ÎNDRUMAR DE AFACERI

REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ

Actualizat : ianuarie 2011

BPCE Beijing

1
中 华 人 民 共 和 国

Drapel Stemă

Capitală Beijing

Limba oficială Chineză

Sistem politic Republică semi-

prezidenţială

Independenţă 1 Octombrie 1949

Suprafaţă
- Total (1000 sq km) 9,598,1
- Apa (%) 2,8%

Populaţie 1,327,700,000 loc.

- Densitate 140/km² loc./km² )

Monedă yuan (renminbi)

Fus orar UTC + 8

Zi naţională 1 octombrie

2
1. PREZENTARE GENERALĂ

Numele oficial Republica Populara Chineză（中华人民共和国 Zhonghua Renmin Gongheguo）;

denumire prescurtată: China （中国 Zhong Guo）sau CHN; prescurtare ISO şi domeniu internet:
CN.
Drapelul R.P. Chineze are formă dreptunghiulară şi este de culoare roşie, proporţia dintre lungime
şi înălţime fiind de 3:2. In colţul din stanga, sus, are cinci stele. Steaua cea mare reprezintă Partidul
Comunist Chinez. Cele patru stele mici, care au cate un colţ indreptat spre steaua cea mare,
reprezintă muncitorii, ţăranii, mica burghezie, respectiv, burghezia naţională şi şimbolizeaza marea
unitate a poporului de sub conducerea Partidului Comunist Chinez. Culoarea roşie a drapelului
simbolizează revoluţia. Culoarea galbenă a celor cinci stele simbolizează rasa galbenă din care face
parte naţiunea chineză. Drapelul a fost inăltat pe catarg pentru prima oară la 1 octombrie 1949, de
catre preşedintele Mao Zedong şi a fost consfiinţit de Constituţia din 1954.

Stema R.P.Chineze este formată din drapelul ţării, Piaţa Tiananmen, roata dinţată şi spice de grau şi
orez. Stema simbolizează lupta noii revoluţii democratice care a inceput cu Mişcarea din 4 mai
1919 şi s-a incheiat cu naşterea Chinei Noi, în 1949, cand a fost instaurată o dictatură democrat-
populară condusă de clasa muncitoare, bazată pe alianţa muncitorilor şi ţăranilor. Piaţa Tiananmen
este locul de unde a pornit Mişcarea de la 4 mai , dar şi locul unde s-a desfăşurat ceremonia de
proclamare a Republicii Populare Chineze, simbolizand noul spirit naţional. Roata dintată şi spicele
simbolizează muncitorii şi ţăranii. Cele cinci stele simbolizează marea unitate dintre popor şi
Partidul Comunist Chinez.

Forma de guvernămant : Republică

Preşedinte : HU JINTAO

Premier : WEN JIABAO

Poziţie geografică

China se află in emisfera nordică, in partea de est şi centrală a Asiei, pe malul vestic al Oceanului
Pacific. La sud şi est este orientată spre mare şi ocean, iar la nord şi la vest spre interiorul ţării. De
la sud la nord are o lungime de 5500 km (3o51’ N - 53o31’N), iar de la vest la est de 5200 km
(73o22’ E - 135o03’ E).

3
Graniţe

Lungime graniţe terestre: 22.800 kilometri.

Tări vecine: Coreea de Nord la est, Rusia la nord-est, Mongolia la nord, Rusia şi Kazahstan la nord-
vest, Kyrgyzstan, Tajikistan, Afganistan şi Pakistan la vest, India, Nepal şi Bhutan la sud-vest,
Myanmar (Birmania) , Laos şi Vietnam la sud.
Graniţe regionale: Hong Kong şi Macao la sud.
Linia de coastă a Chinei are o lungime totală de aproximativ 18.000 km.
Litoralul chinez are deschidere la Marea Galbena, Bohai (mare interioara) Marea Chinei de Est,
Marea Chinei de Sud, Oceanul Pacific de Est, pe o suprafaţă de 4,7 milioane km2. De la nord la
sud, mările separă China de următoarele ţări: Coreea de Sud, Japonia, Filipine, Malaiezia, Brunei şi
Indonezia. Lungimea totală a liniei de coastă este de circa 14000 km. In apele teritoriale ale Chinei
se găsesc peste 5000 de insule cu o suprafaţă totală de 80000 km2. Cele mai mari insule sunt Insula
Taiwan (36000 km2) şi Insula Hainan (34000 km2).

Suprafaţă : China are o suprafaţă 9.596.960 km2, aproximativ egală cu suprafaţa Europei,
reprezentand . din suprafaţa continentului asiatic şi 1/15 din suprafaţa continentala a lumii şi
ocupand locul trei ca mărime, după Rusia şi Canada. Dintre provincii, cea mai mare suprafaţă o are
Regiunea Autonomă Xinjiang Uigură (1,6649 milioane km)

Relief Relieful Chinei este foarte variat, proporţia formelor de relief fiind următoarea: munţi 33,3%,
podişuri 26,04%, depresiuni 18,75%, campii 11,98% şi dealuri 9,9%. Relieful este format din trei
trepte: prima treaptă, la vest, formată din “acoperişul lumii” - podişul Tibet - , cu o altitudine medie
de peste 4000 metri. A doua treaptă, formată în principal din zone muntoase, podişuri şi depresiuni,
cu inălţimi intre 1000-2000 metri, cuprinde Podişul Mongoliei Interioare, Xinjiang, Podişul de
Loess, depresiunea Sichuan, Podişul Yungui şi depresiunea Talimu. Cea de a treia treaptă porneşte
de la lanţul muntos Daxing’an, muntele Taihang, muntele Wushan, muntele Wuling şi muntele
Xuefeng, aflaţi la marginea celei de a doua trepte şi se întinde spre est, pană la malurile Pacificului
şi cuprinde Campia de Nord-est, Campia de Nord, Campia Cursului Mijlociu şi Inferior al Fluviului
Yangzi, cu altitudini intre 500-1000 metri.

Principalii munţi sunt: Himalaya, Altay, Kunlun, Qilian, Pamir, Tianshan, Tanggula, Karakorum,
Qinling, Gangdişi, Taihang şi Hengduan, precum şi Huangshan, Taishan, Huashan, Hengshan,
Heng-shan, Emei, Lushan, Wutangshan, Yantangshan şi Songshan.
Piscurile cele mai inalte sunt Chomolugma din munţii Himalaya (8848m), Gongeer din munţii
Kunlun (7719m), Gongga din munţii Hengduan (7556m),Tuomuer din munţii Tianshan (7435m).
4
În regiunile muntoase se găsesc 90% din pădurile Chinei, 77% din păşuni, 76% din lacuri şi 96%
din resursele hidro.

Principalele fluvii şi râuri sunt: Changjiang – Yangzi (6300km), Huanghe - Fluviul Galben
(5464km), Songhuajiang (2308km) , Zhujiang–Raul Perlelor (2214km) , Haihe (1090) Huaihe
(1000km). La acestea se adaugă şi Marele Canal Beijing-Hangzhou, construit incă din China antică,
cu o lungime de 1794 km, care este cel mai lung canal din lume.

2. SCURT ISTORIC

Istoria Chinei, după cronicile antice, începe cu 3300 ani în urmă. Studiile arheologice moderne au
demonstrat existenţa unei orânduiri primitive avansate cultural şi economic între anii 2000 şi 2500 î.
e. n. în ariile râului Huan He în nordul Chinei. Secole de migraţii, amalgamare, asimilare şi
dezvoltare a populaţiei din această regiune a dus la formarea unei sistem distinctiv de scriere, un
corpus filozofic, artistic autentic şi o organizare politică, care în zilele noastre se numeşte civilizaţia
chineză. După textele mitologice, civilizaţia chineză începe de la Pangu, creatorul universului, şi o
succesiune de împăraţi, înţelepţi şi eroi mitici (Huang Di, Yao şi Shun), care i-au învăţat pe chinezii
antici să-şi dobândească mâncare, să ţese şi să construiască case. Prima dinastie preistorică a fost
Xia (2100-1700 în. e. n.). Dinastia Xia, în urma unor conflicte intre triburi, a căzut sub puterea
dinastiei Shang. Cele mai semnificative invenţii din perioada Shang au fost sistemul ideografic
(ieroglific) de scriere şi obţinerea bronzului pentru metalurgie. Ultimul conducător din dinastia
Shang a fost detronat de un şef de trib vecin cu numele Zhou. Zhou care împărtăşea limba şi cultura
epocii Shang a colonizat teritoriile vecine, formând aşa-numita "China Centrală" (Zhou) la nord de
rîul Yangtze. Dinastia Zhou a condus peste 8OO de ani. Filosofii acestei dinastii au elaborat
doctrina "mandatul cerului", care susţinea că împăratul este fiul cerului şi guvernează doar prin
voinţa divină, iar detronarea acestuia ar demonstra că el a pierdut acest mandat. Doctrina a explicat
şi a justificat căderea dinastiilor precedente, dar a şi întărit legitimitatea dinastiei prezente.
Republica Populară Chineză a fost proclamată în 1949 de către Partidul Comunist Chinez, după ce a
câştigat războiul civil cu forţele naţionaliste reprezentate de partidul Kuomintang. Guvernul format
de Kuomintang s-a refugiat în insula Taiwan, unde a proclamat Republica Chineză, care contestă
legitimitatea conducerii comuniste a Chinei. În 1997 Republica Populară Chineză a preluat
controlul asupra Hong Kong-ului, care fusese stăpânit de Marea Britanie, iar în 1999 asupra
teritoriului Macao, care fusese sub stăpânire portugheză, în urma unor înţelegeri cu fostele puteri
coloniale, prin care s-a angajat să păstreze economia de piaţă din aceste zone, conform sistemului "o
ţară, două sisteme”

5
3. CLIMA

Cea mai mare parte a Chinei se află într-o zonă moderată, cu anotimpuri distincte. Există diferenţe
de climă care se datorează musonilor, extinderii suprafeţelor de uscat şi diferenţelor considerabile în
altitudine. În timp ce în China centrala şi de sud-est este, în general, cald şi umed, în nord şi nord-
est este relativ uscat. China ajunge până la 35° latitudine, fapt care produce o mare variaţie în ceea
ce priveşte climatul regional. În multe zone, vara este fierbinte şi ploioasă, cu un mare grad de
umiditate, şi iarna este uscată. În China de nord, mai mult de 80% din precipitaţii cad în lunile de
vară, dar numai 40% din precipitaţiile anuale au loc în China de sud în aceeaşi perioadă.

