Studiul electromagnetilor de curent alternativ

1.Scopul lucrarii

Electromagnetii de curent alternativ prezinta particularitati constructive si tehnico-functionale

specifice pe care prezenta lucrare isi propune sa le puna in evidenta pe seama verificarilor experimentale
efectuate utilizand un electromagnet de acelasi tip cu cel studiat anterior la lucrarea “electromagneti de
curent continuu” prin compararea rezultatelor obtinute in cele doua situatii de alimentare a circuitului
bobinei.

2.Particularitati tehnico-functionale si constructive pentru electromagnetii de curent

alternativ

Principala particularitate este evident variatia

armonica in timp a inductiei magnetice B(t) respective a
fluxul magnetic din miez ø(t) ceea ce impune realizarea
circuitului magnetic al electromagnetilor de curent
alternativ din tole. Corespunzator se obtine desigur
variatia in timp a fortei de atractie referitoare la o
pereche de piese polar cu o pulsatie (freceventa) dubla
fata de aceea a tensiunii de alimentare a circuitului
bobinei (vezi fig.1):
B 2 (t )  S
2
(1) F(t)= , B(t)=B m sinωt Ø(t)=B(t)
0
.S=Ø m sinωt, fig. 1

B 2 (t )  S 2m
4 4 S
F(t)= (1-cos2ωt), F(t)= (1-cos2ωt)
0 0
Evidentiindu-se o valoare maxima a fortei de atractie F max , o valoare medie a acesteia, F m si o
componenta oscilanta F~:
B2m  S 2m B2m  S 2m F
2 2 0 S 4 0 4 0 S
max
(2) F(t)= = ,Fm= = = , F~=F m .
2
0
Avand in vedere valorile minime nule ale fortei de atractie corespunzatoare unei perechi de piese
polare, pentru o valoare data F R a fortei rezistente, in cazul electromagnetilor monofazati de curent
alternative se evidentiaza intervale de timp Δt in care F(t)<F R cand armatura mobila are tendinta de a se
desprinde de piesa polara fixa astfel incat apar vibratii ale acesteia avand pulsatia (frecventa) fortei de
atractie, dubla fata de pulsatia sursei de alimentare a circuitului bobinei.
Pentru a elimina vibratiile nedorite ale armaturii mobile in cazul electromagnetilor monofazati de
curent alternativ se urmareste realizarea actiunii locale in zona pieselor polare a doua fluxuri magnetice Ø
si Ø defazate intre ele cu unghiul θ astfel incat forta de atractie rezultata F (t) dobandeste
e 1 e 2 r

valori minime nenule superioare fortei rezistente F R ,Vezi fig.2.

Corespunzator fluxurilor magnetice defazate Ø
si Ø se definesc componentele
e 1 e 2

fortelor F e1 (t) si F e 2 (t):

 e21
(3) F e1 F e1 ~= ,
4 0 S
m

 e22
F e 2 m = F e 2 ~= ,
4 0 S
Astfel incat componentele fortei de
atractie rezultante vor fi:
(4)F m =F me1 +F me 2 .

F~=
Fe21~  Fe22 ~  2 Fe1~ Fe 2 ~ cos 2 ,
fig. 2
F min =F m -F ~ , F min >F R .
Cea mai simpla solutie tehnico-constructiva care asigura actiunea locala in zona pieselor polare a doua
fluxuri magnetice defazate, unanim acceptata in practica, consta in amplasarea pe una din piesele polare-de
obicei cea fixa- a unei spire in scurtcircuit care “ecraneaza” partial piesa polara, vezi fig.3.
Daca S este sectiunea transversala a piesei polare se pot scrie relatiile:
S1 m 1
(5)S≈S 1 +S 2 m= ,S 1 = ∙S, S 2 = ,
S2 m 1 m 1
Unde raportul “m” intre aria ecranata S 1 si aria neecranata S 2 a piesei polare are valori uzuale
intre(2÷5).

