1. Să se determine curentul prin bobina L după comutare.

Se cunosc parametrii
circuitului E1=4V, E2=30V, R1=1, R2=2, R3=3, L=2H.

i2(0) i1(0)

R2 R3 R1 R2 R1 R3 R1
R3

iL iL
iL(0)
E2 2 L E1 E2 E1 L E1
t=0
1
k t <0, iL(0 ) t >0, iL(0+ )

a) b) c)

Fig. Circuit electric înainte și după comutare

Rezolvare:
Analiza circuitului se va face de la momentul t<0 (înainte de comutarea lui k). În acest
caz circuitul se găsește într-un regim permanent și trebuie determinat curentul iL(0) prin
bobină, pentru a stabili condițiile inițiale. După cum se observă bobina se găsește pe latura 3,
deci, trebuie determinat curentul prin această latură. Deoarece sursele furnizează valori
constante de tensiune (invariabile în timp) regimul de funcționare a circuitului înainte de
d
comutație este stationar, iar derivatele semnalelor sunt egale cu zero,  0.
dt
di
Tensiunea pe latura 3 este u R uL sau Ri  L , iar în acest caz derivata va fi zero
dt
di
L  0 și bobina va fi un scurtcircuit. Schema echivalentă a circuitului la momentul t<0 este
dt
dată în fig b). Pentru determinarea acestui curent se va aplica metoda tensiunilor nodale:

(1) G11u10  (ig  ig ) 

1 2

R2
1 1 1 1 1 1
R1 G11      
R3 R1 R2 R3 1 2 3 
u10  11
E1 4   u10  11
iL ig    6
E2 E1 1 R1 1 
E2 30 
(0) ig   
2
R2 2 
Fig. Circuit electric înainte comutare

 u10  6
u10  6 i L (0  )    2 A
R3 3
 Deci curentul prin bobină înainte de comutarea lui k era iL(0) =2A.
După comutarea lui k circuitul se transformă fig. c) și va trece printr-un regim
tranzitoriu (liber) și apoi va intra într-un regim permanent. Pentru acest circuit se va scrie T II
K și se va obține:
di
( R1  R3 )iL  L
 E1
dt
iar pentru această ecuație soluția va fi suma dintre componenta de regim liber și componenta
de regim permanent și va fi de forma:
iL (0 )  iLl (0  )  iL p (0  )
Se vor determina pe rând cele două componente:

iL p (0 ) : reprezintă valoarea care se va stabili în circuit în regimul permanent, după

terminarea regimului liber. În acest caz regimul va fi stationar, iar bobina va fi un scurtcircuit.
di L p
( R1  R3 )i L p  L  E1  E1
dt  4
  ( R1  R3 )i L p  E1  i L p    1  i Lp  1
di R1  R3 4
u  ct.,  i  ct.  L  0
dt 


iLl (0 ) : reprezintă valoarea care se va stabili în circuit în regimul tranzitoriu (liber),
după comutație. Această valoare va fi soluția generală a ecuației diferențiale omogene:
diL l diL l :L
diL l
R1  R3
( R1  R3 )iL l  L 0 L  ( R1  R3 )iL l  iL l 
dt dt dt L
diL l R1  R3  diL l R  R3 R  R3
 dt   iL  1  dt  ln iL l  C   1 t C   ln A
 
iL l L l
L L
iL R1  R3 R1  R3
R  R3 iL R  R3 e
ln l  t iL l  t
ln iL l  ln A   1 t  ln l   1 t
 e A e L
 e L

L A L A
4
 t
2
iL l  Ae
Pentru determinarea constantei A se va aplica prima teorema a comutației:
Fluxul magnetic prin bobină nu poate varia prin salt în momentul comutației ceea ce se
exprimă prin (0 )  (0 ) , iar cum   L  i atunci se poate scrie iL (0 )  iL (0 ) .
iL (0 )  iL (0 )
 t 0  2t
iL (0 )  iLl (0 )  iL p (0 )  2  Ae  1  A  2  1  A  3

iL (0 )  2
în acest caz iLl (0  ) va fi: iLl (0 )  3e 2t .
Astfel soluția ecuației circuitului după comutație este:
 iL (0  )  iLl (0  )  iL p (0  )  3e 2t  1  iL (0  )  1  3e 2t .
t
 1
Durata de timp a regimului tranzitoriu este t  5τ , iar iL  e τ , iLl  e  2 t  τ  [s] ,
2
deci t  2,5 s . Curentul prin bobină după comutație va intersecta axa timpului în punctul
roșu de pe grafic (se egalează ec. iL (0+) cu 0), deci: 1  3e 2t  0 
1 ln 1 1 ln 3
3e 2t  1  e 2t   ln e2t  ln  2t  ln 1  ln 3  t   (ln1  ln 3)  t   0,55s
3 3 2 2

iL

Regimul liber Regimul permanent după comutație

2 după comutație

1
1
0
Regimul permanent înainte de 1 1 2 3
comutație

2 Δt=5τ=2,5s

i(0) t=0 i(0+)

Fig. Reprezentare evoluției curentului prin bobină, iL

2. Să se determine curentul prin bobina L după comutare. Se cunosc parametrii

circuitului E1=40V, R1=2, R2=12, R3=4, R4=16, L=2H.

