ţi iei p ro ce d u rile...
Lambert rid ic ă o m ân ă să-l oprească. „„ ■ .
-S tiu ce urm ează să spun eţi, dar trebuie sa înţeleg •
Avem p ro ce d u ri d in tr-u n m o tiv clar. D aca in tru acol
nepregătit corespunzător, s-ar putea ca ary ra
fiul agentului T h a tc h e r să fie ră n iţi sau poate m ai < .
Ar avea u n ostatic în p lu s şi u n d e a m ajunge, r
vă păstraţi ca lm u l sau va tre b u i să va îm p ie ic * ,
vreo prostie. D e d rag u l celor d o i nevin ovaţi 1
" ¡ £ ă ă s s f * - di» ■»» * — dto!u-

-D a
-B in e . C o b o rî d in maşină. Rămâneţi aici şi, pentru
numele lu i Dumnezeu, nu faceţi vreo pro
să-mi fac griji şi pentru voi trei. nrintre co-
M a x a ştep tă p â n ă c â n d L a m b e r t |ŞP în ţe le g e a
paci, apoi îşi desfăcu centura d e s .g u ra r^ .
n ecesitatea p r o c e d u r i l o r ş i c h i a r ş i ¡nr e l s t i a c e a r e
dar C a ro lin e se afla acolo, în ă u n tru , iar
de? X i d , m * P . T «
v a t r e b u i s ă -l l e g i . S e m ţ o a n c , I n : Ma m a
T o m c a r e s e u i t a u r a t l a e l. a ş a c u m * e a ş te p
440 K aren R o se
ra trebuie să re găsească în siguranţă nici r
am estecate. >Ura Şi teamă, t0ate

- Ş i tu ce-o să faci?
M ax strân se m â n e ru l b a s to n u lu i fv
Eu o iu besc, m ai m u lt d e c â t “ D e e m X ° Sa c eu?
înghite n o d u l care i se p u sese în 4 n - S',mţi că îs‘
u n 'm in u t.
n « P 5 r a t c ă „ i m ic
cu ea. Ţ ii m inte? "' ° rice P e n tru încă o zi
din cap ş i ^ â s ă p e ^ n e r S ' n o ^ ^ ^ T ^ ’ ap° ' C' ătină

braţele lui David îl - dar se ° P ri când
T om încercă Enerva*
^ 11 tinu strâns-
te şi aşteptă până când 11 Prinse bărbia între dege-
- C rezi sin c e r că d n ' ? 5 6 Uni*ti *î î1 P « ** în ochi.
M ai gândeste-te Tn a '* co n v in 8 e să-i dea drumul?
J ° > r p t n S T a ' J Î " ' A m al " d s - Nu-i va da drumul
Se Va folosi îm ă de t i n î r a s i o 'd 'n acest lucr“ '
facă orice ar vrea el P î determ ine pe mama ta sa
Şi în siguranţă îr, aPţui că te ştie undeva departe
face să reziste în ir*. X^ r?.lel ew Sl:e sin 5 u rul lucru care o
ab ostatic pe care să 1 f 1 ' Pă’ -U-LPUne la dispoziţie un
obrazul, Promiti? " seasca îm potriva ei. îi strânse
lui Max dar r iîn i'V Û* T ° m o susţinu insistent pe cea a

- Promit! U m ă înclinâ scu« d in cap
aşteaPtă!
poi mâna pe, m ânerul portierei. Privi îna-
- V in J i T ln 8 n J ° rată a lui David.
dar nu -1 maUtHnUSe ° aVj d ’ care în că îl ţinea Pe Tom >
to p ie d ic ta S “¿ S e m Î
Max sim ţi că i se strân g e in im a . F ra te le lui m ai m ic

ea încă o d ată în a ju to ru l lu i.
-M u lţu m esc, D avid , d ar asta e lu p ta m ea. C a ro lin e
este a mea. T re b u ie s-o a d u c în a p o i.
W inters privea în jo s spre ea şi fiecare m u şchi îi tre-

mura din p ricin a fu riei. D in buza d e jo s ei i se scurgea
un firicel subţire de sânge pe b ărb ie. O s-o înveţe el m in
te. Chiar o să-i arate el.
Era nevasta lu i, ce d ra cu ’. T re b u ia să-l respecte, să-i
urmeze ord inele. M ân a îi trem u ra, o băgă în buzunar şi
îşi desprinse privirea d in o ch ii ăia ai ei. E rau och ii unei
străine, nu ai nevestei lu i. II sfid au. N u erau înfricoşaţi
de el. Îşi în d rep tă privirea în altă parte, iar furia îl făcu
să-şi încleşteze p u m n ii. N u p u tea privi în jo s spre pro
priul trup, nu putea în fru n ta faptul că nu putea...
Pentru prim a d ată în viaţa lu i nu putea.
Şi nu era d ecât vina ei.
Avusese erecţie. Fusese pregătit. Pregătit s-o pătrundă
cu violenţă, pregătit s-o pedepsească pentru că îl făcea să
arate ca u n prost. P en tru că îi furase băiatu l. Pregătit
sa ia ceea ce îi aparţinea de drept. Legal. Şi moral. A tunci
ea îl privise cu ... dispreţ. D ispreţ îngheţat şi amar.
Şi atunci nu putuse...
Luase câteva m ăsuri de răzbunare care lăsaseră urme
Pe faţa ei urâtă. Nu era de m irare că nu putuse. Era mo-
iM în care trupul lui îi spunea că era m ult prea urâtă.
Întotdeauna fusese aşa.
Se auzi u n sunet dinspre ea şi îşi întoarse brusc pri
virea spre faţa ei. Buzele ei erau arcuite, chiar dacă din
ele picura sânge.
Râdea de el.
R id ică pu m nul s-o lovească şi văzu cum râsul ei
Păleşte, num ai că ochii ei albaştri scânteiau... triumfă
tori. N em ernica îşi pierduse m inţile. îl încuraja s-o lo
vească. îl încuraja să-i lase urme de pumni pe faţă.
Urme de pwmtii pe fald-
442 Karen Rose
Sim ţi o strângere de in im ă cân d î n ţ e l e s

nm p dispreţ p en tru lipsa lu i de preved ere în acela;
Ea .1 privea cu sp râ n c e n e le rid icare deasi.n
pe care el n în n eg rise cu p u m n ii. M a x ila n ^ ° chi|°'
vanataie m are şi neagră, buza d e sus u m f l a i t ! * * tot c
închegat pe ea, buza de jo s în că sân g erân d a * *
purea « o a t e l r f p u b h c ^'n ° ^ P ân ă când o va
f £ 1 0 " n 3 ^ S ^ ef n d M
de pe capul lui ’ el Va scaPa de Ross
u n ^ ^ S ^ ' Undeti'1—
!n “ t T r e b u i a să^ P“ « *
îl j Stap an irea de sin e si şiretenia - asta
ne N u l ă s a s r n ? 1 1 3 R ° SS ŞÎ anc’h eteIe ei me.schi-
el , £ r ° dovadă care să facă legătura între
su fe e n r I 1 t ^ Chiar dacă d n ev a ar fi fost
Pla C u Fv w/ Îg en t/ a cau te- ceea « nu se va întâm-
prostituară ^ ■' S° n °ô sise prezervativu l. Agăţase o
nu -1 v t 7 iiţf» Carf la n ’ nieni nu-i va sim ţi lipsa, şi nimeni
să ridire rl- CU ran u ^- C â t despre ceilalţi... Se strădui
Nim UmenAgeSt care î] reconforta',
va a n ' c *°d ată. N im en i nici măcar nu
de np f,n? * ° In} pi,r^.ese pe Su san şi cum o mai chema-o
chem i M m r ‘ C ren sh aw . S u san C rensliaw o
reţinpn 1 ^'■■fU!,e l pernn' te sa uite d etaliile. Faptul că
că îsi am-e 1 11 f i a,c ea sa *"‘e 0 1 3 1 hun ca Ross. Faptul
M iru n lntea ^ t a l ii le îi va aduce băiatul înapoi, iar lui
Mary C race pedeapsa m eritată.
vn n L L PI 1Vea', OCm" ei “ u rm ăreau fiecare mişcare. Nu-i
telul KT lte .Sa' ! Cu^hure, să-l facă să-şi piardă din vedere
va nipr i ° in[re *n Îo c ld ei. Ea o să-l jo ace pe al lui. Şi
_ n r ,e ‘ , aF e[ va câştiga. El câştiga întotdeauna,
spuse M 3 Ca.Ce crezi f ° arte deşteaptă, M ary Grace,
virei .■ CU zamhet uşor care se lăţi atu nci când pri'
eu s Cl atent:a ?' dispreţuitoare fu un pic tulburată. Dar
nt ■' m a' deştept. Să nu u iţi asta. Trebuie să plec
443
SĂ n u s p u i n im ă n u i
.. „ r o U tin . C ă u t ă în b u z u n a r u l h a in e i şi
¡n o ^ 0 « s S ^ ^ ă m â i" ild Iia r U n C a U n
sr ă ? r ™ e a s c ă u şa fra g ilă c a r e d e s p ă r ţ «
Car0linî Ird a d e c a m e r a d in fa ţă şi m ai m u rd a ra
dormitori m u rd a ^ ^ p u ţin a te n ţm , a stfe l
Trebuia sa-1 « f - ibă c e le m ai m a ri şa n se sa sca p e .
încât ^ W r w J ă f i e u n c o p il la fel d e a s c u ltă to r p e ca t
S p e r a că ie ş is e d e ja şi se în d e p ă r tă , aşa
cu m îi spusese să facă. 1irm ă că era c o n r r a p r o '
S fa ţă.
X ^ m Î r A c e s Î l u c r u i T f i p u tu t a d u c e
k r f i p u tu t a d u c e m o a r te a şi lu i N ick y . ^
aduce lui T o m o s e n tin ţă pe v iaţă a la tu n d e u n m o n
sadic si b ru tal.
-N u.
Vocea ei era răguşită d in pricina faptului că nu m
vorbise şi din pricin a lipsei de apă. îşi mc eş a n
Şi le ţinu aşa, ştiin d prea b in e că nu v a putea o .
decât cinci sau zece secunde, cel m ult. R ob i e
Şi le puse una lâ n g ă a lta . C in ci secunde, oar ■
adânc în carnea vie. îşi m uşcă buzele ca sa nu se
că de durere. C el puţin n-o violase. N u inca.
" " Î L ^ a p o i pe salteau a « M . ş t i i n d un

nor subţire de p raf care se aşeza apoi la oc.
- N o să reuşeşti, să ştii, spuse ea cand el facu tm ^P»
spre uşă. P oliţista aia? R oss’ E pe u rm ele mie. P oIiM t
din Chicago vor afla că m-ai răpit. , găsit
Se rugă să aibă dreptate în « S lS e le
cineva vreunul din biletele pe care e lr v . P c h i
murdare pe care le folosiseră în calăror.a de la ^
Ochii lui Rob străluciră. scoată capul
bleme prea mult timp.
-7 \
444 K aren R ose
C aroline înghiţi, um ezindu-şi su ficie n t gura n

ca vocea ei să nu sune ca orăcăitu l ja ln ic al unei bm ^
-A sta e bine, R ob. Foarte b in e. Poliţiştii din C h T ^
sunt toţi nişte idioţi in d o le n ţi p en tru că aşa spu
tu,
iar pe Ross o vei ucide ca s-o în lă tu ri din calea ta M
bucur la gândul că lum ea va evolua după indicaţiile talc
Reuşi să dea vocii ei un to n de sarcasm amar în ciuda
durerii surde din gât. Poţi să-i o m o ri pe toţi, dar asta nu
te va apropia nici cu un cen tim etru de fiul meu.
Asta-i puse capac. Faţa i se co lo ră într-un roşu aprins,
un pumn i se încleştă, iar cu cealaltă m ână o apucă de
guler şi o ridică din pat.
-T icăloasă mică! C urvă intrigantă! E fiul meu - fiul
meu - şi o să plăteşti că mi l-ai furat.
O târî către un scaun cu spătarul drept şi o îmbrân
pe el. Cu m âinile şi p icioarele în că legate, ea se împle
tici. El îi ridică m âinile legate peste spătarul scaunului
şi le trase cu bru talitate în jo s până când ei îi scăpă un
scâncet provocat de durerea din um eri.
- T e crezi aşa deşteaptă, cu cu rsu rile tale la u n i v e r s i t a
te şi cu diploma ta sim andicoasă. . .
0 apucă de umeri şi o zgudui, tare. O zgudui pâna
cand urechile îi vuiră, iar capul în cep u să o doară >n
nou. Până când şi dinţii în cep u ră să-i clănţăne. _
Apoi se opri. Şi râse. Lui C a ro lin e îi î n g h e ţ ă sânge^
în vene în ciuda efortu rilor ei de a se arăta c u r a jo a s a -
acoperi nasul şi gura cu m âin ile. In stin ctu l de cons
vare o făcu să se lupte să respire, dar el îi trase din
capul la pieptul lui şi o im obiliza. Şi nu-i mai petr
să respire. Y .
1.~ ^ u 'ucerca să te joci cu m ine, M ary G race, 6 *^'
e in urechea ei. N-o să-ţi placă regulile mele. Iţ 1 , ■jj
■ . , ip i SCrans de el, cu p artea d in spate a cap ?
■ c e Pieptul lui tare, ream in tin d u -i cât de -nC5
^ puternic era. Se strădui să răm ână liniştită, ,
.nceJ?u sS se legene, iar în faţa o ch ilo r ei
uiini strălucitoare.
S ă nu spu i n im ăn u i 445
îi dădu d ru m u l, iar ea trase aer în piept

A tu n c i e
0 °< tffaci ce-ţi spu n eu . O să găseşti o m odalitate

. ' m i înapoia fiu l. O să găseşti o m o d a lita ted e a în-
lătura toate necazurile pe care mi le-ai făcut. îşi plim
b ă vârfurile degetelor pe partea laterală a gâtului ei. la
rândeste-te! O să fim din nou o fam ilie. Vocea lui era

batjocoritoare. O să m ergem la picnicuri şi o să jucăm
scrabble miercurea.
îi acoperi d in nou gura şi nasul, dar de data asta ea
se luptă şi în cercă cu disperare să se elibereze pentru o
gură de aer.
Exact când începură să-i joace din nou lum ini în faţa
ochilor, îi dădu iar drum ul. Ea se lăsă pe spate, icnind
ca un om salvat de la în ec. El o bătu uşor pe bărbie cu
degetul arătător.
- Fără sem ne, M ary G race. Pot să fac asta de nenumă
rate ori fără să-ţi las vreun sem n pe piele. O să accepţi să
spui poliţiei şi tuturor celorlalţi că mi-ai furat fiul şi că
ai fost o mamă denaturată.
- N u , îi a ru n că în faţă C a ro lin e . Nu atâta vreme
cât mai respir. Iar dacă mă om ori, n-o să-l faci nicio ata
Pe Tom să te creadă.
M âinile lui se strânseră în jurul gâtului ei.
- Robbie. îl cheam ă Robbie.
Ceva din adâncul ei o împinse să insiste, sa 1
-N u m e le lu i e T o m . N-o să redevină^ nic^

