China

Suprafața:9 596 961 km2

Populația:1 409 mil. loc.
Capitala: Beijing; 20,7 mil. loc.
Forma de guvernământ: republică popularăMoneda: yuan
Limba vorbita:mandarina

Datorită marii extinderi latitudinale și longitudinale, China prezintă o varietate de forme de

relief. Partea continentală a Chinei poate fi împărțită în două mari regiuni:

aChina de Vest, foarte masivă, cu lanțuri montane înalte, ce închid depresiuni aride; cuprinde
versanții nordici ai Munților Himalaya (inclusiv vârful Chomolungma/Everest, la granița cu
Nepalul), Munții Karakorum, Podișul Tibet (cel mai înalt din lume), Munții Kunlun, Munții
Nanshance închid Depresiunea Tsaidam, Depresiunea Tarim, în care se găsește Deșertul
Taklamakan, Munții Tian Shan care închid Depresiunea Jungariei;

bChina de Est este joasă, fragmentată de numeroase văi, cu relief colinar și de câmpie. De la
nord spre sud se succed Munții Hinganul Mare, la granița cu Rusia, Podișul de Loess, drenat de
fluviul Huang He, Marea Câmpie Chineză și Munții Chinei de Sud.

China deține și numeroase insule, cele mai mari fiind Hainan și Taiwan (peste 30 000 km2)

.Clima este foarte variată, cu mari diferențieri între regiunile litorale pacifice și podișurile din
vest. În China de Est, clima este subtropicală cu ploi de vară în Marea Câmpie Chineză și
tropical-musonică spre Marea Chinei de Sud. China de Vest prezintă un climat temperat, cu
nuanțe excesive. Marile lanțuri montane închid depresiuni aride, în care au luat naștere
deșerturi temperate.

Rețeaua hidrografică este dominată de fluviile care izvorăsc din Podișul Tibet: Huang
He(Fluviul Galben) și Chang Jiang/Yangtze (Fluviul Albastru), care curg în întregime pe teritoriul
Chinei. Amurul, Mekongul, Indusul, Brahmaputra și Salween sunt alte mari fluvii asiatice care își
au izvoarele sau care curg pe teritoriul Chinei.

1
În partea vestică, înaltă, sunt caracteristice lacurile sărate (Qinghai, Lob Nor) și ghețarii
montani.

Vegetația forestieră a fost înlocuită de culturi agricole, la fel cum s-a întâmplat cu pajiștile
stepice din Marea Câmpie Chineză. Păduri temperate, de foioase și conifere, se întâlnesc în
regiunile înalte din vestul țării, în timp ce în sud-est sunt păduri tropicale și subtropicale, cu
cedru, chiparos, bambus etc. În deșerturile din nord, vegetația este adaptată la uscăciune.

Fauna este foarte diversă și include peste 400 de specii de mamifere (ursul panda uriaș,
simbolul Chinei, tigrul de Ussuri/Amur, leopardul de Amur, cerbul sika, iacul etc.). Acestora li
se adaugă sute de specii de pești, reptile, amfibieni și păsări.

Analizează harta fizică a Chinei și explică de ce pe teritoriul acestui stat există atât ghețari
cât și deșerturi.

Beijing, capitala Chinei, este unul dintre cele mai populate orașe ale lumii (cu aproape 20 mil.
loc.), fiind, totodată, principalul centru politic, economic, financiar al țării. Este unul dintre
cele mai vechi orașe ale lumii, cu o istorie de peste trei milenii. Așezarea este recunoscută
pe plan mondial pentru templele și palatele sale (Orașul Interzis, vechea resedinta
imperiala.)

Shanghai este cel mai mare oraș al Chinei (24 mil. loc.), cel mai mare port al lumii și unul
dintre cele mai mari centre comerciale și financiare de pe glob.

Printre cele mai căutate obiective turistice din China se numără Marele Zid, capitala Beijing,
metropola Shanghai, cu faimosul Templu de Jad al lui Buddha, Hong Kong, una dintre
minunile arhitecturale ale lumii, Xi’an, cu celebra „Armată de teracotă“ a împăratului Shi
Huangdi, Lhasa, capitala Tibetului, cu Palatul Potala și Munții Himalaya.

În “oraşul interzis” a trăit și domnit până la revoluția din 1911 împăratul Chinei din dinastia
Ming și Qing. Accesul poporului sau a oamenilor de rând în palat era interzis, de acea a fost
palatul supranumit „orașul interzis”.

Orașul interzis este o capodoperă a arhitecturii chineze, fiind fundamentul construcțiilor

așezat după sistemul tablei de șah pe axa de nord-sud a lumii, palatul fiind așezat în centru ca
simbol al puterii împăratului chinez. Acoperișurile clădirilor erau aurite, culoarea galbenă era

2
culoarea împăratului. Era interzis în tot orașul Peking să fie clădiri mai înalte ca palatul
imperial.De asemenea nimeni în afară de împarat nu avea voie să poarte galben.

