Cea mai mare personalitate a geopoliticii americane este

considerat a fi Alfred Mahan, amiral al marinei americane si

profesor la Naval War College. In lucrarile sale el urmareste
ascensiunea marilor puteri: Anglia (1600-1783) si Franta (1793-
1812) din perspectiva puterii maritime de care dispuneau la
momentul respectiv acestea. Mahan nu face altceva decat sa dea
solutii Statelor Unite ale Americii pentru a deveni putere
mondiala. Teoriile sale sunt puse in practica de presedintele
Roosevelt. Astfel achizitionarea canalului Panama se datoreaza
convingerilor sale ca, istmul dintre cele doua Americi trebuie
controlat de SUA, insula Hawaii devenind punctul strategic pentru
apararea impotriva unei eventuale invazii. 
Mahan pledeaza de fapt pentru construirea unei puternice flote
navale indispensabile unui stat care vrea sa joace un rol important
in ordinea lumii. Acest deziderat apare datorita faptului ca SUA nu
este altceva decat un continent izolat de restul lumii, dar care are
acces la Oceanul Planetar si este o mare putere economica
Daca pana in prezent SUA detinuse o potentialitate geopolitica
acum, prin flota maritima ea devine o putere geopolitica (fiind
deja putere industriala). Autorul precizeaza ca, nu este important
sa ocupi un teritoriu, ci sa detii controlul asupra cailor de acces
spre acesta.

Nicolas Spykman este cel care a lansat teoria tarmurilor (rimland),

in evidenta opozitie cu ceea ce gandea Mackinder. Spykman
considera ca, pentru a stapani lumea trebuie sa urmaresti
urmatorii pasi: "sa domini coasta pentru a stapani Eurasia si sa
domini Eurasia pentru a stapanii lumea". Autorul olandez afirma
ca este decisiv controlul tarmurilor bazandu-se pe faptul ca,
heartlandul este prea vast pentru a putea fi dominat. In opozitie
tarmul are numeroase cai de comunicatie, este mult mai ospitalier
iar 2/3 din populatia lumii traieste aici.

Saul Cohen s-a ocupat de teroria spatiilor globale (realms). El

considera ca exista doua spatii globale: maritim si continental.
Spatiul maritim este deschis schimburilor comerciale, iar puterile
de aici nu au intrat niciodata in contradictie, neavand nici un
teritoriu comun de impartit
Spre deosebire de spatiul maritim, cel continental este traditional
si orientat spre el insusi, iar statele din cadrul lui au intrat de mai
multe ori in conflicte militare pentru impartirea puterii in aceasta
zona. Din spatiul continental fac parte: Rusia, China, Asia de Sud,
Sahara. 

Halford Mackinder este autorul teoriei zonei pivot. El a fost

decanul Facultatii de Stiinte Economice si Politice din Londra si
vicepresedintele Societatii Regale de Geografie. In 1919 el publica
lucrarea "Democratic Ideals and Reality" in care abordeaza intr-un
mod cu totul nou lumea. El opereaza cu notiuni ca: Oceanul
Planetar, Insula Mare a Lumii (formata din Eurasia si Africa),
renuntand practic la impartirea planetei in oceane si continente.
Oceanul Planetar reprezinta 3/4 din suprafata globului si era
dominat la vremea respectiva de Marea Britanie (care detinea
suprematia oceanica). Din aceasta cauza teroriile sale vor viza in
special zona de uscat, adica Insula Mare a Lumii, pentru ca vastele
resurse ale acesteia sa fie controlate tot de catre aceasta mare
putere. 
Mackinder vorbeste despre heartland (inima lumii) care dupa el
ar fi zona cuprinsa intre Europa de Est (din Muntii Urali sau de la
Caspica si Volga) si Oceanul Pacific. Aceasta zona pivot este bogata
in resurse naturale si detine o pozitie cheie in ceea ce priveste
comunicarea intre diferitele regiuni ale globului. Inner (marginal)
crescent reprezinta frontonul maritim alcatuit de statele care sunt
situate in interorul continentului dar care au acces la Oceanul
Planetar (Germania, Turcia, India, China). Outer (insular) crescent
sunt statele care sunt exterioare zonei pivot (Marea Britanie,
Africa de Sud, Japonia). Avand in vedere toate acestea autorul
stabileste trei conditii pentru dominarea lumii: "Cine stapaneste
Europa de Est, stapaneste heartland; Cine stapaneste heartland,
stapaneste Insula Mare a Lumii; Cine stapaneste Insula Mare a
Lumii, stapaneste lumea"