Robbie. Ind iferent ce mi-ai face mie. e uraş . str 5 nge
tâ-C a ro lin e inspiră întrebându-se c a n ~ niciodată,
Mâinile lui în jurul gâtului ei. El nu va, ‘ uriie pe care
|*lciodată fiul tău. Ţi-ai pierdut toate drep
e-ai avut. .. ■nasului ei, dar
M âinile lui se strânseră asupra g
ea Putea în că să respire. Cu greu. reclin0aşte că am
- Eu sunt tatăl lui. Orice tribunal va recun
tot dreptul la custodia lui.
446 K a ren R o se
- în a in te sau d up ă ce te vo r co n d a m n a nentr,, -
şi violenţe? Plr'
El îşi în te ţi strâ n s o a r e a , şi C a r o lin e tăcu, anni im
J 1-1 • J ’ r ul
ca n a o slabi d in n o u .
-N - o să m ă acuze de n im ic, spu se el mieros, chiar ir
u rechea ei. T u ai lu at legătura cu m in e şi ne-am întâlni
în C h ica g o . Ţ i-a fo st d o r de m in e ; te-ai sim ţit vinova
tă p en tru to ţi a n ii ăştia d e d esp ărţire. M-ai rugat să t<
iert p en tru viaţa de curvă pe care ai dus-o toţi anii ăştia
Ş i te-am iertat. O m ică p resiu ne pe traheea ei o făcu si
icnească d in n o u . Pentru că te iu besc atât de mult, Mat}
G race , co n tin u ă el. A i v en it cu m in e de bunăvoie. Voia:
să p etrecem o a d ou a lu n ă de m iere.
C a ro lin e fu pe p u n ctu l să-l sfideze aducându-i amin
te de răp irea b ă ie ţe lu lu i, d ar se stăp ân i exact la timp.
D in când în când R ob părea să u ite de N icky - în clipa
asta, atu n ci când o găsise lângă fereastră şi atunci când
o scosese din spatele d u biţei im ed iat după ce a ju n seseră
aici. îl lăsase pe N icky aproape singur în spatele dubitei-
D acă N icky scăpase şi fugise, nu voia să-i atragă atenţia
asupra lui în clipa asta.
- E u n-am avut-o n ici pe p rim a, rip o stă C a r o l i n e ,
refuzând cu obstin aţie să privească spre uşă.
M âin ile lui îi.acoperiră d in nou gura şi nasul.
- T e crezi aşa de deşteaptă. D ar u iţi to t timpul ca e
sunt şi mai deştept. _ , pi
li sm uci capul pe spate, şi în căp erea se învârti,
m ânii îi ardeau. în flăcări. A poi el se aplecă şi îi Ş°P^
ceva la ureche. D ou ă cu vinte, un nu m ăr şi un
iar stăpânirea ei de sine s e făcu ţăn d ări. H o t ă r a r e a
fu zdruncinată.
R ob ştia adresa u n d e se afla H a n o v e r H o use.
M a x m erse sp re p a rte a d e est a c a b a n e i , s p r i j i n ^

du-se cu greutate în baston. Păm ântul era moale,
uase de curând. B astonu l se în fu n d a în noroiu l roş ■
In cele din urmă ajunse la peretele cabanei şi se sp
jini de el, ascultând la fereastră. Auzea o voce.
44 7
S a n u sp u i n im ă n u i
t m r, si puternică. Se apropie puţin cate puţin,

deg S S f S * poată p tW pe f e r e a i .
su
Inima i se o p ri in oc- ^ scaun. Sim ţi că
O «dea. CU sp a rfW ApSru Mn barbar;
Lsee face greaţa. A P ° ! J L e sie .„ tu rbată. W in ters.
ra ii se
gura se m işca şi ave. P cu m W in te rs o ia de gâr
CaroBne. T i t d e a r e v o l v e r u l î n f i p t l a b r â u . M a x n u
pe
avea
“M H ^ S n n e c ^ â d i n c a p . d a r d e 5i a .
fătului lu i C a r o lin e . O ; |ucra ” u fcbri-

acum o sugrum a ca i w o m o are. M ntea . n u c
litate in tim p ce s e gândea la o solu ţie care
prea m ult în p erico l pe C a ro lm e. ¿ e ea iar
D eodată W in te r s se ap leca m ai aP r° a P m jnte nU.j
Max se apropie şi m ai m u lt de fereas .
trecea n im ic altceva decât să porneascăt l . atac. ş a
fiecare os al m â in ilo r n e m e rn icu lu i p
de un fir de păr d in capul ei. \ Y /;n r e r s vorbea din
Max se opri la jum ătatea mişcării. ^ q sufoca.
nou, iar m â in ile lu i acopereau gu ă conştient
Strivit de durere, M ax co n tin u a sa P ‘ W inters
ci un su net cât de m ic l-ar fi putut avertiza p
^ scoată arm a ş i - să o f ° lo^ asca; jar inim a lui Max se
-H an o v er H ouse, spuse W i p ’ mOS loc, aşa mi s-a
strânse. W in te rs ştia de adăpost, r a ţ 3 0 chea-
sPUs. C in e m ai e director acolo- ■ ^ fantastic sa o
rnă. C e p icioare grozave ar? ‘ n t,miror când C aroline
călăreşti. B uzele i se arcuir - c a să s c a p e de •
începu să se zbată fără m ei un n i c i L.; n-o sa-j P a-
^ • ţi place chestia asta- ()ri j nainte de a mai ^
că- O să se gândească de o « tafii lor. *
ţa femei care îi iau P ^ ' f d ' g r o a s ă pentru orice
House. Informaţia va ft destul de
s° ţ aflat în situaţia asta.

44S K aren R o se
îi eliberă gura Iui C a ro lin e , capul ei c â 2 1 1

M ax văzu cum se c h in u ia să in sp ire. W in r , Pate?i
din nou cu m âinile de gât. s 0 Prinse
- Im aginează'ţi, G racie, scu m p o! T oar? m i
copiii ăia. Ei cred câ su n t m siguranţă. V r e U ă T alea’
chestia asta pe co n ştiin ţă? ’ r r a ie Şti cu
Max o văzu cum clatină istovită d in cap.

- D eci o să... faci ce-ţi spun eu?
C aro lin e sim ţi că se prăbu şeşte. Era atât de obosi«
Putea face ce * spunea el? Le-ar fi p u tu t spune tuturor că
e n-o lovise niciodată? C u m ar fi p u tu t să n-o facă? Arfi
pus in pericol H anover H ouse, aco lo unde femei nevi
e x t Î c J R ob W “ aS" Unseseră de frica monştri

exact ca R ob W m ters. Nu-, putea perm ite să ajungă la
H anover H ouse. M ai presus de o rice, locul trebuia să
ramana secret şi protejat. M ai presus de siguranţa ei, mai
presus de propria viaţă.
Ea ezita, luptându-se cu gândurile ei, cu cele mai pro-
un e valori d in adâncul co n ştiin ţei ei când el îi astupă
nasu şi gura, iar încăperea începu d in nou să se clatine.
a, cei care erau găzduiţi Ia H anover H ouse trebuiau
aparaţi chiar mai presus d ecâ t viaţa Iui Tom . Se rugă
ca iu ei să înţeleagă, să-şi găsească adăpost Ia vreunul
intre num eroşii prieteni pe care şi-i făcuseră de-a lun
gul anilor. Se rugă ca T om să o ierte într-o bună zi. în
c5 *: urmă făcu un gest de aprobare din cap, iar Rob
dadu drumul m âinilor.
i "" C u vântu l tău? în tre b ă el cu o voce trium fătoare
demnă de to t dispreţul.
Ea dădu aprobator din cap, atât de istovită în cât nici
m^ n u m ai putea icni după aer. Respira încet, iar plă-
mann îi hârâiau atunci când aerul intra şi ieşea din ei.
o ) dădu drumul capului ei care căzu î n faţă a s e m e n e a
capu ui unei m arionete căreia i s-a retezat sfoara.
I _ irJv'nsese. Stom acu l i se în to rcea de greaţă şi se
ptasa şi-o reprime ca să nu se sufoce.
- ~^Pune cu voce tare, M ary G race, îi ceru el, venind
>n aţa ei. O să faci to t ce-ţi spun eu. O să mă asculţi?
t
S ă nu spu i n im ăn u i 449
F d e s c h i s e gura, articu la cuvântul, dar nu ieşi nici

sunet El o apucă cu m âin ile lui mari de cap şi i-1
^ n s e . Presiunea era aproape insuportabilă.
5tra Q j Voce tare, M ary G race, scrâşni el. Vreau s-o aud
aura ta m incinoasă şi înşelătoare.
Ea deschise d in n o u gura, dar nu putu scoate decât
LmU n s t r ig ă t pu ternic zgudui liniştea m unţilor şi dintr-o

singură m işcare R ob dădu drumul capului ei şi se întoar
se în direcţia din care venea sunetul.
- Winters.' Ş tiu că eşti acolo! Trimite-1 afară pe fiul
meu. Viu şi n evătăm at. Acum.
Carolirie deschise och ii şi îl văzu pe Rob cum îşi scoa
te calm arm a şi se albeşte la faţă.
-T h a tc h e r, m orm ăi el. jigodia.
ca p ito lu l 2 4
- L a n aiba, Steven! T o n i se repezi după el în curtea

din faţă a cab an ei. Stătea acolo trem urând încă după
provocarea pe to n răstit. C e dracu crezi că faci.
- îm i recuperez fiu l, spuse Steven vehement.
Toni îl înşfăca şi-l trase înapoi spre copaci. . , .
- Nu aşa se procedează, Steven. Vrei să-i faca rau lui
Nicky? Ce-i cu tine? , . . _
Steven lăsă capul în jos, încercând să-şi stapaneas
bătăile nebuneşti ale inim ii.
- M ă gând esc la fiul m eu care e aco o, n ,â
Ghearele disperării îi sfâşiau măruntaiele, ta * 1
Pe. Puiul lui era atât de aproape. La câţiva me
Mă gândesc la ce face W inters în n ’.imnezeule
fiul meu este acolo. îi tremura vocea. , J
Toni, l-a dus acolo pe fiul meu, iar eu mei macar nu ştiu
dacă mai este în viaţă. un r ă c n e t,
Toni îl strânse de um ăr cu pute , Ş [a cu privi,
Steven în ălţă capul clipind surprins. I ţ _
rea, iar în ochii ei se citea o hotarare ca • ^
450
Karen Rose
Crowley acoperea z o n a l ocul u 'id e d

Apoi îşi verifică ceasul. U n d d ‘n stân§a cah ^ 1
ala pentru o statici 7 P * * e d ra cu ’ este neo ■ arie*ş
* 3 f = J » S T i Pnv‘ - - » * * « « ^ 3 1
« l e lor. U n " r’ * * * * * C r o w , 'V . a Propiindu^c din !pj.
ro a d e U f i ¿ u t a i l m " ' f" ă ^ * * > » « privi
¡" Ic i s c o b i ^ Î f t c T O d e u Î b ^ U m f d' Pa5 'ii
T o i* S d t c M “ ' " n" "

La dracu’!
Pe pervaz,UdarUinÎ[raserey ° IdUÎ P en tru Că se căfârase

f ă r ă C a r o lin e avea de S ând să plece
p icio ru l ^ănă^nc d in W tic
irase şi pe celălalt- .p e rYaz> se ° P ri ?' apoi îl
atinse p o d eam r, ’ ■ ■ aU^L ° b u fn itu ră surdă când
C arolin e se sm n r‘ ? ici 0 af e*e ?' î?> recapătă echilibrul,
fără succes * in cercând să vadă în spatele ei, dar
- blânde?eSneUn"d e ,MaX. f u î n sPa te *e ei Ş> 0 mângâie

atingerea Ini îl n ^ ar tresărirea de spaimă la
în gen u nch e e T PC R ° b W incers să ardă în iad
briceag din Ki, p ea 51 se aplecă în fată, scoţând un
-S u n t aid T nariU Pa" tal° nilo r-
ea se lăsă să c d~ ! U ’ ÎJ Ş°P ti înăbuşit în ureche, iar
sP rijinit de al 1 3 Pe spătarul scaunului cu capul
sfoara înfăsu U- - m ultâ înd em ânare dezlegă r a p i d
căzu pe o narratan CrânS în û ru ^ în ch eietu rilor, iar ea
laltă tăie sfm C Prinse cu un braţ, iar cu mâna cea-
Privirea snre fT. CU.Cl?re erau legate gleznele, apoi ridică
ca să-si renr' a C' ■SC srrânse stom acul. Făcu un efort
în care -ivp nev° ia de a vom ita. Strânse p u m n mâna
a nceagul pe care îl ţinea ca şi când ar fi fost
451
un p u m n a l , ş i p e n t r u o c l i p ă v ă z u c u o c h i i m i n t i i c u m
îi s c o a t e m i m a l u i W i n t e r s d i n t r u p u l s f â r t e c a t ' s i n l i n
de s â n g e . ■ H
F a ţa ei...
O u m p lu s e d e v a n ă t ă i şi d e s â n g e . O z g â r ia s e s i o
ta ia se . O r ă n i s e . O h , D u m n e z e u le )
-C a ro lin e, m urm ură el cu inima strânsă.
Ea închise ochii, dar el văzuse deja ruşinea din ei.
- lm i P a je r a u , m im ă e a , in c a p a b ilă să s c o a tă v o r b e le
din gatul rănit.
c h ite S T atSt dc inMns' <* fu în-

-T o t fru m o a să e ş ti, ş o p ti tr e c â n d u -ş i u ş o r v â rfu l
Telubesc ° ^ vânătăi de pe *âm pla ei.

E a se p r ă b u ş i în f a ţ ă , lă s â n d u -ş i to a tă g r e u ta te a p e e l
m e a i n g e n u n c h i , o p r i n s e î n b r a ţ e ş i o lă s ă u ş u r e l p e
j ° e. a ' , ? T1° i c ă m â n a , b i a t a e i m â n ă r ă n i t ă , şi s e p r i n s e
e g a t u l l u i , t r ă g â n d u - 1 î n jo s , p â n ă c â n d u r e c h e a lu i îi
a tin s e g u r a .
-Tom ?
- E bine, E cu David.
T r u p u l e i f u s c u t u r a t d e u n f i o r d e u ş u r a r e . î l tr a s e
d ln n o u î n j o s .
~ Nu sunt telefoane aici. Nu putem să cerem ajutor.
M a x c lă tin ă d in ca p .
-N u-ţi face griji. Am venit şi cu un poliţist.
U ş u r a t ă , î ş i l ă s ă u m e r i i s ă s e r e la x e z e .
~ M u lţ u m e s c . în c e r c ă să z â m b e a scă , d a r se s trâ m b ă
d u rere.
W in te r s e r a u n o m m ort. Max n u ş t ia s ig u r c u m , d a r e r a
s | gu r. T r a s e a e r î n p i e p t , fă r ă să f i e c o n v i n s c ă v r e a să ş t ie
Tă s p u n s u l l a î n t r e b a r e a u r m ă t o a r e .
-Te-a... Te-a...? Se opri.
C a r o l i n e c l ă t i n ă d i n c a p c ă n u , a b ia s c h i ţ â n d g e s tu l.
- A î n c e r c a t . Nu a r e u ş it.
Valul de uşurare aproape îl doborî.
- Poţi s ă umbli? şopti.
-n g e le în ?‘ fe te le ^ „
Casâ'?i Pună
- Trebuie să ne grăbim Se2e cu 1

- Max?
S r i t m p ' “ n tin l,â " d * f r « * o „ a e piciorul.

