Liceul Academiei de Ştiinţe

a Moldovei

China antică
Civilizaţia chineză a apărut în mileniul al III-lea
î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe şi Yangtze.

A elaborat:
Puşcaşu Constantin cl. X-a „D”
Botezatu Nicoleta
 Lumea chineză antică
• Istoria lumii chineze antice are în vedere un vast ansamblu
geografic care este departe de a fi omogen şi care se întinde
din Siberia pîna la Ecuator şi de pe ţărmurule Pacificului pîna-
n inima Eurasiei

• Bazele multor filosofii, doctrine şi de ce nu şi ştiinţe, se află

puternic ancorate în istoria Chinei de dinainte de Hristos.

• Principiul armoniei divine, puterea primordiala care dă

naştere tuturor fenomenelor din Univers, este denumit de
chinezi Tao.
Cei care învaţă cum să trăiască în armonie cu Tao pot stapîni
această putere pentru a-şi intensifica şi a-şi prelungi viaţa.
 Confucismul „Yin & Yang” - Adam şi Eva
• Filozofii chinezi susţin ca orice lucru care exista pe această lume şi
în acest univers conţine principiul yin/yang.

• Cu toţii aţi auzit despre acest yin şi yang, dar ce reprezintă el?

“Amestecul permanent al Cerului syangt şi Pămîntului syint dă

formă tuturor lucrurilor”.

• Semnificaţia ideogramei chineze (poza alăturată) pentru yin este

“partea întunecoasă a unui deal” în timp ce yang este “partea
însorită a unui deal”.

• Acest principiu yin şi yang îl regăsim peste tot în jurul nostru

şi în noi înşine: femeie (yin) - barbat (yang), luna – soare.
 Scrisul şi literatura
• Limba chineză este o limbă arhaică, a apărut în mileniul al II-lea
î.Hr. ea reprezintă dialectal tribului care şi-a impus dominaţia
politică.
• Prima variantă a scrieii se numea CHIN, stilul Xiao Zhuan. Mai
tîrziu Li Ssu a introdus în jur de 3000 de semne a căror
manieră de scriere era considerată corectă, şi au fost unificate
cu stilul CHIN astfel creîndu-se sistemul de scriere.
• Este considerată de cercetători scrierea chineză, deoarece este
singura limbă care s-a transmis, iar studierea unui document
din mil. II sau I este foarte simplă. S-a scris pe oase, scoici,
piatra, bronz, lemn de bambus si pe hirtie.
• În literatură avem „Cartea cintecelor” , o culegere de cîntece
populare din secolul al VI-lea î.Hr.
 Religia
• China reprezintă teritoriul perderii mitologice şi
reducerea comporatamentului religios la
respectarea unor rituale ancestrale.
• Principalul zeu depindea de cultul strămoşilor unui
clan.
• Un alt tip de religie erau considerate doctrinele
filosofice (confucialismul si taoismul), aceste doua
doctrine au fost dezvoltate de gînditorii Confucius şi
Lao Zi.
• Al treilea tip de religie era budismul, pătruns din
India prin intermediul misionarilor şi oamenilor
simpli.
 Arta
• Primele structuri urbane sunt identificate la Erilitou, apoi la Zengzhou şi Anyang.

• Particularităţile arhitecturii chineze: preferinţa planului orizontal şi evitarea celui vertical,

asocierea dintre forma plată şi cea circular, forma sinuasă a acoperişurilor (colţuri îndoite în
sus).

• Templele chinezeşti se numeau „pagodă”, aveau multe etaje.

• Cea mai importantă construcţie în China antică era Marele Zid Chinezesc(4000km), se
întinde de-a lungul graniţelor ţării.

• Sculptura – lucrări în ceramică şi bronz cum sunt seriile de acrobaţi, soldaţi, conducători. Un
grup important îl reprezintă cărămizi decorative , conţinînd scene cotidiene.