Fig. 3 fig.4
Neglijand fluxul magnetic de dispersie se pot defini fluxurile magnetice Ø 1 si Ø 2 , vezi
S1 m
fig.4,considerand fluxul Ø produs de bobina electromagnetului se obtine: (6)Ø 1 =Ø Ø ,Ø2
S m 1
S2 1
=Ø =Ø ,
S m 1
Astfel incat fluxurile magnetice rezultate corespunzatoare zonelor ecranata, Ø e1 , respective
neecranata , Ø e 2 , vor fi:
(7)Ø e1 = Ø 1 +Ø sc , Ø e 2 = Ø 2 - Ø sc ,
 Unde s-a acceptat ipoteza “inchiderii” fluxului datorat spirei ecran Ø sc pe un traseu local in zona
pieselor polare.
Fluxul magnetic Ø sc poate fi evaluat tinand seama de t.e.m. indusa de fluxul magnetic Ø e1 in spira
ecran:
(8) E sc =-jω Ø e1
Rezultand succesiv:
E sc Lsc
(9) Ø sc =L sc I sc , I sc = , Z sc =R sc +ωL sc , tg  =
Z sc Rsc
Z sc fiind impedanta spirei ecran de rezistenta R sc si inductanta L sc .
Diagrama fazoriala corespunzatoare functionarii spirei ecran este data in fig 5, permitand scrierea
relatiilor:

Fig.
5

(10)
m 1
Ø e1 =  ,
m  1 1  3x

 1  ( m  1)(m  3)
Ø e2 =   Ø2
m 1 1  3x
X=sin 2  sc

Valorile componentelor fortelor de atractie datorate fluxurilor magnetice Ø e1 si Ø e 2 se calculeaza

cu relatiile :
 2 [1  ( m  1)(m  3) x ]
m 2 ,
(11) F e1m =F e1~ = ,F e 2 m = Fe 2 ~ = 4  0 S (m  1)(1  3 x)
4  0  S (m  1)(1  3 x)

Astfel incat pentru forta rezultata F r (t ) , vezi fig2. rezulta :

 2 1  (m  3) x
(12) F m = , F r (t)=F m + F ~ (t)
4 0 S 1  3x
2 1  2( m  3) x  ( m  1)(m  9) x 2
F~= ,F min
= F m -F ~
4 0 S 1  3x
In cazul unui electromagnet monofazat de curent
alternativ de tip U-I sau U-U fig 6, cu spire ecran amplasate pe
ambele piese polare expresiile componentelor fortei totale de
atractie, vor fi:
 2 1  (m  3) x
(13) F mU  I = ,
2 0 S 1  3x
 2 1  2( m  3) x  ( m  1)(m  9) x 2
F ~U  I = ,
2 0 S 1  3x
F min U  I =F mU  I -F ~U  I .

Fig. 6

Considerand drept criteriu de optim in functionarea electromagnetilor monofazati de curent alternativ

de tip U-I obtinerea unor valori cat mai mari ale fortei minime de atractie se evidentieaza necesitatea
“acordului” intre parametrii spirei ecran, prin valorile “x=sin 2  sc ” si valorile raportului “m” cu valori
ale acestuia de dorit in domeniul m=3÷5, vezi tabelul 1.

Tabel 1
m 2 3 4 5 6
x 0,09675 0,0761 0,0625 0,05294 0,4589

In cazul electromagnetilor monofazati de tip E-I sau E-E cu spire ecran plasate pe coloanele
laterale, fig. 7, expresiile componentelor fortei de atractie rezultate, se obtinde forma:

Fig.7

Fig.8
(14)

2
FmE  I  [(n  2)(1  3 x)  mnx]
2  0 Sn(1  3 x )
2
F~ E  I  [(n  2)(1  3 x )  mnx] 2  16mn(n  2) x 2
2  0 Sn(1  3 x )
Fmin E  I  FmE  I  F~ E  I

unde sectiunea coloanei mediane S0 este de “n” ori mai mare decat sectiunea coloanelor laterale S:

(15) S0 =nS , 1 ≤ n ≤ 2.
Pentru electromagnetii monofazati de tip E-I sau E-E prevazuti cu o singura spira ecran plasata pe
coloana mediana, sunt valabile relatiile:
2
FmE  I  [(n  2)(1  3 x )  mnx]
2  0 Sn(1  3 x)
(16) 2
F~ E  I  [(n  2)(1  3 x )  2mx] 2  32m(n  2) x 2 ,
2  0 Sn(1  3 x )
Fmin E  I  FmE  I  F~ E  I
Se constata cu usurinta, prin compararea expresiilor (14) si (16), ca pentru n=2 – in concordanta
cu realizarile practice curente – acestea devin identice astfel incat cele doua variante de electromagneti
devin echivalente din punct de vedere functional, optiunea pentru una dintre ele fiind impusa de criterii
termice cu privire la incalzirea infasurarilor. De mentionat faptul ca functionarea optima a spirei ecran in
aceasta situatie, pentru care rezulta valori maxime ale fortei minime de atractie, confirma valorile raportului
“m” cuprinse intre 3 si 5 dar impune valori x mai mari decat cele indicate pentru electromagnetii de tipul
U-I, vezi tabelul 2.