-B ă ie ţe lu l - N icky - e teafăr?
- S 1 T c& S S^ «.e1c t iSv u l2L^

este în că aici.
^ p^
a m b ert credea că
văzu că p riv ire ^ e i esÎe h' ^ Capul şi

- P i t N u are m ai ^ f e Î ^ E ^ “
în m E a t 3 * Să ° maseze « - i pună sângele
de N ic k y .' tC SCOt PC tm e de aici> ?' Pe u rmă mă ocup

îl apucă de m âna, op rin du -1 d in ce făcea
M aÎ S l?TrebuiC Să ?tiu câ e^ e în siguranţă.
Hotărârea de a - ni p n v ire a - se m ai citea ruşinea, ci
Era fem en ra ' 1farin®e ■„ despre care îi spusese Dana.
veze.coniliil kT ÎS& C, t, ° ţ‘nuseră puterile ca să-şi sal-
mai fi P a r 1 - U Putea să-1 abandoneze pe un altul. N-ar
Î l> a r o lin e dacă ar putea.
. P m it, scum po. D ar acum trebuie să ne grăbim.
- L a naiba, lasă-te jos!

d u D ă ^ 3111^ 1^ T o n i veni la o fracţiu ne de s e c u n d ă
Desre n n ° n ° o e aşchii de co ajă de copac se abătu
Pavăză f r i U* ven- A cesta se lăsă pe vine, singura lui
Pavăza f„ n d un co p a c sch eletic.
s h c i m l 0 : - 3 a-St^ a d egenerat, Steven, m urm ură Toni
tocul “ an®a ^ să Pe bu rtă şi scoase pistolul din
j ? aât Pe umăr. M ulţum esc că i-ai spus că suntem
aici, adaugă ea sarcastic.
S ă 11 u spu i n im ăn u i 453
Steven făcu la fel ca ea, întinzându-se pe păm ânt. Ea

avea dreptate. Avea perfectă dreptate, sută la sută drep-
tate. El o dăduse în b ară , şi acum fiul lui şi o fem eie
nevinovată ar putea avea de suferit.
- îm i pare rău, T o n i, spuse cu sinceră um ilinţă. Ai
dreptate. Ce-ar trebu i să facem mai departe?
Toni ridică o idee capul şi-l fulgeră cu privirea.
- S ă facem? A dică tu şi eu? N im ic. Eu o să încerc să-I
conving să iasă afară. Ferească Dumnezeu să ştie despre
revoltele din oraş. D acă e la curent, s-ar putea să trebu
iască să avem de-a face cu solicitările lui privind ieşirea
din ţară în siguranţă. T o n i suspină încetişor. Şi tu ştii că
nu vom face aşa ceva, nu-i aşa, Steven?
Steven făcu sem n calm că da, simţindu-şi capul ca de
plumb pe um eri.
-Ş tiu . Lăsă capul în jos, şi gâtul îi fu parcă străpuns
dep stâncă, dar nu-i păsa. Ce-a fost în capul meu, Toni?
11 bătu pe spate.
-N im ic. E rai un tată disperat care a reacţionat. Este
greşeala mea. Nu ar fi trebuit să te iau în echipă.
-A m crezut că pot să fac faţă. Dumnezeule, care era
preţul eşecului? D acă Nicky nu mai ieşea viu de acolo? ÎI
inundă u n val de frică atât de puternic, încât tot trupul
îi fu zguduit de un frison.
—Toţi credem că putem face faţă până ne afectează pe
noi. T o n i aruncă o privire peste umăr. Jim?
Steven se răsuci şi îl văzu pe Crowley ghemuit după
un copac din apropiere, ţinând puşca ferm cu mâinile.
Fără o tresărire măcar. C hipul îi era dur, dar privirea
plină de înţelegere.
- T e acopăr eu, Toni.
- A i vesta, Jim?
- D a T o n i îşi lăsă greutatea pe genunchi, având grijă

să răm ână în spatele copacului. W in ters, mă auzi.
R ăsu n ă o nouă îm puşcătură, şi urm a o alta ploaie de
scoarţă de copac. T o n i se trânti la pământ.
454 Karen Rose
- M ă aude. Jim , dă-mi portavocea! N u mă mai rid;

în picioare.
Jim i-o aruncă, şi T o n i îşi schim bă poziţia pe pămân
tul noroios, cu portavocea în mână.
- Rob, asculră-mă! Sunetul b ub uito r um plu aerul si
Steven se crispa, aşteptând ca urm ătorul glonţ să loveas
că copacul. U ltim u l îl atinsese la mai puţin de un metru
de pământ. W in te rs n u le dădea doar un avertisment.
Trăgea ca să-i om oare. O m orâse deja un poliţist de
dimineaţă - Gary Jacobs - cel care îi supraveghea casa si
familia. W inters i-ar ucide şi pe ceilalţi fără să clipească.
- Ş t iu că băieţelul lu i Th atch e r e la tine, continuă
Toni să strige în portavoce pe un ton cât se poate de
liniştitor. Dă-i drum ul, Rob! Şi soţiei tale. Ştii doar că-ţi
pot uşura situaţia dacă eşti cooperant.
- Du-te dracului, Ross! Răspunsul fu urm at de o altă
detunătură ascuţită, de data asta şi mai aproape, urmată
de o nouă ploaie de scoarţă de copac. Data viitoare nu
mai ţintesc în copacul ăla nenorocit. Vreau să dispăreţi
de aici toţi în următoarele cinci m inute, altfel băiatul
pripeşte următorul glonţ.
In mintea lu i Steven se învârtejeau frica şi furia, şi
nu-1 vedea în faţa o ch ilo r decât pe p u iu l lu i ghemuit
intr-un colţ al cabanei, înspăim ântat. „N ick y“, se au:i
el şoptind, cu voce răguşită şi aspră. M âna lu i Toni îl
împinse din nou în jos, dar din nou el era prins intr-un
vârtej de spaimă pură. Era cuprins de o teamă şi o dra
goste atât de intense, că ţâşni p u r şi sim plu în sus, în
picioare, iar mâna lui Toni care îl trăgea de haină părea
suprarealistă, o realitate colaterală.
- Pe mine mă vrei, W inters, spuse tare, şi vocea îi era
acum limpede. V in cu tine de bunăvoie dacă-i dai dru
mul fiului meu.
Hohotul de râs care urmă drept răspuns era al unui
psihopat.
-Ie ş i la lumină, strigă W inters. Neînarmat,
ără nici o ezitare, Steven îşi scoase arma d in toc
Şi o aruncă în faţă, suficie n t de departe ca să vadă
• ■ - 455
Sa 1111 SPUI ,II,,!a,,ul
f rmenză dar suficient de aproape ca
tjrmteis că se “ 'i ^ c^ u L Era din nou stăpân, ma-
*,-ir^P K ri 5 ™ ■ 4 fiul W* inters.

° r r°P « » ei-Arata-nu-1-
f ăcu- u " r ,n a “ " e'
1 _ Vreau să-ml VIa - ’j u.se în spatele ferestrei sparte,
Văzu o umbra miş•- metal, cu o secundă înainte
0 lucire de soare juca P ,^ j ţrreutatea îl lovi in
¿ D e u in ă r u x a u s p a ^ ^ ^ :- ^ sub b n *
piept, a ju n c a n d ^ l m a p o ^ ^ ^ f,irg su flu ş.-l
S c h i i t e ! o »uzi pe Toni tarăndu-se spre el pe b u m ,
dar ii făcu Kevlar'. Date de stat,
sJ S S m O i aibă O « i e straşnică, dar...
¡ S Ş I r , “ i " “ ' ^ n n â din p ădu rea din d re a p ta
din păd u re% riacrim ile şiroindu-i pe faţa murdara, ur-
un ecou peste valea
mlCNickv nu' Nicky traversase deja jum ătate din vale

c . r ^ o m o “» ! d e umplu ă=™>p D “ rsP »'
tele lui Steven, teşind^din e Nicky cu trupul
că„S o » „ „ » îm puşcătură bubui
P' u S o linişte în frico şătoare,^ toate păsările amuţiseră.

PînT si «m nra vântului parea sa paleasca.
V o cea lu i T o n i fu p rim a care stră p u n se lin iş te a ,
Ş° C- O h P^Doamne! Ben a fost lovit. Daţi-i drttmul, toţi!
C a ro lin e putea să se mişte, dar cu greutate. La p ri

m a împuşcătură, M ax o trase în picioare m dem nand-o
7 7 : ------ T rezistentă la c ă ld u ră fo lo siră p e n tru vestele a n ti-
r ib r ă sin te u *-*1
g lo n ţ (n .tr.) ^
A i \
w
p
456 Karai Row
« i m eargă, tră g a n cU ,. h u a v e a p ic io a r e le u , „ | | , t,
reau. l.a a p a tra îm p u ş c ă t u r ă , o tră se se | fl[ ' " 1
b l l*i a d u n a se P u t e rile ca să „ r k lic e '
câ n ii s u n e t u l u n u i p is to l c a re este ■ im n f i
pe a m â n d o i. M a x se r ă s u c i în c e t şi' se p u se K 'K
C a ro lin e , aparand-O . In p r a f u l u ş ii stătea u n bătlv
ţ|y. m ătă h ălo s, cu u n p isto l în m â n ă şi a . o p r i v i i ^
Pe n n ob raz 11 tresărea vin m u ş c h i,
Deci ăsta era Rob W inters.
Aşadar ăsta era chipul unui monstru.
reţ de o clipă nu vorbi nimeni , apoi Max spuse cu
voce joasa:
- Du-te, Caroline!
I •^KiV° l V m ^ ll!' W inters era îndreptat fix spre inima
lui. Neclintit şi la ţintă.
-N u pleacă nicăieri.
-C aro lin e, scumpo, du-te!
-N u te las singur cu el.
Max scrâşni din dinţi.
Nu te certa cu m ine, nu acum. Du-te şi caut-o pc
oss sau pe Thatcher. Vorbeşte cu poliţia să ne ajute.
. .chicoti, iar sunetul îi dădu lui Max fiori pe şira
spinării.
pi -T h- c’- r e m ort, iar Ross pare să fie ocupată să
cureţe mizerm pe care am făcut-o eu, aşa că bănuiesc că
sunt singurul poliţist la îndemână. Mai făcu vreo câţiva
P
M ' r ^ - C a r o h n e se hiptă să iasă în faţa M
avea în c ^ ° ^'nU ^ PC *°C’ surPrins de câtă forţă inul
duci^clr a c u lu iem CrniC’ ^ CU r;lc ra lă ' P° t ‘ "* te
-m V x U d c b irb a t sa U im iţi la d ra cii'/

din s»‘ X i S1' * proVoace’ 11 Implor« C a r e l e
sPdtL' u lui- Cl) o vocu ceva mai puternica tUr tot
sparta, aspră. O să re omoare. tlar
Rob înclină uşor capul, afişând o fnţă trintr
fV -
BU un pim i h Ihi/Ihhí r//
u ,i Q rn e iu , m M s it lm l » n rp rl* « . S r im lM ’ ptft ■?» ""

........ Jill 9I M l I n l w » w m
^ S 'Ä k ! , W m >*>*»"» M ” ' 1 :SI ........... >

S.CIc n|>rir,
- lîm lc fl’ f lic c!t n il rexInlA o n iiu lrt m m p le lft < ij

Miix R clilrnliii p c n e ^ ic p t f im »m iti-K ja. l i n t " ) " ' ! " ' 1 tm j
mnllill pi- n c m c r n lr , In n p c rm iţ» eft llp w <!«■ '*'■» »
Vil lllfllrln ftu fll l e n t <le IHN' IlK ’fll t'"1 fJ,( 11 " r '* ’’ _
teascií, M ax ln i'crcft üft pitrrt p lii tlalti tlur, ' " 111 -J 1,1
mistuia, ştiu eft m i p titca sfl «pere 1,11 fl
ncr dc d ispre ţ, , , t i i...
iMiueţlonlt. C flt it lc llp l. W li ilc lR ii t iu f t d i I ’ 1'5 " " ' '
Max » îm p in s e p e C a r o lin e « II» < > " W r f. '
ilin calea lu i W in t e r s exact In lim p . W ln lc i» <<v 1 '■ ■
ilcscltlnft i)i p e n tru o friu-ţluin- Ae M'i-imilft »"fl '' ''
cu parten de s u . » c o r p u lu i leţlift pe fcreaMrfl ? l . " ».
J c ] ( » In d e z e e U lilm i, ftrfl <> «i'»« : i l l l ' f J?' ! , ,n « 1
iKHlcmm, M ax 1*1 rUltcíl umAi.dn.irt in.1li.il« I >•"' -
1
de la .,p«(c. It o ,p ln .ţ ln l«.l « »• ‘ J » ¿ g ,
»i m »» " c,,” ± : : S i S i 'i i
•Ufa ví\n]o¡mft. A n il in o iré si ţi • ,.I i n i.,r |n(.frt o
S a t r * " i n ö i i i ' * » ' »i»'" ' " ' i" >" , , , ;r

S Ă t » - ! * - ... ......... .
M a * ulm ii ™ ¡." ];;j',V 'n , r Ä ' ! i m . Ä .... .......¡ '
iirm n io n rc ca pu l lu í m ,n n i i iulj¡nm <tr,

W itl, crfi ţflţ n l ^ k ; ; ; rfl; K l,l, „ p ^ lm lu - , ! irm .n l iiiu 'lv
- N üm crnli.uU i ^ m uftiului lu ii i n U .
M*x. MNobţi« » ' , „,,„l„,| „ ......... I»
J ü i w r - J « ......... . a ........ » ................... .
458 K aren R o se
dreapta şi o văzu pe C a r o lin e g h e m u ită în colr

stană de piatră, cu o ch ii m ari. ca 0
leŞi d in " ' U rm ă to a rea lovitură a lui

W inters îl izbi fix m coaste.
M ax îşi în g h iţi durerea şi se rostog oli pe genunchi
Reuşi sa-i traga vreo câţiva pu m ni în falcă lui Winters
tăcându-l pe uriaş să răm ână n ău cit pe spate. Max era
mai înalt, dar W in te rs avea d ouă picioare sănătoase si
era m ai masiv, cu co n stitu ţia u n u i afu risit de camion
M ack. Şi exact ca u n ca m io n se adună de pe jos şi se
repezi înainte. M ax nu avu d ecât o secundă să se pregă
tească pentru atac în ain te ca R ob W in ters să-l lovească
cu toată greutatea exact în plex. C u u n geamăt, Max
sim ţi cum se prăbuşeşte cu faţa la podea.
W in te rs se ridică p re cip itat în p icioare, respirând
greu. M ax sim ţi în ceafă apăsarea u nu i p icior încălţat
cu cizmă.
- A s t a e p en tru că te-ai c u lc a t cu blestem ata de
ne.i'astă-mea.
M ax se rostogoli pe o parte instinctiv, ca să-şi prote
jeze spatele, lăsându-şi pieptul vulnerabil. Următoarea
lovitură îl izbi în umăr, şi sim ţi durerea explodând şi
pulsându-i până în braţ.
- Asta e pentru că mi-ai furat fiul! R ob se îndreptă, gâ
fâind. îşi propti pumnii în şolduri, cu braţele depărtate.
_ ^ a x zăcea nemişcat, încercând să blocheze durerea,
să-şi plănuiască următoarea mişcare. Nu ştia s i g u r dacă
poate să se m işte. îl văzu pe W in ters cum se îndoaie
din mijloc, cu m âinile mari strânse pumn sprijinite de
genunchi. Aceleaşi m âini care îi făcuseră vânătăile pe
aţă lui C aroline, aceleaşi m âini care o înfricoşaseră
. n nou. Furia ţâşni cu putere, şi pentru prima oara
în viaţa lui Max înţelese limpede ce înseamnă ura ani
malică pură. Furia îi alim entă urm ătoarea mişcare şi>
ară să se gândească, se repezi cu to t corpul în genun
chii lui W inters, arvârlindu -1 pe bărbatul mai masiv
pe spate. W inters reacţionă cu un răcnet, se rostogol
459
S i nu spui nimănui
. , în calece pe M a x , îl a p u că d e gât, ap ăsân d u -l cu

casâ-1 .^ - ai p o a tă să respire,
w e l e m a t. c a s n P c a t, d ar W ln te rs I p n tu .s e
Max se 'baKa ¡„ c ă c e re a începu să se mvarteas-
E x a c t în sp a te le Iu l se a u , o voce
răguşită explodând:
-N em ernic ce eşti.
forţă să d esch id ă o c h ii
trezită în sfârşit d in şo cu l care o P^L‘ fS ţn în cercarea
lui, agăţându-se de s p m a r e a lu r • ân j n,ar fi fost
de a-1 trage pe uriaş de pe M a x O i . ^ q mânâ|
decât o i n s e c t ă e n e r v a n t a , W in te r P „rprizând în
iar ea zbură p rin aer mai m ult de un m e ,
perete, exact sub fereastră. _ i „ , : - ; nr|I,_se si
C aroline se rid ică în p icio a re '^ p le u c in d u , ._
chipul i se crispa văzând m âin ile ui o m oară-
lui lui M ax. „O să-l om oare , se gândi ea. „
Uomoară pe M ax.“ , . . r;mn re D riv ea
-N u ! Strigătu l ţâşni d in gâtu ei, i privjrea , se
Ptin încăpere, căutând cu disperat • m ai
opri p e bastonul lu i M ax care era sub pat, şi o F
târziu era în m âinile ei. Nu! _ , Sim ţi în
K e p e » b a s to n u l spre c a p u l Un B c b . ^
braţe im pactul puternic. Auzi 1 ]
fie şi simţi că-i năvăleşte sânge e - J ică bastonul şi-l
-N u ! Respirând iute ţ D in nou.
repezi din nou în capul 1 ■ distrugi iar viaţa.
W Ş i d in n o u . Trosc! N u 't e 1la sa r n .d K ^
D in Ţ toscI N u « t a * t e a ţ r n g ^ ^ ^ Nu „
hohotea, şi fiecare 1 0 Trosc-1
& X e ^ S p « n , , u num ele lu i
* * ochii lor “ " "

