Apa, mediul necesar reacțiilor biochimice din organism

Organismul adult este alcătuit din:

- 60% apa;

- 40% reziduu uscat format din: - 18% proteine, 15% lipide, 5% substanțe minerale (pentru un

adult de 70Kg).

Apa ocupa locul 2 ca importanta, dupa oxigen. Un deficit de apa de 15% din greutate duce la moarte în
6-7 zile.

1.Rolul apei

Constituent esential al materiei vii, permițând desfășurarea normală a mecanismelor homeostazice.

Solvent pentru substanțele organice și anorganice.

Transportor și mediu de desfășurare a proceselor de biosinteză și biodegradare.

2. Repartizarea apei in organism in raport de intensitatea proceselor vitale:

Embrion ……………. 90-97%;

Copil 0-1 an ………. 75%;

Copil 1-12 ani ……. 65%;

Adolescent ………... 50-58%;

Adult 30-59 ani ….. 60-70%;

Barbat ……………… 55-63%;

Femei ………………. 47-52%;

Varstnic >60ani …. <50%.

Variatiile continutului de apa la om, gasite la diferiti autori se datoresc repartitiei inegale a

tesutului adipos (hidrofob).

3. Repartizarea apei in tesutul aceleiasi specii

• Smalt …………………… 0,2%;

• Dentina ………………… 10%;
• Tesut osos …………….. 25%;
• Tesut adipos ……......... 20-30%;
• Tesut cartilaginos ……. 55%;
• Tesut conjunctiv ……… 60%;
• Tesut muscular ……….. 75%;
• Tesut nervos …………… 80%.
 4. Repartitia apei în organ
• Oase ……………………… 22-25%;
• Tiroida ……………….…… 70-75%;
• Rinichi……………….…… 80-85%;
• Creier: substanta cenusie ….. 85%;
substanta alba ….. 70%;
• Inima, plamani …………. 80%;
• Ficat, piele ……………….. 70%.

5. Compartimentele lichidiene

A. Compartimentul intracelular: cuprinde cea mai mare cantitate de apa – 40%;

Apa se gaseste in doua forme:

- legata pe interiorul membranei si de proteinele celulare;

- libera ca solvent intracelular.

B. Compartimentul extracelular: Cuprinde 20% apa din greutate.

Este repartizata in urmatoarele subcompartimente:

• apa intravasculara (plasma sanguina);

• apa transcelulara – delimitata de structuri epiteliosecretoare – ex. LCR, umoarea apoasa,
lichidele din spatiile virtuale (pericardic, peritoneal, pleural, sinovial),secretiile digestive,
secretia sudorala;
• lichidul interstitial.

Constanta mediului intern este o conditie fundamentala a vietii organismelor, denumita de Canot
(1929), homeostazie.
Aportul zilnic de apa: cea mai mare parte de apa ingerata este administrata pe cale orală – 2/3 sub
forma de apă ca atare sau alte băuturi; 1/3 este în alimentele ingerate.

O mica cantitate de apa este sintetizata in organism ca rezultat al oxidării hidrogenului din alimente
– variaza intre 150-250 ml/zi si depinde de intensitatea proceselor metabolice.

Aportul normal de lichide inclusiv cele sintetizate, este de ~2300 ml/zi.

6. Deplasarea apei in organism

• Schimburile de apa si electroliti dintre diversele compartimente sunt influentate de factori care
conditioneaza sensul de deplasare: presiunea hidrostatica; presiunea osmotica; presiunea
coloidosmotica.
• Apa traverseaza toate membranele celulare si tisulare.

7. Reglarea echilibrului hidric se face prin:

• reglarea interstitiei de lichide prin senzatia de sete;

• reglarea pierderilor de apa, prin hormonul antidiuretic cu rol major in controlul reabsorbitiei
renale de apa si al osmolaritatii plasmei.
• Reglarea aportului hidric: senzatia de sete apare la reducerea continutului hidric din organism
sub 1%.