2
R1 t=0 R3 R1 i1(0) R3
1
k

R2 R4 R2
iL iL
E1 E1 iL(0)
i2(0) L
L

t <0, iL(0 )

a) b)

Fig. Circuit electric înainte de comutare

Rezolvare:
Analiza circuitului se va face de la momentul t<0 (înainte de comutarea lui k). În acest
caz circuitul se găsește într-un regim permanent și trebuie determinat curentul iL(0) prin
bobină, pentru a stabili condițiile inițiale. După cum se observă bobina se găsește pe latura 5,
deci, trebuie determinat curentul prin această latură. Deoarece sursele furnizează valori
constante de tensiune (invariabile în timp) regimul de funcționare a circuitului înainte de
d
comutație este stationar, iar derivatele semnalelor sunt egale cu zero,  0.
dt
di di
Tensiunea pe latura 5 este u L sau L , iar în acest caz derivata va fi zero L  0 și
dt dt
bobina va fi un scurtcircuit, iar latura pe care se găsește bobina șuntează rezistența R4. Schema
echivalentă a circuitului la momentul t<0 este dată în fig b). Pentru determinarea acestui
curent se va calcula rezistența echivalentă a circuitului și se va aplica legea lui Ohm:

R2 R3 12  4 48 E 40
R eq  R1  2 2  5,  i1  1  8A
R2  R3 12  4 16 Req 5

Pentru determinarea curentului prin bobină se va aplica formula divizorului de curent:

R2 12
i L (0  )  i1 8 6A
R2  R3 12  4

Deci curentul prin bobină înainte de comutarea lui k era iL(0) =6A.
După comutarea lui k circuitul se transformă fig. c) și va trece printr-un regim
tranzitoriu (liber) și apoi va intra într-un regim permanent. Pentru acest circuit se va scrie T II
K ținându-se cont că trebuie calcula rezistența echivalentă între R2, R3, R4, și se va obține:
( R2  R3 ) R4 di (12  4) 16 di di
iL  L L  0  i L  2 L  0  8i L  2 L  0
R2  R3  R4 dt 12  4  14 dt dt

iar pentru această ecuație soluția va fi suma dintre componenta de regim liber și componenta
de regim permanent și va fi de forma:

iL (0 )  iLl (0  )  iL p (0  )

iL p (0 ) : reprezintă valoarea care se va stabili în circuit în regimul permanent, după

terminarea regimului liber. În acest caz regimul va fi stationar, iar bobina va fi un scurtcircuit.

R3
diL p 
8iL p  2 0 
dt
  8iLp  0  iL p  0
R2 R4 di
iL u  ct.  i  ct.  L  0
dt 
L

t >0, iL(0+) c)

Fig. Circuit electric după de comutare

 iLl (0 ) : reprezintă valoarea care se va stabili în circuit în regimul tranzitoriu (liber),
după comutație. Această valoare va fi soluția generală a ecuației diferențiale omogene:

di L l di L l :L
di L l 8 di L l  di L l
8iL l  2
dt
02
dt
 8iL l 
dt
  iL l 
2 iL l
 4dt 
iL l
 4 dt   
iL
C   ln A
iL l e
ln l
iL l
ln iL l  C  4t   ln iL l  ln A  4t  ln  4t 
 e A  e  4t   e  4t 
A A
iL l  Ae  4 t

Pentru determinarea constantei A se va aplica prima teorema a comutației:

Fluxul magnetic prin bobină nu poate varia prin salt în momentul comutației ceea ce se
exprimă prin (0 )  (0 ) , iar cum   L  i atunci se poate scrie iL (0 )  iL (0 ) .

iL (0  )  iL (0  )
 t 0  2t
iL (0  )  iLl (0  )  iL p (0  )  6  Ae  0  A  6

iL (0  )  6

în acest caz iLl (0  ) va fi: iLl (0 )  6e 4t .