• Arta meştesugurilor- vase de bronz (vasul ritual zun în formă de berbec), motivele
reprezentate permit distingerea celor 5 stiluri din Shang. Li se adaugă clopoţele, oglinzi din
bronz etc.
 Ocupaţiile
• Alături de agricultură, în sfera vieţii economice a societăţii chineze, un
loc deosebit a revenit comerţului şi meşteşugurilor specializate în
diverse ocupaţii şi profesii, organizate în bresle, mai ales începand cu
secolele XII si XIII- Tot în aceste secole s-a intensificat şi practica
comercială, în raport cu perioada anterioară în care negustoria nu era
agreată de morala tradiţională chineză.
• Comerţul a înflorit, în special, în zona meridională a Chinei, legat de
artera navigabilă (fluviul Yanzi) cît şi de ţărmul maritim de peste
3.000 Km, a permis dezvoltarea navigaţiei prin utilizarea busolei pe
care chinezii au inventat-o.
• Comerţul era reglementat printr-un sistem monetar impus de stat,
iar unele articole erau monopol de stat (sare, ceai, etc.).
• Deşi, întampinau concurenţă puternică a străinilor, mulţi negustori
chinezi au reuşit să obţină cîştiguri mari, mai ales cei care erau legaţi
de asigurarea furniturilor armatei şi ai celor proprietari de vase
comerciale. În ierarhia comercianţilor, majoritatea o formau micii
negustori ambulanţi care vindeau cele mai diverse şi pitoreşti articole.
 Ştiinţa
• Chinezii studiau soarele, Luna şi stelele. Ei au inventat busola(9), ceasul
de apa, cadranul solar, mătasea(1), hîrtia(8), cerneala, tiparul, fonta,
porţelanul, timbrele, praful de puscă(10).

• Împărţind anul în 4, ei au întocmit calendarul. Astronomii au făcut un

catalog cu 800 de stele, deasmenea cunoşteau mişcarea cometelor.

• Au reuşit sa construiasca un pod arcuit şi poduri suspendate . În

matematică foloseau sistemul zecimal, extragera rădăcinii pătrate şi
teorema lui Pitagora.

• În ştiinţele medicale s-a evidenţiat acopunctura şi ignipunctura. Primele

note de farmacologie şi medicamente pe bază de plante le-au făcut
chinezii.
 Top 10 Invneţii antice chinezeşti
Mătasea Planorul Zmeul Alcoolul

Seismograful Roaba Pastele făinoase Hîrtia

B
u
s Praful
o de
l puşcă
a
 Justiţia

• Legile chineze erau foarte aspre, aplicau pedepse crude

cum ar fi mutilările, sigiliul infamiei pe obraz, moartea.

• Societatea antică chineză a fost bazată pe un model

patriarhal și bărbații ar putea avea, de asemenea, trei,
patru soții, concubine, dar acestea au fost să rămână fidel
doar soțul în caz de deces.
 Îmbrăcămintea
• Hainele chinezilor nu au variat foarte mult în ciuda deosebirii
sociale, politice sau profesionale. Materialul folosit- fibre de
plante sau mătase.

• Omul de rînd – pantaloon şi tunică albă, femeile de la sat

pantaloon, iar cele de la oraş o camaşă lungă.

• Oamenii fără rang – haine albe sau negre impuse de lege.

• Nimeni nu umbla desculţ cu excepţia preoţilor budişti.

Încălţămintea era făcută din ţesătură groasă, cînepă, piele
tăbăcită sau mătase.

• Nimeni nu umbla cu capul descoperit, purtau turbane, căciule

de blană, pălării vegetale sau bonete care indicau rangul.

• Se purtau deasemenea umbre de mătase.

 Locuinţele
• Curţile pătrate reprezintă o construcţie tipică pentru locuinţele populaţiei din multe regiuni nordice
ale ţării noastre şi în special din Beijing .

• De obicei, o curte este înconjurată pe cele 4 laturi de case simetrice, formând o incintă pătrată şi
ermetică.
• Stilurile arhitectonice, amploarea şi decoraţiunile curţilor pătrate erau clasificate după gradele
ierarhice ale stăpânilor - familia şi rudele împăraţilor, demnitarii superiori, cei inferiori şi oameni
de rând.

• Curţile cele mai mici au o suprafaţă de numai câţiva zeci de m.

• Există case cu dublă curte, cu triplă curte, cu 4-5 curţi
A elaborat:

Puşcaşu Constantin Cl. X-a „D”