Setea poate fi produsa prin:

• stimularea osmoreceptorilor hipotalamici (prin cresterea presiunii esmotice a lic. extracelular);

• stimularea voloreceptorilor atriali (in hipovolenie).

8. Tulburari ale echilibrului hidric (Na)

- pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) – bilant hidric negativ;

- rețineri in exces a apei (exces de apa) – bilant hidric pozitiv.

 Deficitul de apă Excesul de apă
Intereseaza in special Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului
compartimentul reprezinta edemul.
extraceluler, unde are loc o crestere a Edemul poate fi prezent in compartimentul:
presiunii osmotice (in plasma si • intracelular;
lic.interstitial). • extracelular.
Edemul intracelular apare in doua situatii:
Apa este atrasa din celule si se 1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie
produce: inadecvata a celulelor. Poate sa apara acolo unde fluxul
- deshidratare celulara cu senzatie de sanguin local este redus, iar aportul de oxigen si substante
sete; nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism
-uscaciunea mucoasei tisular normal. Are loc deprimarea activitatii pompelor
bucofaringiene. membranare, in special a pompei ce scoate sodiul din
celula. Se produce osmoza apei in celula.
Daca mecanismele homeostatice sunt 2.Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii
eficiente are loc secretia de ADH membranelor celulare. Sodiul si alti ioni intra in celula,
(vasopresina). producand osmoza consecutiva a apei in celula.
Edemul extracelular poate fi cauzat de:
Tulburarile semnalate se corecteaza - insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul din
rapid dupa ingestia corespunzatoare insterstitii;
de apa. - retentia renala de apa si de sare (insuficienta
renala, exces de mineralocorticoizi)
- presiune venoasa ridicata (insuficienta cardiaca, staza
venoasa localizata, insuficienta pompelor venoase).
- scaderea proteinelor plasmatice: pierderi de proteine prin
urina; pierderi prin lipsa tegumentara (arsuri, rani); sinteza
proteica insuficienta (boli hepatice, deficit de aport).
- permeabilitate capilara crescuta: reactii imune ce produc
eliberare de histamina sau alte substante imune; toxine;
infectii bacteriene.

9. Electrolitii in organism. In lichidele organismului se gasesc dizolvati:

- compusi organici, cu molecula mica (glucoza, uree, aminoacizi);

- substante macromoleculare (mai ales proteine);

- electroliti anorganici. Au rol in distributia si retinerea apei, în determinarea presiunii osmotice si a

concentratiei de H+ ioni.

10. Stil de viata pentru o imunitate puternica

1. Igiena corporală

2. Consumul de apă pură de pH 7

3. Alcool cu moderatie

4. Odihnă

5. Managerul stresului
6. Sport

7. Diminuarea consumului de zahar

8. Mentinerea dietei echilibrate G/L/P/vitamine/minerale: legume (Broccoli, vitamina A si glutation),

condimente (ex1. Usturoi, este unul dintre cele mai bune antibiotice naturale. Poate fi inclus in foarte
multe preparate culinare. Usturoiul are in compozitie zinc, seleniu, mangan, vitaminele A si C. Este
recunoscut ca stimulent al sistemului imunitar, mai ales ca are proprietati antifungice si antivirale, ex.2.
Rozmarin, reduce temperatura crescuta a corpului, ex.3. ......), fructe (vitamine), nuci. Atenție la
INTOLERANȚĂ ALIMENTARĂ. http://www.food-detective.ro/ro/contact
9. Detoxificarea organismului prin oleație + saună, baia pentru picioare 1x/zi

Ritualuri ayurvedice, Dinacharya

Trezirea de dimineață înainte de Energia VATA (energia de mișcare = energia cinetică) umple atmosfera in
răsărit timpul acestor ore dinainte de zorii zilei si, din moment ce VATA este
cunoscută pentru miscare, acesta este momentul ideal pentru a-ti trezi
corpul.
1. Respirația nazală, meditație
(experimentarea stării
prezentului)