B ln ir a i j .puse e l cu cea m ai blândă
voce pe cate r e u ^ ^ şi-o adune. Sî sfitrţit.
So .Irtiïir*,*. W lim T H KÍUv.i In p li ln i . iv lc lo r, | n , fl
I M lî 1 11 " '" V « " " - * llUU-IIIHtT »A in t
on M u x. D iip A acee a, n i ll m n l lovlm< ln n 1 | ! ’ l:
|W n , i.r l.A t A i II l. v lm ls r ; lu i M u x ..m p le p | | f i ¡¡
‘ !' M. I I1' 1 I’ ,,1 ï 1Hfl sr rll' ,,1iv > Kivii, In picioare, lin,-,,,
tli|U do lueldllntc, îşi ill'll 111 hmsc Hfiuiin eft mi vela c«
o« jJ. omoniv, i! il„ r dndi W in te rs m i un m l»!riihí|
I ,n '» M 'iv a o a s e lo r, M a x n u v o la r ¡i Iu b ita Ini
lo h n t- Ml liillim cA c il jjA n d u l Asm pAn;\ In s fA r^ liu l vie lll
A u to a p ftm ie a era u n a , iln r «rt I n v i ţ i u n o m ¡n c o n s iie m
lililí o p r ir e cm a lic e vu. lin fu sil n u p riv e n In lu s. N u ve-
( 1 a w ip u l In s A n ie r a i al lu i W in t e r s pu c o v o r. IticA nu
ţ i u i c lA n iso , l ’ ri v i roa ii m a îm p A ic n je n lt fl, la r reulltaieii
>ni-.şl Ilien se lo c im n.
N u ţi ih m v o ir s¡1 u> ni i nj»| d e m in e , ş o p ti ca, N u le
las s;ï mfi m h ifjl, D iV lu d r u m u l b a s t o n u lu i şi Isi îm brAţlşii
iit ip u l lo v lt , le ^ A n A n d u -se In c c r is o r , N u te la s sfl pul
» u n n po m in e .
ÿ o a p if li'e i r h m k v l l frA n^ o au In im a , M a x o trase lAn*
I.' i , o iţA m l-o cu b lA n d e ţe sA-şi p iin A c a p u l pe u itiilru l
» ii noi A n ii, 1 1
- N u , Iu b ito , N u le v a m a i a li n t e n ic lo d n f.1 ,
-a i .lu íase la a d A p o stu l b ra ţ e lo r lu i, Ire m u rA n d , lo^rt'
!; ,u , ,l' s.t¡1 ?IU |'' ^ » l ’ rilflijA iu lii-N e, l i m A n ^ ilie p A ru l n 'i|r'
f i'r ' , 1 cu A lif ie uscat In el, îl m AnÂie d e pareil ¡ir
h fnsi col I„ :n fin v iz o n .
" iiibesc, smisc el.
"! llc°lo , Iu arare de soc şi încliisS In sine.
f..l~ ;1,’ri .'"C,.i’l|li,0' niHH'c ia mine! C u vArful de«*:-
tu Ârbia, ciHitAnd în ochii ei un semn CÍÍ-1
ti! 'i1' / ! 1'' ^ ^ "i"'!' imediat cAiul începu «¡1-1 va-
îl La clipi, f'niii graiul, Apoi privi In j(,!1,
l| '»'inné! RidlcA privirea spre Max, «i în *»chl
ti ou o Hpalmii sălbatică. L-am omorAt.
rcHplrfl' 1 ,n i’ ° , ' 1 L'1, Nu “ " ’" rit‘ U itu ' vczi? 1Cl1
^îi« ’1'.118 ^ dune inftnsi ostenirrt la cap,
- M A d o are ca p u l.
J I
SÜ un n iM ifn u i
t A{ \
Oitflnitil în crefjrdu i cap u lu i-
(:S > l ! n c H c h sftcu torul în p u tere« lui Era aici. Era

nici ţl o ţinea In b ra ţe. lira ¡-¡inelul care î. dăd ea p u tt.«
te z is te . R espiră, aspirând p arfum ul pie h K l^m no
ţi cnUI. Max. Lăsă p arfu m u l sfl-i c a l m e z o m m a c a r e ^
Lpa, Dădu d in cap a p ro b a to r, fără să b a g e r scam ă
micile frisoane d e durere care îi ardeau obrazul la s.m pla
atingere de căm aşa lui. . i-,. r *
-Ştiam că vei veni dacă vei putea. Nu m' a T . ^ ura
ştii unde sunt sau că chiar am plecat. V ocea u trem ura.
M-nm găndit că trebu ie să plec singură. m * ; n i-
Cvi multă blftndeţe, M ax h cuprinse spa
le şi o lipi străns de el. O durea spatele, dar- d a c i . p a
refuzat alinarea atingerii lui ar fi tlu rţIt' ? J ‘
că im spuse nim ic, ci d oar se lăsă îm b r ţiş ■
-N u ai fost singură, li m urm ură el în păr. Nu va mai
trebui să fii singură niciodată. Iţi promi ■
CaroU ne Întoarse <>ru,c

Să-l vadă pe Tom stănd In pragul u g i, cu faţa pa
trasă. Înălţă capul ţi se încru ntă la Max.
-A i zis că este ^ .-ă * afară, In maşină cu
- E r a In siguranţă. In . f, * V* > ^ sc .,oata aşeza
David. M ax o lăsă pe C í i r * ‘ rămă-
» pM „ , c ■ " J s t í c ' d K u A T p c °lUl- C u d o u *
Bese In prag nu ura rănitii U apucă pe băiat
ilcgctc de la u'ă>™ ascultft-mil! Mama ta nu a păţit
privirea băiatului devine limpede. Y dc

_ A murit, ipp*1 Tom*
462 Karen Rose
-N u , n-a m urit. M am a ta nu l-a ucis r -

ferm, împiedicându-se când T om îl îm ni’r, 3S? Unse M Ma*
lăsă în genunchi lângă silueta desfknjrfrn ? map° ‘ se -
-T o m ! C a ro lin e se forţă s d ^ n g T d e Î ^ Pţ d*
dea, tarându-se lângă fiul ei care to c m ii î l " p°
Văn pe W inters de c 5 m aş5 c r a g â n d S J T S ! J ' -
inconştient. P bărbatul
- Trezeşte-te, m o rm ăi el fu rio s s n i r n r î n j
in ert al lui W in ters. Trezeşte-te, ca să p o t să te'om
eu cu m ana m ea. D ădu d ru m ul p u ţin la c L L .'
arse o lovitură crâncenă în falcă lui W in ters suficiem
de p u tern ică în câ t să d o boare un b ărb at c o n s d S
umflni-p C3ZU map01 PC Spate’ şi d in tre buzele lui

lui W nters3112! - T ? ™ ' slab- T ° m căzu Peste truP^
S t f U p i e p tu l f ă r ă î n c e t a r e - ^ timp
u n m u n te! tragă în ap oL P arcă a r fl tras
M ? x ^ S r - ; 7 0 nii! 0prGŞ,te'te! M ax’ aiu tă-mă!

apucă ne T n r l ^ Pe Podea şi fu acolo în tr o clipa. îl
cu toată nm-p CepUmer* cu am ândouă m âinile şi trase
Tom de miil ^ _e ,nea Ptate alte m âini îl apucară pe
Nu Tn T fc ^ ndV' 1 de Pe W m te rS.
Tom zburt - t‘ NiU aŞa! Nu la feI ca el
Şi amândoi p î ""13? ? 1’ lzbindu'l P e M ax în plin în piept,
tând pumnii P a ' T om se zbătea violent, agi-
de Partea de sus ^ tr ? 1Gloare’ d ar M ax >• P nea strâns
Picioare, sHn^ dm P Ce David 11 *inea dc
David se rncr !n Urmă Tom se potoli,
pra lui Tom si ' PC !P at.e ’ iar ^ a x răm ase deasu-
lui Tom. ' Coarea îi picura de pe frunte pe faţa
Doamne sfinte TVit-rj »
lucire argintie si coada ochiului, Max zări o
m . cu o văzu pe Ross în pragul
?* se opri asupra lui w it‘^ a ei l™Pectă rapid încăperea
gerând. După care întâlni ■? rabVşit Pe podea şi sân-
« P că înţelege u i a î ^ P . nv:rea ‘ui M ax si dădu din
•ncleştată pe ea, pregătită ^ J° S> mâna îi rămase
463
c lin ă s in g u r u l s u n e t d in în c ă p e r e fu
cu p a, ® . , . T- m ră în rr-u n
£ -s T e u , puiule, şopti C a ro lin e , co n tin u â n d sa-1 legene

parcă în transă. ă. S i eu. în tâ ln i privirea lu i M ax şi se uita
Ş i’ uită
ia ei neajuu jL ai«.
- E l a in s is ta t să v in ă , C a r o lin e , sp u se M a x cu
blândeţe. N -am avut puterea să-i spu n nu. M ax îşi trecu
degetele prin păr dându-şi-1 d in ochi. El ş i - a a m in tit e
locul ăsta. A ltm in teri, nu te-am fi găsit niciod ată.
O ch ii ei se u m plu ră de lacrim i care şiro iau d e su
pleoapele u m flate. 1 ■1 •
- O h , puiule! îş i puse obrazul pe creştetu l cap ului lui
Tom şi-l ţinu strâns lângă ea. T u ai făcu t asta. T u mi-ai
salvat viata.
Tom nu m ai h o h otea, dar o lăsa pe m am a lu i să co n
tinue să-l legene. , .
- A m v ru t în to td e a u n a să-l o m o r. D e fie ca re data
când te atingea, visam să-l om or. îşi înălţă capul, în ghiţi
şi cu degetele desenă d elicat co n tu ru l feţei tu m eh a te
a m am ei lu i. D e fiecare dată când îţi făcea aşa ceva la
fată. îm i pare rău, mamă. îm i pare rău că nu am ajuns
aici la tim p. A ru ncă o privire am en in ţăto are spre tru
pul in ert al lui W in ters. în că vreau să4 o m o r p en tru
fiecare dată când te-a răn it. R id ică d in nou privirea şi
mângâie blând cu dosul degetelor obrazul m am ei sale.
Iar atunci când vorbi, vocea lui tânăra fu dură, rece. D e
adult. D ar n-aş putea să-l ucid decât o dată. Iar asta m-ar
lăsa n e m u l ţ u m i t pentru sutele de alte dăţi. Va trebui sa
mă m u l ţ u m e s c să ştiu că toţi puşcăriaşii vor afla că este
un poliţist corupt. Trase adânc aer în piept, apoi expiră
•464 Karen R ose
scuturat de un fior. Şi mai sper ca, atunci când vor ifl

să nu mai lase să răm ân ă din el nici cât să -u1 „ J ■
un făraş. adUm ^
C aroline se uită uluită la fiul ei, ca şi când ar fi f
un străin. ' 05t
-N -am ştiut niciodată că-l urăşti atât de mult
-Ţ i-a făcut rău.
Erau vorbe rostite sim plu, şi cu toate acestea con
ţineau tumultul em oţional pe care băiatul îl ţinuse în el
timp de paisprezece ani.
Max închise ochii şi lăsă bărbia în piept, incapabil să
reprime imaginile din mintea lui: o C aroline mai tânără,
la cheremul monstrului ăstuia, în timp ce fiul ei mic era
obligat să asiste. Să clocotească. Să crească în el o furie
atât de profundă... începură să-î curgă lacrim i care il
ardeau. în tăcere.
Simţi o mână pe spate şi înălţă capul.
- M a x . David se ridică în g en u n ch i. C â t de tare
sunteţi răniţi toţi?
Max deschise ochii şi clipi intens ca să-l poată vedea
pe David printre lacrimi.
-C a ro lin e trebuie să ajungă la spital. Eu probabil
că am nevoie de vreo câteva radiografii. S e uită spre
Tom , care acum stătea nem işcat ca o stâncă, ţinând
mâna lui C a ro lin e care se sp rijin ea cu spatele de
marginea patului. C red că tu tu ror ne-ar prinde bine
un psiholog.
- M ă ocup eu de asta, promise David, cu glas nesigur-
Max îl apucă pe David de cămaşă, şi atunci văzu peri'
tru prima oară că şi la fratele său, şi la locotenentul Ross
pieptul cămăşii era îm bibat cu sânge,
-Thatcher?
Ross scutură din cap.
- E în viaţă. W inters l-a împuşcat în piept, dar purta
vestă antiglonţ.
- Slavă Domnului!
David clătină din cap.
Dar unul d in ceilalţi p o liţişti este grav răn it. W in -

I u îm puşcat când îl apăra pe băieţelul lui Thatcher.
Tioul a pierdut o grămadă de sânge.
C a r o lin e închise o ch ii istovita.
-N u este nici un spital pe o raza de kilometri-
David făcu un sem n d in cap.
-Poliţistul Lam bert şi cu m ine l-am pus pe bancheta
din spate, la una din m aşinile echipelor de întărire care
si-au făcut apariţia acum câteva m inute f
’ - La fix, rem arcă M ax sardonic. U nde dracu au fost
până acum?
Locotenentul Ross făcu un pas înainte. ^
-A u ratat virajul, s-au rătăcit, apoi au pierdut con
tactul radio în zona de dealuri. D ar acum su n t aici şi
il duc pe politistul jolley undeva unde poate ateriza un
elicopter care să-l ducă la Asheville Au plecat acum ca-
teva m inute. Privi în jos, spre trupul lui W inters, are-i
treaba cu el? , .
Gura lui M ax se strânse într-o linie subţire:
-T răieşte. , , - - -
-L -a i uscat în bătaie, Max. David nu se obosi sa-şi
ascundă mândria din voce. . . n
- E u i-am administrat câteva lovituri ca lumea. Caro-
C aroline cu n ^ M m u t o « t a t o * .
Plin de sânge şi crăpat. Apoi il pnvi d,n nou pe Max.

ironie, nu crezi? i ,4 . . ^
^ ^ s c ţ a T j S S p o e t i c â a întregii situaţii.
David clătină din cap. Max. Deveni brusc
- A i fi putut sa spui simp*
serios. Mulwmesc. ţro ^ ridice în p icioare> apoi Se
466
Karen Rose
- Pentru ce?
- Pentru că nu l-ai părăsit.
încă ţinându-se strâns de braţele lui C\rr>l- -
:em ă capul de pieptul lui David ° lme ^ :
-N u o să-l părăsesc niciodată.
David ¡„tin se o mana pentru Tom care o apuci si
m â n ă p e C a r o i 'i n e ^ ° * * * * * - ^ *»* « «
- H a i să mergem! Nu mai vreau să rămân în aceea
capere cu el nici un m inut. D inţii i se încleştară i;
aţa 11 deveni ca de gheaţă. Vreau să termin treaba înc
puta de tine ma. mult decât vreau să... Ridică din umer
incapabil sa rostească vorbele.
- Ş i el a spus asta odată, răspunse C aroline, râm;
nand acolo unde era, şi privindu-1 pe W inters care sufl
greu şi slab. După ce nva împins pe scări şi a venit să m
a a a spiţa . A zis că va termina ce a început. Trase ae
in piept, cutremurându-se. Apoi înălţă privirea spre ch
u întunecat al lui Max. Mulţumesc că m-ai împiedicai
N-aş f. putut trăi ştiind că sunt ca el.
entru o clipă Max privi în altă parte, iar în obraz i
zbatea spasmodic un muşchi.
-N u ai putea fi ca el niciodată,
aroline ridică o mână tremurătoare şi îi atinse obra
zu ^care u zvacnea, încercând să-I liniştească.
.tu j. In mintea mea, ştiu. Dar sunt afurisitele alei
e gan uri care te copleşesc în toiul nopţii. înainn
a etestam pentru că nu ripostam. în mintea mea
Ca nU Pul:ea’ C ă el era mai masiv, mai puternic
eţmea puterea, toate atuurile. Asta nu m-a împiedica'
sa ma gândesc noaptea că ar fi trebuit.
Max înghiţi. Caroline vă2 u cum i se mişcă mărul lu
de sine c<" eforturi să-şi recapete stăpânirea
- Dar acum ai ripostat.