În China de sud-est, în timpul anotimpului ploios, perioada iulie-septembrie, au loc taifunuri

frecvente. La nord de Chang Jiang (Râul Yangzi) iarna este extrem de rece. Partea de nord-est are
veri fierbinţi şi uscate, şi ierni lungi şi reci. Verile din zonele deşertice din Xinjiang şi Mongolia
interioară sunt, de asemenea, fierbinţi şi uscate, iar iernile reci şi uscate. În China centrală, verile
sunt fierbinţi şi umede, cu multe precipitaţii în lunile de sfârşit de vară. În regiunile joase din
Yangzi, iarna este într-un fel mai blândă decât în zonele centrale ale Chinei, cu munţii Loess, sau în
Sichuan, care este înconjurat de munţi. În regiunile din jurul Beijing-ului, Xi’an şi Zhenghou, se pot
isca furtuni de nisip iarna şi primăvara. În podişul Tibet-Qinghai (altitudinea medie: 4000 m), vara
este scurtă, moderată şi caldă, în timp ce iernile pot fi extrem de reci: nu prea sunt precipitaţii în
timpul anului şi diferenţele de temperatură zi/noapte sunt mari. Un climat blând, cu veri calde şi
ierni răcoroase predomină în general în podişul înalt Yunnan - Guizhou; aici nu prea sunt
precipitaţii şi îngheţurile sunt rare. China centrală are o climă subtropicală. Ploile cad regulat de-a
lungul întregului an; verile sunt lungi, umede şi călduroase, iar iernile sunt scurte, cu temperaturi
mai scăzute.

4. POPULAŢIE

Mai mult de o cincime din totalul populaţiei Pământului trăieşte în China. China a dat naştere celei
mai vechi civilizaţii din lume şi are o istorie ce datează din urma cu 3500 de ani. Numele chinezesc
“Zhong Guo”, care desemnează denumirea ţarii se traduce astfel: “Zhong”-mijloc, “Guo”-ţara,
numindu-se astfel "Tara de mijloc" , o referinţă la credinţa chinezească în care se spune ca ţară era
centrul geografic al Pământului şi singura civilizaţie adevărată. In secolul al XIX-lea, China a
devenit o naţiune slabă din punct de vedere economic şi politic, dominată de puteri străine. Prima
măsurare a numărului populaţiei după preluarea statului de către comunişti a avut loc în 1953. La
acea data, populaţia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a doua măsurare, care a avut loc
in 1964, s-a arătat o creştere până la 694.580.000; la cea de-a treia , în 1982, măsurătorile au arătat o
6
populaţie de 1.008.180.000 (fără Hong Kong, Macau şi Taiwan), făcând din China primul stat care
a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre 1953 si 1997, rata mortalităţii a scăzut de la 22,5 la
aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata natalităţii a scăzut, de asemenea, de la 45 la 1000 de
locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, creşterea numărului de oameni s-a
micşorat de la 22,5 la mie, în 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar şi în aceste condiţii, China tot
înregistrează o creştere anuală a populaţiei de aproape 11 milioane de oameni.

Comform ultimelor date statistice China are o populaţie de 1.334.700.000 locuitori, reprezentand un
sfert din din populaţia globului, din care barbaţi 677.280.000 (51,52%) şi femei 637.200.000
(48,48%). Populaţia urbană este de 577.060.000 locuitori (43.90%), iar cea rurală de 737.420.000
locuitori (56.10%). Provincia Henan are 93.920.000 locuitori, urmată de provinciile Shandong şi
Guangdong cu cate 93.000.000 locuitori, Hebei (68.980.000), Hunan (63.420.000), Anhui
(61.100.000), Hubei (56.930.000), pe ultimul loc situandu-se Tibet-ul, cu 2.810.000 locuitori.
Principalele oraşe sunt : Chongqing 28.080.000 locuitori, Shanghai 18.150.000, Beijing 15.810.000
şi Tianjin 10.750.000.

5. EVOLUŢII RECENTE ALE ECONOMIEI R.P. CHINEZE

Şocul cauzat de criza economică mondială a fost resimţit in China din a doua jumătate a anului
2008, însă executivul chinez a adoptat măsuri eficiente pentru contracararea efectelor acesteia.
Efectul acestor masuri nu s-a lăsat aşteptat, iar la începutul anului 2009 a fost oprită tendinţa de
scădere drastică a economiei industriale din China. Începând din iunie 2009, producţia industrială
chineză a înregistrat o creştere rapidă, întreprinzătorii obţinând beneficii mai mari, iar preţurile
produselor industriale au reînceput să crească.

În anii 2008-2010, Guvernul chinez a adoptat o serie de măsuri menite să stimuleze economia
naţională, sporind alocaţiile bugetare pentru extinderea cererii interne şi promovând ajustarea şi
perfecţionarea structurii industriale. Astfel, în prezent, domeniul industrial chinez a înregistrat o
tendinţă clară de îmbunătăţire.

Principala preocupare a economiei chineze în anul 2011 o reprezintă dificultatea de a combina, fără
reformă structurală, obiective contradictorii precum: activitatea economică durabilă, o inflaţie
scăzută, sub 4%, o balanţă de plăţi excedentara şi o apreciere moderată a ratei de schimb vis-à-vis
de USD (5% pe an).

7
Procentajul de creştere al PIB din RP Chineză ar trebui să atingă 10% la finalul anului 2010,
situându-se astfel deasupra previziunilor iniţiale. Analiştii economici estimează că această creştere
economică va rămâne cel mai probabil la acelaşi nivel si în 2011. Principalele argumente sunt :

• investiţiile vor continua şi în anul 2011 să beneficieze de o politică de creditare specială;

• consumul susţinut din 2010 (vânzare cu amănuntul până +18,4% în primele 11 luni) se
estimează să continue la un nivel similar în 2011;
• contribuţia comerţului exterior, negativă în 2010 (balanţa comercială a scăzut cu peste -
4,3% la 11 luni), s-ar putea îmbunătăţi în 2011. Totuşi acest fapt nu reprezintă un factor major, din
cauza incertitudinii cererii la nivel mondial în contrast cu cererea puternică din RP Chineză.

a. Investiţia va rămâne un motor important de creştere în 2011

Investiţiile urbane au cunoscut o puternica creştere şi în 2010. Acestea au crescut în primele 11 luni
ale anului 2010 cu 24% faţă de anul anterior. Prognoza pentru proiectele de investiţii în dezvoltare
persistă timp de un an la aproape + 27%, ceea ce face puţin probabil intervenirea unui declin
semnificativ în investiţii, cel puţin pentru prima jumătate a anului 2011.

Investiţiile private (+ 38% în noiembrie 2010, faţă de + 21% în noiembrie 2009) au întrecut
investiţiile publice (în creştere cu 18% în noiembrie 2010, faţă de + 29% în noiembrie 2009).
Acestea din urmă, care până acum au fost în centrul planului de redresare, sunt minimalizate în
strategia de viitor. Investiţiile private, sprijinite de cele imobiliare (aproximativ 12% din PIB) vor
deţine o pondere mai mare : deschiderea de noi şantiere a crescut cu 48,7% în primele 11 luni ale
anului 2010 (faţă de 12,5% în 2009), în timp ce investiţiile imobiliare au crescut cu 34,2% în
primele 11 luni ale anului 2010.

O certitudine este faptul ca autorităţile au vrut să reducă creşterea ofertei de credite şi a masei
monetare, foarte proeminenta în 2009 (respectiv + 31,7% şi 27,7%). Condiţiile de creditare au
rămas aceleaşi în 2010, ceea ce induce la o nouă finanţare ce va depăşi ţinta de 7500 de miliarde
RMB (deja în luna noiembrie 2010 s-a atins pragul de 7440 miliarde RMB).

Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez şi-a înăsprit discursurile cu privire la politica
monetară trecând în decembrie anul trecut de la "de acomodare" la "prudent". Dincolo de semnalul
ce confirmă îngrijorarea vis-à-vis de riscul de supraîncălzire, o penurie de fonduri rămâne
improbabilă, pentru anul 2011, argumentele fiind :

8
• experimentarea unei politici "conservatoare", implică fie o creştere a masei monetare şi de
credit de aproximativ 15% anual, fie un volum de noi credite de la 6 500 la 7000 miliarde RMB;
• punerea în aplicare al celui de-al 12 - lea Plan al Partidului Comunist Chinez din 2011, se va
concretiza prin începerea unor masive lucrări de infrastructură;
• autorităţile păstrează posibilitatea folosirii unui stimul fiscal, în caz de recesiune, având
mijloacele bugetare necesare pentru a face acest lucru, cu o datorie publică centrală sub 20% din
PIB.