Profită de energia razelor de soare

2. Hidratarea cu 300 ml apă Preferabil apă fiartă de 10 minute
calduță și zeamă de lămâie (lime).
3. Igiena vezicii urinare și a
colonului
4. Hidratarea feței cu apă caldă și
cu apă de trandafir
5. Aplicarea uleiului pe gingii și Această practică implică aplicarea uleiului de susan în jurul dinţilor şi
perierea dinții gingiilor pentru eliminarea toxinelor şi bacteriilor din interiorul gurii.
Aceste organisme nu numai că duc la îngălbenirea dinţilor, dar pot fi şi
cauza unei serii de infecţii şi inflamaţii.
6. Exercițiul fizic
7. Micul dejun Bucură-te de un mic dejun sănătos (preparate calde, proaspete) înainte de
ora 9.00.
8. Muncă/învățare
9. Masa de prânz Masa principală între orele 12-14.
10. Muncă/învățare
11. Cina Se mănâncă într-un moment în care mâncarea poate digera cel mai bine
între orele 18-19.
12. Program înainte de culcare hobby
13. Somnul În jurul orei 22, energia PITTA (energia digestiei) îşi reintră în forţe, iar
dacă aceasta ne găseşte dormind, permite odihna completă a întregului
corp.
10. Detoxificarea organismului prin post 2 x/an

Unele toxine apar în interiorul corpului (printr-o digestie incompletă, compuşi de metabolism, prin
existenţa unor infecţii – toxine endogene) sau ne invadează corpul din exterior: xenobiotice -
medicamentele, substanţele chimice industriale, pesticidele, poluanţii din alimentele preparate la foc
produşi prin piroliza, alcaloizii și solvenţii, toxinele din mucegaiuri.

Chiar şi o toxemie uşoara poate bloca lanţul de transport al electronilor deranjând funcţionarea
enzimelor.

Dacă organismul nu este curaţat de aceste toxine el nu poate fi hrănit. Aşadar, abia după detoxifiere
urmează absorbţia nutrienților.

Important de ştiut despre procesul de eliminare este faptul că detoxifierea unui element chimic necesită
o cantitate mare de apă ( spre exemplu Valiumul ca şi medicament are un coeficient de apă de 7,5 litri,
dacă rinichii şi ficatul funcţionează normal), iar toxinele lipido-solubile necesită cantităţi mult mai mari
de apă în combinaţie cu acizi graşi nesaturaţi ( DDT-ul necesită 189000 litri de apă pentru a fi curaţat
din tot corpul). Dacă corpul nu poate elimina toxinele şi substanţele acide, corozive, se creeaza
inflamaţii, după care se depozitează şi se izolează în zone anume.

Dr. Hans-Heinrich Reckeweg (1955) afirma că “bolile sunt expresii ale luptei organismului imporiva
toxinelor”.Când corpul nu mai face faţă, compensează daunele prin mijloace patologice acest proces
decurgând in 6 faze diferite:

1. Faza de excreţie (input toxic = cu output). Organismul face față, eliminând toxinele prin orificiile
corpului – diaree, vomă.

2. Faza inflamatorie – organismul este depăşit şi încearcă să le elimine recţionând împotriva lor prin
inflamaţii (febră, creşterea numărului celulelor albe din sânge, reacţie imunitară)

3. Faza de depunere – toxinele neputând să fie eliminate se depun în celulele ţesutului gras, în sistemul
vascular, ficat, rinichi, etc.

Aceste prime trei faze sunt ” reversibile” şi relativ uşor de echilibrat.Pentru urmatoarele trei faze
însă, intervenţia devine din ce in ce mai dificilă deoarece apare o afectare organică.
4. Faza de impregnare – toxinele sufocă celulele, declanşandu-se boli şi leziuni organice in zonele cele
mai slabe a organismului “ locus minoris resistenţiae ”.

