CALCUL VECTORIAL

1.1 Vectori legaţi, vectori liberi. Vectori de poziţie.

1.2 Operaţii cu vectori. Versori.
1.3 Coliniaritate. Coplanaritate. Reper cartezian.
1.4 Produs scalar.
1.5 Produs vectorial.
1.6 Produs mixt.
1.7 Dublu produs vectorial

1.1. Vectori legaţi, vectori liberi. Vectori de poziţie.

Definiţia 1. Se numeşte spaţiu geometric, notat E3 mulţimea tuturor punctelor din
spaţiu, notate cu litere mari ( A, B, C …).
Planul va fi notat E2 .

Definiţia 2. Fie A, B  E3 . Se numeşte vector legat, segmentul orientat notat AB ,

unde
A se numeşte punct de aplicaţie, B se numeşte extremitate, caracterizat prin:
 Dreapta AB direcţie sau suport,
 Mărimea segmentului AB mărimea sau norma vectorului, notată
AB ,
 Sensul de la A la B.

Figura 1
 2

Observaţii
1. Vectorul BA se numeşte vectorul opus vectorului AB şi BA   AB
2. Vectorul AA se notează cu 0 şi se numeşte vectorul nul.

Definiţia 3. Doi vectori AB şi CD se numesc echipolenţi şi se notează AB ~ CD dacă

au acelaşi support sau suporturi paralele, au aceeaşi mărime şi acelaşi sens.

Definiţia 4. Mulţimea tuturor vectorilor echipolenţi cu un vector legat AB se numeşte

vector liber. Vom nota această mulţime cu litere mici cu săgeata deasupra astfel:
a, b, ... şi vom scrie AB  a (corect AB  a ).

Observaţie. a este clasa de echivalenţă a vectorului AB determinată de relaţia de

echivalenţă.

Definiţia 5. Mulţimea tuturor vectorilor liber se va nota cu V3.

Definiţia 6. Fie A  E3 oarecare, O  E3 fixat (O este numit pol sau origine). Vectorul
OA  rA se numeşte vectorul de poziţie al punctului A în raport cu originea O (figura 1).

O
rA

Figura 2
 3

1.2. Operaţii cu vectori. Versori.

1. Adunarea vectorilor
Definiţia 1. Fie A, B  E3 , O  E3 . Se numeşte suma vectorilor OA şi AB vectorul
OB , OB  OA  AB (figura 3).
B

Figura 3
Observaţii:
i. În cazul vectorilor liberi, dacă OA  a ; AB  b; OB  c , putem scrie:
a b c (regula triunghiului).
ii. Adunarea vectorilor poate fi facută şi după regula paralelogramului, dacă membrii
sumei sunt vectori liberi cu acelaşi punct de aplicaţie O (figura 4):

C
B

A
O

Figura 4

Proprietăţi:
a. Comutativitate: a  b  b  a, a , b  V3

b. Asociativitate: (a  b)  c  a  (b  c), a , b, c  V3
c. Existenţa elementului nul: a  0  0  a  a, a  V3

d. Existenţa elementului simetric: a  a  a  a  0, a  a a  V3

Din proprietăţile a,b,c,d rezultă că (V3,+) este grup abelian (comutativ).
Propoziţia 1:
 4

Fie A, B  E3 , O  E3 . Atunci AB  rB  rA .
Demonstraţie: Din regula triunghiului avem:
OA  AB  OB

Scăzând în ambii membrii OA , obţinem:

 OA  OA  AB  OB  OA , adică: AB  OB  OA  rB  rA

2. Înmulţirea cu scalari
 
Fie a  V3 ,   R , numit scalar. Vectorul   a are următoarele proprietăţi:
a. Are aceeaşi direcţie cu a
  
b. Mărimea vectorului   a este   a    a

c. Sensul vectorului   a este :
acelaşi cu a dacă   0
sens opus lui a dacă   0

Observaţii:
i. 0a  0
 
ii.   0  0
iii. ( 1)  a   a

Proprietăţi:
     
a.   (a  b)    a    b, a, b  V3 ,   
  
b. ()  a    (  a ), a  V3 , ,   
    
c. (  )  a    a    a, a, b  V3 , ,   
  
d. 1  a  a, a  V3

Definiţie: Fie a  V3 . Se numeşte versorul vectorului a , notat ua un vector egal cu:

1
ua  a
a , dacă a  0 .
 5

Observaţie: Vectorul ua are aceeaşi direcţie, acelaşi sens cu a , dar mărimea lui este 1:
1 1
ua   a   a 1
a a

1.3 Coliniaritate. Coplanaritate. Reper cartezian

Definiţia 1: Doi vectori se numesc coliniari dacă au suporturi paralele sau coincid.

Propoziţie: Doi vectori liberi nenuli a, b  V3 , sunt coliniari  (dacă şi numai dacă)
   
   \ {0} astfel încât a    b, a, b  V3 ,    .