Să nu spu i n im ănui 467
p n dică tim id u n co lţişo r al gurii în cel mai reuşit

B, ne care s il putea com p une. M ai mult ar ft durut
C a r e . Acum însă, când totul se sfârşise, acum ca se
«mirase valul de ad renalină, realitatea situaţiei lor de-
venea am eninţătoare. Trebuia să dea dovadă de tane m
fata lui, să-l îm piedice să vadă în ea epava jalnica, batuta
măr, care era sigură că părea în ochii lu u lş i dadu insa
seama că oricât de im p o rtan t ar fi fost sa fie tare pen
tru Max, era mai im portant să fie puternica pentru ea
însăşi. Făcea parte din procesul de vindecare. D in proce-
sul de recâstigare a stim ei de sine. A respectului de sine
Aruncă o privire deznădăjduită în jo s spre trupul
nemişcat al lui R ob. . , , . , y_
-A sa este. Avu efect, şi Max zâmbi la rândul lui Un
început pe drum ul spre normalitate, deşi zam etu n
se regăsea în och ii lui îndureraţi. Ea ridica baston
şi i-1 dădu lui M ax. , .
Max se dădu înapoi, de parcă bastonu ar 1
şarpe viu, ,
-N u -1 mai vreau. O să-mi cumpăr unul nou.
Caroline studie bastonul cu atenţie. 1 -
pe covor, şi bastonul se rostogoli, opnn u
trupul inert al lui Rob. Cu glas teatral, declara.
-C o n sid eră că asta e o declaraţie d e d i v o r ^ ^ ^
. Max Pufni \n c U m S e efort îi S e u ochiul, cel care

întoarse spre el. Cu mare erori,
era mai puţin umflat.
-M ereu am vrut să spun asta.
Max d a t i n ă , d i n t n c â p c r e a în grup. David
- S a mergem, C aro merge pg pro prule Ku
sprijinindu -1 pe Max o [IianW lui,
P,S o i i n e s I o p r i când ajunse lângă locotenentul Ross.
- Eu sunt Caroline Stewart.
^ - S î S e pe"lin ton concluiiv, de
acceptare.
/ n
M
-16S Karen R ose
C aroline privi în ap o i peste um ăr spre la ,, i

\Vmters zăcea intr-o baltă de sânge Este i, Unde
Eu am făcut asta. O ricân d doriţi, su n t gaT s ^ T '
o declaraţie. g a sa va dau
Ross înclină capul continuând să o studieze
Abia aştept să aud toată povestea, doamnă St-e
dar mai întâi trebuie sâ vă ducem la spital
cap itolu l 2 5
Asheville
Luni, 19 martie
17.00
n i l e e S î S C' TOnUÎ asisrentei era ^pezit, dar mâi-

rile de ne l i m .t" np trata Iui C aroline tăietu-
pe faţa. Sunteţi amândoi în viaţă.
lin ^ u / T Pl Vi Pti M f , care avea buzele strânse intr-o
creasrS W Ş1 PUl Palid Sub b arba care în c e P ^ Să-i
avea HrpnrUf SUc ° rta Sa ° Vada suferind, Dar asistenta
erau nrir 4 & raU n ° roco?’ ca erau în viaţă. Alţii nu
desnre r 1 6 noro,co|I' >■ dăduse cu blândeţe vestea
rare^şfSy Add'man * ^ Ce ° ^ pe *
man3 ? ? re de ŞOC S im P“t'cu l dom n Adel
ei rumul h ! 7 U^ UI se în maşină cu ea jumătate din
nu Demn f a ag? ’ ,lar ea n|J ştiuse. Se cutremură,
Si Evîp w P rima de când plecaseră de Ia cabana,
lent si im t.1-ţltea ei înca refuza să înţeleagă atacul vio-
vieţi distruse.3SUPra prieK nei ei' ? ' to ţi ceilalţi. Atâtea
o priv^nTîn^ ?.tewart? A sistenta se în cru n ta la ea, cu

în v ^ m g n j0rata- M ' aî j a^ k ? S-a sfârşit. Sunteţi
c â n d ^ h n tfo ^ ™ S~ aflşf Ze d° iir Un surâs vag şi tresări

eîden Tâ eL W
ca este ln stare de şoc. ^Poate
Stenta credea
chiar era. în mod
469
i j » . . 1 q fnri cei care nu m

.Ştiu. M ă Sând^ a™ - N u te gând i la ei în m o m en tu l
.fiu face asta, u n scau n în tr-u n co lţ, cu spatele
ista. Tom era a Ş « a t P care o făcea asisten-
t S i f c » a b ţin , să nu plângă aceasră pier-

d e re , a c e a s t ă i r o s i r e . _ . i P;
-T re b u ie , T o m . N u p o t să nu m a gândesc La e j
T re să ri c â n d a s i s t e n t a îi a t i n s e o v a n a t a i e , a p o
să s e g â n d e a s c ă la c e i v ii în l o c sa -i p la n g a p
C u m se s im te d e te c tiv u l Jo lle y ? „
- E s t e în s a la d e o p e r a ţii, ră s p u n s e a s is te n ta am p < >
n ân d b u z e le lu i C a r o l i n e . N u se ş tie c e v a fi. l n t a
p riv ire a l u i C a r o l i n e . N e r u g ă m p e n t r u e .
C a ro lin e tra s e a e r în p ie p t. O d u re a , ve r
te f i s u r a t e , i a r u n a d i n e l e f u s e s e l a u n p a s s a p
“ m ă , o B. C u n , se sim te b ă ie ţe lu l’ N ic k ,
Thatcher? . „ ■ =
-E b in e . E r a o v o c e g ra v ă , r ă g u ş ic a , n e s ig u -
C a ro lin e în to a rs e ca p u l şl v ăzu u n b ă rb a t m a k c u p a
ro ş c a t-a u riu şi o c h i m a ri c ă p ru i c a re u m p ^ ne,
d e la m i c a î n c ă p e r e d e la u r g e n ţ e . ' . , U 1e l a u ş ă .
r ă b d a t e a s is te n ta îi î n t o a r s e lu i aro p e re te .
- S u n t e ţ i t a t ă l lu i N ic k y , s p u s e C a r o ^ ™ ^ a ei
- D e u n d e a ţi ş tiu t? I n t r a s e şi a c u m s t a t e a in s tâ n g a e i,
în a f a r a razei ei vizuale. M i i t cu raios,

-A re o c h ii d u tn n e a v o a s tra . E s te u n b ă ia t c u ra jo s ,
dom nule agent special T hatcher. clasul

_ Srin Lui T hatcher îi trem ura v o cta. Îşi drese gia. ui
Mi-a povestit cum l-aţi dezlegat şi i-aţi spus sa se ascund a
M i-a p u v w u L | T.
in e_doiimllllll
ila m a r g ■ a d r u m u lu i.
_ A f ă c u t e x a c t c e i-a m s p u s .
-D a . _
470
Karen Rose
- Perfect. Nu ştiam sigur dacă la sfârşit mâ

nu in cabană. ai<irşit mai era sau
tunden l-aţi dezlegat mai întâi p e' el. D e S ţ Î ‘f “
c T s e m ^ n i f ' ” “ " ’ .'“ P ^ h e a SJ „ S T X S

ce sem ne de tulburare mai târziu. Vrea să vă vadă când
va vet, sim ţi în stare Vrea să dovedească că eu am g esit
nou « ; r atea 0 fic u pe C a r o lin e s i Ji"

- în legătură cu ce? Au, i se adresă ea asistentei când
n trase din nou faţa spre ea.
- - A tunci stai liniştită, o repezi asistenta, apoi ochii ei
zambira. Altfel nu primeşti acadea.
muzată, C a r o l i n e se strâm bă u ş o r , r e c u n o s c ă t o a r e
pentru încercarea asistentei de a înviora spiritele. Că
aţi g reşit în le g ă tu ră cu ce, d o m n u le agent Thatcher?
repeta ea.
_ - N | c ky s p u n e că s u n te ţi în g e ru l lu i p ăzito r. Vrea
sa-mi dem onstreze că n u sunteţi d in lum ea asta.
. ,a™ e s *m ţi că i se încălzeşte in im a , im aginaţia pli'
na de fantezie a b ă ie ţe lu lu i aten uând p u ţin intensitatea
p ro p rie i d u re ri paralizante.
_ pare rău că trebuie să-l dezamăgesc. Mi-ar plăcea
să-l văd după ce această Florence Nightingale a mea pe
care o vedeţi va term ina cu reconstrucţia.
am te rm in a t. în to td e a u n a e aşa de
dificilă ? îl în trebă asistenta pe M ax.
_ M ân a lu i M a x îi m ângâia părul, încă trem urând acum
când evenim entele zilei deveneau tot m ai clare.
- Da, da, este d ificilă . Se lăsă cu grijă în jos şi se aşeză
pe m arginea p a tu lu i c â r d asistenta ieşi d in încăperea
471
S ă n u sp u i n im ă n u i
„ Nu am avut ocazia să vă mulţumesc, domnu-

¡^heSUTV^rcher.
leagent . 1. - u s o r d in u m e ri.
Ţhatcher ridica c ru d ie a te n t fata lui C a ro lin e .
.A sta mi-e mese:r . ^ doU - săpr 5 m âni, în
Nu ştiu cum s .■ M a r y G r a c e W in tc r s .
t i 'S i n s e mana şi o puse peste mâna Iu, Max
* £ Î Î S S 3 & « * • puKasî mai fiu

MS ° o ram1 n î S Î J S Î t a t a a p to M eu o
mişcare din cap. „renătită. am câteva
1 Presupun că n u . C ând sunteţi pregătită,
C aroline îl privi, la fel de ser,tâsa acu voia

-l-am dat o declaraţie loco en tlltu r0r ca nu ne-a
să i-l dau pe T o m . V oia să le sp c - aveam un alt
atins niciodată. C ă eu am fugit p ^ sUn to mamă
bărbat, că-i fusesem necredincioa - c aroline îl mân-
bună. M ax m orm ăi ceva în b a ro ., « ^ ch icag o
gâie pe m ână. Era în ca sa,mi spun că Evie
când D ana a telefonat de *- P , ţş[ alunga
fusese... atacată. îşi eriii că Evie ar fi putut
imaginea din m inte. Nu-şi a ‘ ^ nUme şi se deghiza-
să-l identifice. A zis ca folosis teaSă foloseasca
se. Era doar nemulţumit ca nu m a P
aceeaşi deghizare din nou deghizările> remarca

- N u stia că noi u atu
Thatcher. A _ schimbat de câteva ori ma^n le.
-B ăn u iesc că nu. Am sc bagajui primei maţ.ni
De două ori. H am f £ u" L dui s;V.şi păstreze vocea calma,
era cadavrul lui Sy- peste discuţia cu oct j
Reuşise să ^ J S «
Ross, fără sa ^ ^ ¡ v i s e în ace le i tel.in c a «
c o m p a s iu n e , ; te ochi a t â t de 1 sch im b a t
acum T t a K t o dădeau l a e n m ^ S Z i »
gători ca,ap ° ol, cu câteva ore înainte
m aşina dm _
472 Kn reu R o se
de ziuă. U ltim a a fost cam io n eta albă pe care a f

¿iscat« la cabană. Eu eram legată fedeleş în spate C*°'
ne-am oprit din nou. C red eam că schim băm din 0 ' ' 1
maşina când a deschis uşa din spate şi l-a pus pe Kp'i
acolo. Nu l-a atins decât atu n ci când 1-a legat. în
ca:, eu nu am văzut.
T h atch er închise och ii, şi pieptul îi tresaltă în sem
de uşurare tăcută. C ând deschise ochii, era din nou st
pân pe el însuşi.
-M u lţu m esc.
- C u plăcere. Ziua trecea, iar el to t uita de Nick
A poi, b ru sc, îşi a m in tea . D u p ă care u ita din noi
M-am tot în trebat cum in tenţiona să explice răpirea Li
Nicky din m om ent ce mă forţa să Ie spun tuturor ce se
şi tată perfect este, dar la m om entul acela m-am gând
că Nicky scăpase şi nu am vrut să-i atrag lui Rob atent
asupra lui. C red sincer că la sfârşit a luat-o razna cor
plet. Nu părea să se gândească la poliţistu l pe care I
îm puşcat sau să-şi facă griji. N ici nu-mi dau seama da<
îşi am intea că a făcu t asta, term in ă ea sprijinindu-!
de M ax, foarte obosită după ce relatase toate detalii
încă o dată.
T hatcher strânse din dinţi.
- S p e r ca ju r iu l să găsească a ce st arg u m en t coi
v in g ăto r a tu n ci cân d îl vor co n d a m n a la pedeaps
cu m oartea.
C aro lin e privi într-o p arte ca să vadă dacă aceas'
noţiune avea vreun im pact asupra fiului ei. Expresia li
nu părea să se fi schimbat. Era tot încruntat şi furios. B
n u ia că are tot dreptul. îşi înăbuşi oftatul şi îşi îndrep
din nou atenţia asupra lui Thatcher.
- C um se simte detectivul Jolley cu adevărat?
Thatcher îşi feri privirea.
- S-ar putea să moară.
Iar el se simţea vinovat. Se vedea limpede.
- N u d in cauza d u m n eavo astră, spuse C a r o lin e c
blândeţe.
Fata frumoasă a lui Thatcher se crispa.
473
SĂ nu spu i nim ănui
r d e ac o rd . în c e rc a m sâ-m i salvez f iu l.
- ţ j u sunt altce va , de n im e n i altcineva. In -
^ 1 P " f ^ c i m ăcar de dum neata, C a ro lm e Stewart
chise o ch ; ' £ 1 re u s i să afişeze u n zâm bet cand
- E i , Ş‘ ? u r lls c Si c h ip u l lu i e xp rim a su rp riza
el deschise o ch viôvătie cl atfi. C arevasăzică, va
evidf n ta’, r iuTdum neavoastră. La fel şi eu, în urma
gândeaţi la _fiui Zâm betuj ti dispăru cand
cu şapte a n 1 , j n j u r i si vin o văţia care îi mistu-
° " i C i - '- p » 0 ^ ‘,om ,n ,le

ipent Th atcher.
să suporte im aginii, cate
îi b ân tuiau acum p rin m in te andeam la m ine