5. Faza degenerativă – cantitatea excesivă de toxine distruge celule masiv rezultând o degenerare a
organului respectiv in mod ireversibil şi o alterare a enzimelor celulare.

6. Faza de diferenţiere celulară – este etapa in care iau naştere tumorile maligne. In această fază este
afectat nucleul celular cu modificari la nivel de ADN.

Când avem nevoie de detoxifiere?

Atunci când apar unele semne acute (balonări, tulburări de digestie, greaţă, vărsături, halenă, depuneri
pe limbă, transpiraţie urât mirositoare) sau cronice (alergii şi erupţii pe piele, hepatopatii, dureri
articulare, edeme, celulită, hipertensiune arterială, dereglarea imunitaţii, stare generală alterată,
confuzie mentală). In principiu, o luna/an pentru fiecare 10 ani de viaţa parcurşi.
Cum ar fi de făcut acest lucru?

În primul rând, conform legii lui Hering (Constantine Hering) de vindecare şi profilaxie : “Evoluţia unei
boli spre vindecare decurge de sus in jos, dinăuntru spre inafară, de la organele cele mai vitale spre cele
mai puţin vitale, cu simptome in sens invers apariţiei lor.”

• Procurand o sursă bună de apă, fără clor si fluorină. Filtrele active de cărbune sunt ieftine şi
eficiente (cu condiţia ca filtrul să fie schimbat la maxim 3 luni). Filtrele cu osmoză inversă
sunt scumpe dar oferă o apă ionizată şi alcalină de o calitate superioară. Apa de izvor este bună
cu condiţia să cunoaştem foarte bine sursa.
• Să evităm aerul poluat alegând să trăim in zone cât mai puţin poluate sau să plecăm periodic
la munte, mare sau ocean pentru a regenera ţesutul pulmonar. Sportul in aer liber este preferabil
să il facem in parcuri, dimineaţa devreme sau seara târziu.
• Să evităm mâncărurile din comerţ. Să alegem magazinele naturiste şi bio cu mâncare sănătoasa
obţinută din pământuri bune. Ideal ar fi sa ne cultivam propriile produs. Fructele şi legumele
din supermarket ar fi bine să le spălăm cu mare atenţie, folosind apa inbunătăţită cu picături de
oxigen stabilizat. Intr-o astfel de apă produsele pot fi lăsate 5 minute inainte de a fi consumate.
Seminţele, boabele, legumele şi fructele uscate pot fi lasate in apa 12-24 de ore. Astfel sunt
eliminaţi inhibitorii de enzime şi pot să incolţeasca uşor.
• Să eliminăm utilizarea produselor chimice pentru casă. Este util şi important să ne
aprovizionăm cu solvenţi şi produse de curăţat naturale, apă acidă pentru dezinfectat suprafeţe
si obiecte, insecticide naturale, detergenţi şi albitori naturali, uleiuri esenţiale pentru parfumat
interioarele.
• Să ne imbunătăţim stilul de alimentaţie, alegând alimente potrivite, cât mai integrale şi
neprelucrate, să le consumăm in cantităţi mici, necombinate intre ele ( măncatul excesiv şi
combinarea incorectă conducând la creşterea nivelului de toxicitate); să evităm cina dupa orele
18, să ne relaxam înainte şi după masă. Dacă suntem supăraţi sau extrem de obosiţi este mai
bine să sărim peste masa respectivă. Temperatura apei şi a alimentelor este necesar să fie medie
(nici foarte rece şi nici fierbinte). Peste 60% din ceea ce consumăm zilnic ar fi bine să fie crud,
excepție iarna.
• Să facem sport! Minim 20-30 minute de trei ori pe săptămână. Ideal ar fi in fiecare zi.
Antrenamentul se poate face progresiv. Mişcarea pune limfa in circulaţie ajutănd detoxifierea.
Angajati-vă într-un program de detoxifiere pentru eliminarea toxinelor din principalele canale,
organe.