Tabel 2
m 2 3 4 5 6
x 0,1033 0,08284 0,06883 0,059 0,05156

Efecte similare pentru eliminarea vibratiilor armaturii mobile a electromagnetilor monofazati de

curent alternativ se pot obtine prin utilizarea a doua infasurari alimentate fie de la doua surse de curent
alternativ ale caror tensiuni sunt defazate intre ele, fie de la o singura sursa, in paralel, dar una dintre
infasurari fiind conectata in serie cu un condensator care asigura defazajul necesar intre cele doua fluxuri
magnetice.
Electromagnetii trifazati de curent alternativ se realizeaza de
obicei cu circuite magnetice de tip E-I sau E-E cu cate o
infasurare pe fiecare din cele trei coloane ale caror sectiuni
transversale sunt egale. Cele trei infasurari pot fi conectate in
stea, fig. 8, sau in triunghi. Tinand seama de evolutia armonica a
fluxurilor magnetice produse de cele trei infasurari, defazate
intre ele cu 1200 , se poate demonstra ca forta rezultanta de
3 2
atractie este constanta ca modul: (17) Frez  , S fiind
4 0 S
sectiunea transversala a miezului iar  - amplitudinea fluxului
magnetic produs de una din bobine, modificandu-si insa punctul
de aplicatie de o parte si de alta a centrului de greutate al
armaturii mobile cu o frecventa dubla fata de aceea a sursei de
alimantare. Pentru a evita vibratia posibila a armaturii mobile se realizeaza circuitul magnetic cu coloana
mediana putin mai scurta.
Electromagnetii trifazati de curent alternativ sunt preferati in practica atunci cand sunt necesare
forte de atractie mari si curse mari ale armaturii mobile.

Calculul preliminar al bobinelor de tensiune pentru electromagneti

monofazati de curent alternativ

Calculul preliminar al bobinelor de tensiune ale electromagnetilor monofazati de curent

alternativ cu spire ecran tine seama de parametrii nominali ai acestora , U n , DC , f c , de conditiile,eventual
speciale, de mediu, (umiditate,presiune,temperatura ambianta), de clasa de izolatie a materialului conductor
folosit (de cele mai multe ori clasa "E" cu temperatura admisibila 120 oC ),si de calculul anterior al miezului
feromagnetic, care precizeaza solenatia ce trebuie asigurata de bobina in pozitia "închis" , F0 , fluxul
magnetic pe coloanta pe care este amplasata bobina,  sau 2 si desigur geometria miezului.
Acest calcul începe cu definirea numarului de spire pentru aceasta infasurare ,N, apelind la legea
inductiei magnetice si considerind comportarea pronuntat inductiva a unor asemenea bobine:

E
(10-1) N
  *
unde t.e.m. autoindusa E se poate evalua cu ajutorul relatiei:

(10-2) E  2 U n  e , e  (0.7  0.95)

 reprezinta pulsatia sursei de alimentare iar  * fluxul magnetic ce parcurge coloana pe care este
amplasata bobina,  sau 2
Valoarea efectiva a curentului de magnetizare, I 0 , va fi :
F0
(10-3) I0  [A]
2N

Valoarea efectiva a curentului total ce parcurge spirele infasurarii, I, se p[oate calcula cu ajutorul relatiei:
(10-4) I  I 02  I *2 [A]
unde valoarea I * se defineste corespunzator pierderilor de putere in miezul magnetic si in spirele ecran:

P
(10-5) P  PFe  Psc , I* 
2E
unde:
(10-6) PFe  PFe VFe   Fe  DC
Psc  q  Rsc  I sc2  DC
valorile piarderilor specifice in fier,PFe [ w / m 2 oC ] ,fiind determinate, în functie de natura materialului
magnetic al miezului si de inductia magnetica in miez, folosind curbe de forma celor data in fig. 9-5, VFe -
volumul miezului ,  Fe densitatea materialului miezului in timp ce "q" reprezinta numarul spirelor ecran
utilizate.
Remarcam faptul ca valoarea pierderilor de putere în miezul electromagnetului, PFe poate determina
si folosind relatiile:

(10-7) PFe  Ph  PF , mFe  VFe   Fe ,  Fe  (7.5  7.8) 103[ Kg / m3 ]

PH  2 102   H  f  B 2  mFe ,  H  1.3  2.6
PF  2 104   F  f 2  B 2  mFe ,  F  0.4  4.2
Cunoscind valoarea efectiva "I" 'a curentului ce parcurge spirele bobinei in pozitia "inchis", se poate evalua
diametrul conductorului de bobinaj , dCu

I 1
(10-8) SCu  , j  j0 , jo  (1  2)[ A / mm 2 ]
J DC
 4  SCu
dCu 

Pentru a confirma dimensionarea preliminara a miezului si deci posibilitatea amplasari infasurarii in fereastra
miezului, se calculează suprafata necesara a ferestrei , S Fnec

N
(10-9) S Fnec  [cm 2 ]
n0

ai se compara cu suprafata reala disponibila, SF

(10-10) S F  h  c
verificandu-se conditia:

(10-11) S F  S Fnec
Desigur un calcul mai riguros va trebui sa tina seama si de grosimnea carcasei pe care se amplaseaza bobina ,
g c  (1  3)[mm 2 ]
Daca nu se cunoaste valoarea " n0 ",pentru a confirma dimensionarea preliminara a miezului se calculeaza
succesiv numarul de spira pe strat , n1 :
n  2  gc
(10-12) n1 
diz
- numarul de straturi, n2 :
N
(10-13) n2 
n1
- grosimea bobinei, g bob :
(10-14) g bob  n2  d iz  kinf
unde valorile coeficientului de infasurare, kinf , pot fi apreciate cu ajutorul graficului prezentat in fig 10-1
(10-15) jv  c  jt  g c  gbob
care trebuie sa depaseasca (3-5)[mm], unde jt este un joc tehnologic de (1-1,5)[mm]
 kinf
0,6

0,5

0, 4

0,3

0, 2

0,1

0
1 2
 [ mm] 

Fig 10-1

Cunoscand lungimea medie a spirelor bobinei, lm , vezi fig 10-2

  Di  De 
(10-16) lm  , lm  2  ( a  bFe )    g bob
2
se poate determina rezistenta electrica a infasurarii Rb
  lm  N
(10-17) Rb 
SCu
si se verifica valoarea “c” propusa initial
U n2  Rb2  I 2
(10-18) c
Un
In cazul unor diferente prea mari impunindu-se chiar reluarea calculului preliminar al bobinei .
 lm

gbob bFe

Fig 10-2

Confirmarea calculului preliminar al bobinei se obtine prin verificarea termica a acesteia pornind de la
ecuatia de bilant termic scrisa sub forma:
(10-19) Ptot  kt  S r   m
unde Pt reprezinta pierderile totale ce contribuie la incalzirea bobinei
1 1
(10-20) Ptot  PFe   Psc  Pbob , Pbob  Rb  I  DC
2

2 2
in care kt  (6  10)[ w / m C ] este coeficientul de transmitere a caldurii pentru bobina calculata, cu
2o

valori cu atat mai mari cu cat bobina este mai supla , S r - suprafata de racire a bobinei, de obicei:

(10-21) S r  Sext  (1   ) ,   (0.7  1.5)

iar  -coeficient care tine seama de modul da amplasare a bobinei, cu valori   1 pentru bobina
amplasata pe aceeasi coloana cu spira ecran si respectiv   0.25 pentru bobina amplasata pe o alta
coloana, fara spira, ecran ,Sext -suprafata laterala exterioara a bobinei.
Supratemperatura medie a bobinei,  m , va fi deci:
Ptot
(10-22)  m 
kt  S r
astfel incat temperatura medie este:
(10-23)  m   m   a ,  a  (35  40)[ oC ]
iar temperatura celui mai cald punct al bobinei
(10-24)  max  2   m   a   s ,  s  (5  10)[ oC ]
Verificarea termica a bobinei impune desigur:
(10-25)  max   adm