Compoziția elementelor minerale

din compartimentele hidrice ale

organismului
Analize de laborator utilizate în
evaluarea echilibrului hidro-
electrolitic și acido-bazic

CURS POSTUNIVERSITAR
19.03.2021
Conf. dr. Nemes-Nagy Enikő
Disciplina de Chimie și Biochimie Medicală
 Distribuția apei și
compartimentele hidrice
• Conținutul în apă: făt 95 - 85%, nou născut 77%,
adulți 50-60% (femeile conțin cantități mai mari
de țesut adipos)
• Compartimente hidrice : - Lichid extracelular 14L
(plasmă sangiună 3L, spațiu interstițial 11 L)
• - Lichid intracelular 28L
• 45% din sânge este reprezentat de componente
celulare și 55% de plasmă
• Lichidul interstițial ~ plasma, intracelular diferent
Elemente
figurate
 Distribuția electroliților în
compartimentele hidrice (mEq/l)
Ioni Plasmă sang. Lich. interstițial Celule
Cationi: 153 153 195
Na+ 142 145 10
K+ 4 4 156
Ca2+ 5 2-3 3
Mg2+ 2 1-2 26
Anioni: 153 153 195

Cl- 103 116 2

HCO3- 28 31 8
Proteine 17 0,2 55
Alți anioni (fosfați, 5 5,8 130
sulfați)
 Presiunea osmotică

Presiunea hidrostatică • Presiunea osmotică

• Osmoză
• Osmolaritatea plasmei
este 300 mosmol/l
• Distribuția proteinelor
menține presiunea
oncotică
Presiunea osmotică
 pH-ul din organism
• pH = - lg[H+], în sângele arterial 7,35 – 7,45
• Sisteme tampon, plămâni, rinichi mențin pH-ul
• Sistem tampon: acid slab/bază slabă și sarea sa
hidrolizabilă
• HCO3-/H2CO3, Hb2H+/2K+Hb4O2,
Na2HPO4/NaH2PO4, proteine protonate/deprotonate
• Capacitatea de tamponare: eficacitatea
• pH = pKa + lg[HCO3-]/[H2CO3] (ecuația Henderson-
Hasselbalch)
• pH = 6,1 + lg 20 = 6,1 + 1,3 = 7,4
 Rolul rinichiului în menținerea
echilibrului hidro-mineral
• 200 litri de apă se filtrează zilnic și 30 Eq Na+
• Resorpție tubulară -> 1,5 l de apă, 0,1 Eq Na+ se pierd
• Filtrare glomerulară: ultrafiltrat (H2O, NaCl, KCl, H+,
compuși organici), la nivelul tubilor contorți proximali apa
și sărurile sunt reabsorbite izoosmotic, în partea descendentă
a tubului Henle are lor reabsorbția selectivă a apei, în partea
ascendentă reabsorbția selectivă a NaCl, scăzând
osmolaritatea lichidului tubular.
• În tubii distali Na+ este reabsorbit, K+și H+ se elimină
(efectul aldosteronului), la acest nivel are loc reabsorbția
apei ADH-dependente
• Reglarea hormonală finală are loc la nivelul tubilor colectori
 Reglarea neuro-renală a
echilibrului hidro-electrolitic
• Setea afectează consumul de apă
• Creșterea osmolarității compartimentului lichidic extracelular
cauzează pierderea apei în neuronii centrului de sete din
hipotalamus
• Scăderea volumului plasmatic din sânge are de asemenea efect
stimulator
• Baroreceptorii atriali și vasculari au de asemenea efect reglator
• Eliberearea ADH-ului cauzează retenție de apă la nivel renal prin
intermediul cAMP
• Tensionarea pereților atriali stimulează sinteza ANP
 FICAT

renină RINICHI

Angiotensina I (10 aa)

(inactivă)

PLĂMÂNI
SÂNGE Angiotensina II (8 aa)
(activă)
Aminopeptidază Produși de
(9 aa) degradare
(7 aa)
Angiotensina III (7 aa)
RINICHI
Angiotensinază Inhibitori ai ACE
crește reabsorbția
(captopril, enalapril,
Produși de benazepril, lisinopril)
Na+ și eliminarea degradare
K+, H+ sunt utili în trat. HTA
 Rolul plămânilor și a eritrocitelor în
echilibrul mineral
• În țesuturile extrapulmonare pCO2 este mare,
difuzează în eritrocite CO2 + H2O -> H2CO3 ->
HCO3- + H+
• OxiHb donează O2 și K+, leagă H+
• HCO3- reprezintă rezerva alcalină a organismului
• În plămâni pO2 este crescută și pCO2 este scăzută
• Hb leagă O2 și K+, eliberează H+
• HCO3- + H+ -> H2CO3 -> H2O + CO2 (expirat)
• Efectul Bohr
 Endoteliu Epiteliu
capilar pulmonar

Sânge

Țesuturi Mediu ambiant

 Parametrii echilibrului acido-bazic
• Analizor de gaze sanguine (metoda Astrup)
• Probă de sânge arterial (artera radială, femorală)
• Parametri: pH, pCO2, pO2, HCO3-, BB (buffer
base=baze tampon), BE (base excess=exces de
baze), AG (anion gap=lacuna anionică), pot. HCO3-
• BB = 24 mmol/l HCO3- + 8 mmol/l Hb- + 15
mmol/l protein- + 1 mmol/l HPO42- = 48 mmol/l
• BE = BBpacient - BBnormal ~ 0 (-2/+2 mmol/l)
• AG = ([Na+] + [K+])–([Cl-] + [HCO3-])< 15 mmol/l
 Sistemul tampon bicarbonat-acid
carbonic
• Sistemul bicarbonat-acid carbonic este cel mai important
sistem tampon din organismul uman
• HCO3- este componenta bazică, metabolică (reprezintă
rezerva alcalină a organismului) (este de fapt NaHCO3)
• H2CO3 este componenta acidă, respiratorie, deoarece
acidul carbonic se disociază la H2O și CO2 (eliminat prin
expirație la nivel pulmonar), parametrul pCO2 se referă
la această componentă
 Dezechilibre acido-bazice
• Acidoză respiratorie: pCO2 ↑, +/- pH ↓ (hipoventilație)
boli pulmonare, inhibarea centrului respirator
• Alcaloză respiratorie: pCO2 ↓, +/- pH ↑ (hiperventilație)
criză de isterie, suprastimularea centrului respirator
• Acidoză metabolică: HCO3- ↓, +/- pH ↓ cetoacidoză,
acidoză lactică, diaree, patologie renală
Doză de bicarbonat = ‫׀‬BE‫ ׀‬x 0,3 x kgcorp
• Alcaloză metabolică: HCO3- ↑, +/- pH ↑
poate fi iatrogen, sau după vome repetate
Compensare: la nivel pulmonar și renal
Etapă compensată: pH art. normal, decompensată: pH patol.
Relația dintre metabolismul mineral și
echilibrul acido-bazic
• În celulele extrarenale protonii se mișcă în direcție
opusă față de ionii de potasiu (de ex. în acidoza
metabolică numeroși protoni din spațiul extracelular au
tendința de a intra în celule, în timp ce ionii de potasiu
ies din compartimentul intracelular
• La nivel renal există o competiție în privința excreției
acestor ioni (de ex. în acidoză metabolică mai mulți
protoni se elimină prin urină și mai puțin potasiu)
• Insulina facilitează intrarea potasiului în celule, în
tratamentul cetoacidozei diabetice este necesară
administrarea de KCl (după o etapă de hiperpotasemie
în urma tratamentului apare hipopotasemie)