-P e n tr u că acum şapte an i eu mal ga ^ C â ţi
şi la f iu l m eu, R o b a “ n t l^ eu n u a m 'fă c u t n im ic?
o am en i au m u r it p < irl h va creşte fără mama.
B e b e lu şu l lu i S u sa n C r e n ^ d u m ira le. A m auzit că
P o liţistul aceia^ aP; - î n ă b u ş i t ă de u n suspin. Tatăl
are c o p u m ici. Vocea arasă pentru că eu l-am
lo r n u va m ai v e n i m cioida girnti cum ţj CUrg la-
lăsat pe R o b să. s“ pe_ ^ ‘cu n ic i‘o mişcare să le şteargă,
crim ile pe obraji, da^ să.j usuce la crim ile . In u era
M a x o şterse cu °_bat Si 0 sa.m i facă rău. D ana mi-a
teamă că o să ma gase ^ în to td eauna în ju ru l meu.
îm T Pt e UrTueacăn nu mi-am dar seama în ain te să moara
t 0 T h a S e r Sc o « e un ^ n c ^ g u m ja ^ ^ ^ ^
- M ie îm i pare r a u ca n u a fost ţn scare sa vada
întâmpla. Toni _RoSS g Jolley îi Pare rău că nu te-a
că era un om « u . U . B e n j o j ^ ^ ^ b
ajutat cu am i ^ u i G abe F arrell îi pare rau
de-ţi mergeau fi 6! ■ săsească dovezi inipotrt-
— •C oncluIia “ “
474 K aren R ose
că nu aveai de unde să ştii. Nu puteai să stii c i

toate aceste lucruri. Şi de fapt ai în ce rca t A ' ^
să avertizezi lum ea atu n ci când ai o b ţin u t o r d i n i ?
restricţie. Nu te învinovăţi acum . de
îl privea fix, dorindu-şi cu disperare ca vorbele Ini -
ajungă la inim a ei. U1 Sa
- O parte din m ine ştie că ai dreptate, dar se pare
nu reuşesc sa nu mă mai gândesc Ia toate vieţile ne 1 ? ,
le-a distrus R ob. P rietenul meu, Sy A d elm an, a murit
pentru ca î-a pasat de nune. Şi prietena mea Hvie... Vocei
lui C arolin e se stinse din nou sub valul de em oţie care
o copleşi. S-ar putea să nu se mai trezească niciodată
- o-a trezit, Caroline. In pragul uşii apăru David care se
strecură pe lângă o consolă cu lu m ini ce clipeau apoi
se opri lângă Thatcher.
Sprijinită de M ax, C aroline se lăsă moale.
-S la v ă D om nului!
David aprobă cu un semn din cap.
- A m in. Tocm ai am vorbit cu D ana. Mi-a trebuit o
ora ca sa ajung la interiorul potrivit. C ând au găsit-o,
Uana dormea în sala de aşteptare pentru vizitatori. I-am
spus că eşti teafără. David întinse mâna şi, prin cearceaf,
11 atinse vâr ul piciorului. Caroline, preţ de câteva minu-
te nu a putut să vorbească. Plângea prea tare. A vrut să-ţi
spun că regretă vorbele pe care ţi le-a spus. îi era teamă
ca o să mori fără să lăm uriţi lucrurile între voi.
_ ^r°h n e închise ochii, am intindu-şi durerea provo
cata de cuvintele D anei. Durerea şi mai mare când re
alizase că la urma urm elor cea mai bună prietenă a ei
avusese dreptate.
n _,NU treûi să"?iceară scuze, spuse cu voce răguşită.
c d ’ a aYut dreptate. Dar Evie cum se simte?
ana zicea că Evie s-a trezit acum vreo trei ore. Sem
nele vitale sunt bune, deşi va mai trebui să treacă prin
cateva operaţii. Încă nu se cunoaşte cât de serioase sunt
rănile sau cât va rămâne în spital. Nu... nu-si aminteşte
nim ic legat de atac, spuse David oftând. ’
1
Sn nu spu i nim ănui 475
P r o b a b i l că aşa e cel mai bine, murmură Max. îşi va

minţi când va fi în stare. Şi atunci, noi vom fi alături
^ Pe n e a şte p ta te , T o m se ridică de pe scaun şi se aplecă

s trâ n g â n d m âna lu i C arolin e.
„M am ă, nu e nici o problem a daca plec puţini
Ea se în to a rse câ t îi perm itea gâtul, zărindu-i doar
j u m ă t a t e d in chip, cu coada ochiului.
- Sigur că nu, scumpule. David, vrei te rog să-i iei ceva
de m âncare lui Tom?
Tom făcu sem n din cap că nu.
- D a v id , ne în tâ ln im la cantină peste zece m inute.
Trebuie să vorbesc mai întâi cu agentul Thatcher. Aveţi
timp câteva m inute, domnule?
C a ro lin e îl u rm ări pe T h a tch e r care îl studia cu
atenţie pe fiul ei.
-S ig u r că da, Tom . Hat să mergem.
Steven îl urm ă pe băiatul despre care îşi închipuise

că este R o b b i e W inters, şi care se îndrepta hotarat spre
capătul culoarului. La cei paisprezece am ai lui, lo m ¡>te-
wart era la fel de înalt ca el. Peste câţiva ani, baiatul asta
se va îm plini si va fi la fel de masiv ca ta ta l lui. Gândul
la R ob W in ters, în acest m o m e n t aflat - in mod i r o
nic - într-o sală de operaţie lângă Ben Jolley, i făcu pe
e - , „ - , „ „ . 1 Hin dinţi. Lu Ben 11 scoteau din cavita-
f S î m S t e n Î tras de W inters, iar lui W inters
ea auaon s; frapmente din craniul sfaramat.
uextrageau dm creier t r ă i s e ^ cran iu l ?i
C a ro lin e S bastonul lui Hunter. Fu cuprins de
pom eţii obraji or cu ^ ^ nu { -QU n id
un îngrozitor
n*l m ai m ic efort sa-1 «p rim e. _
ce lm a i n lânga 0 fereastra şi privi ţinta atara.
o „ ,teptS, bănuind ce are puştiul în m inte. Cu
ch!pul î n c o r d a t , Tom se încruntă, continuând s a pri
vească afara-
_ Unde este acum.
-T atăl
476 Karen Rose
- N u este tatăl meu, spuse şi îşi încleşta pumnii

Unde este?
Steven ezită.
- In momentul ăsta este în sala de operaţii. Nu cret.
că este o idee bună să-l vezi.
-N u vreau să-l văd. îl duceţi la închisoare?
Steven dădu din cap fără grabă.
- Da, în aşteptarea audierilor preliminare.
Trecu un minut, dar Steven aşteptă.
- O să-i ţineţi identitatea secretă? întrebă Tom în cele
din urmă pe un ton imperios. Calm . Prea calm.
Steven reflectă doar o clipă.
-N u .
-N ic i măcar nu o să ajungă la proces, nu-i aşa, dom
nule? Vocea blândă a Iui Tom era înşelătoare şi în totală
discordanţă cu atitudinea ţeapănă a umerilor.
Steven se trezi că devine precaut la aluzia puştiului. în
principal pentru că acelaşi gând i se învârtise şi lui prin
minte încă de când Jonathan Lambert îi pusese cătuşele
lui Winters care sângera şi era inconştient.
■ Este responsabilitatea poliţiei să-i apere pe toţi pri
zonierii aflaţi în detenţie, indiferent cine sunt sau ce
au făcut.
"N u asta am întrebat, domnule.
Fără să se grăbească, Steven ţintui mult timp spatele
rigid al lui Tom, apoi clătină din cap că nu. Dacă cineva
era îndreptăţit să ştie adevărul, persoanele acelea erau
tânărul acesta şi mama lui.
I ^ P " 1 ce deţinuţii află că l-a omorât în bătaie pe
latul ăla acum două săptămâni? Probabil că nu.
lom se relaxa vizibil.
- Perfect. Se întoarse cu faţa spre Steven care fu sur
prins e maturitatea rece pe care o văzu în ochii lui.
. P " ? detectivul Jolley se va face bine, domnule, şi că
.T - mneavoastră nu va avea prea multe proble-
e c upă roate cele întâmplate astăzi. Şi dacă individul va
ajunge la proces, ne vom întoarce să depunem mărturie,
li întinse mâna.
477
T m cţrpven îi s tr â n s e p u ş tiu lu i m â n a
5i « * * d“ “ c !ie 5 1 ™ m' i
r-ile r e c u p e r a r e g r a b n ic ă .
pen tm - * *■
sunt bine. „ . T se îndreaptă spre can-
tin S o le sce n T u Y a v e a u n pas deosebit: de
^ K S S Ş S f - - - '-
va fi bine m ult tim p de acum inco o- sa]a
C u un oftat, Steven se mtoar^ 5 ■ să âdă încă o
de aşteptare de la chjnjrgie, n ^ duce
dată care era starea lu i Ben J J Dentru nepăsarea
fiul acasă. Jolley îşi cautase î W in ters sj se făcuse
fată de faptele josnice a l e lu i Rob W m ters şi
,c» t N ick , « . t e . f o £ £ £ » “ “£ L »
va supravieţui pentru a gasi
cu ardoare.
- ra m lin e într-un salon obişnuit, ur
O mutasera pe C a to li observaţie. Asistenta
mând să o mai ţina inc sg 0feri sa caute în
se asigură că pacienta se s.m ^^ apol plecâ.
magazia spitalului un bas p ră de... ieri-dimineaţă,
Erau singuri pentru p n m ao ara ^ ^ ^
îşi dădu M ax seama c mbase radical. N u ştia exact
orem treagalm bm e belepotriviK
c e sa sp u n ă . C a re era lu i j e s p it a l, ţ in a n d - o d e
S t ă t e a pe m arg i P . ^ p ern e se 0 J i h n e a
m â n ă . C a r o lm e e r P . ^ ridlC a şi c o b o r a la fie -
c u o c h ii în c h iş i, ia y ^ n U tn ai că teva o re în u rm ă ,
c a re re sp ira ţie lin ^ apUca sfl 0 vad ă resp irân d vreo -
n u fu sese sigur f d a r L se mai dezumfla-
dată. A vea în c a va ^ ^ sunt v o r b e le
seră buzele şi v_: cele c,ţrc erau probabil cel mai
potrivite, aşa ca
puţin n e p o tr iv ite .
47S K aren R o se
- T e iubesc, C arolîn e, şopti, fără să stie sieur f i l

trează sau nu. a este
Gura ei se arcui uşor şi deschise ochii - a c e le i .

bastru incredibil care i se păruse memorabil din n î ,
m om ent când se în tâln iseră. p mu[
- Şi eu te iubesc.
El ezită.
-A c u m putem vorbi?
Privirea ei co b o ri spre aştern u tu rile de pe pat anoi
se înălţă spre o ch ii lui. ’
~Ra em ° t ion-ată- A p roap e că-i rupea inima.
- C a ro lîn e , e u ... îşi dădu seam a că v o rb ele pur si
simplu nu-i veneau, aşa că privi într-o parte, sperând în
inspiraţie divină.
- î m i pare rău, M ax, spuse C a ro lin e calm , rămânând
com plet nem işcată.
El în to arse atât de reped e cap u l, că-i pulsă. Ignoră
aurerea. Era ceva în to n u l ei care îl speria.
- Pentru ce?
- îm i pare rău că te-am rănit. S e lăsă d in nou pe per
ne şi închise ochii. O privi cum în gh ite greu şi îşi linge
uze e. ştiu că te-am rănit când am refuzat propunerea
ta de căsătorie. D ana mi-a zis că aş avea n o ro c dacă încă
m ai mai vrea când o să-mi vină m in tea la cap. înghiţi
in nou. Ştiu că mă iu beşti. Ştiu că ai v e n it în goană
aici ca să mă salvezi. D ar acu m , că mi s-a mai limpezit
rnintea, înţeleg că s-ar putea să fii în că furios pe mine.
reau sa ştii că abia după ce ra-am în to rs la m ine în
ap artam ent mi-am dat seam a că te respinsesem pentru
îmi era rică, şi pentru asta m-am detestat. Aş fi vrut să
mai am încă o zi... încă o oră ca să te sun şi să-ti spun că
a m ărit cu tine. Că-m i pare rău că am fost asa proastă.
„L a - asasem în urmă viaP mea veche si că su n t a ta
A rn m - T ' Acum, - S u sP in ă, to t cu ¿ c h ii în ch işi,
m ea din p , d ,v o rî ez de R o b în m od pubfic. T o ată lu-
n t rlin A i an ° ° Sâ Ştie cine am fost- T ^ t ă lum ea de
U ° Să Şt‘e C' ne SUnC acum ' D « c h is e ochii
şi Iui M ax t se strânse in im a văzând su ferinţa d in ei.
r ,nsă nu vei sti sigur n icio d ată ce aş fi făcu t D e fiecare

I - când te vei u ita la m in e , te vei întreba daca te-aş fi
i ! n e tin e în lo cu l fricii m ele prosteşti.
î/lax îsi în ă b u şi cu greu valul uriaş de em oţie. Putea
încă să-şi m ai facă griji în legătură cu asta, dupa ce trecuse
Pr^ Im e d ia t d up ă ce ai p lecat, mi-am dat seama că mă

ram g ră b isem . A m g reşit, C a ro lin e . Ii apasa m âin ile
nutin m ai tare, având în să grijă ca atingerea sa ram ana
hlâ'ndă. N u greşeam dorindu-m i o viaţă cu tine, o viaţa
cu o căsăto rie legitim ă, cu co p ii legitim i. D ar am greşit
fortându-te să alegi când tu erai atât de speriata Ii dadu
drum ul la m â n ă şi o m ângâie uşor pe partea de o b ra .
care n u era ră n ită . Aveai to t dreptul sa fu te n fia ta de
el, C a ro lin e . N u m ă gândeam la toate ororile prin care
trecu sesi tu , ci d o ar la cât sufeream eu in m o m en tu l
acela. A m h o tărât să fac un pas înapoi Ş ^ fd o s e Sc toa-
te m ijlo a cele p osibile ca să rezolvam problem a si^ a ne
o ferim am ân d u rora ceea ce avem nevoie. I. lua m ^
sim ţind o nevoie disperată sa o atingă. Le-am spus celor
din fam ilia m ea.
Ha făcu och ii mari.
tC O c h u T r e ^ u r ^ S c r i m i mari, iar ea clip i şi la

crim ile îi alunecară pe obraji-
- C in 7l bi atnintindu-şi căldura familiei, un m om ent

^ i iiita niciodată. ^ .
pe care nu-lv£ j in nou un n o d în gat cand îşi
_ E l însuşi- 3 mvama lui şi de CUvintele ei. M am a a
aduse am ţnte k iau apartam entul tău, şi că erai
spus să mă ? u f ilia ei. Sim ţi că i se umezesc şi lui obra-
bine-vemţa in Jnăbuşi emoţia. C ă erai-venită
bine-v
jii, şi î nCţ o ei_
în viaţa Vocea i se sparse.
71 .
Karen R ose
- Ş i apoi, co n tin u ă el, in c a p a b il a c u m să se

oprească, David urm a să mă d u că cu m a ş in a la t ^ '
când a sunat Tom şi a zis că ai dispărut. A m avut se lne'
că inima avea să mi se oprească în m o m en tu l a c e l^ A ^
crezut că nu o să te mai văd n icio d a tă . în ch ise strâ
ochii şi îi deschise când C aro lin e se aplecă în fată s i ^
mâini tremurătoare, îi şterse lacrim ile de pe fată L iV ^
ochii la doar câţiva centim etri de ai lui si o privi intenT
spunândiKşi că este în viaţă, că se sfârşise. Mi-a fost atât
de teamă, C arolm e, şopti cu voce trem u rând ă. Trebuia
să-şi ferească privirea. îm i era atât de frică de to t ce-ti
făcea. Că vei muri crezând că încă su n t supărat pe tine
Ca nu te iubesc suficient.
- N-am murit, şopti ea cu în d â rjire . T ră iesc. Si nu
m-am gândit nici m ăcar o d ată... Ii cu p rin se fata în
mâini şi i] trase pană când o privi din n o u în ochi. Nici
măcar o data ca nu mă iubeşti. Ştiam că nu as fi putut
sa te rănesc daca nu m-ai fi iu bit asa de m ult. ’
h i străbătut de fiori la atingerea m âin ilo r ei pe fata
■şi se răsuci catsa-i sărute palm a, apoi si pe cealaltă.'
- L e facem acum? întrebă cu voce răguşită.
inima2am ' arătân SroP 'ţa, iar lui i se strânse uşor
Mama^r/! VedemJ sPuse tărăgănând cu vintele exagerat.

El dădu T * Ca SU.n t. 'ven ită în viaţa fiului ei?
în colţul guriîn MP Ca sim ţ>n d o u m b ră de zâmbet
- A p T O ia t^ ar° line deveni Jucăuşă.