Ca o concluzie, investiţia se aşteaptă să rămână la un nivel ridicat în 2011, deşi o încetinire faţă de
2010 este probabilă sau chiar dorită, având în vedere riscul de supraîncălzire. Estimările pentru
2011 încep de la + 18% + 20% pana la +25%, şi în componentă macroeconomică de la+ 7,9% la +
9,2%.

b. Consumul va rămâne, de asemenea, un factor important în 2011

Consumul a avut o evoluţie dinamică în anul 2010. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 18,4% din
ianuarie până în noiembrie. Din nou, menţinerea acestui impuls al consumului este preconizat a se
menţine şi în acest an. Principalele argumente sunt :
• temerile de şomaj de la sfârşitul anului 2008 - începutul anului 2009, au fost înlocuite în
2010 cu o creştere rapidă a salariilor (+12,1%);
• veniturile rurale au crescut cu 8,5% în 2009 şi 9.7% în 2010 şi această tendinţă se va
menţine şi în 2011, datorită creşterii preţurilor agricole, transferurilor de venit de la lucrătorii
migraţi şi continuarea subvenţiilor de la stat pentru zonele rurale;
• guvernul a anunţat o încetare a subvenţiilor de consum (în special pentru achiziţionarea de
automobile), dar este dispus să reia subvenţionarea dacă va afecta prea mult consumul;
• totodată au crescut cheltuielile publice pentru pensii şi sănătate, ceea ce ar sprijini consumul,
deşi efectele acestor reforme vor fi resimţite pe termen lung.

În general, estimările tendinţei de consum în 2011 pornesc de la + 9.8% pana la + 11.0%, ceea ce ar
contribui la aproape jumătate din totalul creşterii economice.

c. Evoluţia comerţului exterior în 2011, pare mai incertă

Ca şi în anul 2009, comerţul exterior chinez a cunoscut o deteriorare a balanţei comerciale în 2010,
valoarea soldului din perioada ianuarie-noiembrie 2010 (170.7 miliarde USD) fiind mai mică cu -

9
4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. Chiar dacă unii analişti apreciază că balanţa
comerciala ar putea ajunge în creştere până la sfârşitul anului 2010, contribuţia acesteia la PIB va fi
minimă.

Perspectivele rămân nesigure pentru 2011 întrucât puterea economiei chineze (estimată să crească
cu 10%), contrastează cu o creştere globală lentă (+ 2 - 2,7% pentru economiile dezvoltate). Astfel
evoluţia balanţei comerciale rămâne incertă. Unii analişti estimează că RP Chineză a ajuns în vârful
capacităţii sale de export, în timp ce alţii cred că îşi va diversifica gama de export, ceea ce-i va
permite să se extindă pe noi pieţe, cu produse cu un grad ridicat pe valoarea adăugată.

Astfel contribuţia comerţului exterior la creşterea economiei chineze va fi redusa în 2011, estimările
sugerând o contribuţie la PIB de 0,4% -0,6%. Pe termen mediu, acest lucru ar trebui să limiteze
creşterea economiei chineze între 8% -10%.

În concluzie, în cadrul prognozei de creştere economică a RP Chineze pentru 2011 se estimează

că investiţiile vor contribui cu mai mult de 50 %, consumul cu aproape aceeaşi valoare, balanţa
comercială urmând să aibă un rol redus, probabil, uşor pozitiv.

Evoluţia principalilor indicatori economici ai RP Chineză (sursă Banca mondială):

Creştere economică (%):

- 2005 : 10,4 % ; 2006 : 12,7 %; 2007 : 13,0%; 2008 : 9,6%, 2009 : 9,1Ş 2010: 10,3%

Componenţă PIB 2009:

Industrie -46,3 %, Servicii 43,4 %, Agricultură 10,3 %

Rata inflaţiei
- 2005 : 1,8 % ; 2006 : 1,5% ; 2007 : 4,8 % ; 2008 : 5,9%, 2009 : -0,7

Agricultură Cele mai semnificative sunt producţiile de orez, grâu, cartofi, porumb, alune, orz,
mere, bumbac, seminţe oleaginoase, carne de porc, peşte.

Industria : Cele mai reprezentative ramuri industriale ale Chinei sunt mineritul cărbunelui,
procesarea minereurilor de fier şi aluminiu, metalurgia, construcţiile de maşini, industria de apărare,
industria uşoară, textile şi confecţii, procesarea petrolului, producerea cimentului, produselor

10
chimice, îngrăşămintelor, produselor alimentare, produselor electronice, echipamente de
telecomunicaţii, tehnică aero-spaţială.

6. RELAŢIILE EXTERNE ALE RP CHINEZE

China are relaţii diplomatice cu 171 de state, România stabiliind relaţii diplomatice cu China, la 5
octombrie 1949.China este membră ONU şi unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de
Securitate. De asemenea, este membră APEC, ASEAN, FAO, G-77, UNAMID, UNCTAD,
UNESCO şi a multor altor organizaţii internaţionale.

În 2003 China a stabilit cu Uniunea Europeană un parteneriat strategic, reflectat în expansiunea

rapida a relaţiilor comerciale dintre acestea. Relaţiile cu SUA şi Rusia au cunoscut o dezvoltare fără
precedent in ultimii ani, cu rezultate notabile în foarte multe domenii, datorită şi intalnirilor
frecvente dintre conducătorii celor două ţări. După normalizarea relaţiilor diplomatice cu Japonia, in
1972, cele două ţari au incercat să depăşească problemele istoriei şi să promoveze, în continuare
colaborarea bilaterală pe termen lung.

La 21 decembrie 2001, după 15 ani de negocieri, China a devenit cel de al 143-lea stat membru al
Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

7. COMERŢUL EXTERIOR AL RP CHINEZE

Faţă de anii anteriori, comerţul exterior chinez tinde să înregistreze o scădere a surplusului balanţei
comerciale, fiind influenţat de multipli factori macroeconomici: accentuarea inflaţiei interne,
aprecierea semnificativă a monedei naţionale, creşterea valorii şi cheltuielilor cu forţa de muncă,
efectele distorsiunilor din piaţa imobiliară, plasamente reduse ale rezervelor valutare, creşterea
globală a preţurilor resurselor, recesiunea economică globală.

La 30 septembrie 2010, comerţul exterior al RP Chineze a înregistrat valoarea de 2148,674

miliarde USD, din care 1134,635 miliarde USD exporturi (cu o creştere de 34 % faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut) şi 1014,039 miliarde USD importuri (cu o creştere de 43% faţă de
aceeaşi perioadă a anului trecut).

Pentru relaţiile economice ale Uniunii Europene, RP Chineză reprezintă un partener deosebit de
important. Astfel, conform datelor statistice vamale chineze, disponibile la 30.09.2010, Uniunea
Europeană (UE) este principalul partener comercial al RP Chineze cu un total de 349,489
11
miliarde USD, urmată de SUA 278,544 miliarde USD, Japonia 214,456 miliarde USD, ţările
ASEAN 211,309 miliarde USD, Hong Kong 161,133 miliarde USD şi Republica Coreea 151,182
miliarde USD. Volumul total al comerţului dintre RP Chineză şi UE a reprezentat 16 % din totalul
comerţului exterior chinezesc la 30 septembrie 2010, fiind înregistrată o balanţă comercială
favorabilă RP Chineze de 102,644 miliarde USD.

Exporturile celor 27 State Membre ale UE au atins la 30 septembrie 2010 valoarea de 123,422
miliarde USD (în creştere cu 33 % faţă de valoarea înregistrată la 30.09.2009). EU se situează pe
locul 2 în clasamentul exportatorilor în RP Chineză, fiind devansată de Japonia (127,946
miliarde USD) şi precedată de Ţările ASEAN (111,775 miliarde USD), Republica Coreea (101,701
miliarde USD) şi Taiwan (86,194 miliarde USD). Exporturile celor 27 State Membre UE în RP
Chineză reprezintă 12% din totalul importurilor chineze la data de 30 septembrie 2010. Din punct
de vedere al importurilor din RP Chineză, cele 27 State Membre UE se situează la 30
septembrie 2010 pe primul loc, înregistrând o valoare de 226,067 miliarde USD (în creştere cu
35% faţă de 30.09.2009 şi reprezentând 20 % din totalul exporturilor chineze la 30.09.2010), fiind
urmate de SUA cu 205,554 miliarde USD, Hong Kong 152,365 miliarde USD, Ţările ASEAN
99,534 miliarde USD şi Japonia 86,510 miliarde USD).

Referitor la schimburile comerciale ale RP Chineze cu cele 27 state membre UE la 30 septembrie

2010 se poate observa că Germania deţine poziţia de lider atât la total volum (30 % din totalul
volumului de comerţ China –UE cu o valoare de 103,718 miliarde USD) cât şi la export (44% din
total exporturi UE pe piaţa chineză cu o valoare de 54,141 miliarde USD) şi import (22% din total
importuri UE cu o valoare de 49,578 miliarde USD). De asemenea, Germania conduce topul celor
4 state UE care au o balanţa comercială pozitivă cu RP Chineză la 30 septembrie 2010 (+ 4,563
miliarde USD), fiind urmată de, Austria (+ 1,804 miliarde USD), Irlanda (+ 1,093 miliarde USD) şi
Suedia (+0,076 miliarde USD). Din punct de vedere al volumului total al schimburilor comerciale
ale RP Chineze cu UE, Germania este urmată de Olanda (40,696 miliarde USD), Marea Britanie
(35,751 miliarde USD), Franţa (33,082 miliarde USD) şi Italia (32,688 miliarde USD). La export
Germania este urmată de Franţa (12,845 miliarde USD) şi Italia (10,488 miliarde USD), iar la
import de Olanda (35,910 miliarde USD) şi Marea Britanie (27,764 miliarde USD). Olanda deţine
prima poziţie în clasamentul ţărilor membre UE care au balanţă comercială nefavorabilă cu RP
Chineză (31,124 miliarde USD), fiind urmată de Marea Britanie (19,777 miliarde USD), Italia
(11,713 miliarde USD) şi Spania (8,942 miliarde USD).