Demonstraţie:
   
Fie OA  a, AB  b

Figura 5

   
"" Fie a , b echiliniari. Să demosntrăm că a  b .

  
a  ua  a
  .
b  ub  b

 
  a 
    a b a  b 
Dar ua  ub ( a , b fiind coliniari)      b 

a   b
a b 


   
"" Fie a  b . Să demonstrăm că a , b coliniari.
 6

       
a  b  ua  a   b  ub  ua şi ub au aceeaşi direcţie.

Definiţia 2. Trei vectori se numesc coplanari dacă suporturile lor sunt situate în acelaşi
plan.

    
Propoziaţia 2. a , b , c  V3 cu a , b , c  o sunt coplanari dacă şi numai dacă există
  
,   R astfel încât a    b    c

Reper catezian
O  E3 şi trei drepte paralele.

Figura 6

  
 
Definiţie. O, i , j , k se numeşte reper cartezian în E3.

  
Propoziţia 3. Fie  O, i , j , k  un reper cartezian şi un punct A din spaţiu, atunci

 x, y, z   unice astfel încât

   
OA  xi  yj  zk (1)
unde x, y, z se numesc coordonatele carteziene ale punctul A în raport cu reperul cartezian

şi vom nota A(x, y, z); (1) se numeşte expresia analitică a vectorului OA .
 7

Demonstraţie:

Figura 7

  
Avem OA  OM  MA (regula triunghiului)
 
Dar MA  ON
  
şi OM  OM '  OM " (regula trapezului)
      
 OA  OM '  OM "  ON  xi  yj  zk (din coliniaritate)

    
Observaţie: Se mai scrie a  OA  ax i  a y j  az k

  
 
Propoziţia 4. A, B  E3, O, i , j , k reper.

Dacă A(x1, y1, z1), B(x2, y2, z2) atunci

   
AB   x2  x1  i   y2  y1  j   z2  z1  k

Demonstraţie.
  
   
     
AB  OB  OA  x2  i  y2 j  z 2 k  x1  i  y1 j  z1k 
  
  x2  x1  i   y2  y1  j   z2  z1  k
 8

1.4. Produs scalar

     
 
 
Definiţia 1. a , b  V3  : V3 × V3   ,  a , b  a , b  a  b . O aplicaţie definită pe

   
produsul cartezian V3 × V3   notată a , b = a  b se numeşte produs scalar.
      

   a b  cos  a , b daca
a b  
 a  0, b  0
   
 0 daca a  0 sau b 0

unde   [0, ] unghiul format de suporturile celor doi vectori.

 
Propoziţia 1. a , b  V3 sunt ortogonali (suporturi perpendiculare) dacă şi numai dacă
 
produsul lor scalar este egal cu 0, a  b  0 .

Demonstraţie:
  
=  cos   0  a  b  0
2
  
 a  b  0  cos   0   
2

Proprietăţi:
   
1. a  b  b  a – comutativitate
      
 
2. a  b  c  a  c  b  c – asociativitate
   
    a  ax i  a y j  az k
 
3. Fie 0, i , j , k ,    .
b  bx i  by j  bz k
   
Atunci a  b  axbx  a y by  a z bz (expresia analitică a produsului scalar), iar a  a  a .

Demonstraţie.
           
Se ţine seama că i  i  1, j  j  1, k  k  1, i  j  0, j  k  0, i  k  0 . Din expresia
analitică a produsului scalar avem:
 9

   
     a  a  a sau
a a  a a   
 a  ax2  a y2  az2

1.5. Produs vectorial

Definiţie.
      
Fie a , b  V3 . Un vector d  a  b V3 se numeşte produsul vectorial al vectorilor a şi b
şi are proprietăţile:
 
1) Direcţia perpendiculară pe planul format de suporturile lui a şi b ;
2) Sensul este dat de regula burghiului;
      
3) Mărimea d  a  b  a b sin  a , b  

Proprietăţi.
   
1) a  b  b  a – necomutativ;
      
 
2) a  b  c  a  b  a  c – asociativ;
        
3) a  b  0  a  0 sau b  0 sau a şi b au suporturile paralele;
   
4) a  b = aria paralelogramului format de suporturile vectorilor a şi b (interpretarea

geometrică a produsului vectorial);

        
5) i  j  k , k  i  j , j  k  i ;
  
 
6) Fie 0, i , j , k
 10

   
a  ax i  a y j  a z k
    
b  bx i  by y  bz k
  
i j k
 
a  b  ax ay az determinant formal pe care îl dezvoltăm după prima linie.
bx by bz

Demonstraţie
4)

Figura 8

S OABC  OB  h  b  h     
   S  OABC  b  a sin   a b
h  AA '  OA sin   a sin  
  
5) i  j  k
  
k perpendicular pe planul  i , j  , k are sensul lui i  j
  

     
k  1 . k  i j sin   i , j   1 11  1

Propoziţia 6. Ţinând cont de 5) şi de 1) avem:

  
i j k
    
a  b  ax a y az   a ybz  az by  i   a z bx  a xby  j   axby  a y bx  k
bx by bz

Doi vectori sunt coliniari ( a ´ b = 0 ) dacă şi numai dacă

 11

a1 a2 a3
 
b1 b2 b3

Propoziţie. Pentru doi vectori oarecare a şi b este satisfăcută

identitatea lui Lagrange:

( a  b )2 + ( a ´ b )2 = || a ||2 × || b ||2

Demonstraţie. Din definiţia produsului scalar avem

, iar ( a ´ b )2 =
2 2 2
( a  b )2 = cos 2  sin 2 
2 2
a  b a b  a  b

Insumând cei doi termeni obţinem egalitatea enunțată.

