Revoluţia din 1848-1849 din Europa

Cauze :
- dezvoltarea de tip capitalist era pretutindeni privatǎ de vestigiile vechiului regim;
- monarhii şi înalta nobilime se opuneau înnoirilor;
- fărămiţarea politică şi economică stânjeneau dezvoltarea industriei şi a comerţului
- afirmarea culturii naţionale etc.

Forte participante :
- burghezia, nobilimea liberalǎ, ţǎrǎnimea, lucrǎtorii industriali.
Obiective :
-revoluţia europeană urmăreşte :liberalismul politic, dreptatea socială şi afirmarea naţională.
- doreau doborârea regimurilor politice absolutiste
- doreau înlăturarea vechilor rânduieli , înfăptuirea unei revoluţii democratice
Desfasurarea revolutiei:
Franţa
-Principala cauză a fost de natură politică : monopolul politic exercitat de marii bancheri în
vremea Monarhiei din Iulie împiedica accesul la putere a burgheziei
-Pe 22 februarie 1848 la Paris a fost declanşată revoluţia.
- Ludovic Filip a fost înlǎturat şi la 25 februarie a fost instaurată Republica.
- În iulie 1848 a izbucnit un conflict un conflict între socialiştii conduşi de Louis Blanc şi
guvernul provizoriu care încetinea înfăptuirea reformelor.
-socialiştii au fost înfrânţi iar preşedinte al Republicii a fost ales Ludovic Napoleon
Bonaparte, nepotul împăratului Napoleon Bonaparte.
-la 2 decembrie 1852, Ludovic Napoleon Bonaparte s-a proclamat împărat sub numele de
Napoleon al III-lea şi a instaurat un al II-lea Imperiu, un regim autoritar.
Imperiul habsburgic :
-cauze :politice, sociale si nationale.
-la 13 Mai 1848 revoluţia a început şi la Viena ( Austria ).
-Cancelarul Metternich a fost obligat să demisioneze.
-pentru a câştiga timp împăratul Franz Joseph ( 1848-1918) a promis o constituţie , a acordat o
serie de libertăţi.
-manifestanţii nu au fost de acord cu propunerile împăratului care este forţat să parăsească
capitala.
- 31 octombrie 1848 trupele imperiale au reuşit să-i înfrângă pe revoluţionarii din Viena.

1
Revoluţia română

Cauzele revoluţiei române au fost atât de natură externă cât şi internă. Contextul
internaţional favorabil a fost creat prin izbucnirea revoluţiei în spaţiul european.
Printre cauzele de natură internă se numără:
1. Asuprirea străină în cele 3 ţări române.
a) suzeranitatea otomană şi protectoratul rusesc ştirbeau autonomia Ţării Române şi
Moldovei .
b) Pericolul de maghiarizare în Ţara românească şi Banat prin anexarea la Ungaria .
c) Românii din Bucovina erau ameninţaţi de politica de germanizare dusă de Curtea de la
Viena.
2. Menţinearea privilegiilor marii boierimi în detrimentul micii boierimi .
3. Agravarea problemei agrare şi înrăutăţirea situaiei ţăranilor dependenţi
4. Lipsa unor instituţii moderne.
5. Menţinerea clăcii şi iobăgiei.

Programele revoluţionare de la 1848

1.Petiţiunea Proclamaţiune-Moldova ( 27 martie 1848 )
2.Proclamaţia de la Islaz- Ţara Românească ( 9 iunie 1848 )
3.Petiţiunea Naţională –Transilvania ( 3-5 mai 1848 , Marea Adunare Naţională de la Blaj )
4.Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova ( Cernăuţi ) – Bucovina ( 7 iulie / august 1848 )
5.Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei – Braşov ( 24 mai 1848 )

Printre cererile formulate în programele revoluţionare se numără : înlăturarea

regimului politic introdus de Regulamentele Organice,desfiinţarea iobăgiei şi împroprietărirea
ţăranilor cu pământ , recunoaşterea drepturilor românilor din Transilvania , egalitate în
drepturi , independenţa naţională.