Deşi a înregistrat la 30 septembrie 2010 o creştere a exporturilor pe piaţa chineză în valoare de 85

% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care totalul exporturilor UE pe piaţa
12
chineză a crescut doar cu 33% şi se prefigurează ca la sfârşitul anului 2010 să se atingă cel mai înalt
nivel al exporturilor româneşti în RP Chineză, România se află doar pe locul 17 în clasamentul
exportatorilor europeni în RP Chineză (560 milioane USD) şi valoarea exporturilor româneşti
reprezintă 0,46% din totalul exporturilor UE pe piaţa chineză.

TAB. SCHIMBURILE COMERCIALE ALE RP CHINEZE CU ŢĂRILE UE

30.09.2010
% % (1) % % (1) % % (1) Balanţa(2)
Import Export TOTAL
total 30.09.2009 total 30.09.2009 total 30.09.2009 comercială

EU 27* 123,422 100% 33% 226,067 100% 35% 349,489 100% 34% 102,644

Germania 54,141 44% 35% 49,578 22% 40% 103,718 30% 37% -4,563
Olanda 4,786 4% 31% 35,910 16% 42% 40,696 12% 40% 31,124
Marea
Britanie 7,987 6% 43% 27,764 12% 26% 35,751 10% 29% 19,777
Franţa 12,845 10% 34% 20,237 9% 35% 33,082 9% 35% 7,391
Italia 10,488 8% 27% 22,201 10% 50% 32,688 9% 42% 11,713
Spania 4,529 4% 50% 13,470 6% 38% 17,999 5% 41% 8,942
Belgia 5,855 5% 44% 10,450 5% 33% 16,306 5% 37% 4,595
Polonia 1,317 1% 19% 7,068 3% 34% 8,385 2% 31% 5,751
Suedia 4,215 3% 3% 4,140 2% 36% 8,355 2% 17% -76
Finlanda 2,931 2% 11% 3,989 2% 25% 6,920 2% 19% 1,059
Cehia 1,247 1% 59% 5,180 2% 50% 6,427 2% 51% 3,933
Ungaria 1,710 1% 68% 4,545 2% 22% 6,255 2% 32% 2,836
Danemarca 1,959 2% 17% 3,705 2% 17% 5,664 2% 17% 1,746
Austria 3,139 3% 28% 1,335 1% 29% 4,474 1% 28% -1,804
Irlanda 2,558 2% 10% 1,465 1% -5% 4,023 1% 4% -1,093
Grecia 266 0.2% 69% 3,104 1% 22% 3,370 1% 24% 2,838
România 560 0.5% 85% 2,203 1% 34% 2,763 1% 42% 1,643
Slovacia 1,209 1% 116% 1,418 1% 44% 2,627 1% 70% 209
Portugalia 547 0.4% 63% 1,855 1% 36% 2,402 1% 41% 1,308
Malta 366 0.3% 32% 1,554 1% 44% 1,920 1% 41% 1,188
Slovenia 133 0.1% 51% 972 0.4% 77% 1,105 0.3% 74% 839
Luxemburg 193 0.2% 32% 787 0.3% -64% 979 0.3% -58% 594
Cipru 13 0.01% 16% 920 0.4% 2% 933 0.3% 3% 908
Lituania 29 0.02% 6% 719 0.3% 52% 748 0.2% 50% 690
Bulgaria 270 0.2% 167.6% 469 0.2% 6% 739 0.2% 36% 198
Letonia 29 0.02% 47% 573 0.3% 81% 602 0.2% 79% 545
Estonia 101 0.1% 74% 456 0.2% 78% 556 0.2% 78% 355

8. CADRUL GENERAL DE DESFĂŞURARE AL SCHIMBURILOR COMERCIALE

ROMÂNO-CHINEZE

R.P. Chineză ocupă un loc prioritar în politica României de dezvoltare a relaţiilor cu ţările din Asia,
iar în plan comercial ocupa locul 1 în zona asiatică la total schimburi comerciale (locul 1 atât la
export, cât şi la import). Până în anul 1990, relaţiile economice româno-chineze au fost

13
reglementate de acorduri guvernamentale, care au asigurat un echilibru al schimburilor economice
şi comerciale. Încetarea livrărilor pe piaţa chineză a produselor noastre ce intrau în cadrul
compensării creanţelor dintre cele două ţări au determinat scăderea drastică a exporturilor în anii
90, atingându-se în anul 1998 nivelul de 22,8 milioane USD. În anii 2000 s-a înregistrat o tendinţă
de redresare, astfel încât la finele anului 2009, exportul românesc în RP Chineză a atins 296,5
milioane USD. În schimb, datorită expansiunii puternice a exporturilor chineze pe piaţa
internaţională si oferirea de produse la preturi mici si atractive, importurile din RP Chineză au
crescut puternic atingând în 2008 valoarea de 3,53 miliarde USD, generând o balanţă comercială
negativă, care s-a accentuat în ultimii ani. Deşi efectele crizei economice globale au fost resimţite
în perimetrul economic şi social al României, exporturile româneşti în RP Chineză şi-au continuat
trendul ascendent iar în anul 2010, depăşind rezultatele finale înregistrate în anul 2009 încă de la
sfârşitul lunii septembrie 2010. Astfel, la finalul anului 2010 se va înregistra cel mai mare volum al
schimburilor comerciale bilaterale (cca. 3,75 miliarde USD) si cea mai mare valoare a exporturilor
româneşti pe piaţa chineză (cca,. 400 milioane USD).
Dinamica schimburilor comerciale româno-chineze
în perioada 1989-2010
- milioane USD-

ANUL TOTAL EXPORT IMPORT SOLD BALANŢĂ

1989 704,5 318,7 385,8 - 67,1

2000 258,7 85,0 173,7 - 88,7

2004 1317,5 231,0 1086,5 -855,5

(RASHK) (58,7) (35,7) (23,0)
2005 1890,59 227,64 1662,95 - 1435,31
(RASHK) (50,19) (20,26) (29,93)
2006 2471,30 248,08 2223,22 -1975,14
(RASHK) (67,10) (30,50) (36,60) (-6,10)
2007 2541,55 230,08 2311,47 -2081,39
(RASHK) (43,64) (16,68) (26,96) (-10,28)
2008 3805,45 270,17 3535,28 -3265,10
(RASHK) (63,07) (32,89) (30,18) (2,71)
2009 3041,72 378,98 2662,74 -2283,76
din care
- PRC 2942,62 296,54 2646,08 -2349,54
- RASHK 99,10 82,44 16,66 65,78
30.11.2009 2729,76 336,92 2392,84 -2055,92
din care
-PRC 2636,37 258,18 2378,19 -2120,01
-RASHK 93,39 78,74 14,65 64,09
30 .11.2010 3542,49 463,55 3078,94 -2615,39
din care
-PRC 3442,16 378,17 3063,99 -2685,82
-RASHK 100,33 85,38 14,95 70,43
RASHK- Regiunea Administrativă Specială Hong Kong
14
La 30 noiembrie 2010, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica
Populară Chineză s-a situat la 3542,49 milioane USD (din care RP Chineză, 3442,16 milioane USD
şi RASHK 100,33 milioane USD), din care exportul a fost de 463,55 milioane USD (din care RP
Chineză 378,17 milioane USD şi RASHK 85,38 milioane USD), iar importul de 3078,94 milioane
USD, (din care RP Chineză, 3063,99 milioane USD şi RASHK 14,95 milioane USD), soldul fiind
de – 2615,39 milioane USD (din care RP Chineză, - 2685,82 milioane USD şi RASHK + 70,43
milioane USD). Faţa de aceeaşi perioadă a anului trecut exportul românesc în RP Chineză a crescut
cu 46,47%, iar importul românesc din RP Chineză a crescut cu 28,84%.

Conform statisticii vamale chineze, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu RP
Chineză în anul 2010 s-a situat la 3761,44 milioane USD (a crescut cu 33,8 % faţa de anul 2009),
din care exportul românesc în RP Chineză a fost de 755,26 milioane USD, iar importul din RP
Chineză de 3006,18 milioane USD, soldul fiind de -2250,92 milioane USD. Faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut, exportul românesc în RP Chineză a crescut cu 74,4%, iar importul
românesc din RP Chineză a crescut cu 26,5%.

Analizând evoluţia schimburilor comerţului bilateral se poate observa că în anul 2009 a avut loc o
diminuare a deficitului balanţei comerciale cu peste 900 milioane USD. În schimb după primele 11
luni ale anului 2010, deficitul balanţei comerciale a crescut cu aproximativ 500 milioane USD faţă
de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Se constată, în continuare, existenţa de diferenţe între datele statistice dintre cele două ţări, care se
pot argumenta prin modul de înregistrare a exporturilor şi importurilor in cele două ţări, respectiv
exportul se înregistrează in România la preturi FOB, pe când în China se înregistrează la preturi CIF,
inclusiv valoarea transportului, care nu depăşeşte cca.20% din valoarea mărfurilor. Aceeaşi situaţie
este valabilă şi la importuri. De asemenea, multe produse româneşti ajung pe piaţa chineză prin
intermediul unor companii din alte ţări. (cazul companiilor multinaţionale care produc în România).