Anul Nou Chinezesc este cea mai importantă sărbătoare tradițională a chinezilor. Festivalul începe
de obicei în prima zi din prima lună din calendarul chinezesc și ia sfârșit cu Festivalul Lampioanelor
care are loc în a cincisprezecea zi. Ajunul Anului Nou Chinezesc este denumit chú xī.

Marele zid chinezesc

Termenul definește, de fapt, o serie de mai multe fortificații construite de-a lungul a câtorva
sute de ani. Primele secțiuni din zid au fost construite încă din secolul V î.Hr.

Zidul se întinde pe o distanță de 6.400 km. El începe din est, de la trecătoarea Shanhaiguan,
și continuă până în zona de vest a țării, în zona de lacuri denumită Lop Nur.

Primele fortificații au fost construite înainte de crearea Imperiul Chinez de către conducătorii
chinezi de triburi care doreau să se apere de atacurile reciproce. Aceste ziduri inițiale au fost
distruse de către primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang, de-a lungul unei perioade de 12
ani.

În timpul dinastiei Qin a început construirea a ceea ce astazi denumim “Marele Zid
Chinezesc”. El a ridicat acest zid pentru a proteja zona de nord a Chinei de atacurile
populației nomade Xiongnu.

3
China este considerată țara de origine a ceaiului, aici s-au dezvoltat, din antichitate, vechile metode
de cultivare și elaborare a acestui produs. În contrast cu Occidentul, principalele ustensilele sunt
beţişoarele; asiaticii au învățat să le folosească, deoarece bucățile de alimente erau foarte mici și nu
puteau fi străpunse cu o furculiță. Printre cele mai populare feluri de mâncare, din bucătăria țării,
sunt: carne de porc cu ananas, salată de fasole de soia, pui cu chili picant, ouă prăjite cu ciuperci
negre sau friptură de porc cu salată de usturoi.

Soldatii de teracota Este una din cele mai mari descoperiri arheologice ale secolului al XX-lea,
faimoasă în toată lumea, numită “A opta minune a lumii”.

A cerut ridicarea a mii de soldați, în mărime naturală, care să-l păzească și să-l servească și în
viața de apoi pentru că își dorea să păstreze și după moarte aceeași putere militară și
imperială de care s-a bucurat în timpul vieții. Armata de teracotă a fost construită și pentru a
aminti lumii de triumful împăratului care a unificat China.

Mausoleul Shi Huang se află în apropiere de orașul Xi’an și a fost descoperit în martie 1974,
de niște fermieri care săpau o fântână.

Inventii

4
Descoperirea prelucrarii matasii in China a fost multa vreme inconjurata de mister. Potrivit traditiei,
ar fi fost nevasta Imparatului Galben, legendarul parinte al civilizatiei chineze, care a trait in jurul
anului 3.000 I. Hr., cea care a descoperit proprietatile firului produs de viermii de matase

Desi chinezii nu ar fi putut sa spuna nimanui exact cate grade a avut un cutremur pe scara Richter
(intrucat aceasta nu a fost creata decat de-abia in 1935), au reusit totusi sa inventeze primul
detector de cutremure din lume: seismograful.

Tot chinezii sunt cei care au reusit sa mai ia din greutatile de pe umerii omului prin
inventarea roabei. Un general pe nume Jugo Liang, care a trait in timpul dinastiei Han, este
creditat ca fiind inventatorul “vehiculului” cu roata dispusa sub incarcatura, utilizat in secolul
II pentru a transporta greutati, dar conceput spre a fi folosit in scopuri militare. Conferind
armatei chineze un avantaj decisiv asupra dusmanului (motiv pentru care chinezii au tinut
inventia secreta timp de secole), roabele erau utilizate si la realizarea baricadelor mobile.
Inventia chinezului a avut o singura hiba: nu prevedea manerele, care aveau sa apara
ulterior, de-abia cand inventia va fi perfectionata.

 Un demnitar pe nume Tsai Lun, va inventa cam prin anul 105 i.Hr., un prototip al
hartiei moderne, dintr-un amestec de  coaja de copac, canepa, panzeturi uzate si resturi
de navod, rezultatul fiind o hartie aspra, bruta (inainte de asta, chinezii scriau pe fasii
subtiri de bambus si matase).  Ce-o fi scris chinezul pe prima “foaie”de hartie, greu de spus.

 Unde am fi daca nu s-ar fi inventat busola? Pierduti, cu siguranta. Nu se stie cu precizie cui
i-a venit ideea desteapta de a se orienta folosind magnetul, dar marturiile arheologice arata
ca a fost un chinez, in secolul IV d.Hr., cel care a slefuit o piatra magnetica naturala in
forma de lingura, menita a indica intotdeauna aceeasi directie: sudul, directia cardinala
si calea catre armonia interioara. De altfel si busola moderna, instrument de navigatie,
dateaza din anul 1100, provenind tot din China. A fost introdusa in Europa in secolul XII, cel
mai probabil de catre arabi.

Praful de pusca Este probabil cea mai faimoasa dintre anticele descoperiri chinezesti, iar
legenda spune ca ar fi fost realizata din intamplare de alchimisti, in timp ce incercau sa
puna la punct un elixir al vietii vesnice.