H o h o tu l? ■Î Spre Cafe fiu e vorba?
lini?tit de spital ^ Pr° V° Cat de uim ire um plu salonul
-Poftim ?
-P ă i * 1
% a în m â in r P e S r r0lÎ e r ^ i0n am en tu l>încă Îinându'î
tămân fiul n u m in .l i - rUat‘ îSt?L în sea m n ă că mai
u?or capul, prefăcînrl °* Ş1/ IU* n u m ărul trei. îşi apleca
trare. Pe care să 1 îl Ca Se *n cru n tă de atâta con cep
sa'l aleg? A m ând oi su n t arătoşi... Se oPr>
S a n u sp u i n im ă n u i 481
când îi a co p eri d e lic a t g u ra cu a lu i, iar ch ico tu l scăpă

printre buzele lu i. ,
M ax în ălţă cap u l şi văzu ca o ch ii 11 rad, deşi cu vârful
limbii atin sese u n p u n c t d u rero s d e pe buză.
-B ă n u ie s c că am m eritat-o , spuse ea ch ico tin d .
- A i m e rita t-o , re p lic ă e l cu o sev eritate p refăcu tă,
dar si cu u n zâm b et larg văzându-i ch ip u l surâzător. Ş i
apoi, văzând cu m privirea ei devine serioasă, propria lui
voioşie se to p i. M ărită-te cu m in e, C aro lin e!
- D a . Z â m b etu l ei în flo r i d in n o u , şi privirea îi era
radioasă în ciuda v ân ătăilo r de pe faţă. Ii trase faţa în jos
şi îi atinse d elicat buzele cu buzele ei. Te iubesc.
E l îşi lip i fr u n te a de a ei, cu s u fle tu l cu ad evărat
împăcat.
- H ai să m ergem acasă, C aro lin e!
capitolul 26
Chicago
Duminică, 2 2 aprilie
1 5 .0 0
- A m reuşit! ,
G u ra lui T o m se strâm bă într-o grimasă ofensată când
Peter şi u n u l d in tre b ăieţii lui băteau palma m ulţumiţi
pentru că Peter aruncase la coş şi înscrisese două puncte,
strecurându-se pe lângă T o m . _ ,
M ax în tin se m âna şi-l strânse înţelegător pe om
um ăr. Ju cau b asch et de o oră pe terenul e a cap
aleii pe care pusese să-l refa^ ă CU unul
u rm ă, în sâ T o m nu era cu m in t - _ frp,e se
d in tre ei nu fusese în ^ ^ j V ^ ^ e s p i r e liniştit fărJ
întreba dacă va m ai putea vreoda ^ q poată
C a ro lin e în aceeaşi îneapere, nu p[ecase
atinge. D upă întoarcerea lor ‘ je mai niuit J e câţiva
de lângă ea ^ î n t r e g i nu toiul nopţii, cu mintea
paşi de langa ea. s e treze.
J*5" v \
4^2 Karen Rose
învolburată de coşmaruri. Dacă ea dorm ea, asculta cum

respiră, ii mângâia delicat o buclă de păr prinsă între
degete, orice numai să-şi dovedească sieşi că e teafără.
Dar deseori o găsea trează deja, som nul fiindu-i tulburat
de propriile coşmaruri. D eseori o găsea privind fix pe
fereastra dormitorului, cu mintea departe.
Zilele erau cu mult mai bune decât nopţile.
Fam ilia lui M ax venise Ia el acasă în această du-
pă-amiază însorită de duminică pentru „un picnic“. Dar
Max ştia adevărul. Era modul în care familia lui îşi ară
ta sprijinul pentru el, C aroline şi Tom . Zilele în care
cel puţin unul dintre ei nu „fusese prin zonă“ erau prea
puţine ca să se obosească să le numere. Aduceau mânca
re, reviste, diverse chestii mici din care din întâmplare
cumpăraseră prea multe.
El şi Caroline nu ridicaseră un deget în săptămânile
de după întoarcerea lor de la Asheville. M ama şi fetele
făcuseră totul pentru ei. G ătit, curăţenie. Cathy îi călca
se chiar şi chiloţii.
Ar fi putut să devină enervant dacă nu ar fi fost atâta
dragoste în fiecare gest. Toţi voiau să ajute. Nimeni nu
ştia ce să spună. Aşa că nu spuneau nim ic. Se adunau
pur şi simplu în jurul noii sale mici fam ilii şi refuzau
să-i lase să se clatine sau să cadă. Mica sa fam ilie nouă.
umai gândul acesta şi mai domolea tensiunea care nu
dispăruse încă.
_ Psihologul îi asigurase că va dispărea. Cu timpul. Max
încetase să se mai întrebe când se va întâm pla acest lu
cru. omentul va veni când va veni, nu mai înainte,
w i aU c CţU răbdare Pe care le învăţau din chestii
' e‘, ,x,lsta» cu adevărat lucruri care erau dincolo de
n U ,Ul; !^nu .din acele lucruri era rapiditatea cu
ţintim '-”5, j 1 e devenise una normală. La câteva
se îmln"111- ~U^ întoarcerea lor, lucrurile începuseră să
toire l,,âta-fa$iCa-' £ atTU săPcămâni mai târziu mutaseră
lo r -in-, / e Caroline şi ale lui Tom din vechiul
P rtament în casa lui Max şi nu lăsaseră în urmă
nimic, cu excepţia unei pete de sânge de pe covorul din
483
sufragerie. D a n , » S Ş
cu O c u tie d e - p s e a , • re fle ctă el, s tu d u n d -o
C a r o lin e f a b ^ f c u r t ii d in spate. E a stătea la m asa
d in c e la la lt c o l, . c u SQţia l m Peter, al>
veche de p ic n ic c u s u r ° n le ^
sorbite de n işte n u m e re ; ve ^ v e c h k u r i. G lim u n d
C ath y le cu m p ă ra se de a u j u , a cale n u n ta
şi râ z â n d , m a m a j s u io r U ^ P ^ ^ decât sa stea
cu e l" T e t a S Ş le lase sa se o cup e , m u lţu m ită sa se
o c h ii lu i s u n t a ţin tiţi as|-ip f ) e re c u n o ş tin ţă . La în

de în c u ra ja re , de co m U ™ “ J L ei n u v o ia să o accepte,
ceput î l întristase re cu n o ştm . ^ n u fusese n ic i pe de-
s im ţin d că o ric e făcuse p în te l eagă că re cun o ştinţa
parte suficient. Dar ajun pe care el m_suşi
ei e ra p e n t ru atat de ^ d ire c t - fa p tu l că făcea
n u le p u te a in flu e n ţ a in . , _ c - ge trezea în fiecare
parte d in tr-o fam ilie, ca e ca ’era î n siguranţă,
d im in e a ţă şi, în sfârşit, p C a ro lin e ca să-i îndrepte
C a th y o îm p unse in um ăr r -se cu p o ftă, iar
atenţia către ceva * distanta scurtă până u n d e sta-
r r pi t u ‘ pn~ p*
b lo n d î i flu tu ră în ju ru . tTjv e a . î i în c a d r a faţa.
P ă ru l w r iu c h « r _ J ^ de p 0 rţ e b n al t e n u lu i
sco tân du-i in e ¡' rj J e u n albastru şi m ai mtenb.
si făcând c a o c h u s a - ip a r a ^ i ^ ^ ^
î l făcea pe încetinească, P h il, com entă
_ C r e d ca mcear^ ^ ^ îndem finarea Ş1 m drăzneala
Peter sec d in sp. inţare p e n tru ei.
noastră, suntem ^ rid ic â n d dintr-o sprân-
M a x se râsu expresie pe care putea să şi-o
ceană ce* fiase că până şi sarcasm ul cerea energie.
com p11^ ’ . ci la d o i p e n tru n o i. S ăp tă m â n a tre cu tă
- E t cu patruzeci la zero. N u prea cred că aveţi
v - a m bătu _ _
wv
jâ*
454 Knrcn Rose
nevoie de ajutorul nostru să vă pună în pericol î j

mânarea şi îndrăzneala. Se uită spre Tom, ai cărui |"
nu se dezlipiseră încă de mama lui. Eşti pregătit nenr
încă un joc? ’ & u
Tom oftă.
- Nu prea am chef să joc astăzi. Se întoarse spre fiui
lui Peter. îmi pare rau, Phil. Se pare că nu prea not ^
ma concentrez. F a
Phil aruncă mingea în aer şi o prinse într-o mână
- Nu-i nimic, Ţi-e foame?
Tom se forţă să zâmbească.
- întotdeauna pot să mănânc.
Băieţii porniră împreună înapoi spre casă ţi X/U
E S f i E r 1“ depă™s - ‘K u -JS
-Tom este supărat pentru că azi trebuia să vină Evie
si d S i 1 di„™ pK nt Pe femdle ad" " a" >" lutul mesei
- m f e dar
Sina“ * Pe Caroli" ' " r i,“ d ceva pe pa-

- t T S L f e r ? “ ’, ? ™ ' W ln d u -S i buzele,
O vadă, săptăm âna™ ^ , - atf 0 ? e C aroline să vină să
Când s-a întors acasă Pa Y ln^ i ţ i nodul din gât.
A plâns două ore. ’ r° lne s'a dus direct la culcare.
if ă c u t St maSrăU decât Credea?

nod în gât. mn m Cap că da’ simţind din nou un
rată. I^ fra c m r« toaCr° P 1 1 ni,ciodata- Fafa » este desfigu-

ProbabiUu va maTn L ° aS C ale mâinii drepte, şi
dată. Dar cel mai r ă n ^ Să* ° foloseascâ complet nicio-
^ ^ - S ^ î f - ^ p e e a . n s ă ş ,
Ma* oftă din nou.

■ -Tiainte să o atace, W in ters a întrebat-o daca

a r i n ii 'ei nu o învăţaseră să nu se suie în m aşină cu
b a CW puUui Peter se crispa.
' c t n e ? D a v !d în a in ta pe alee, venind d in strada

unde îşi parcase m aşina. D ucea pe um ar un sac mare
" M e d i c ă doar din sprâncene, şi înţelegând, David
° ft- Ucigaşul nebun, preferatul meu, spuse David lasand

sacul cu cărbuni pe caldarâm. A runca o privire in ]ur.
Evie n-a venit, nu?
Max clătină din cap şi zise:
David continuă să privească în jur, căutând ceva. Sau

pe cineva. D ana era de părere că nu va veni.
Peter părea surprins. . , . n
- A i v orbit cu Dana? D ana, prietena lu i C aro lin e.
Sprâncenele i se uniră a uimire. Nu-mi spune. N ici sa
nu te gândeşti să-mi spui, adăugă posom orât. Nu vreau
să stiu. , .
C olturile gurii lui David se ndicara a mirare.
- N u este ceea ce crezi tu. Su ntem p rieten i, Şi, pe
Dumnezeu, ăsta este adevărul.
M ax aprobă printr-o mişcare din cap.
-M ă c a r de data asta spune adevarul. Ne-a ajutat sa
mutăm adăpostul Danei acum câteva săptamam. Acum
este în mod categoric persona grata.
- Ş i i-am reparat şi m aşina. T o n u l lu i David era
autosuficient. - - j i „ i ,
Peter bombăni, iar vocea lu i puternica de bas um plu
aCr~ Prieteni, dar trebuie să pregătiţi terenul pentru otice

eventualitate. _, , ,
David zâmbi cu gura pana la urechi.
- S u n t un tip grijuliu. Fratele meu mai m are m-a
învăţat să-mi fac planuri.
4S6 Karen Rose
Max chicoti.
Taci din nurii şi ajută-mă să aprind focul. Mama se
în rren
..ea bă pe unde umbli cu cărbunii ăia.
Ca la comandă, mama apăru la uşa din spate, ţinând
in mână telefonul fără fir.
- Mamă, uite cărbunii, strigă David.
Plioebe se uită spre ei, iar chipul ei, în mod normal
vesel, era acum serios.
- Lasă-i lângă grătar, Davy. Max, telefonul este pentru
âroline. Cred că o să vrea să vorbească în ăun tru. Si
cred ca tu ar trebui să fii cu ea.
Atmosfera veselă din urmă cu câteva clipe se risipi
şi Max simţi cum inima începe să-i bubuie.
-M am ă, cine este?
- Este agentul special Thatcher.
uI . S T a ?^ ÎŞ; . SP f ni Capul de Perne,e de la canapea,

nu v i n J A' ' VC? ea Să V° m ite- Senzaî ii Pe care
W n er n a Ca le ,va avea vestea că Rob
Ip m o n a l 1 f T “ 1 T h atd ler insistase ■ « spună
închisoHi l i da? USC VOÎe celor din administraţia
Sa baie în , W T P* W inters fusese 8 ăsit mort
se împlinise ?Ceea' A parent d orinţa lui Tom
deschise pe Rob' I* ' ' ' ' ' n ' ni_'^ Pr‘m iseră cu braţele
pe tânărul aceh PJ ^ că"l omorâse în bătaie
vieţi mai luase'lif .^ru.ln.-^slieville. Se întrebă câte alte
niciodată si i se î V pre care nu va Şti nim eni
« ; ; « E S T l c '* ~ - - *
ziată, C arul in e'seh irr T -, l|ntrU o r o r i*e ' u i- ^ a aneste-
tfl <-■=>, liâ n d in d iK s e la r l u l t
I ie rd e re a v ie ţii m i 7 ,.r i*-i
^ s l,fic ifo n t ' N u - c u § e'
i ni:c*c 's c ris f ă c u t lu i E v ie .
P a rte s u f i c ie n t ă a lu i R o b n u e r a n i c i p e d e
v in e s ă 'c " e d !lnU Să t r , '‘d ’ ŞO pti c ;l' P u r 9* s 'n r p l u n u - m i
" ţ in u s t r f l n l m !ln d ' Ul ?1 ° npilsii Ll!i" r ° '-lată, a p o i

Sa nu spu i n im ăn u i
__ g ,a t e rm in a t, C a r o lin e . N u -ţi mai p o ate face rău
nlCl°E m ort? în treb ă T o m din arcada care despărţea lh in -

o u l de b u cătărie. Stătea aco lo , cu picioarele d ep artate,
cu b raţele în cru cişa te la piept. U m plea to t spaţiu l, pa
rând m ai masiv, cumva mai mare.
C arolin e se răsuci şi îi în tâln i privirea. O cb u lui rec ,
duri. Avea gura strânsă într-o linie fermă.
-T e -a m în treb at ceva, mamă. E mort? Făcea d eliberat

pauză după fiecare cuvânt. . . . .
Tem ându-se de reacţia lui, Caroline sim ţi ca i se strân
ge stom acu l. S e tem ea că va fi una de sarb ato are, de
exaltare, cu pum nul triumfător ridicat m aer. Nu voia ca
Tom să plângă, nici măcar să-l jelească. D ar nici nu voia
ca băiatul ei să sărbătorească pierderea inca a u nei vieţi.
- D a, răspunse calm. . .
C u um erii prăbuşiţi, Tom rămase cu picioarele term
în fip te în pământ. Se prinse strâns cu m âinile de braţe,
iar atitudinea sfidătoare de mai înainte deveni una oare-
cum de cocon protector. Capul tl căm în f a ,) p«nS cand
b aÎ t a ‘se'rid k ă c î î r = “ tate In picioare, cu o expresie

plină de îngrijorare,
'-p -y »?
r line ridică privirea şi sim ţi în ţep ătu rile lacri-
■1 aT Max era la fel de îngrijorat ca ea de sănătatea
or: „i3 n fiului ei. în tin se m âna spre el, iar el i-o
emoţiona < c o cbij |a f jgura abătură a
prinse ori^si ,
lui $pune ceva! interveni C aroline încercând să-şî
" ° e vocea egală. Fără succes.
r a m v o r b i fără să ridice capul.
V reau să fiu fericit, mamă. îşi arcui umerii înainte,
". J cu capul plecat. La naiba! Vocea i se stinse,
răn^ 1 ^ 0 să moară. Eram sigur. Visam că-1 salut cu res-
Ştia'1^ rlpiil care îl cresta de moarte. Dar acum nu pot.
Pecr " cs fiu fericit că a murit. Dar nu pot.
Vreau _ *
4SS
Kuren Rose
> m -‘ limp“ i' Umerii I

Şi arat de sin<nir <Nt-^ - i rămăsese undp n r U|
căperea şi îl fu ä ' lui M ax, t r a v e r ^
umărul ei. in b raţe, trăgându-i c a n S
- A t u n c i, cu m te sim ti? •
te sim ţi. Ş °P ti ea. S p u n e . mi
cum
- S mCU P f Părul lui, Iiniştmdu-1.
că da“ m 8r° P atä «än.1 ei, Tom dâdu d i„ cap
^ í £ r r s“ ^ c in e a fc st
- ^ ^ * ti cuprin-
m u r it M n iPb ? M ^ C^ l a? n S e * * buCUd Cä a
asta te sim ţi mai puţin bärbat’d i ^ " ^ “ în m om e™ l
Tom înălţă capul de pe u m i m l l r a f eea ce simti?
CU pnvire,a pe M ax, cu o exnresi! Í ‘ C ar° line fintui
m ‘te pe chip. expresie de recunoştinţă şi ui-
- D e unde...?
A r fi u?o r sä te sîm t f b u c u r o s răspu,n se M ax simplu.