Structura schimburilor bilaterale

a) Export: echipament energetic (componente pentru hidrocentrale şi termocentrale), maşini-

unelte, echipamente electrice (transformatoare), rulmenţi, cilindri laminor, piese şi componente
auto, produse chimice şi îngrăşăminte complexe NPK, materiale şi articole plastice, cherestea de fag
şi panouri din lemn, metale comune, cupru electrolitic, concentrat şi deşeuri de cupru şi alte metale
neferoase, deşeuri şi resturi din fontă, fier sau oţel, confecţii şi tricotaje, aparatură optică, vinuri,
lână tunsă, etc.
15
b) Import: telefoane mobile ( in 2010 valoarea totala a fost de cca. 1 miliard USD), echipamente
telecomunicaţii, maşini şi utilaje, produse metalurgice şi articole din metale, produse chimice
organice, articole textile şi îmbrăcăminte, încălţăminte, televizoare, aparate de aer condiţionat,
tehnică de calcul, instrumente şi aparate optice, materiale de construcţii, jucării.

Structura schimburilor bilaterale româno – chineze pe grupe de produse la 30.11.2010

Categoria de produse Export Import

Valoare Pondere Valoare Pondere
(mii USD) (%) (mii USD) (%)
TOTAL 378167.7 100 3063984.7 100
Animale vii şi produse ale regnului animal 184.2 0,05 23505.3 0,77
Produse ale regnului vegetal 114.4 0,03 14131.8 0,46
Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau
vegetală 0.0 0,00 220.9 0,01
Produse alimentare, băuturi, lichide 2864.3 0,76 18895.4 0,62
Produse minerale 33529.2 8,87 3770.0 0,12
Produse ale industriei chimice 43427.7 11,48 73343.7 2,39
Materiale şi articole plastice 25199.7 6,66 93903.1 3,06
Piei brute, piei tăbăcite, blănuri şi produse 351.6 0,09 22026.1 0,72
Lemn, cărbune de lemn şi articole 50487.7 13,35 50686.5 1,65
Pastă de lemn sau alte materiale 60.3 0,02 22002.7 0,72
Materiale şi articole textile 5244.4 1,39 168980.1 5,52
Încălţăminte, pălării, umbrele, bastoane 311.7 0,08 79465.6 2,59
Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest 210.6 0,06 90775.4 3,06
Metale comune şi articole 82774.1 21,89 224067.4 7,31
Maşini şi aparate, echipamente electrice 101050.2 26,72 1913866.0 62,46
Vehicule, aeronave, vase şi echipamente 21192.4 5,60 53801.3 1,76
Instrumente şi aparate optice 8592.2 2,27 48450.5 1,58
Mărfuri şi produse diverse 2567.4 0,68 153854.5 5,02
Alte mărfuri 5.5 0,00 8238.2 0,28

Analizând structura schimburilor bilaterale româno-chineze la 30 noiembrie 2010 se poate remarca

că principalele 4 categorii de produse la exportul românesc (care alcătuiesc aproximativ 74 % din
total export) sunt : Maşini şi aparate, echipamente electrice (26,72%), metale şi articolele din metal
(21,89%), lemn şi produse din lemn (13,35%) şi produse ale industriei chimice (11,48%).
Comparând cu structura exportului din anul 2009 se constată creşterea ponderii produselor chimice
cu aproximativ 5% (în special îngrăşăminte), dar şi scăderea produselor din materiale plastice
(aproximativ 5 %). Celelalte grupe de produse îşi menţin, în linii mari, aceleaşi ponderi ca şi în anul
2009. Ca şi în anul 2009, importurile din RP Chineză de maşini, utilaje, instalaţii pentru producţie,

16
echipamente şi aparate electrice (în special telefoane mobile) deţin prima poziţie cu o pondere de
62,46%.

Principalele grupe de produse care au înregistrat creşteri semnificative la export pe piaţa chineză la
30 noiembrie 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sunt : maşini şi echipamente electrice
(creştere de 40 milioane USD), îngrăşămintele (creştere de 27 milioane USD), produse din lemn
(creştere de 23 milioane USD), minereuri (creştere de 22 milioane USD), cupru şi articole din
cupru (creştere de 19 milioane USD, cauciuc şi articole cauciuc (creştere de 9 milioane), accesorii
auto (creştere de 8 milioane USD) şi vinul (2milioane USD). Au înregistrat scăderi faţă de 30
noiembrie 2009 : fonta, fierul şi oţelul (scădere de 24 milioane USD) şi materialele plastice
(scădere de 12 milioane USD).

9. CADRUL JURIDIC

Cadrul juridic al relaţiilor bilaterale dintre Uniunea Europeană si R.P.Chineză

Relaţiile bilaterale dintre Uniunea Europeană şi R.P. Chineza sunt reglementate de o serie de
acorduri şi tratate care constituie cadrul juridic de desfăşurare al acestora. Aceste acorduri sunt
prezentate in Anexa 1.

Întrucât “Tratatul de Cooperare Economică si Comercială” din anul 1985 nu mai corespunde
situaţiei actuale, cele două părţi au convenit să negocieze un nou Acord mai amplu care să cuprindă
atât aspectele cooperării economice cât şi pe cele politice, respectiv Acordul Cadru UE - China
Pentru Parteneriat şi Cooperare(PCA). Negocierea noului acord a început în anul 2008 si pana la
finele anului 2010 au avut loc mai multe runde de consultări şi convorbiri.

Atât China pentru UE cât şi UE pentru China reprezintă parteneri strategici, cadrul general de
derulare al evenimentelor de natură politico-economică dintre cele două entităţi fiind caracterizat de
o componentă suplimentară de diplomaţie. În pofida multiplelor disfuncţii de natură comercială
relaţia dintre UE şi China are continuitate şi consistenţă.

Cadrul juridic al relaţiilor bilaterale dintre România si R.P.Chineză

Cadrul juridic care reglementează raporturile economice româno-chineze include toate acordurile
esenţiale necesare bunei desfăşurări a relaţiilor economice, inclusiv acordul guvernamental de

17
colaborare economica semnat in octombrie 2006, cel de evitare a dublei impuneri şi cel de
promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor.

De-a lungul anilor au fost semnate şi sunt în vigoare o serie de acorduri, protocoale şi convenţii de
cooperare în numeroase alte domenii economice care sprijină dezvoltarea unor sectoare economice
de interes pentru ambele părţi.

În anexa 2 sunt prezentate cele mai importante documente extrase din cadrul juridic bilateral.

În vederea armonizării cadrului juridic de desfăşurare a relaţiilor economice ale României cu R.P.
Chineză cu cadrul juridic comunitar, in luna martie 2006 Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Economiei şi Comerţului şi Ministerul Finanţelor Publice din România împreună cu ministerele
similare din R.P. Chineză au început negocierile pentru adaptarea Acordului Economic şi Comercial
şi a Acordului privind Promovarea şi Protejarea Reciprocă a Investiţiilor cu cadrul juridic al Uniunii
Europene. După negocierea şi convenirea lor, la data de 19 octombrie 2006 a fost semnat Acordul
de Cooperare Economica iar in aprilie 2007 a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul privind
Promovarea si Protejarea Reciproca a Investiţiilor.

În luna martie 2006, a fost negociat şi parafat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea
dintre Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi Administraţia Generală a Vămilor din
R.P.Chineză, în domeniul vamal. Acest document a fost semnat cu ocazia Vizitei de Stat a
Preşedintelui României în R.P.Chineză din luna martie 2006. De asemenea, cu aceiaşi ocazie a fost
semnat Protocolul de Cooperare în domeniul promovării investiţiilor reciproce, dintre ARIS (in
prezent CRPCIS) şi Agenţia Chineză pentru Promovarea Investiţiilor.

În anul 2009 cu ocazia vizitei oficiale în România a vicepreşedintelui chinez XI JIPING au fost
semnate următoarele acorduri :
- Acordul de Cooperare în domeniul Agriculturii între Ministerul Agriculturii din R.P.Chineză
şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale din România.
- Memorandumul de Înţelegere privind promovarea schimburilor şi cooperării în domeniul
întreprinderilor mici şi mijlocii dintre Ministerul Comerţului din R.P.Chineză şi Ministerul
Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri din România.;
- Memorandum de Înţelegere privind stabilirea de centre culturale la Bucureşti şi Beijing
între Guvernul R.P. Chineze şi Guvernul României;

18
 - Acord de Cooperare Economica şi Tehnică între Guvernul R.P. Chineze şi Guvernul
României (Acordarea asistenţei nerambursabile, în valoare de 5 milioane RMB, Guvernului
României de către Guvernul R.P. Chineze), efectuat prin schimb de scrisori.

10. AFACERI

România înregistrează o creştere a vizibilităţii pe piaţa asiatică în general şi chineză în special

atrăgând interesul companiilor locale prin avantajele oferite de mediul investiţional şi de elementele
rezultate din calitatea de membru al UE, deţinută de către ţara noastră. Firmele româneşti care
accesează piaţa chineză găsesc cu mult mai multă uşurinţă parteneri formaţi în economia liberă
chineză, în care statul are din ce în ce mai puţine intervenţii.

Oportunităţi şi produse noi identificate pentru export în R.P.Chineză

Corespunzător dezvoltării economice dinamice înregistrate de către R.P.Chineză în ultimii ani, se

remarcă o creştere a atractivităţii oportunităţilor de afaceri, în special al acelora provenind din
mediul de afaceri provincial. Astfel, în cursul anului 2008 a crescut potenţialul pentru iniţierea de
proiecte de cooperare cu provinciile situate în regiunea de nord est a Chinei, profilată pe proiecte
industriale de anvergură vizând amplul program guvernamental de modernizare al fostelor baze
industriale. În acelaşi timp, prezintă interes oportunităţile oferite de provinciile situate în regiunile
de vest ale Chinei din domeniul exploatării resurselor materiale şi energetice.