Desfăşurarea revoluţiei
În Moldova , revoluţia a debutat la 27 martie 1848 , printr-o întrunire a revoluţionarilor la Iaşi
, la hotelul Petersburg , unde este dat publicităţii programul revoluţiei , un program moderat
conţinând 35 de puncte care cuprindea revendicările tinerilor progresişti între care „ grabnica
îmbunătăţire a situaţiei ţăranilor ”, alegera unei alte Adunări Obşteşti din care să nu facă parte
oamenii domnitorului şi formarea unei gărzi civile.Somat să accepte petiţia fără nici o
modificare , Mihail Sturdza înăbuşă acţiunea , arestând căpeteniile.

În Ţara Românească mişcarea se declanşează în două locuri : la Islaz pe 9 iunie unde se

citeşte şi programul revoluţiei ce prevedea emanciparea ( eliberarea ) şi împroprietărirea
ţăranilor , desfiinţarea ( abolirea ) protectoratului rusesc , alegerea unui principe pe 5 ani ,
emanciparea evreilor şi ţiganilor şi la Bucureşti pe 11 iunie 1848 unde domnitorul Gheorghe
Bibescu deşi iniţial a fost de acord cu programul revoluţionarilor abdică două zile mai târziu.
După abdicarea lui Bibescu se constituie un guvern provizoriu ,care a luat o serie de
hotârâri , cum ar fi : desfiinţarea unei gărzi civile , încercarea rezolvării problemei agrare.
Mişcarea va fi înfrântă la 13 septembrie 1848 în urma intervenţiei Imperiului Otoman la
cererea Rusiei.
În Transilvania , revoluţia română a intrat în conflict cu cea maghiară ca urmare a
proclamării anexării Transilvaniei la Ungaria de către Dieta de la Cluj. La 3-5 mai 1848
are loc o Mare Adunare Naţională la Blaj , în cadrul căreia se dă citire programului
revoluţiei , Petiţiunea Naţională care prevedea :
-egalitatea în drepturi a naţiunii române cu celelalte naţiuni din Transilvania ,

2
-oficializarea limbii române
- desfiinţarea iobăgiei
- egalitatea Bisericii Ortodoxe cu celelalte biserici.
Cererile au fost refuzate de maghiari . În aceste condiţii Avram Iancu organizează o
armată revoluţionară în Munţii Apuseni şi instaurează chiar o administraţie românească în
Transilvania. Ofensiva trupelor maghiare condusă de generalul Iosif Bem restrânge această
arie la Munţii Apuseni .
Împăcarea celor două părţi este realizată de către Nicolae Bălcescu , dar survine prea
târziu ,în condiţiile în care are loc intervenţia armatelor ruseşti şi austriece , acestea reuşind să
înfrângă armata maghiară la Şiria la 13 august 1849.Revoluţia de la 1848 a cuprins şi
teritoriile Bucovinei şi Banatului .În Bucovina se desfăşoară o Adunare Naţională sub
conducerea lui Eudoxiu Hurmuzaki, fiind elaborat programul intitulat Petiţia Ţării , care cerea
autonomia provinciei şi a Bisericii Ortodoxe , o dietă care să cuprindă reprezentanţi ai tuturor
stărilor şi o conducere proprie.
Banatul , integrat Ungariei la sfârşitul secolului 18, cerea în cadrul unei adunări desfăşurate
la 15 iunie 1848 la Lugoş , autonomia provinciei şi recunoaşterea naţiunii şi a limbii române.
Anul 1848 a însemnat apariţia unui program coerent care va duce la constituirea României
Moderne şi la crearea unor simboluri importante ale românilor , imnul şi tricolorul.
Urmări :
-desi revolutiile sunt infrânte, au elaborat un program de dezvoltare în sens democratic,
capitalist şi naţional şi au reprezentat un eveniment fundamental în evoluţia generală a
societăţilor europene.
- revoluţia din 1848 a constituit un pas înainte pe drumul formării naţiunii române moderne-
strângerea legăturilor dintre românii din cele 3 ţări româneşti în vederea intensificării luptei
pentru independenţă şi unitatea naţională.

Vocabular
1.Revoluţie = Schimbare bruscă și de obicei violentă a structurilor sociale, economice și
politice ale unui regim dat. Răscoală , revoltă.
2. Republica = formă de guvernare în care puterea este deţinută de mai mulţi oameni pe
perioade de timp determinate .
3. guvern provizoriu =guvern care îşi exercită atribuţii pe o perioadă de timp determinată şi în
condiţii speciale.
4. Regim autoritar=formă de guvernare în care şeful executivului are puteri sporite , în dauna
legislativului.