Astfel soluția ecuației circuitului după comutație este:

iL (0 )  iLl (0 )  iL p (0 )  6e 4t  0  iL (0 )  6e 4t .

t
 1
Durata de timp a regimului tranzitoriu este t  5τ , iar iL  e τ , iLl  e  2 t  τ  [s] ,
4
deci t  1,25s . Curentul prin bobină după comutație va atinge axa timpului la sfârșitul
regimului tranzitoriu și începerea regimului permanent.
iL

Regimul permanent înainte de
comutație
6
5 Regim liber
4 după
comutație
3 Regimul permanent
2 după comutație

0 1
1 2 3
Δt=5τ=1,25s

i(0) t=0 i(0+)

Fig. Reprezentare evoluției curentului prin bobină, iL

3. Să se determine curentul prin bobina L și tensiunea la bornele R3 după comutare. Se

cunosc parametrii circuitului E1=10V, R1=2, R3=3, R4=6, L=2H.
 R1 R3 R1 R3

k uR 3
t=0 R4 uR 3
2 1 iL iL(0)
E1 E1
L L

t <0, iL(0 )

a) b)

Fig. Circuit electric înainte de comutare

Rezolvare:
Analiza circuitului se va face de la momentul t<0 (înainte de comutarea lui k). În acest
caz circuitul se găsește într-un regim permanent și trebuie determinat curentul iL(0) prin
bobină, pentru a stabili condițiile inițiale. După cum se observă bobina se găsește pe latura 5,
deci, trebuie determinat curentul prin această latură. Deoarece sursele furnizează valori
constante de tensiune (invariabile în timp) regimul de funcționare a circuitului înainte de
d
comutație este stationar, iar derivatele semnalelor sunt egale cu zero,  0.
dt
di di
Tensiunea pe latura 5 este u L sau L , iar în acest caz derivata va fi zero L  0 și
dt dt
bobina va fi un scurtcircuit, iar latura pe care se găsește bobina șuntează rezistența R4. Schema
echivalentă a circuitului la momentul t<0 este dată în fig b). Pentru determinarea acestui
curent se va calcula rezistența echivalentă a circuitului și se va aplica legea lui Ohm:
E1 10
R eq  R1  R3  2  3  5,  i L (0  )   2A
Req 5

Iar tensiunea de la bornele rezistorului R3 este

u R 3  R3i L  6 V

Deci curentul prin bobină înainte de comutarea lui k era iL(0) =2A.
După comutarea lui k circuitul se transformă fig. c) și va trece printr-un regim
tranzitoriu (liber) și apoi va intra într-un regim permanent. Pentru acest circuit se va scrie T II
k ținându-se cont că trebuie calcula rezistența echivalentă între R3, R4, și se va obține:

R3 R4 di 18 di di
iL  L L  0  iL  2 L  0  2iL  2 L  0
R3  R4 dt 9 dt dt

iar pentru această ecuație soluția va fi suma dintre componenta de regim liber și componenta
de regim permanent și va fi de forma:
 iL (0 )  iLl (0  )  iL p (0  )

iL p (0 ) : reprezintă valoarea care se va stabili în circuit în regimul permanent, după

terminarea regimului liber. În acest caz regimul va fi stationar, iar bobina va fi un scurtcircuit.

R3
diL p 
2iL p  2 0 
uR 3 dt
uR 4   2iLp  0  iL p  0
di
R4 iL u  ct.  i  ct.  L  0
dt 
L uL

t >0, iL(0+) c)

Fig. Circuit electric după de comutare

iLl (0 ) : reprezintă valoarea care se va stabili în circuit în regimul tranzitoriu (liber),
după comutație. Această valoare va fi soluția generală a ecuației diferențiale omogene:
di L l diL l :L
di L l 2 di L l  di L l
2iL l  2
dt
0 2
dt
 2iL l 
dt
  iL l 
2 iL l
 dt 
iL l
  dt   
iL
iL l ln l iL l
ln iL l  C  4t C
  ln A
  ln iL l  ln A  t  ln  t e
 e A  e t   e t 
A A
iL l  Ae t

Pentru determinarea constantei A se va aplica prima teorema a comutației:

Fluxul magnetic prin bobină nu poate varia prin salt în momentul comutației ceea ce se
exprimă prin (0 )  (0 ) , iar cum   L  i atunci se poate scrie iL (0 )  iL (0 ) .

i L (0  )  i L (0  )
 t 0 t
i L (0  )  i Ll (0  )  i L p (0  )  2  Ae  0  A  2

i L (0  )  2

în acest caz iLl (0  ) va fi: iLl (0  )  2e  t .

Astfel soluția ecuației circuitului după comutație este:

iL (0  )  iLl (0  )  iLp (0  )  2e  t  0  iL (0  )  2e t .

Căderea de tensiune pe rezistorul R3 va fi:

di
u R 3  u R 4  u L   L  2  2 e  t  4 e  t
dt
 t

Durata de timp a regimului tranzitoriu este t  5τ , iar iL  e τ , iLl  e  t  τ  1[s] ,
deci t  5s . Curentul prin bobină după comutație va atinge axa timpului la sfârșitul
regimului tranzitoriu și începerea regimului permanent.
iL

Regimul permanent înainte de

comutație Regim liber
2 după
comutație

Regimul permanent
1 după comutație

0 t
Δt=5τ=5s

i(0) t=0 i(0+)

Fig. Reprezentare evoluției curentului prin bobină, iL