În ultima perioada de timp, au fost identificate noi produse cu potenţial de a fi exportate pe piaţa
chineză, după cum urmează:
- Vagoane de marfă speciale;
- Elicoptere pentru uz civil;
- Produse chimice;
- Traverse din lemn tratat pentru calea ferată;
- Utilaje şi echipamente miniere, seturi complete pentru echipamente de foraj, extracţie şi
transport cărbune, echipamente de ventilaţie pentru minele de cărbuni de mare adâncime,
echipamente de siguranţă pentru prevenirea incendiilor, echipamente pentru diminuarea efectelor
provocate de exploziile subterane;
- Echipamente energetice (cazane), componente pentru turbine hidro şi termo;
- Echipamente electrice de baza şi pentru reţele electrice;
- Prese pentru fabricarea anvelopelor;
- Maşini unelte la tema şi maşini unelte pentru rectificarea cilindrilor laminor;
19
- Componente pentru reactoare de hidrogenare;
- Piese agabaritice forjate şi prelucrate mecanic;
- Echipamente speciale pentru metalurgie;
- Vinuri; Ape minerale; Miere de albine şi produse derivate;
- Cereale şi alte produse agro-alimentare, inclusiv carene de porc si pui;
- Lână tunsă.

În acelaşi timp, companiile româneşti pot iniţia primele contacte în vederea dezvoltării unor afaceri
cu firme chineze, participând la manifestările promoţionale sau misiunile economice organizate de
către Departamentul de Comerţ Exterior/MECMA.

Reglementări de comerţ exterior

Ca efect al integrării României în UE, începând cu 1 ianuarie 2007 totalitatea reglementărilor de

comerţ exterior comunitare se aplică unitar asupra operaţiunilor comerciale dintre România şi
China. Din punct de vedere al reglementărilor interne, China se află într-un proces de armonizare al
cadrului juridic comercial, în rezonanţă cu obligaţiile asumate prin aderarea la OMC şi adaptat
elementelor economiei de piaţă.

Licenţe de import

Continua, deşi mult redus, sistemul de acordare a licenţelor de import, dar a crescut numărul
firmelor care pot fi autorizate să desfăşoare operaţiuni de comerţ exterior. Autorizarea firmelor
private reprezintă un pas decisiv spre liberalizarea economiei chineze, în concordanţă cu obligaţiile
asumate de China odată cu admiterea ei in Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Asistam la o
tendinţă de echilibrare a prerogativelor in domeniul operaţiunilor de comerţ exterior, respectiv
punerea treptata pe picior de egalitate a firmelor de stat cu cele colective şi private. Întreprinderile
de stat de comerţ exterior (ICE) au numai rolul de intermediari: când o firma nu dispune de licenţa
de import, recurge la un ICE pentru realizarea operaţiunii respective, în schimbul unui comision.

Tariful vamal

Începând cu anul 1992, tariful vamal chinez se bazează pe Nomenclatorul Internaţional al

Sistemului Armonizat de Desemnare şi Codificare, până la nivelul de 6 cifre şi constă în
subdiviziuni până la 8 cifre. La 1 ianuarie 2006 a intrat în vigoare noul tarif Vamal al R.P. Chineze

20
care se aplică nediscriminatoriu tuturor produselor de import provenite din ţările membre OMC.
Taxele vamale se aplica asupra valorii CIF a mărfurilor.

Impozite

Din ianuarie 1994, China a introdus în sistemul său fiscal taxa pe valoare adăugată (TVA). TVA se
aplică asupra tuturor bunurilor, inclusiv a celor din import. TVA este de 17%, iar asupra anumitor
produse precum cereale, uleiuri vegetale, îngrăşăminte agricole şi cărţi, TVA - ul este de 13%. Sunt
exceptate de TVA cărţile vechi, ajutoarele internaţionale şi produsele importate pentru handicapaţi
şi destinate în exclusivitate folosinţei acestora. Anumitor produse, considerate de lux şi celor care
dăunează sănătăţii li se aplica un impozit special asupra consumului, situat in marja 3-45%. În
această categorie se includ tutunul, băuturile alcoolice, cosmeticele, parfumurile, bijuteriile,
benzina, motocicletele, vehiculele cu motor şi articolele pentru jocurile de artificii.

Mărcile

Drepturile de protecţie a mărcilor în China se dobândesc prin înregistrare aplicându-se principiul

primului care obţine dreptul respectiv. Ca atare firmele trebuie să-si înregistreze mărcile cât pot de
rapid, pentru a nu se confrunta cu situaţii neplăcute. Mărcile pentru servicii: publicitate, bănci,
restaurante, învăţământ, telecomunicaţii, etc. pot fi înregistrate şi se bucură de aceeaşi protecţie ca şi
bunurile. Dreptul asupra mărcilor este valabil timp de 10 ani de la data aprobării acestuia şi înscris
ca atare în registrul mărcilor. Se reînnoieşte pe perioade de 10 ani. Proprietarii unei mărci pot
autoriza folosirea acesteia de către terţi, pe bază de licenţă. Mărcile se înregistrează sub jurisdicţia
STATE ADMINISTRATION FOR INDUSTRY AND COMMERCE.

Patentele

Regimul acestora este reglementat prin Legea Patentelor din anul 1985. China este membră a
Tratatului de Cooperare în materie de Patente (PCT), din anul 1994. Patentele în China sunt
garantate conform principiului primei solicitări de înregistrare. Sunt 3 tipuri de patente recunoscute:
invenţii, modele utile şi proiecte. Patentele se administrează de Biroul de Stat pentru Patente.

Etichetare

Există reglementări privind modul de etichetare a alimentelor şi băuturilor. Organismul care

supraveghează îndeplinirea normativelor respective este CHINA STATE BUREAU OF
21
TECHNICAL SUPERVISION. Exportatorul trebuie să-şi înregistreze etichetele şi să prezinte apoi
etichete noi cu specificaţii tehnice redactate în limba chineză, care trebuie lipite pe ambalaj sub
controlul organismului menţionat. Pentru celelalte grupe de produse trebuie lipite etichete scrise în
limba chineză pe care să figureze: numele ţării de origine, producătorul, produsul şi o certificare din
care să reiasă că îndeplineşte normativul impus de către ţara de origine.

Inspecţia mărfurilor

Guvernul chinez acordă mare importanţă inspecţiei bunurilor importate şi exportate. La 29 martie
1998, a luat fiinţă STATE ADMINISTRATION FOR ENTRY-EXIT INSPECTION AND
QUARANTINE (AQSIQ). Acest organism publica o lista cu bunurile importate care sunt supuse
inspecţiei. Inspecţiile se refera la aspecte de calitate, cantitate, greutate şi la norme de sănătate şi
igiena. La baza efectuării inspecţiei stau standardele obligatorii stabilite prin legi sau clauzele
stabilite prin contractele internaţionale. Dacă mărfurile inspectate nu îndeplinesc standardele
prevăzute, SAIQ emite un certificat în baza căruia se pot emite reclamaţii de compensare.

Comercializarea mărfurilor

Vânzarea

Negocierile cu partenerii chinezi au un caracter specific, aparte. Exportatorul român trebuie să se

înarmeze cu multă răbdare, pentru a depăşi cu bine etapele absolut necesare în negociere: crearea de
relaţii apropiate, stabilirea unei încrederi reciproce, de prietenie cu importatorul. O cerinţă de bază o
reprezintă seriozitatea, prezentarea fără echivoc a poziţiei în negociere, stabilirea unor eventuale
scăderi de preţuri numai după discuţii serioase, etc.

Recomandăm deosebită precauţie în stabilirea partenerului de afaceri, în ultimul timp existând

cazuri de firme a căror activitate este concentrată pe operaţiuni ilegale, prejudiciind în mai multe
rânduri agenţi economici străini si români. Pentru protejarea intereselor firmelor româneşti, este
necesară solicitarea unei verificări a partenerului, adresată Ambasadei României la Beijing,
respectiv Biroul pentru Promovare Economica Comerciala (BPCE).

22
Distribuţia

Distribuţia în China prin firme străine este încă limitată. Investiţiile străine au contribuit la creşterea
gradului de cunoaştere a funcţionarii sistemului de distribuţie în ţările occidentale, ceea ce va avea
consecinţe favorabile pe termen mediu.
Principalele canale de vânzare şi distribuţie sunt:
- marii distribuitori de stat, începând de la întreprinderile de comerţ exterior şi terminând cu
marile magazine şi alte firme de stat;
- vânzarea directă către întreprinderi şi firme;
- companii autonome locale de distribuţie;
- intermediari, angrosişti şi firme de import-export care deţin licenţa;
- distribuitori străini;
- reţele proprii de distribuţie;
- mari magazine, hoteluri de 5 stele.

Modalităţi de plată a exporturilor

Depozitul: exportatorul încasează exclusiv in funcţie de cantitatea de marfă efectiv vândută de

detailist din depozit;
Finanţarea: se folosesc frecvent termene de plata la 150-180 de zile după livrarea mărfii;
Acreditivul: si in acest caz se întâmpină dificultăţi la încasare, fiind uzual ca încasarea să se
efectueze după intrarea efectiva a mărfurilor in China (după vămuire).
De aceea se recomandă constituirea de depozite bancare de câte 10-15% din valoarea contractelor
încheiate, care să fie sigur încasate, iar restul după intrarea mărfurilor în China.

Bănci

Banca Centrală: People’s Bank of China

Bănci principale: Industrial and Commercial Bank of China, Bank of China, China Construction
Bank, Bank of Communications, Agricultural Bank of China, China Citic Bank, China Merchants
Bank, China Mingsheng Banking Corp.