Parat şi potrivit. Insisti c î m, fCUm’ âr n u ar fi nea-
A. fl ţaţă înseam nă mai m ult d ° - t tăU‘ Nu a fosti
? l a fi bărbat în seam n ă mai l i “ d° nezi A D N 'ul-
curaj de Hollywood D ar nu 2 f° rţâ bru t* si
! * exact. Înseamnă iubire si c o m n S * ^ Ce înseam'
•ntegritate. Tatăl meu avea toate as e a ^ é ^ Sacrifidu- ?i
me u sim ţ, emoţia după ^ „n ^ ^ opn, Ş1 Caro.
Vrei sa ştii ce sim t eu în clipa asta? m P“ !*-
S ă nu spu i nim ănui
489
Tom î n c lin ă c a p u l, a p o i făcu sem n că da to ta l

n e în c re z ă to r.
Max o îm brăţişa m ai strâns pe C aroline şi spuse:

- M ă sim t uşurat, ca să fiu cinstit. Uşurat că nu poate
să evadeze şi să n e găsească iar. în ultimele şase săptă
mâni am pierdut nenum ărate ore de somn, făcându-mi
griji că va găsi o cale să scape şi se va întoarce să vă facă
rău ţie şi m am ei tale. Făcându-mi griji că ne vom petrece
tot restul vieţii uitându-ne în spate, aşteptând să apară
de după un co p ac şi să sară la noi. Mă simt totodată
trist... de-a dreptul cu inim a frântă când îmi dau seama
că nu ai cu noscu t niciodată un tată cum a fost al meu.
Cred că b ă rb a ţii ca tatăl meu sunt incredibil de rari.
Mi-aş dori să fiu măcar pe jumătate bărbatul care a fost
el. D ar cumva, în ciuda faptului că nu ai avut niciodată
privilegiul u nu i tată ca al meu, în ciuda tuturor celor
care ţi s-au întâm plat, eşti mai bărbat decât majoritatea
bărb aţilor pe care-i cunosc. Dar, mai presus de toate,
sunt m ândru de tine, Tom. N-aş putea fi mai mândru
nici dacă ai fi propriul meu fiu.
C u lacrim ile şiroindu-i p e obraji, Caroline îşi lăsă ca
pul pe spate ca să vadă faţa lui Max. Privirea lui era plină
de compasiune, şi asta îi îndulcea puţin expresia în mod
norm al dură a feţei. Ştiu că nu ar putea să-l iubească
vreodată mai mult decât îl iubea in clipa aceea. Ktax
co b o rî privirea şi o surprinse uitându-se pătrunzător.
Zâmbi, z â m b e tu l acela tandru, dulce care îi topea inima.
C i n e v a îs i d r e s e g l a s u l , ş i c e i t r e i s e r ă s u c i r ă î n a c e l a ş i
ti m p s p re u ş a b u c ă tă r ie i. D a v id c o n d u c e a g ru p u l, d a r
c e ila lţi e r a u c h ia r î n s p a te le lu i.
- N u tra g c u u re c h e a in h o l. A s ta e b u c a tă n a , p ro te s tă
D a v id în a in te să p o a tă C a r o lin e să s p u n ă o v o rb ă . A v u
e f e c t u l s c o n t a t . C a r o l i n e r â s e , c h i a r d a c ă s u n a n ia i d e -
b ă ca u n s u g h iţ.
P h o e b e îş i f ă c u l o c î n f a ţ a g r u p u l u i . A v e a o c h i i u m e z i ,
c h ip u l e i e r a în tip ă r ită o e x p re s ie p r o v o c a to a r e .
[via x , n - a m v r u t s ă f i u p r e a c i c ă l i t o a r e t o a t e s ă p t ă m â -
•je a c e s te a i d a r a m c â t e v a î n t r e b ă r i p e n t r u C a r o l i n e .
490 Knrcii Rom
T om se dadu intr-o parte .şi zâmbi usor când PI, ,

il cuprinse cu braţul de talie şi-l trase .spre ea ' î4 '
îşi şterse lacrim ile de pe obraji cu d o m e tr e m .irtl
Din spate, Max o prinse de talie ţinând-o strâns l i n S 'T '
trupul Un puternic. I ,1‘' de
- D a , Plioebe? C are este în trebarea 7
- T în tre b ă rile. N u m ăru l unu, care era n u m elo m
înainte: jiu m u c (au
“ s : r st nwm™ - - * ^ “
C aroline clipi din nou.
să se u t e l Î M » D n c a n ,P hiar S° Kândise' Se ™
^ a v ,a u n ^ l 1^ r im,CÎmPOtriVă-
-hlu2 t S i s t r 1 ii amă’cc înseamnii ^
Max deschise Rur h C ' ' Î ^ P" acrat b:' i;ir’ Max?
să-1 privească. S e S n t a h r T T SC 1 * Uci lli" "<>«
pe frunte. Si roşea. C nm îi’, sP|ranccn ele i se adunau
roşind pe Max h r mi |- U n m a' Vi’2llst-‘ niciodată
- Nu * “ P“ ™ " « -
Nu este... ‘ e sP r(i a ce st lu cru , m am ă.
cum faci tu, ^ ^ ^ tC S i l e ş t i a¥a de mult

aflat acest lucru Tom r ^ ZlJC că pilniS acum ai
aici de faţă? ' ’ ad o p tat de fiul meu,
Caroline ştia'asta.Ti ^ . zeJL“’ lllln it- ° plâcea pe Plioebe,

dezmierdări de hiiniî - « '1^ 3 amestccl|l acela de sarcasm şi
îl mustră pc fiul «•! ,| " " m o m en tu * ăsta îi plăcea cum
fi fost mai mare decât P ete'^ m etri ca ?i cfmtl n-ar
" Da, doamnă, * C^
■ n
Sil nu sp u i n im ă n u i 491
- B ă ia t u l sp u n e „ d o a m n ă “, repetă P h o e b e fără să se
nlrcseze cuiva în m od sp ecial. Peter, poţi să faci actele?
‘ _ D a, m am ă, v en i ră sp u n su l sim p lu al lu i Peter, d e
parcă nici nu i-ar fi tre cu t p rin m in te să în ceap ă o c o n
troversă. M ă o cu p m â in e la p rim a oră.
- A t u n c i , C a r o lin e , cu m d e ja p lă n u ie şti să faci u n
copil cu fiul m eu...
M ax se în ecă în tim p ce tuşea.
- . . . şi cum fiul tău va fi adoptat în curând de fiul meu...
D intr-u n c o lţ al b u cătărie i, D avid spuse ch ico tin d :
- . . . şi cu m în m o m e n tu l ăsta n u pari a fi m ăritată...
D in pieptul lu i C a ro lin e gâlgâi râsul.
- S â m b ăta viitoare, P h o eb e. M ă m ărit cu fiul tău sâm
băta viito are.
P h oeb e zâm bi larg.
—îl ch em pe p ă rin te le D iw e n . V ă cu n u n ă im ed ist,
ca să vă îm p ied ice să m ai trăiţi în p ăcat. T o m , vin o cu
m ine! T re b u ie să gătesc o ju m ă ta te de vacă, iar David,
aici, de faţă, nici m ăcar n-a făcu t focul p entru grătar.
- D a , d o a m n ă . T o m privi p este u m ăr, şi tristeţe a
d in o ch i îi d isp ăru se, c h ia r dacă n u m a i p en tru m o
m en t. Z âm bi, arcuindu-şi uşor gura, d ar era su ficien t.
Pentru m om ent.
U nul câte unul fraţii părăsiră bucătăria m ică şi, când
îşi făceau ieşirea d elo c p lin ă de ta ct, to ţi îi felicitară
îm brăţişându'i şi sărutându-i pe C aro lin e şi pe M ax. în
cele din urmă, nu rămase decât David.
D a v id ezită, apoi vorbi cu un aer serios:
-G reşeşti într-o singură privinţă, M ax.
Mnx ridică dintr-o sprânceană.
_ Şi care ar fi aceea?
David îşi feri privirea, dar C aroline apucă să zărească
lucire ce reflecta lacrim ile din ochii lui.
_Tata era un bărbat rar, este drept, dar nu unic. Tu
i fjul lui şi ştiu că azi ar fi la fel de m ândru de tin e
i ■iiint şi eu. Părăsi încăperea în grabă, fără să mai
v r e u n a ,* ,,,,.
i i • \
1
492 K aren R ose
Caroline lăsă să-i scap e u n o fta t, şi ridicn ,„■ •

Max, vizibil em oţio n ata, 1 lv*rea spre
r A fost foarte d răg u ţ d in p a rte a lui, M a x
înghiţindu-si nodul d in gât, el spuse-
- Da, aşa e. îşi recăpătase stăpânirea de sine si ,
privirea spre ea. ■ coborî
-S â m b ă ta v iito are? C re d e a m că am ro m
aşteptăm până cân d vei p u tea să ai n u n ta n T nU Să
doreşti cu o ro ch ie eleg an tă şi un to r t având î n " * r
o pereche care nu seam ănă cu noi Varf
* in a' ,a pe “ * « . *
si xpresivi ccare
T fu' Tfurasera
în ° Chim
r im
° chil
a dei fmmosi
in m om en tu l în
care se cunoscuseră - şi fu co p leşit de un val de [ubire
îi stătea p S h ? ‘ ^ inmUÎară ^ n u u c h ii. G lum a care

două cuvinte n ' ^ ? -C*Sj m ‘n te. în locu ită de cele
fiecare zi ne n- 1-1. orea să * poată spune în
_T k t0 t reStul viefii lu'*
toare si Pat*ma?> cu voce tremură-
i se u m n L r ^ T feţei * SC îndulceşte, iar ochii
îti promit rca3 nu-ţi va mai fIfiPr°
lţ. promit mit
frică că te voi face feridtă!
niciodată!
spre o b r a z S u T ^ ° m ână tre™ ™ n d ă
» U n « - " » t a d J S t d V° ‘ # ^ *
EI îi duse m âna la buze si îi sărnH • r-
care deeer în r» * Palma, apoi fie-
ueger in parte. JJu p a aceea o t n t » î i i ■
si îi săruH 1 -iiiTcl» 1 , • crase in braţele lui
. Şdruta buzele, lung si apasat, iar eq - j
topi lipită de el. ’ SUsP m and, se
. . - • AQ1
Să nu spui itm a n u i
_ P utem să în ce p e m c h ia t acum ? m u rm u ră în ure-
Î c e p e m *^ T n fln te m d e m fem ilia de care v o rb eaţ

spuseşi num ără p e n n u el, unu, doi, E a Se unbu.ora
uşor şi se uită peste umăr.
' M am a ta este aici, M ax.
-M a m a m ea a făcu t cu to tu l n o u ă copii. M am a ştie
CU RâsuU uî C aroline umplu încăperea. îi umplu sufletul
^ - R u î m a m e i tale poate să aştepte până după prânz,
11 t- <Prom iti? în treb a el privind-o pătrunzător Ş1 âzan'

du-şi cu o ch ii m in ţii to t restul vieţii, cu o nerabdare
m ultum ită. „
Privirea ei se îndulci din nou, mangaietoare.
- îţi prom it, Max!
/ " N

Karen Rose - Să Nu Spui Nimănui

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Karen Rose - Să Nu Spui Nimănui

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Era un plan disperat.

Dar Mary Grace W inters ştia că singura

„Un roman care te înfioară ca o mână rece pe ceafa, dar temperat

K A R EN R O SE şi-a făcut debutul cu romanul Să nu spui nimănui

Tradiţie din 1989

Zgomotele o linişteau. Bipul uşor al monitoarelor,

contuzii m ultiple pe faţă şi pe ceafă. O tăietură adâncă

, t \e mari Pe dosul palmei ei, trimiţându-i

o b i î Î S « ¿*ilS^ “ nd° SSrUtâP‘ "

bî „ S « » sS ta c li“ su flctent d in capul- T “

"câ n d « f i « u t « tiaeS de eL G te a ţa ii in to a tse *» ■

văd în halul ăsta. . i •i •

- T im p u l p entru astăzi a tre cu t, d o m n u le p o liţis t

- E cu asistentul social al spitalului. Ştiţi că băiatul

Lacul Douglas, în estul statului Tennessee

- D oam ne, urăsc partea asta a m eseriei. C um poţi să

de orice speranţă? C eilalţi băieţi au povestit destul de

Dară n Î ! al naibii!, HuS i n s strivi ţigara cu călcâiul.

Asheville, Ca roiina de Nord

-N e m e rn ic u l! Băiatul icni. jigodie'

Crezuse că băiatul avea mai multă tărie. El, la 14 ani,

d om n A lonzo Jo n e s. A cum ori vii cu m in e la secţie

d iS cu « T i " “ mp “ acesra !}i priM e mâna schU*

_ N um ele de fam ilie - îl lovi din nou cu vârful cizmei

îşi sterse o cizmă pe pantalonii murdari ai băiatului,

Era timpul să-i facă o vizită d om nişoarei C h an iq u a

pe fund al scârţâind unui scaun pe care se pare că se

D an a se rezem ă de tocu l uşii de la dorm itor, cu

la orice am intire legată de om ul care îi fusese vreodată

C on trastu l face ca faţa ta să pară atât de palidă. Mai ales

03 ^Pentru puţin. D ar puloverul îm i place. Albastrul se

- S p e r să fie aşa. Mă obişnuisem atât de m ult sa lucrez

^ D u p ă 'c e 'v a term ina Facultatea de D rept, problem ele

de am şi tot aşS(- f C ŞI Un C3ngUr îm Păiat de patru sute

ce în ce mai m ult, m âncându-i practic urechile. îşi luă

dar ştiu că D ana ne-ar trim ite cu un şut în fu n d înapoi

^ v E Î c u m în o ch ii lui licăreşte u n surâs şi îşi dădu

de D ana veni alături de T om şi îl cuprinse cu b ra ţu l pe

să-ţi pară rău.1' mUh ^ bm e Să fii în siguranţă decât

Să'ti pară tău însem na de fapt să fii mort.

“ T í a deodată că are m ult m ai m ul, decât 14 ani Îşi

în ţ! C r D a nc ! âacea zi va veni vreodată, o să rămânem

T râ n ti uşa când ieşi, şi m icul ap artam en t se cutrem u-

mulţumită?" U™ C' ^ ° meSchină- A cum eSci

c - â f t s a - Pr‘V,Ka “ Upra P 'i " «<

r tntlns tn pm. S|iitlrle lul rni o inmv vAnAIitU* nen^ il,

T r e h u l e í t C!-mICJ , l nl| 1 Vor vlm lcc« , Unnn,

de olnwltfl, ,,1U* ,Mlt ,IIW ^ »rollne, S tllil nlrtl

nlciudntfl, Nu I p I ^ Í i X h n í™ '" * ? ' 1,11,1,1 mi ‘ '•w"“'"

„n ţl |Ml lid I' ' I ' 1 mul lilllIlM M i Diiliilllll, I Iil-P I ţl n h i n i |

-S p u n e -i că su n t bin e. Se îngrijorează când nu mă

- T e ... Sue A nn îşi drese glasul. Te sim ţi b in e , Rob?

i e f r i n î n T '3“ ’ dln lem n SCârţîi •' " s'm t i p a rfu m u l

d e tăcere " ^ dUre' e fu o c lip ă lunga

el, încordându” p u m n u l ' Pa“ " In tcleS i? ţcră5ni

cu S^ nm e 'e idiCS ,nCC' i5° r de * * * * > . p ip ă in d u *

W in ters sim ţi cum i se întoarce stomacul numai când

W in ters nu a făcut ceea ce se cuvenea pentru băiatul lui.

niciodată acasă. * * * “ R o b b ie ° U Va m ai veni

Lum ea pretindea că zilelp i

păreau mai degrabă să o susţină decât să îi creeze bătăi

Iar acum el era m ort. Eli era m ort. Regreta profund

ajunseră la chipul bărbatului care stătea în faţa biroului

lu i. Această reacţie era mai puţin obişn u ită şi însem na

C aroline îl găsi după douăzeci de m inute stând la bi

cu pielea ei ca de fildeş. „Şi este şi un pic temperamen

Mama le num ea an tich ită ţi. B u n ica spunea pur şi sim