1.6. Produs mixt

Definiţie.
 
 

Fie a , b , c  V3 . Se numeşte produs mixt şi se notează cu a , b , c un număr definit astfel 
 
 a, b , c  a  b  c .

Proprietăţi.
       
     
1) a , b , c  b , c , a , a , b , c   a , c , b ;  
 
 
2) a , b , c = volumul paralelipipedului construit pe suporturile celor trei vectori.
 
   
3) a , b , c = 0  vectorii a , b , c sunt coplanari.

ax ay az

 

4) a , b , c  bx by bz
cx cy cz

Demonstraţie.
 
V  S B  h , iar S B  a  b .
 12

       
h  CD  OC sin COD  c sin COD  c sin      COD  90    c cos  [ este
2 
  
unghiul format de vectorii: a  b şi c .
              
    
V  a  b  c  cos   a  b , c  a  b  c  c  a  b  c , a , b dar V    a, b , c trebuie

        
     
să fie pozitiv, deci V  c  a  b  c , a , b  a , b , c  V  a , b , c
        
3)  a , b , c   0  a   b  c   0  a   b  c   a  pl  b , c   a , b , c coplanari.
 

Spunem că o bază B = { a , b , c } Ì V 3 este pozitiv (negativ) orientată dacă

produsul mixt ( a , b , c ) este pozitiv (negativ).

1.7 Dublu produs vectorial

Definiţie. Fie vectorii a , b , c Î V3. Se numeşte dublu produs

vectorial al vectorilor a , b şi c vectorul
v  a  (b  c )

Din definiţia produsului vectorial rezultă că vectorul v este coplanar cu vectorii

b şi c (vectorii din paranteză). Dacă construim vectorul ( a ´ b ) ´ c = w , acesta va fi
un vector coplanar cu a şi b de unde rezultă că v  a  (b  c )  (a  b )  c  w .
Se poate demonstra uşor, folosind expresiile analitice ale vectorilor a , b şi c ,
formula de dezvoltare a dublului produs vectorial:
a  (b  c )  (a  c )b  (a  b )c

sau sub forma determinantului simbolic:

b c
a  (b  c ) 
ab ac
.

Aplicaţie. Capitolul 1.

MA  
 rA  rB
1. Fie O  E3 , A, B  E3 , M   A, B  . Fie   atunci rM  , ,
MB 1 

 M  A, M  B 
 13

Vectorul de poziţie al unui punct M care împarte segmentul AB într-un raport dat.

Demonstraţie

Figura 9


  AM  
AM şi MB sunt coliniari. Există    astfel încât AM   MB . Deci
MB
 
        rA  rB
rM  rA    rB  rM    1    rM  rA  rB  rM  .
1 

2. Fie un ABC, A, B, C  E3, O  E3. Fie AA', BB', CC' mediane. Să se determine
vectorii de poziţie ai punctelor A', B', C' (unde AA', BB', CC' sunt mediane) şi vectorii
  
AA ', BB ', CC ' (în funcţie de vectorii de poziţie a vârfurilor ABC şi a mărimii laturilor).

Demonstraţie

BA '      
 r r  r r  r r
   1  rA '  B C (conform aplicaţiei 1), rB '  A C , rC '  A B
M 'C 2 2 2

   r  r  r  r  2r
AA '  rA '  rA  B C  rA  B C A
. Permutări circulare pentru BB', CC'.
2 2

  
 
3) Fie 0, i , j , k . A(x1, y1, z1), B(x2, y2, z2), C(x3, y3, z3). Să se calculeze coordonatele

carteziene ale mijloacelor segmentelor AB, BC, CA.

Demonstraţie
 14

Figura 10

 
   
     
 rB  rC    x i  y j  z k  x i  y j  z k
rA '   x1' i  y1' j  z1' k 
2 2 2 3 3 3

2 2
x2  x3 y  y3 z z
 x1  , y1'  2 , z1'  2 3
'

2 2 2
(Restul prin permutări circulare).

Temă
1. Să se determine vectorul de poziţie al centrului de greutate al unui triunghi şi
coordonatele carteziene ale centrului de greutate.
2. Să se determine vectorii de poziţie ai punctelor A', B', C' (AA', BB', CC' sunt
bisectoare). Să se determine vectorul de poziţie al centrului cercului înscris în ABC.
3. Fie A, B, C, D patru puncte din spaţiu date într-un reper cartezian. Să se determine
volumul tetraedrului ABCD.
4. Să se determine volumul tetraedrului OABC. Să se calculeze aria ABC şi distanţa de
la origine până la planul ABC.

B P

O D A