Regimul de vize

Cetăţenii români posesori de paşapoarte diplomatice sau de serviciu nu necesită viză, iar posesorii
de paşapoarte turistice necesita viză, aceasta eliberându-se la sediul Ambasadei R.P. Chineze la
23
Bucureşti sau al Consulatului General al R.P. Chineze de la Constanţa în baza unei invitaţii primite
de la un partener chinez şi a prezentării biletelor de transport dus - întors. Cetăţenii români ce
doresc să călătorească în Hong Kong nu necesită viză, indiferent de tipul de paşaport deţinut, având
drept de şedere pentru o perioadă de 90 zile.

Legaturi aeriene cu România

Cursa directă Bucureşti – Beijing, a fost suspendata in 2003. Se pot folosi serviciile Turkish
Airlines, KLM, Austrian Airlines, Aeroflot, Lufthansa, Air France, ş.a. Nu exista restricţii vamale la
transportul obiectelor de valoare de către persoanele fizice cu excepţia obiectelor de patrimoniu.

Zile libere si program de lucru

Zilele nelucrătoare sunt concentrate în jurul sărbătorilor naţionale, respectiv:

- festivalul primăverii (anul nou chinezesc) stabilit anual în funcţie de poziţia lunii (fără dată fixă),
este în general în luna ianuarie sau februarie. Cu acest prilej organismele guvernamentale au liber o
săptămână, iar firmele între una şi trei săptămâni. Nu se recomandă călătoriile de afaceri în
săptămâna premergătoare festivalului primăverii când se desfăşoară pregătirile pentru sărbătoare.
- 4 Aprilie, Ziua Recunoştiintei ( morţilor) şi a Eroilor ( o zi liberă)
-1 Mai este o mare sărbătoare în China şi cu acest prilej se acordă o săptămână liberă;
- 15 Septembrie, Sarbătoarea Lunii Pline ( o zi liberă);
-1 Octombrie, ziua naţională a R.P.Chineze, prilej cu care de asemenea se acorda o săptămână
liberă.

Zile nelucrătoare: sâmbăta şi duminica

Program de lucru: 8,00-11,30; 13,30-17,00.

Nu există o perioadă pentru concedii, acestea fiind practic în perioadele libere mai sus menţionate.

Obiceiuri şi reguli de protocol

Orele de masă sunt riguros respectate acestea fiind 11,30-13,00 pentru prânz şi 18,00-19,00 pentru
cină.

24
Reguli de protocol:

- obligativitatea de a prezenta o carte de vizită;

- respectarea strictă a orelor de masa;
- se serveşte ceai;
- când se oferă drept cadou băuturi, se oferă număr par de sticle.

ELEMENTELE DE CONTACT ALE REPREZENTANTELOR ROMÂNIEI ÎN

R.P.CHINEZĂ

Ambasada României la Beijing şi BPCE Beijing

Adresa: Ri Tan Lu, Dong Er Jie, nr.2, 100600, Beijing
Telefon: 0086-10-65323442, 65323315
Fax: 0086-10-65325728
E-mail:ambasada@roamb.link263.com

Servicii oferite de ambasadă, cetăţenilor români care călătoresc în China în scop de afaceri:

- Informaţii de piaţă precum şi oportunităţi în vederea iniţierii de contacte comerciale,

- Organizare de evenimente cu caracter economic promoţional : seminarii de afaceri,
forumuri, prezentări şi expozeuri comerciale şi de marketing, contacte punctuale şi
participări la târguri, expoziţii,
- Spaţii pentru organizarea unor activităţi de lucru: întâlniri, negocieri, semnare de
documente oficiale, etc.
- Prin intermediul Secţiei Consulare a ambasadei, se pot legaliza înscrisuri şi documente cu
caracter comercial sau corporative, conform legii,
- Diseminarea informaţiilor aferente ofertelor comerciale româneşti în mediul de afaceri
chinez, prin intermediul Camerelor Regionale de Comerţ (CCPIT) sau a Departamentelor de
Comerţ Centrale şi Provinciale, precum şi prin publicarea pe WEB site-ul unor organizaţii
locale cu atribuţii în domeniul dezvoltării afacerilor,
- Susţinerea intereselor companiilor româneşti care operează pe spaţiul chinez, prin apelarea
la structurile centrale şi locale ale administraţiei R.P. Chineze.

Consulatul General al României la Shanghai şi BPCE Shanghai

Adresa: Xian Xia Lu, Hongqiao, Sun Plaza, West Tower, Room 305, 200336, Shanghai
25
Telefon: : 0086-21-62701146
Fax: 0086-21-62085105
E-mail:shromcongen@online.sh.cn

INSTITUŢII CHINEZE CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIULCOMERŢULUI EXTERIOR

Ministerul Comerţului
Adresa: 2, Dong Chang An Da Jie
Telefon: 0086-10-65198694
Fax: 0086-10-65198902
E-mail: mofcom@mofcom.gov.cn
Web: www.mofcom.gov.cn

China Council for the Promotion of International Trade – CCPIT (Consiliul Chinez epntru
Promovarea Comerţului Internaţionalţ)
Adresa: Fu Xing Men Wai, nr1, 100860, Beijing
Telefon: 0086-10-68013344
Fax: 0086-10-68011370
E-mail: ccpit@public.east.cn.net
Web: www.ccpit.org

European Union Chamber of Commerce in China, (Camera de Comerţ a Uniunii Europene,

în R.P.Chineză)

Lufthansa Center, Office S-123, Suite 1709-1710,

50 Liangmaqiao Road, Building No.1, Corporate Avenue,
Chaoyang District, Beijing 100016 No.222 Hu Bin Road, Shanghai 200021
+86 (10) 6462 2066 +86 (21) 6385 2023
+86 (10) 6462 2067 +86 (21) 6385 2381
euccc@euccc.com.cn shanghai@euccc.com.cn

Nanjing Liaison Office, Garden City Hotel, Room 811,

c/o Xuanwu hotel, 4F No. 8 Daye Road, Chengdu,
193 Zhong Yang Road, Nanjing 210009, P.R. China Sichuan 610016
+86 (25) 8681 1888 +86 (28) 8671 0577
+86 (25) 8681 1777 +86 (28) 8666 5844
nanjing@euccc.com.cn Chengdu@euccc.com.cn

3rd floor Julong Pavilion

221 Longkou W. Road, Tianhe
Guangzhou 510630, P.R. China.
26
 +86 (20) 8758 0479
+86 (20) 6121 1006
prd@euccc.com.cn

BPCE Beijing / ianuarie 2011

27
ANEXA 1

Relaţiile bilaterale dintre Uniunea Europeană şi R.P. Chineză sunt reglementate de o serie de
acorduri şi tratate care constituie cadrul juridic de desfăşurare al acestora, după cum
urmează :

- Tratatul de cooperare economică şi comercială dintre Comunitatea Economică Europeană şi

R.P. Chineză ,aprobat prin Reglementarea Nr. 2616/85 din 16 septembrie 1985 a Consiliului
Europei.
- Acordul de cooperare ştiinţifica şi tehnologică dintre UE şi R.P. Chineză aprobat prin
Decizia din 2 decembrie 1999 a Consiliului Europei.
- Memorandumul de înţelegere bilaterală dintre UE şi Administraţia Naţională a Turismului a
R.P. Chineze privind acordarea vizelor şi regimul de călătorie a grupurilor turistice chineze
în spaţiul european, aprobat prin Decizie a Consiliului Europei la 8 martie 2004.
- Acord de cooperare in domeniul realizării sistemului de navigaţie prin satelit – GALILEO,
între Uniunea Europeană şi statele membre pe de o parte si R.P. Chineză pe de altă
parte.(2004)
- Acordul dintre UE şi R.P. Chineză de cooperare şi asistenţă mutuală în domeniul
problemelor vamale, adoptat prin Decizie a Consiliului Europei la 16 noiembrie 2004.
- Acordul dintre UE si R.P. Chineză pentru Parteneriat si Cooperare (PCA), aflat în negocieri
din anul 2008.

28
 Anexa 2
CADRUL JURIDIC BILATERAL
între România şi R.P. Chineză

A. ACORDURI

• Acordul de cooperare economică

- semnat: 19 octombrie 2006;
- în vigoare din 18 decembrie 2009;

• Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor

- semnat la 12 iulie 1994;
- în vigoare din 1 septembrie 1995;
- ratificat prin Legea 8 din 10 ianuarie 1995;
- publicat în MO 7 din 17 ianuarie 1995;
- valabil 5 ani şi se prelungeşte nedefinit până la o eventuala notificare de încetare.
- în aprilie 2007 a fost semnat un protocol adiţional la acest acord, pentru a ţine
cont de obligaţiile ce rezultă din procesul de aderare la UE.

• Acord de cooperare în domeniul IMM

- semnat la 19 octombrie 2009;

• Acord de cooperare în domeniul Agriculturii între Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii din R.P. Chineză
- semnat la Bucureşti la data de 19 octombrie 2009.

• Acordul de cooperare în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, încheiat

între ministerele de resort ale celor două ţări
- semnat în iulie 1995;
- valabil 5 ani, cu prelungire automată de încă 5 ani.

• Acordul privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu

privire la impozitele pe venit
- semnat la 6 ianuarie 1991;
- ratificat prin Legea 5 din 24 ianuarie 1992;

29
 - valabil pe o perioadă nedeterminată cu posibilitate de denunţare anuală.

• Acordul privind adâncirea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice pe

termen lung
- semnat în septembrie 1989;
- valabil până la 31 decembrie 2000, cu prelungire automată pe perioade de 5 ani.

B. CONVENŢII

• Tratatul de asistenta juridică în materie civilă şi penală

- semnat la 16 ianuarie 1991;
- ratificat prin Legea 12 din 24 februarie 1992;
- valabil pe o perioadă nedeterminată, încetează după un an de la denunţare.

• Convenţia privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar şi al sănătăţii şi

carantinei animalelor
- semnată la 9 septembrie 1997;
- aprobată prin HG 357 din 30 iunie 1998;
- publicată în MO 253 7 iulie 1998;
- valabilă 5 ani cu prelungiri automate pe perioade de 5 ani.

• Convenţia consulară
- semnată la 16 ianuarie 1991;
- ratificată prin Legea 13 din 24 februarie 1992;
- valabilă pe o perioadă nedeterminată şi încetează după 6 luni de la denunţare.

• Convenţia fito-sanitara – se află în negocieri.

C. PROTOCOALE, ÎNŢELEGERI, MINUTE, SCRISORI

1.Protocoale
• Protocolul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze
privind rezolvarea problemelor restante la conturile instituite în baza acordurilor
guvernamentale.

30
 - semnat la 27 februarie 2001.
- ratificat prin Legea Nr.496 din 4 octombrie 2001.
- publicat în M.O. Nr. 635/10.10.2001.

• Protocolul sesiunii a XXXVIII-a a comisiei mixte de colaborare tehnico-

ştiinţifică.
- semnat la 10 octombrie 2006.

• Protocolul de colaborare între Agenţia de Investiţii Străine din România şi Agenţia

de Promovare a Investiţiilor din R.P. Chineză.
- semnat la 29 martie 2006.

• Protocolul sesiunii a XVIII-a a Comisiei guvernamentale româno-chineze de

colaborare economică.
- semnat la 19 Octombrie 2006.

• Protocolul sesiunii a XIX-a a Comisiei guvernamentale româno-chineze de

colaborare economică.
- semnat la 15 aprilie 2008, la Beijing.

• Protocolul sesiunii a XX –a Comisiei guvernamentale româno-chineze de

colaborare economică.
- Semnat la 1 martie 2010, la Bucureşti.

2. Înţelegeri

• Înţelegere de colaborare intre D.A.A a judeţului Ialomiţa şi Corporaţia

Internaţională Dalian Ltd.
- semnată la 21 mai 1998.

• Înţelegere privind transportul aerian civil.

- semnată la 8 iunie 1995.

• Înţelegere privind cooperarea în domeniul IT şi comunicaţii.

- semnată la 14 octombrie 2002.

31
 3. Minute

• Minută între BRCE şi Banca Chinei privind verificarea balanţei de plăţi.

- semnată la 14 martie 1996.

• Minută de convorbiri între Ministerul Comerţului şi Turismului al

României şi Ministerul Relaţiilor Economice şi Cooperării cu Străinătatea.
- semnată la 22 martie 1995.

• Minută de convorbiri între Ministerul Comerţului şi Turismului al

României şi Ministerul Relaţiilor Economice şi Cooperării cu Străinătatea.
- semnată la 10 octombrie 1991.

• Minută dintre Ministerul Finanţelor, BNR şi Banca Chinei privind

verificarea balanţei de conturi.
- semnată la Beijing în 18 noiembrie 1998.

• Minută de convorbiri privind soluţionarea problemelor restante.

- semnată la Beijing în data de 16 decembrie 2000.

• Minută dintre Banca Chinei, Ministerul de Finanţe şi BCR privind verificarea

balanţei de conturi.
- semnată la Beijing în data de 14 decembrie 2000.

• Memorandum de înţelegere între Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei

Informaţiei şi Ministerul Industriei Informaţiei din China privind cooperarea în domeniile
comunicaţiilor şi IT.
- Semnat la Bucureşti la data de 18 octombrie 2004

• Memorandum de înţelegere între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii

Informaţionale din România şi Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei din
R.P.Chineză
- Semnat la Beijing în data de 13 ianuarie 2010.

32
 • Minută între Ministerul Economiei şi Comerţului şi Administraţia Generală
pentru Controlul Calităţii, Inspecţiei şi Carantinei din R.P. Chineză privind dezvoltarea
colaborării pentru controlul calităţii, inspecţiei şi carantinei.
- Semnată la Beijing în noiembrie 2005.

• Memorandum de Înţelegere între Administraţia Generală a Vămilor din

R.P. Chineză şi Autoritatea naţională a Vămilor din România pentru asistenţă mutuala şi
colaborare în domeniul vamal
- Semnat la Beijing la data de 29 martie 2006

• Minuta dintre MAE România şi MAE R.P. Chineză privind armonizarea

cadrului juridic bilateral.
- Semnată martie 2006, Bucureşti.

• Minuta între MAE România şi MAE R.P. Chineză privind armonizarea

cadrului juridic bilateral.
- Semnată la Beijing 9 august 2006.

• Minuta cu privire la Prima Reuniune a Grupului de lucru romano-chinez

pentru probleme de infrastructura
- Semnată la Beijing la data de 28 august 2007.

• Minută între Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi

Administraţia Generală pentru Controlul Calităţii, Inspecţiei şi Carantinei din
R.P.Chineză privind dezvoltarea colaborării pentru controlul calităţii şi inspecţiei
echipamentelor speciale (ISCIR)
- semnata la Bucureşti la data de 25 noiembrie 2010.

4. Scrisori

• Scrisoarea ministrului comerţului şi turismului din România privind

trecerea de la modalitatea de plată în cliring la cea în devize convertibile
- semnată la 28 noiembrie 1990

33
ANEXA 3
Înregistrarea unei reprezentanţe comerciale permanente în R.P.
Chineză

Înregistrarea la Beijing, R.P. Chineză a unei Reprezentanţe comerciale permanente a unei societăţi
comerciale străine se aprobă de către Administraţia pentru Industrie şi Comerţ a Guvernului
Municipal Beijing.

Dosarul pentru aprobare trebuie să cuprindă toate documentele şi certificatele solicitate mai jos,
pentru care exista formulare tip, în original şi traduse în limba chineză de către firme locale
autorizate în acest scop. După obţinerea aprobării de înregistrare, Administraţia pentru Industrie şi
Comerţ va emite un Certificat de înregistrare a reprezentanţei. În baza acestui certificat de
înregistrare, şeful reprezentanţei va primi un Permis de muncă în R.P. Chineză care va fi emis de
către Biroul pentru Forţa de Muncă din Beijing. După obţinerea Permisului de muncă, şeful
reprezentanţei (dacă este străin) va primi viza de şedere de lungă durată în R.P. Chineză de la
Administraţia de frontieră a R.P. Chineză (Ministerul Securităţii Publice).

Foarte Important: La depunerea dosarului pentru aprobarea înregistrării, solicitantul trebuie să

prezinte contractele de închiriere pentru spaţiul în care-şi va desfăşura activitatea reprezentanţa
comercială (se acceptă numai spaţiile destinate special pentru birouri) şi pentru locuinţa şefului de
reprezentanţă.

Perioada pentru obţinerea tuturor aprobărilor şi certificatelor de funcţionare a reprezentanţei

comerciale este de maxim 90 de zile.
Costuri: - închirierea unui spaţiu de lucru (birou), semi - central, cca. 20 m2, poate fi de cca. 5000
RMB/luna (750 USD/lună);
- închirierea unui apartament (2 camere cu dependinţe), cca. 40-50 m2, la un preţ de cca.
4000 RMB/lună (cca.600 USD/lună);
- comision pentru firma de consultanţă care face toate serviciile de înregistrare, inclusiv
traducerile, cca.12000 RMB ( cca.2000 USD).

Prezentam datele de contact ale unei firme chineze autorizate să înregistreze reprezentanţe ale
firmelor străine în Beijing:

Beijing High Star Investment Consulting Limited

34
Address: Room 2806, Tower B, U-Space Building, 8 Guangqumenwai Dajie, Chaoyang District,
Beijing, C.P.:100022, P.R. China
Contact: Mr. CAO JINGTAO, General Manager or Ms. ZHAI JIAYU, officer
Tel: 0086-10-58612900 or 13901352225, 0086-10-58612500-115 or 13810950929
Fax: 0086-10-58612899
E-mail: High-Star@sohu.com or caojt@high-star.cn

Documents and Certificates to be submitted for the Registration of Resident Representative

Office of Foreign Enterprises

1 Application Form for Establishment of Resident Representative Offices of Foreign Enterprises;

2 Application Letter signed by the chairman of the board or general manager of the dispatching
enterprise (2 original copies) (contents to be included: name of the resident representative office,
residence place to be dispatched to, name of the chief representative and representatives, business
scope of the representative office, residence period);

3 Photocopy of legal business opening certificate issued by registration department of the country
(area) where the dispatching enterprise is located (Required by the notary public and the country by
the Chinese in the country that (consulate));

4 Brief introduction of the dispatching enterprise;

5 Credit certificate issued by a financial institute which has business transactions with the
dispatching enterprise (Required by the notary public, and the country by the Chinese in the country
that (consulate));

6 Letter of Appointment to the chief representative and representatives signed by the chairman of
the board or general manager of the dispatching enterprise (original copy);

7、Passport photocopies and resumes (continual after 18-year-old) of the chief representative and
representatives, 3 photos for each representative; in case a chief representative or representative is
held by a Chinese citizen, a Dispatching Letter issued by a service unit for foreigners should be
submitted;

35
8、Specific Power of Attorney;

9、2 copies of Registration form of Enterprise Secretary (Contact Person);

10、Original house tenancy agreement and original house tenancy invoice of the residence place of
the representative office, photocopy of house ownership certificate (affix the common seal of the
property right unit).

36